HGM418/2009
ID intern unic:  331861
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 418
din  09.07.2009
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
 „Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea
 materialului de înmulţire şi săditor viticol”
Publicat : 17.07.2009 în Monitorul Oficial Nr. 112-114     art Nr : 480     Data intrarii in vigoare : 17.10.2009
    MODIFICAT
   
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
    HG1222 din 12.12.18, MO513-525/28.12.18 art.1350; în vigoare 28.03.19
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89      NOTĂ:
   
Pe tot parcursul textului Reglementării tehnice cuvintele „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
     în tot cuprinsul Reglementării tehnice, sintagma „Legea nr. 659-XIV din 29 octombrie 1999 despre seminţe” se substituie cu sintagma „Legea nr. 68 din 5 aprilie 2013 despre seminţe” prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    În tot textul Reglementării tehnice „Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol”, cuvintele „Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer”, la orice formă gramaticală, se substituie prin cuvintele „Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor”, la formele gramaticale corespunzătoare prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89
 
   În Reglementarea tehnică cuvintele „Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” se substituie prin cuvintele „Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare”, la cazul gramatical respectiv prin HG793 din 02.12.09, MO174-176/04.12.09 art.875




     În temeiul Legii nr.420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.75-78, art. 314), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol” (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare peste trei luni de la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                            Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                      Anatolie Gorodenco

    Nr. 418. Chişinău, 9 iulie 2009.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 418
din 9 iulie 2009


REGLEMENTARE TEHNICĂ
„PRODUCEREA, CERTIFICAREA, CONTROLUL ŞI
COMERCIALIZAREA MATERIALULUI DE
ÎNMULŢIRE ŞI SĂDITOR VITICOL”
    Reglementarea tehnică “Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol” creează cadrul necesar aplicării Directivei 68/193/CEE a Consiliului Comunităţilor Europene din 9 aprilie 1968 privind comercializarea materialului pentru înmulţirea vegetativă a viţei-de-vie, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene JO L 93, 17 aprilie 1968, p. 15-23.
I. Domeniu de aplicare
    1. Reglementarea tehnică „Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe esenţiale pentru producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, schema tehnologică şi condiţiile de producere, controlul fitosanitar şi testarea, certificarea, controlul producerii şi comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    2. Prevederile prezentei Reglementări tehnice sînt obligatorii pentru producătorii şi vînzătorii de material de înmulţire şi săditor viticol, birourile de proiectare a plantaţiilor perene, laboratoarele de testare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi subdiviziunile lui teritoriale, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi alte autorităţi administrative.
    3. Grupele de produse din domeniul reglementat asupra cărora se extind cerinţele prezentei Reglementări tehnice sînt materialul de înmulţire viticol (poziţia tarifară 0602 10 100) şi materialul săditor viticol (poziţia tarifară 0602 20 100).
II. Noţiuni principale
    4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, noţiunile principale utilizate se definesc după cum urmează:
    1) viţă-de-vie – plantele de genul Vitis (L), care sînt destinate producţiei de struguri sau utilizării în calitate de material săditor pentru aceleaşi plante;
    2) clonă – descendenţă vegetativă a unui soi conformă cu o tulpină de viţă- de-vie aleasă pentru puritatea soiului, caracterele fenotipice şi starea fitosanitară;
    3) coarde altoi – lăstari maturaţi de un an, obţinuţi din plantaţii destinate producerii de butaşi pentru altoire sau înrădăcinare, precum şi din plantaţiile producătoare de struguri;
    4) coarde portaltoi – lăstari maturaţi de un an, obţinuţi din plantaţii destinate producerii de butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare;
    5) butaşi altoi – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă-de-vie cu unul sau mai mulţi ochi, destinate producerii de viţe altoite;
    6) butaşi portaltoi – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă de vie, destinate  formării părţii subterane la producerea viţelor altoite;
    7) butaşi altoiţi – butaşi obţinuţi drept rezultat al aplicării altoirii la masă;
    8) butaşi pentru înrădăcinare – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă de vie, destinate pentru înrădăcinare;
