ID intern unic: 331599
Версия на русском
Republica Moldova
din 02.06.2009
pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din
Legea nr. 94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative”
Legea nr. 94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative”
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Dumitru PULBERE - preşedinte,
judecător-raportor
Alina IANUCENCO - judecător-raportor
Victor PUŞCAŞ - judecător-raportor
Elena SAFALERU - judecător
Valeria ŞTERBEŢ - judecător
Petru RAILEAN - judecător
grefier Victoria Botnariuc-Trelea, cu participarea reprezentanţilor permanenţi al Parlamentului, Ion Mîţu, şi al Guvernului, Nicolae Eşanu, la Curtea Constituţională, în lipsa autorilor sesizării, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit. a) şi art. 16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
Drept temei pentru examinarea dosarului au servit: sesizarea deputatului în Parlament Veaceslav Untilă, depusă la 21 iulie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 25 iulie 2008, sesizarea deputaţilor în Parlamentul de legislatura a XVI-a Igor Klipii şi Valentina Buliga, depusă la 17 octombrie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 29 octombrie 2008, şi excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea Supremă de Justiţie la 3 decembrie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 15 decembrie 2008. Întrucît sesizările au acelaşi obiect, prin decizia din 15 decembrie 2008, ele au fost conexate într-un dosar.
În procesul examinării preliminare a sesizărilor au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Centrului pentru Drepturile Omului, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Grăniceri, Serviciului Vamal, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Organizaţiei Obşteşti ,,Juriştii pentru Drepturile Omului”, Serviciului de Protecţie şi Pază.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorii-raportori şi explicaţiile participanţilor la proces,
_______________________________
1 M.O., 2008, nr. 102, art.378
2 Monitorul Parlamentului, 1993, nr.7, art.220
Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 stabileşte condiţiile de asigurare cu pensii a cetăţenilor Republicii Moldova: militari ai Forţelor Armate, ai Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ai trupelor de carabinieri (trupele interne), persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din alte formaţiuni militare, create prin Hotărîrea Parlamentului, pensionari din rîndurile militarilor forţelor armate, organelor securităţii de stat, securităţii naţionale, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciului de Grăniceri şi persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne ale fostei U.R.S.S şi familiile acestora.
Modificările operate prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, contestate în cele trei sesizări, au ca obiect mai multe domenii reglementate prin Legea nr.1544-XII din 23.06.1993:
- toate majorările la pensiile categoriilor de persoane vizate în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, care anterior erau calculate în cuantum procentual din pensia minimă pentru limită de vîrstă, au fost stabilite în sumă fixă, respectîndu-se proporţiile procentuale prevăzute de lege pînă la modificare (prin prevederile art.I pct.3, 5, 7, 10, 11 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 au fost modificate art.16, 23, 26, 38, 391 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993);
- au fost micşorate sau anulate pensiile plătite persoanelor în baze legale care nu au atins limita de vîrstă în serviciul militar prin contract şi au fost reîncadrate în serviciul militar sau cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu (prin prevederile art. 1 pct.14 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost modificat art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- o parte din categoriile de persoane, care primeau pensie în baza Legii nr.1544-XII din 23.06.1993, au fost excluse din această lege şi incluse în alte acte normative (prin prevederile art.I pct.8 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost exclus art. 261 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- au fost anulate suplimentele şi majorările la unele tipuri de pensii (prin prevederile art.I pct.4 şi art.6 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 au fost excluse art.17 şi art.25 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- a fost concretizat modul de recalculare a pensiilor stabilite pînă la adoptarea Legii nr.94-XVI din 08.05.2008: „Pensiile stabilite anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 vor fi supuse recalculării începînd cu 1 ianuarie 2003, ţinîndu-se cont de mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă stabilită de la această dată în sumă de 135 lei”.
2. Deputatul Veaceslav Untilă a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii art.16 alin.(1) lit. a), a sintagmei „cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3)” din art.53 alin.(1) şi a prevederilor art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.
În opinia sa, aceste prevederi încalcă art.6, art.7, art.15, art.16, art.43 alin.(1), art.46 alin.(1), art.47, art.54 din Constituţie, precum şi art.7 şi art.23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.2 alin.(2) şi art.6 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Deputaţii Igor Klipii şi Valentina Buliga afirmă în sesizare că prevederile art.I şi art. III din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 contravin art.1, art.7, art.8, art.15, art.46, art.54 din Constituţie, art.7, art.22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art.2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, încălcînd drepturile economice ale pensionarilor.
De asemenea, ei subliniază că Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 modifică esenţial o situaţie juridică constituită şi realizată anterior, arătînd inadvertenţa existentă între această lege şi actele adoptate anterior, prin care s-a stabilit mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă. Susţinînd că prin articolele contestate din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 se restrînge dreptul subiectiv constituit în baza unei legi anterioare şi că este inadmisibil de a limita garanţiile statuate de art.16 din Constituţie categoriilor de persoane prevăzute de Legea nr.1544-XII printr-o lege adoptată ulterior, ei conchid că nimeni nu poate fi privat de un drept dobîndit prin lege, indiferent de motive.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie, în sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3, pct.7 şi art. III din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, relevă contradicţia acestora cu art.16, art.46, art.47, art.54 din Constituţie şi art.l din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
3. În urma examinării multiaspectuale a sesizărilor Curtea Constituţională a constatat că pentru soluţionarea cauzei este necesar a elucida trei aspecte de bază, ce ţin de problemele de drept şi de constituţionalitate:
- dacă micşorarea cuantumului pensiilor nu încalcă principiile constituţionale statuate de art.47, art.54 şi – prin prisma art.4 din Constituţie - art.7, art.22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art.2 al Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale;
- dacă prevederile contestate ale Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduc atingere dreptului de proprietate statuat de art.46 din Constituţie, precum şi - prin prisma art.4 din Constituţie - art.l din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare - CEDO);
- dacă norma art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii, statuat de art.22 din Constituţie.
4. Examinînd prevederile contestate prin raportare la dispoziţiile Constituţiei, la prevederile legislaţiei naţionale şi actelor internaţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele.
Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prevede condiţii speciale de asigurare cu pensii a unor categorii de persoane pentru merite deosebite faţă de stat şi societate, expuse în pct.1 al prezentei hotărîri. Legea reglementează modul de calculare şi achitare: a pensiilor pentru anumite categorii de persoane, a majorărilor şi suplimentelor la pensii pentru merite deosebite faţă de stat şi a pensiilor pentru persoanele încadrate sau reîncadrate în serviciu.
Pînă a fi modificată prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prevedea în articolele 16, 17, 25, 26, 261, 38 şi 391 majorări şi suplimente la pensiile de bază, deja stabilite pentru anumite categorii de persoane, în cuantum procentual din pensia minimă pentru limită de vîrstă. Legea fusese coroborată cu art.20 al Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr.437-XII din 27 decembrie 1990, care stipula pensia minimă pentru limită de vîrstă la nivelul salariului minim. Stabilit prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.181 din 31 mai 1994 „Cu privire la salariul minim şi la măsurile suplimentare de protecţie socială a populaţiei”, salariul minim constituia 18 lei.
Legea nr.437-XII din 27 decembrie 1990 a fost abrogată prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156-XIV din 14 octombrie 19983 (în continuare - Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998), care a instituit un alt concept cu privire la mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă. Astfel, art.12 al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 instituie o altă modalitate de calculare a pensiei minime, iar art. 13 al aceleiaşi legi impune Guvernului obligativitatea de a indexa anual pensiile. În baza acestor prevederi legale, prin Hotărîrea Guvernului nr.738 din 2 august 1999, pensia minimă pentru limită de vîrstă a fost stabilită în mărime de 65 lei.
_______________________________
3 M.O., 2004, nr.42-44, art.247 (republicată)
Ulterior, prin legile nr.613-XV din 8 noiembrie 2001 şi nr.1003-XV din 19 aprilie 2002, pensiile minime pentru limită de vîrstă au fost revizuite, constituind, de la 1 decembrie 2001, 100 lei, iar de la 1 mai 2002, 125 lei. În anexa nr.4 la Legea nr.156-XlV din 14 octombrie 1998 pensia minimă pentru limită de vîrstă este indicată prin simbolul Pm2. Prin Legea nr.146-XV din 27 martie 2003 se modifică art. 12 al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, alin.(2) al acestui articol majorînd cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă cu 10 lei, acesta constituind actualmente 135 lei.
Ulterior, cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă a fost stabilit anual prin hotărîre de Guvern. În baza Hotărîrii Guvernului nr.197 din 10 martie 2009, începînd cu 1 aprilie 2009, acesta constituie 570,11 lei.
Concomitent, legislatorul a păstrat temporar vechiul concept de calculare a pensiei minime pentru limită de vîrstă pentru anumite categorii de persoane. Astfel, conform alin.(2) art.4 al Legii privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim nr.1432-XIV din 28.12.2000, „plăţile sociale de stat (bursele, compensaţiile, indemnizaţiile, majorările la pensii pentru merite deosebite faţă de stat etc.), precum şi taxele de stat, impozitele, tarifele, amenzile şi alte plăţi neprovenite din muncă, a căror mărime, conform legislaţiei în vigoare, se calcula din salariul minim în sumă de 18 lei stabilit cu începere de la 1 iunie 1994, se vor calcula şi în continuare pornind de la aceeaşi sumă pînă la modificarea acestor plăţi”. Această normă legală este în vigoare pînă în prezent.