    9) viţe altoite – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă-de-vie, îmbinate prin altoire, avind rădăcini şi lăstari sau cordiţe;
    10) viţe pe rădăcini proprii – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă-de-vie de soiuri pentru struguri, avînd rădăcini şi lăstari sau cordiţe;
    11) viţe portaltoi – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă-de-vie de soiuri portaltoi, avînd rădăcini şi lăstari sau cordiţe;
    12) viţe vegetante – fracţiuni de coarde sau lăstari de viţă de vie, precum şi cele îmbinate prin altoire, crescute pe substrat nutritiv, care se plantează în stare vegetantă;
    13) puritatea soiului – frecvenţă a plantelor (butucilor, coardelor, butaşilor, viţelor) care posedă toate caracterele şi însuşirile ereditare tipice soiului, exprimată în procente;
    14) puritate tehnică – puritate a materialului de înmulţire şi săditor viticol, condiţionată de corespunderea acestuia cerinţelor tehnice de calitate, exprimată în procente;
    15) plantaţie de conservare – plantaţie specială înfiinţată cu material săditor de categoria “Materialul amelioratorului” şi destinată obţinerii materialului de înmulţire de categoria „Prebază”;
    16) plantaţie de preînmulţire – plantaţie specială înfiinţată cu material săditor de categoria “Prebază” şi destinată obţinerii materialului de înmulţire de categoria „Bază”;
    17) unitate de selecţie – unităte specializată în producerea materialului săditor viticol de categoria „Prebază”;
    18) unitate de preînmulţire – unităte specializată în producerea materialului săditor viticol de categoria “Bază”.
    5. Alte noţiuni utilizate în ramura viticolă, care trebuie respectate la producerea şi certificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, sînt definite în art. 2 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 şi în art.1 al Legii nr. 68 din 5 aprilie 2013 despre seminţe.
III. Cerinţe esenţiale de producere
    6. Materialul de înmulţire viticol se constituie din coarde altoi, coarde portaltoi, butaşi altoi, butaşi portaltoi şi butaşi altoiţi.
    7.Materialul săditor viticol se constituie din viţe altoite, provenite din butaşi altoiţi, viţe pe rădăcini proprii (nealtoite), provenite din butaşi de soiuri pentru struguri şi viţe portaltoi, provenite din butaşi de soiuri portaltoi.
    8. Materialul de înmulţire şi săditor viticol, în funcţie de valoarea biologică, se produce de următoarele categorii: „Materialul amelioratorului”, „Prebază”, „Bază”, „Certificat”, „Standard” şi „Obişnuit”, prevăzute la art.8 al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
    9. Conform stării fitosanitare, materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasifică după cum urmează:
    1) liber de viroze, de cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens vitis) şi de alţi agenţi patogeni cu caracter restrictiv;
    2) testat la viroze şi la forma latentă a cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens vitis);
    3) nontestat la viroze şi la forma latentă a cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens vitis).
    10. Conform stării fiziologice, materialul de înmultire şi saditor viticol se clasifică, după caz, în butaşi maturaţi (în stare lemnificată), butaşi vegetanţi (în stare erbacee), viţe maturate (cu cordiţe lemnificate) şi viţe vegetante (cu cordiţe în stare erbacee).
    11. Conform vîrstei, materialul săditor viticol se clasifică în viţe de 3-4 luni, viţe de un an şi viţe de doi ani.
    12. Conform provenienţei, materialul de înmultire şi saditor viticol poate fi din soiuri şi clone de soi.
    13. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol, sub aspectul categoriilor biologice, se efectuează în unităţile de selecţie, unităţile de preînmulţire şi unităţile de înmulţire (pepinierele viticole):
    1) materialul săditor viticol de categoria „Prebază” se produce în unităţile de selecţie – instituţiile de cercetări ştiinţifice, academice şi de profil sau subdiviziunile acestora, abilitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;
    2) materialul săditor viticol de categoria “Bază” se produce în unităţile de preînmulţire – instituţiile de cercetări ştiinţifice de profil sau subdiviziunile acestora, precum şi în unele unităţi de înmulţire, care dispun de laboratoare ştiinţifice, abilitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;
    3) materialul de înmulţire şi săditor viticol de categoriile “Certificat”, “Standard” şi “Obişnuit” se produce în unităţile de înmulţire – agenţi economici licenţiaţi, în modul stabilit, în domeniul respectiv;
    4) producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol de categoriile “Certificat”, “Standard” şi “Obişnuit” poate fi efectuată şi de unităţile de selecţie şi cele de preînmulţire, iar de categoria „Bază” – şi de unităţile de selecţie, în cazul unei evidenţe distincte la producerea materialului de categoriile nominalizate.