Inadvertenţele dintre normele legale au provocat litigii între autorităţile publice abilitate cu achitarea pensiilor prevăzute de Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 şi Curtea de Conturi, pe de o parte, şi pensionari, pe de altă parte.
Potrivit art.13 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 în redacţia Legii nr.358-XV din 31.07.2003, numai partea de pensii achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat este supusă indexării.
Curtea Constituţională menţionează că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.358-XV din 31.07.2003, nu se mai operează indexarea pensiei minime pentru limită de vîrstă în cazul persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr.1544-XII din 23.06.1993. Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 reglementează acordarea pensiilor persoanelor ce achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, pe cînd Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 vizează persoanele care primesc pensii de la bugetul de stat şi pe parcursul activităţii nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Militarii şi persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nu achită contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, de aceea pensiile acestora sînt achitate de la bugetul de stat.
Astfel, Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 este o lege specială, care reglementează modul de acordare a pensiilor altor categorii de persoane decît cele prevăzute în Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, care este o lege generală. Art.64 al Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 reglementează separat şi modul de indexare a pensiilor.
Drept bază pentru stabilirea cuantumului anumitor pensii prin Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 în redacţia Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 a servit pensia minimă pentru limită de vîrstă existentă la momentul aplicării Legii nr.358-XV din 31.07.2003 - 135 lei. De aici rezultă că legea nu a diminuat mărimea pensiei calculate anterior.
Curtea Constituţională relevă că prevederile art.I pct.3, 5, 7, 10, 11 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 referitoare la art.16, 23, 26, 38, 391 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 stabilesc majorările şi suplimentele la pensiile categoriilor de persoane vizate în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 în mărimi concrete şi, deoarece pensiile nu au fost micşorate, prevederile respective nu aduc atingere art. 47 şi art.54 din Constituţie.
De asemenea, Curtea remarcă, luînd în considerare concluziile expuse în prezenta hotărîre, că persoanele care cad sub incidenţa normelor contestate nu au dobîndit drepturi patrimoniale asupra unor sume băneşti, prin urmare, nu li se lezează dreptul de proprietate şi nu se încalcă art.46 alin.(1) din Constituţie.
În baza enunţurilor expuse în prezenta hotărîre, Curtea relevă că prin art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 legislatorul a eliminat contradicţiile apărute în aplicarea normelor Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 după adoptarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, luînd în considerare şi situaţia existentă la momentul adoptării Legii nr.358-XV din 31.07.2003. La această dată cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă constituia 135 lei, suma respectivă fiind luată ca bază atît la elaborarea normei contestate, cît şi la operarea tuturor modificărilor în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008.
Astfel, Curtea Constituţională apreciază că norma art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 corespunde rigorilor principiului neretroactivităţii legii, garantat de art.22 din Constituţie.
Art.1 pct.4 şi pct.6 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, prin care s-au exclus art.17 şi art.25 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, a anulat suplimentele la pensia pentru vechime în muncă şi suplimentele la pensia de invaliditate. Curtea subliniază că acordarea acestora a fost o opţiune a legiuitorului şi depinde de capacitatea financiară a statului. Întrucît nu ating pensia de bază, aceste prevederi nu încalcă dispoziţiile art.47 şi art.54 din Constituţie.
Excluderea alin.(3) din art.2 al Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 prin art. I pct.2 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduce atingere drepturilor invocate de autorii sesizării.
Curtea Constituţională nu poate reţine argumentele autorilor sesizării referitoare la excluderea art.261 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prin art.1 pct.8 al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008, deoarece prevederea despre majorarea pensiilor invalizilor de război a fost inclusă în Legea nr.499-XIV din 14.07.1999 „Privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni” şi Legea nr.190-XV din 08.05.2003 „Cu privire la veterani”.
5. Prin prevederile art.I pct.14 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost modificat art.53 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.
Potrivit noii redacţii a art.53 „Plata pensiei în caz de cîştig sau alt venit” din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993:
(1) Pensiile se achită integral, indiferent dacă pensionarii au sau nu cîştig sau alt venit, cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3).
(2) Persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne care au fost reîncadrate şi cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă stabilită de legislaţie termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne li se plăteşte, pe lîngă drepturile băneşti, pensia în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite pînă la reîncadrare.
(3) Persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne care nu au atins limita de vîrstă de aflare în serviciu militar prin contract şi au fost reîncadrate în serviciul militar sau special plata pensiilor se sistează din ziua reîncadrării.
Cu referire la prevederile precitate Curtea reţine următoarele.
Creînd condiţii pentru creşterea calităţii vieţii, Republica Moldova onorează dispoziţiile Legii Supreme şi obligaţiile asumate prin aderarea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi alte acte internaţionale.
Dispoziţiile art.43 alin.(1) şi art.47 din Constituţie garantează drepturile omului la muncă şi la protecţia muncii, la asistenţă şi protecţie socială, la asigurare în caz de şomaj, boală şi invaliditate, bătrîneţe sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.
Potrivit art.47 alin. (1) din Constituţie, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
În conformitate cu art.2 alin.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Republica Moldova s-a angajat să acţioneze atît prin propriul său efort, cît şi prin asistenţă şi cooperare internaţională, în special, pe plan economic şi tehnic, folosind la maximum resursele sale disponibile, pentru ca exercitarea deplină a drepturilor recunoscute în Pact să fie asigurate progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de măsuri legislative.
La determinarea temeiurilor juridice, a condiţiilor de acordare a pensiilor legiuitorul este obligat să ţină cont de faptul că asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente.
Diminuarea cuantumului sau suspendarea plăţii pensiei sînt posibile numai în cazurile în care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau alte încălcări ale legii.
Astfel, prin Hotărîrea nr.19 din 29 aprilie 19994 Curtea Constituţională a declarat drept neconstituţionale prevederile art.52 şi Anexa nr.23 la Legea bugetului de stat pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998, care suspendau integral sau parţial prevederile actelor normative referitoare la unele garanţii sociale pentru colaboratorii poliţiei, militari, procurori, funcţionari publici, judecători, precum şi pentru alte categorii de lucrători.
____________________________
4 M.O., 1999, nr.48-49, art. 28
În Hotărîrea nr.27 din 18 mai 19995 Curtea Constituţională a apreciat ca fiind neconstituţionale prevederile art.17, art.23 şi art.50 alin.(4) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, prin care pensionarilor care realizau venituri pasibile de asigurări sociale de stat li se suspenda suma de pensie care depăşea dublul pensiei minime pentru limită de vîrstă, menţionînd că îngrădirea dreptului pensionarilor ce realizează alte venituri de a primi pensia contrazice dispoziţiile art.47 alin.(2) din Constituţie şi anihilează însăşi destinaţia şi sensul asigurării cu pensii.
___________________________
5 M.O., 1999, nr.56 – 58, art. 38
Prin Hotărîrea nr.4 din 27 ianuarie 20006 Curtea a declarat neconstituţionale unele prevederi ale actelor normative în redacţia Legii nr.552-XIV din 28 iulie 1999, care încălcau drepturile de pensie ale judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii şi funcţionarilor publici dobîndite anterior în mod licit.
___________________________
6 M.O., 2000, nr. 14 - 16, art.7
Exercitarea obligaţiilor profesionale de către persoanele, încălcarea de drepturi a cărora a fost contestată, este determinată de un risc sporit pentru sănătate şi viaţă. Luînd în considerare obligaţiile majore, responsabilitatea sporită, riscul pe care îl comportă exerciţiul atribuţiilor funcţionale, ei trebuie să beneficieze de un sistem de garanţii juridice certe, un tratament juridic adecvat, înlăturîndu-se privilegiile ori discriminările între cetăţenii aflaţi în situaţii identice.
Prevederile legale prin care persoanelor reîncadrate li se micşorează sau li se sistează pensia cuvenită vin în contradicţie cu prevederile art.47 din Constituţie şi cu normele actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Curtea relevă că sintagma „cu excepţia cazurilor expuse în alin.(2) şi (3)” din alin.(1) al art.53 şi prevederile alin.(2) şi alin.(3) ale art.53 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 contravin principiilor constituţionale ale echităţii, nediscriminării şi neretroactivităţii legii, precum şi hotărîrilor Curţii în acest domeniu.
Pentru considerentele expuse, călăuzindu-se de art.140 din Constituţie, art.26 alin.(4) şi alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
2. Se declară drept neconstituţionale sintagma „cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3)” cuprinsă în alin.(1) art.53 şi integral prevederile alin.(2) şi alin.(3) art.53 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 în redacţia Legii nr.94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
3. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Dumitru PULBERE
Nr.10. Chişinău, 2 iunie 2009.