    14. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în plantaţii de conservare, plantaţii de preînmulţire, plantaţii portaltoi, plantaţii altoi şi în şcoli de viţe:
    1) materialul de înmulţire de categoria „Prebază” se obţine în plantaţiile de conservare în care plantele se testează individual ca fiind libere de principalele boli virotice şi de cancerul bacterian;
    2) materialul de înmulţire de categoria „Bază” se obţine în plantaţiile de preînmulţire în care plantele se testează, în modul stabilit, ca fiind libere de principalele boli virotice şi de cancerul bacterian;
    3) materialul de înmulţire de categoriile “Certificat” şi “Standard” se obţine în plantaţiile portaltoi şi plantaţiile altoi în care plantele se testează, în modul stabilit, la principalele boli virotice şi la cancerul bacterian;
    4) materialul de înmulţire de categoria “Obişnuit” se obţine în plantaţiile de producţie pentru struguri în care se efectuează, în modul stabilit, recunoaşterea şi selecţia în masă;
    5) materialul săditor viticol de diferite categorii se obţine preponderent în şcolile de viţe.
    15. Categoria plantaţiilor corespunde cu categoria materialului săditor utilizat la înfiinţarea acestora, iar categoria materialului de înmulţire obţinut este cu o categorie mai inferioară. Categoria şcolilor de viţe corespunde cu categoria materialului de înmulţire, utilizat la plantare.
    16. Materialul de înmulţire şi săditor viticol trebuie să posede o puritate de soi pentru categoriile “Prebază”, „Bază”, „Certificat” şi „Standard” de 100 %, pentru categoria “Obişnuit” – de minimum 95%. Se admite o toleranţă de1 % în cazul materialului de categoria “Standard”.
    17. Puritatea tehnică a materialului de înmulţire şi săditor viticol trebuie să fie de minimum 96 %.
    18. Respectarea prevederilor standardelor conexe la prezenta Reglementare tehnică referitoare la condiţiile tehnice de calitate ale materialului de înmulţire şi săditor viticol conferă prezumţia conformităţii cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
    19. Materialul de înmulţiire şi săditor viticol se comercializează în mănunchiuri şi în ambalaje (pachete, baloturi etc.) sau la bucată. Mănunchiurile şi ambalajele de material de înmulţire şi săditor viticol trebuie să fie închise astfel încît să nu poată fi deschise fără a deteriora sistemul de închidere şi/sau eticheta. Ambalajul nu trebuie să prezinte urme de manipulare.
    Pentru asigurarea unei marcări adecvate, dispozitivul de închidere trebuie să includă cel puţin eticheta sau un sigiliu. Orice nouă închidere se efectuează de organele abilitate.
    20. Etichetele sînt elemente de marcare a diferitelor categorii de material de înmulţire şi săditor viticol şi se eliberează producătorului numai pentru materialul de înmulţire şi săditor viticol destinat comercializării.
    21. Etichetele se editează la comanda Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în baza cererii producătorului, prezentată acesteia cu cel puţin 25 de zile înainte de certificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    Cheltuielile ocazionate de emiterea etichetelor sînt suportate de producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol.
    22. În funcţie de categoria materialului de înmulţire şi săditor viticol, etichetelor li se atribuie o anumită culoare:
    1) „Prebază” – albă cu o dungă violetă pe diagonală;
    2) „Bază”– albă;
    3) „Certificat” – albastră;
    4) „Standard” – galbenă (portocalie);
    5) „Obişnuit” – roşie.
    23. Pe etichetă sau pe ambalaj se indică următoarea informaţie:
    1) ţara de origine;
    2) autoritatea abilitată pentru certificare sau control;
    3) tipul materialului;
    4) categoria;
    5) soiul şi, după caz, clona. Cu  referinţă la viţele altoite, indicaţiile privind soiul şi/sau clona se aplică pentru portaltoi şi pentru altoi;
    6) numărul lotului;
    7) cantitatea;
    8) expeditorul (adresa);
    9) destinatarul (adresa);
    10) data producerii (campania agricolă);
    11) actul normativ şi documentul normativ pentru produsul respectiv;
    12) alte informaţii ce nu contravin legislaţiei în vigoare.