Curtea Constituţională în componenţa:
Dumitru PULBERE - preşedinte,
judecător-raportor
Alina IANUCENCO - judecător-raportor
Victor PUŞCAŞ - judecător-raportor
Elena SAFALERU - judecător
Valeria ŞTERBEŢ - judecător
Petru RAILEAN - judecător
grefier Victoria Botnariuc-Trelea, cu participarea reprezentanţilor permanenţi al Parlamentului, Ion Mîţu, şi al Guvernului, Nicolae Eşanu, la Curtea Constituţională, în lipsa autorilor sesizării, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit. a) şi art. 16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
Drept temei pentru examinarea dosarului au servit: sesizarea deputatului în Parlament Veaceslav Untilă, depusă la 21 iulie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 25 iulie 2008, sesizarea deputaţilor în Parlamentul de legislatura a XVI-a Igor Klipii şi Valentina Buliga, depusă la 17 octombrie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 29 octombrie 2008, şi excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea Supremă de Justiţie la 3 decembrie 2008 şi acceptată spre examinare în fond prin decizia din 15 decembrie 2008. Întrucît sesizările au acelaşi obiect, prin decizia din 15 decembrie 2008, ele au fost conexate într-un dosar.
În procesul examinării preliminare a sesizărilor au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Centrului pentru Drepturile Omului, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Grăniceri, Serviciului Vamal, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Organizaţiei Obşteşti ,,Juriştii pentru Drepturile Omului”, Serviciului de Protecţie şi Pază.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorii-raportori şi explicaţiile participanţilor la proces,
Curtea Constituţională
a constatat:
1. La 8 mai 2008 Parlamentul a adoptat Legea nr.94-XVI „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”1 (în continuare – Legea nr.94-XVI din 08.05.2008), prin care a exclus şi a expus într-o nouă redacţie unele prevederi din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.19932 (în continuare - Legea nr.1544-XII din 23.06.1993).a constatat:
_______________________________
1 M.O., 2008, nr. 102, art.378
2 Monitorul Parlamentului, 1993, nr.7, art.220
Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 stabileşte condiţiile de asigurare cu pensii a cetăţenilor Republicii Moldova: militari ai Forţelor Armate, ai Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ai trupelor de carabinieri (trupele interne), persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din alte formaţiuni militare, create prin Hotărîrea Parlamentului, pensionari din rîndurile militarilor forţelor armate, organelor securităţii de stat, securităţii naţionale, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciului de Grăniceri şi persoane din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne ale fostei U.R.S.S şi familiile acestora.
Modificările operate prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, contestate în cele trei sesizări, au ca obiect mai multe domenii reglementate prin Legea nr.1544-XII din 23.06.1993:
- toate majorările la pensiile categoriilor de persoane vizate în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, care anterior erau calculate în cuantum procentual din pensia minimă pentru limită de vîrstă, au fost stabilite în sumă fixă, respectîndu-se proporţiile procentuale prevăzute de lege pînă la modificare (prin prevederile art.I pct.3, 5, 7, 10, 11 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 au fost modificate art.16, 23, 26, 38, 391 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993);
- au fost micşorate sau anulate pensiile plătite persoanelor în baze legale care nu au atins limita de vîrstă în serviciul militar prin contract şi au fost reîncadrate în serviciul militar sau cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu (prin prevederile art. 1 pct.14 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost modificat art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- o parte din categoriile de persoane, care primeau pensie în baza Legii nr.1544-XII din 23.06.1993, au fost excluse din această lege şi incluse în alte acte normative (prin prevederile art.I pct.8 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost exclus art. 261 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- au fost anulate suplimentele şi majorările la unele tipuri de pensii (prin prevederile art.I pct.4 şi art.6 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 au fost excluse art.17 şi art.25 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993);
- a fost concretizat modul de recalculare a pensiilor stabilite pînă la adoptarea Legii nr.94-XVI din 08.05.2008: „Pensiile stabilite anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 vor fi supuse recalculării începînd cu 1 ianuarie 2003, ţinîndu-se cont de mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă stabilită de la această dată în sumă de 135 lei”.
2. Deputatul Veaceslav Untilă a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii art.16 alin.(1) lit. a), a sintagmei „cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3)” din art.53 alin.(1) şi a prevederilor art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.
În opinia sa, aceste prevederi încalcă art.6, art.7, art.15, art.16, art.43 alin.(1), art.46 alin.(1), art.47, art.54 din Constituţie, precum şi art.7 şi art.23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.2 alin.(2) şi art.6 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Deputaţii Igor Klipii şi Valentina Buliga afirmă în sesizare că prevederile art.I şi art. III din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 contravin art.1, art.7, art.8, art.15, art.46, art.54 din Constituţie, art.7, art.22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art.2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, încălcînd drepturile economice ale pensionarilor.