    24. Etichetele se eliberează şi se înregistrează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în registrul de evidenţă a etichetelor.
    În registru se indică: denumirea agentului economic, denumirea materialului de înmulţire şi săditor viticol, soiul şi clona de soi, cantitatea etichetelor, culoarea etichetelor, numărul de control al etichetelor şi numărul de ordine (de la ... pînă la ...), numerele etichetelor folosite, numerele etichetelor deteriorate, numerele etichetelor pierdute sau dispărute din această serie.
    25. Darea de seamă despre folosirea etichetelor de către producători se prezintă anual Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor:
    1) pentru materialul de înmulţire – pînă la 1 martie;
    2) pentru viţele maturate – pînă la 1 iunie;
    3) pentru viţele vegetante – pînă la 1 august.
IV. Schema tehnologică de producere a materialului
de înmulţire şi săditor viticol

    26. Schema tehnologică de producere a materialului de înmulţire şi săditor viticol trebuie să includă următoarele etape:
    1) crearea, testarea şi înregistrarea soiurilor şi clonelor de soi;
    2) organizarea plantaţiilor de conservare a clonelor;
    3) fondarea plantaţiilor de preînmulţire;
    4) înfiinţarea plantaţiilor portaltoi şi plantaţiilor altoi;
    5) producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    27. Crearea soiurilor şi clonelor de soi se realizează prin metode aprobate, conform unor metodici (scheme) aprobate de Consiliul ştiinţific al instituţiei ştiinţifice de profil.
    28. Testarea şi înregistrarea soiurilor şi clonelor de soi se efectuează conform legislaţiei în vigoare de către Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, cu aprobare de către Consiliul Naţional pentru Soiurile de Plante.
    29. Organizarea plantaţiilor de conservare a soiurilor şi clonelor de soi se realizează de unităţile de selecţie, care preiau soiurile sau clonele, le testează la bolile virotice şi la cancerul bacterian, le tratează, după caz, de acestea, şi le multiplică în condiţii adecvate, asigurînd conservarea soiurilor şi clonelor de soi pe întreaga durată de multiplicare.
    30. Fondarea plantaţiilor de preînmulţire se efectuează de către unităţile de preînmulţire.
    Unităţile de preînmulţire produc şi comercializează materialul de înmulţire şi săditor viticol de categoria „Bază”, destinat înfiinţării plantaţiilor portaltoi şi celor altoi, producătoare de material „Certificat”.
    31. Înfiinţarea plantaţiilor portaltoi şi celor altoi se efectuează de către unităţile de înmulţire, licenţiate în conformitate cu prevederile Legii nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
    32. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol se realizează de către unităţile de înmulţire, în conformitate cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice şi/sau standardelor conexe la prezenta Reglementare tehnică.
    Unităţile de înmulţire produc material de înmulţire şi săditor de categoriile  „Certificat”, „Standard” şi “Obişnuit”.
    În cazul producerii materialului de diferite categorii, procesul de multiplicare este supus unei supravegheri distincte pentru fiecare categorie din partea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelorşi subdiviziunile sale teritoriale.
    33. Unităţile de înmulţire licenţiate sînt înscrise în Registrul producătorilor de material de înmulţire şi săditor viticol, conform Legii despre seminţe.
    34. Producătorii trebuie să dispună, după caz, de plantaţii portaltoi şi plantaţii altoi, atelier (complex) pentru altoire, şcoală de viţe cu asolamentul respectiv, încăperi (depozite) pentru păstrarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, maşini agricole, utilaje, echipamente şi inventar de profil, precum şi de personal cu pregătire de profil.
    35. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol de soiuri şi clone de soi pe durata termenului de valabilitate al brevetului pentru soi, se desfăşoară cu acordul în scris al amelioratorului sau menţinătorului, sub controlul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
V. Condiţiile de producere a materialului
de înmulţire şi săditor viticol
    36. La producerea materialului de înmulţire trebuie respectate următoarele condiţii:
    1) fondarea plantaţiilor-mamă (portaltoi, altoi, preînmulţire) conform proiectelor de înfiinţare, elaborate de birouri de proiectare licenţiate;
    2) respectarea perioadei de repaus al terenului destinat înfiinţării plantaţiilor- mamă, în funcţie de categoria şi tipul plantaţiei;
    3) neinfectarea solului de organisme dăunătoare viţei-de-vie, în special cu nematozi – vectori ai virusurilor viţei-de-vie;
    4) izolarea spaţială a plantaţiilor-mamă de plantaţii viticole de alte categorii;
    5) limitarea accesului în plantaţiile-mamă a tehnicii, a personalului neantrenat în producere şi a animalelor;
    6) efectuarea anuală a controlului fitosanitar şi testărilor la prezenţa bolilor virotice şi formei latente a cancerului bacterian, conform prevederilor prezentei Reglementări tehnice;
    7) întreţinerea plantaţiilor-mamă într-o stare de cultură adecvată, care ar permite efectuarea unui control eficient privind autenticitatea (identitatea) şi puritatea biologică a soiului (clonei de soi);
    8) efectuarea la timp şi calitativă în plantaţiile-mamă a procedeelor tehnologice de bază - întreţinerea solului în stare afînată şi liberă de buruieni, îndeplinirea operaţiilor în verde, aplicarea fertilizanţilor, protecţia fitosanitară pentru prevenirea sau combaterea atacului de diferite boli şi dăunători etc.
    37. Plantaţiile de preînmulţire se înfiinţează cu material săditor de categoria „Prebază”, iar cele de portaltoi şi altoi - cu material săditor de categoria „Bază”.
    38. Perioada de repaus al terenului (de replantare) pentru înfiinţarea plantaţiilor de preînmulţire constituie 12 ani, a plantaţiilor portaltoi şi altoi pe soluri mai grele (argilo-nisipoase) – 10 ani, pe soluri mai uşoare (nisipo-argiloase) – 8 ani.
    39. Înfiinţarea plantaţiilor-mamă se admite doar pe terenuri solul cărora a fost testat la prezenţa nematozilor – vectori ai virusurilor şi este liber de aceştia.
    40. Izolarea spaţială a plantaţiilor de preînmulţire se efectuează prin îngrădire, iar a plantaţiilor portaltoi şi celor altoi – prin fîşii de izolare cu distanţa minimă de 10 m faţă de alte plantaţii viticole.
    41. Accesul în plantaţiile-mamă se limitează prin şanţuri (0,8x1,0 m) şi bară.
    42. Controlul fitosanitar al plantaţiilor-mamă se efectuează anual, conform prevederilor prezentei Reglementări tehnice, prin examinarea vizuală a butucilor în scopul depistării simptomelor bolilor virotice, cancerului bacterian şi altor organisme dăunătoare, inclusiv agenţi patogeni, cu caracter restrictiv pentru viţa- de-vie.
    Lista organismelor dăunătoare cu caracter restrictiv pentru viţa-de-vie se aprobă de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, la propunerea instituţiei ştiinţifice de profil.
    [Pct.42 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    43. În cazul depistării unor butuci afectaţi de organisme dăunătoare cu caracter restrictiv, aceştia se elimină din plantaţii, ulterior solul se testează la prezenţa nematozilor şi se dezinfectează. După caz, golurile se completează prin plantarea materialului săditor de acelaşi soi şi clonă, de categorie corespunzătoare plantaţiei, cu respectarea măsurilor de prevenire a reinfectării.
    44. Butucii cu o dezvoltare slabă sau afectaţi de organisme dăunătoare, altele decît cele cu caracter restrictiv, se marchează distinct şi înainte de recoltare, coardele de la butucii marcaţi se elimină.
    45. Testărilor anuale la prezenţa bolilor virotice (testul ELISA etc.) şi formei latente a cancerului bacterian în plantaţiile de conservare a clonelor sînt supuşi toţi butucii; în plantaţiile-mamă este supus un număr anumit de butuci (%), în funcţie de categoria materialului de înmulţire, şi anume:
    1) la bolile virotice – „Bază” – 30 %, „Certificat” – 20 %, „Standard” – 10 %;
    2) la cancerul bacterian – „Bază”– 10 %, „Certificat”– 5 %, „Standard”– 2,5 %.