De asemenea, ei subliniază că Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 modifică esenţial o situaţie juridică constituită şi realizată anterior, arătînd inadvertenţa existentă între această lege şi actele adoptate anterior, prin care s-a stabilit mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă. Susţinînd că prin articolele contestate din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 se restrînge dreptul subiectiv constituit în baza unei legi anterioare şi că este inadmisibil de a limita garanţiile statuate de art.16 din Constituţie categoriilor de persoane prevăzute de Legea nr.1544-XII printr-o lege adoptată ulterior, ei conchid că nimeni nu poate fi privat de un drept dobîndit prin lege, indiferent de motive.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie, în sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3, pct.7 şi art. III din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, relevă contradicţia acestora cu art.16, art.46, art.47, art.54 din Constituţie şi art.l din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
3. În urma examinării multiaspectuale a sesizărilor Curtea Constituţională a constatat că pentru soluţionarea cauzei este necesar a elucida trei aspecte de bază, ce ţin de problemele de drept şi de constituţionalitate:
- dacă micşorarea cuantumului pensiilor nu încalcă principiile constituţionale statuate de art.47, art.54 şi – prin prisma art.4 din Constituţie - art.7, art.22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art.2 al Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale;
- dacă prevederile contestate ale Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduc atingere dreptului de proprietate statuat de art.46 din Constituţie, precum şi - prin prisma art.4 din Constituţie - art.l din Protocolul nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare - CEDO);
- dacă norma art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii, statuat de art.22 din Constituţie.
4. Examinînd prevederile contestate prin raportare la dispoziţiile Constituţiei, la prevederile legislaţiei naţionale şi actelor internaţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele.
Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prevede condiţii speciale de asigurare cu pensii a unor categorii de persoane pentru merite deosebite faţă de stat şi societate, expuse în pct.1 al prezentei hotărîri. Legea reglementează modul de calculare şi achitare: a pensiilor pentru anumite categorii de persoane, a majorărilor şi suplimentelor la pensii pentru merite deosebite faţă de stat şi a pensiilor pentru persoanele încadrate sau reîncadrate în serviciu.
Pînă a fi modificată prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prevedea în articolele 16, 17, 25, 26, 261, 38 şi 391 majorări şi suplimente la pensiile de bază, deja stabilite pentru anumite categorii de persoane, în cuantum procentual din pensia minimă pentru limită de vîrstă. Legea fusese coroborată cu art.20 al Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr.437-XII din 27 decembrie 1990, care stipula pensia minimă pentru limită de vîrstă la nivelul salariului minim. Stabilit prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.181 din 31 mai 1994 „Cu privire la salariul minim şi la măsurile suplimentare de protecţie socială a populaţiei”, salariul minim constituia 18 lei.
Legea nr.437-XII din 27 decembrie 1990 a fost abrogată prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156-XIV din 14 octombrie 19983 (în continuare - Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998), care a instituit un alt concept cu privire la mărimea pensiei minime pentru limită de vîrstă. Astfel, art.12 al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 instituie o altă modalitate de calculare a pensiei minime, iar art. 13 al aceleiaşi legi impune Guvernului obligativitatea de a indexa anual pensiile. În baza acestor prevederi legale, prin Hotărîrea Guvernului nr.738 din 2 august 1999, pensia minimă pentru limită de vîrstă a fost stabilită în mărime de 65 lei.
_______________________________
3 M.O., 2004, nr.42-44, art.247 (republicată)
Ulterior, prin legile nr.613-XV din 8 noiembrie 2001 şi nr.1003-XV din 19 aprilie 2002, pensiile minime pentru limită de vîrstă au fost revizuite, constituind, de la 1 decembrie 2001, 100 lei, iar de la 1 mai 2002, 125 lei. În anexa nr.4 la Legea nr.156-XlV din 14 octombrie 1998 pensia minimă pentru limită de vîrstă este indicată prin simbolul Pm2. Prin Legea nr.146-XV din 27 martie 2003 se modifică art. 12 al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, alin.(2) al acestui articol majorînd cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă cu 10 lei, acesta constituind actualmente 135 lei.
Ulterior, cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă a fost stabilit anual prin hotărîre de Guvern. În baza Hotărîrii Guvernului nr.197 din 10 martie 2009, începînd cu 1 aprilie 2009, acesta constituie 570,11 lei.
Concomitent, legislatorul a păstrat temporar vechiul concept de calculare a pensiei minime pentru limită de vîrstă pentru anumite categorii de persoane. Astfel, conform alin.(2) art.4 al Legii privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim nr.1432-XIV din 28.12.2000, „plăţile sociale de stat (bursele, compensaţiile, indemnizaţiile, majorările la pensii pentru merite deosebite faţă de stat etc.), precum şi taxele de stat, impozitele, tarifele, amenzile şi alte plăţi neprovenite din muncă, a căror mărime, conform legislaţiei în vigoare, se calcula din salariul minim în sumă de 18 lei stabilit cu începere de la 1 iunie 1994, se vor calcula şi în continuare pornind de la aceeaşi sumă pînă la modificarea acestor plăţi”. Această normă legală este în vigoare pînă în prezent.
Inadvertenţele dintre normele legale au provocat litigii între autorităţile publice abilitate cu achitarea pensiilor prevăzute de Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 şi Curtea de Conturi, pe de o parte, şi pensionari, pe de altă parte.
Potrivit art.13 din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 în redacţia Legii nr.358-XV din 31.07.2003, numai partea de pensii achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat este supusă indexării.
Curtea Constituţională menţionează că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.358-XV din 31.07.2003, nu se mai operează indexarea pensiei minime pentru limită de vîrstă în cazul persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr.1544-XII din 23.06.1993. Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 reglementează acordarea pensiilor persoanelor ce achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, pe cînd Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 vizează persoanele care primesc pensii de la bugetul de stat şi pe parcursul activităţii nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Militarii şi persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nu achită contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, de aceea pensiile acestora sînt achitate de la bugetul de stat.
Astfel, Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 este o lege specială, care reglementează modul de acordare a pensiilor altor categorii de persoane decît cele prevăzute în Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, care este o lege generală. Art.64 al Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 reglementează separat şi modul de indexare a pensiilor.
Drept bază pentru stabilirea cuantumului anumitor pensii prin Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 în redacţia Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 a servit pensia minimă pentru limită de vîrstă existentă la momentul aplicării Legii nr.358-XV din 31.07.2003 - 135 lei. De aici rezultă că legea nu a diminuat mărimea pensiei calculate anterior.
Curtea Constituţională relevă că prevederile art.I pct.3, 5, 7, 10, 11 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 referitoare la art.16, 23, 26, 38, 391 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 stabilesc majorările şi suplimentele la pensiile categoriilor de persoane vizate în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 în mărimi concrete şi, deoarece pensiile nu au fost micşorate, prevederile respective nu aduc atingere art. 47 şi art.54 din Constituţie.
De asemenea, Curtea remarcă, luînd în considerare concluziile expuse în prezenta hotărîre, că persoanele care cad sub incidenţa normelor contestate nu au dobîndit drepturi patrimoniale asupra unor sume băneşti, prin urmare, nu li se lezează dreptul de proprietate şi nu se încalcă art.46 alin.(1) din Constituţie.
În baza enunţurilor expuse în prezenta hotărîre, Curtea relevă că prin art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 legislatorul a eliminat contradicţiile apărute în aplicarea normelor Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 după adoptarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998, luînd în considerare şi situaţia existentă la momentul adoptării Legii nr.358-XV din 31.07.2003. La această dată cuantumul pensiei minime pentru limită de vîrstă constituia 135 lei, suma respectivă fiind luată ca bază atît la elaborarea normei contestate, cît şi la operarea tuturor modificărilor în Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prin Legea nr.94-XVI din 08.05.2008.
Astfel, Curtea Constituţională apreciază că norma art.III al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008 corespunde rigorilor principiului neretroactivităţii legii, garantat de art.22 din Constituţie.
Art.1 pct.4 şi pct.6 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008, prin care s-au exclus art.17 şi art.25 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, a anulat suplimentele la pensia pentru vechime în muncă şi suplimentele la pensia de invaliditate. Curtea subliniază că acordarea acestora a fost o opţiune a legiuitorului şi depinde de capacitatea financiară a statului. Întrucît nu ating pensia de bază, aceste prevederi nu încalcă dispoziţiile art.47 şi art.54 din Constituţie.
Excluderea alin.(3) din art.2 al Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 prin art. I pct.2 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 nu aduce atingere drepturilor invocate de autorii sesizării.
Curtea Constituţională nu poate reţine argumentele autorilor sesizării referitoare la excluderea art.261 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 prin art.1 pct.8 al Legii nr.94-XVI din 08.05.2008, deoarece prevederea despre majorarea pensiilor invalizilor de război a fost inclusă în Legea nr.499-XIV din 14.07.1999 „Privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni” şi Legea nr.190-XV din 08.05.2003 „Cu privire la veterani”.
5. Prin prevederile art.I pct.14 din Legea nr.94-XVI din 08.05.2008 a fost modificat art.53 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993.
Potrivit noii redacţii a art.53 „Plata pensiei în caz de cîştig sau alt venit” din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993:
(1) Pensiile se achită integral, indiferent dacă pensionarii au sau nu cîştig sau alt venit, cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3).
(2) Persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne care au fost reîncadrate şi cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă stabilită de legislaţie termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne li se plăteşte, pe lîngă drepturile băneşti, pensia în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite pînă la reîncadrare.
(3) Persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne care nu au atins limita de vîrstă de aflare în serviciu militar prin contract şi au fost reîncadrate în serviciul militar sau special plata pensiilor se sistează din ziua reîncadrării.