    Materialul de înmulţire destinat comercializării se testează în mod obligatoriu, iar cel utilizat la producerea materialului săditor de pepiniera viticolă respectivă – la discreţia agentului economic.
    46. Plantaţiile-mamă, conform criteriului de vîrstă, se clasifică în:
    1) plantaţii tinere – 2-3 ani după plantare ( portaltoi – 2 ani, altoi – 3 ani);
    2) plantaţii ce intră în productivitate – anul 3-4 după plantare  (portaltoi – anul 3, altoi – anul 4);
    3) plantaţii productive – anul 4-5 după plantare  (portaltoi – anul 4, altoi – anul 5).
    47. Îngrijirea plantaţiilor-mamă se efectuează în conformitate cu îndrumările agrotehnice, elaborate de instituţiile ştiinţifice de profil şi aprobate de Consiliul tehnico-ştiinţific al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    În cazul în care s-au depistat abateri evidente în tehnologia de îngrijire a plantaţiilor-mamă, acestea, prin concluzia unei comisii, se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
    Comisia este creată de către IAgenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi include: inspectori, savanţi ai instituţiilor de profil, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi pepinierelor viticole.
    48. În plantaţiile altoi producţia principală se consideră coardele altoi, iar strugurii – producţie auxiliară, care nu trebuie să depăşească 5 t/ha.
    49. Productivitatea plantaţiilor altoi şi portaltoi se exprimă în butaşi standard cu lungimea de 8 ochi, iar plantaţiilor  portaltoi – în butaşi standard cu lungimea de 0,5 m.
    50. Termenul de exploatare a plantaţiilor de preînmulţire, de la intrarea acestora în productivitate, este de 9 ani, al plantaţilor altoi şi portaltoi de categoriile „Bază” – de 12 ani şi  „Certificat” – de 15 ani.
    51. Termenul de exploatare a plantaţilor–mamă, întreţinute într-o stare adecvată, poate fi prelungit, cu permisiunea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, doar în cazul în care rezultatele testărilor anuale ale butucilor la prezenţa virusurilor şi formei latente a cancerului bacterian sînt negative.
    52. Producerea butaşilor altoiţi se efectuează în ateliere sau complexe pentru altoire, care trebuie să dispună de următoarele secţii (încăperi):
    1) pentru păstrarea materialului de înmulţire şi săditor viticol (frigidere, subsoluri, beciuri, şoproane). Păstrarea materialului maturat de categoriile „Prebază” şi „Bază” se admite doar în frigidere;
    2) pentru pregătirea portaltoiului şi altoiului către altoire, precum şi a butaşilor pentru înrădăcinare;
    3) pentru umectarea butaşilor portaltoi şi altoi, precum şi a butaşilor destinaţi înrădăcinării;
    4) pentru preforţarea butaşilor portaltoi şi forţarea părţii bazale a butaşilor destinaţi înrădăcinării;
    5) pentru altoirea viţei-de-vie la masă;
    6) pentru parafinarea şi ambalarea butaşilor altoiţi;
    7) pentru forţarea butaşilor altoiţi;
    8) pentru călirea butaşilor altoiţi;
    9) sere pentru producerea viţelor vegetante.
    53. Pentru altoire şi înrădăcinare se admite doar materialul de înmulţire viticol care a fost recoltat în termene optime şi păstrat în condiţii adecvate, cu respectarea îndrumărilor agrotehnice, aprobate de Consiliul  tehnico-ştiinţific al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi prevederilor prezentei Reglementări tehnice.
    54. Materialul de înmulţire viticol de categoriile  ”Prebază” şi “Bază”, utilizat la altoire şi înrădăcinare, trebuie să fie liber de viroze şi de forma latentă a cancerului bacterian, iar de categoriile „Certificat” şi „Standard” – liber sau testat la viroze.
    Gradul de afectare de forma latentă a cancerului bacterian pentru materialul de categoriile „Certificat” şi „Standard” nu trebuie să depăşească 7% şi, respectiv, 10%.