Cu referire la prevederile precitate Curtea reţine următoarele.
Creînd condiţii pentru creşterea calităţii vieţii, Republica Moldova onorează dispoziţiile Legii Supreme şi obligaţiile asumate prin aderarea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi alte acte internaţionale.
Dispoziţiile art.43 alin.(1) şi art.47 din Constituţie garantează drepturile omului la muncă şi la protecţia muncii, la asistenţă şi protecţie socială, la asigurare în caz de şomaj, boală şi invaliditate, bătrîneţe sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.
Potrivit art.47 alin. (1) din Constituţie, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
În conformitate cu art.2 alin.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Republica Moldova s-a angajat să acţioneze atît prin propriul său efort, cît şi prin asistenţă şi cooperare internaţională, în special, pe plan economic şi tehnic, folosind la maximum resursele sale disponibile, pentru ca exercitarea deplină a drepturilor recunoscute în Pact să fie asigurate progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de măsuri legislative.
La determinarea temeiurilor juridice, a condiţiilor de acordare a pensiilor legiuitorul este obligat să ţină cont de faptul că asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente.
Diminuarea cuantumului sau suspendarea plăţii pensiei sînt posibile numai în cazurile în care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau alte încălcări ale legii.
Astfel, prin Hotărîrea nr.19 din 29 aprilie 19994 Curtea Constituţională a declarat drept neconstituţionale prevederile art.52 şi Anexa nr.23 la Legea bugetului de stat pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998, care suspendau integral sau parţial prevederile actelor normative referitoare la unele garanţii sociale pentru colaboratorii poliţiei, militari, procurori, funcţionari publici, judecători, precum şi pentru alte categorii de lucrători.
____________________________
4 M.O., 1999, nr.48-49, art. 28
În Hotărîrea nr.27 din 18 mai 19995 Curtea Constituţională a apreciat ca fiind neconstituţionale prevederile art.17, art.23 şi art.50 alin.(4) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, prin care pensionarilor care realizau venituri pasibile de asigurări sociale de stat li se suspenda suma de pensie care depăşea dublul pensiei minime pentru limită de vîrstă, menţionînd că îngrădirea dreptului pensionarilor ce realizează alte venituri de a primi pensia contrazice dispoziţiile art.47 alin.(2) din Constituţie şi anihilează însăşi destinaţia şi sensul asigurării cu pensii.
___________________________
5 M.O., 1999, nr.56 – 58, art. 38
Prin Hotărîrea nr.4 din 27 ianuarie 20006 Curtea a declarat neconstituţionale unele prevederi ale actelor normative în redacţia Legii nr.552-XIV din 28 iulie 1999, care încălcau drepturile de pensie ale judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii şi funcţionarilor publici dobîndite anterior în mod licit.
___________________________
6 M.O., 2000, nr. 14 - 16, art.7
Exercitarea obligaţiilor profesionale de către persoanele, încălcarea de drepturi a cărora a fost contestată, este determinată de un risc sporit pentru sănătate şi viaţă. Luînd în considerare obligaţiile majore, responsabilitatea sporită, riscul pe care îl comportă exerciţiul atribuţiilor funcţionale, ei trebuie să beneficieze de un sistem de garanţii juridice certe, un tratament juridic adecvat, înlăturîndu-se privilegiile ori discriminările între cetăţenii aflaţi în situaţii identice.
Prevederile legale prin care persoanelor reîncadrate li se micşorează sau li se sistează pensia cuvenită vin în contradicţie cu prevederile art.47 din Constituţie şi cu normele actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Curtea relevă că sintagma „cu excepţia cazurilor expuse în alin.(2) şi (3)” din alin.(1) al art.53 şi prevederile alin.(2) şi alin.(3) ale art.53 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 contravin principiilor constituţionale ale echităţii, nediscriminării şi neretroactivităţii legii, precum şi hotărîrilor Curţii în acest domeniu.
Pentru considerentele expuse, călăuzindu-se de art.140 din Constituţie, art.26 alin.(4) şi alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
H O T Ă R Ă Ş T E :
1. Se recunoaşte drept constituţionale prevederile art.I pct.2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11 şi art. III din Legea nr. 94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. H O T Ă R Ă Ş T E :
2. Se declară drept neconstituţionale sintagma „cu excepţia cazurilor expuse la alin.(2) şi (3)” cuprinsă în alin.(1) art.53 şi integral prevederile alin.(2) şi alin.(3) art.53 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 în redacţia Legii nr.94-XVI din 8 mai 2008 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
3. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Dumitru PULBERE
Nr.10. Chişinău, 2 iunie 2009.