    55. În scopul neadmiterii răspîndirii şi reinfectării materialului de înmulţire de forma latentă a cancerului bacterian, butaşii portaltoi şi altoi – înainte de altoire, butaşii altoiţi – după altoire şi înainte de plantare se tratează cu produse de uz fitosanitar permise, conform legislaţiei fitosanitare şi recomandărilor de utilizare a acestora, anexate la produsele în cauză.
    56. Categoria butaşilor altoiţi corespunde categoriei materialului de înmulţire utilizat. În cazul în care pentru altoire se folosesc componenţi (portaltoi şi altoi) de diferite categorii, categoria butaşilor altoiţi este determinată de cea mai inferioară categorie a materialului de înmulţire.
    57. Producerea butaşilor altoiţi de diferite categorii se efectuează în încăperi separate, cu utilaje şi echipamente distincte.
    58. Producerea materialului săditor viticol se realizează în şcoli de viţe şi pe teren protejat, cum ar fi sere, solarii etc., prin cultura de sol, amestecuri nutritive, substraturi sterile, hidroponică şi aeroponică.
    59. Producerea materialului săditor de categoriile “Prebază” şi “Bază” se realizează strict în condiţii care să excludă afectarea secundară de principalele boli virotice şi bacteriene.
    60. La producerea materialului săditor în şcolile de viţe trebuie să fie respectate următoarele condiţii:
    1) şcolile de viţe pentru producerea materialului săditor de categoriile “Bază” şi „Certificat” se amplasează în asolamente speciale, cu cel puţin patru sole;
    2)  termenul de repaus al terenului asolamentului şcolii de viţe după plantaţiile viticole, pentru producerea materialului săditor de categoria „Bază”, este de 10 ani, „Certificat” – de 8 ani şi de alte categorii – de 6 ani;
    3) premergătorii şcolii de viţe trebuie să fie culturi agricole cu perioada de recoltare mai timpurie, cel tîrziu luna august, liberi de boli şi dăunători comuni cu cei ai viţei-de-vie;
    4) pentru şcolile de viţe se admit doar terenuri cu soluri libere de nematozi – vectori ai virusurilor (testul la prezenţa acestora este obligatoriu);
    5) izolarea spaţială a şcolilor de viţe de alte plantaţii viticole trebuie să fie de cel puţin 20 m;
    6) şcolile de viţe pentru producerea materialului săditor liber de viroze trebuie să fie izolate spaţial de cele de categoria „Obişnuit” cu cel puţin 20 m;
    7) accesul în şcolile de viţe trebuie să fie limitat prin şanţuri (0,8x1,0 m) de evacuare a apelor şi bară;
    8) controlul fitosanitar se efectuează în scopul constatării manifestării simptomelor bolilor virotice şi cancerului bacterian;
    9) şcolile de viţe sînt testate în mod obligatoriu la prezenţa bolilor virotice (testul ELISA) şi cancerului bacterian;
    10) şcolile de viţe sînt protejate de vectori ai bolilor virotice şi cancerul bacterian etc.;
    11) procedeele tehnologice de bază se efectuează la timp şi calitativ, în conformitate cu îndrumările agrotehnice, aprobate de Consiliul tehnico-ştiinţific al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    61. Plantarea butaşilor altoiţi sau a butaşilor pentru înrădăcinare de diferite categorii libere de viroze în şcolile de viţe se efectuează pe tarlale distincte, iar pe soiuri şi clone de soi – pe loturi separate, marcate prin indicatoare.
    62. Impurităţile identificate în timpul recunoaşterii în şcolile de viţe, precum şi materialul săditor cu simptome caracteristice bolilor virotice se elimină prin tăiere cu foarfeca sub punctul de altoire şi, respectiv, sub punctul de inserţie al cordiţei principale, în cazul viţelor pe rădăcini proprii.
    63. La producerea viţelor în ghivece nutritive, în cultură hidroponică sau pe strat nutritiv (în sere, solarii etc.) se utilizează doar amestecuri nutritive şi substraturi libere de nematozi  (vectori de boli virotice) şi de cancer bacterian.
    64. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol de categoria „Obişnuit” se realizează conform art.8 alin. (3) al Legii viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006.
VI. Controlul fitosanitar şi testarea virusologică
şi bacteriologică
    65. Controlul fitosanitar în plantaţiile-mamă şi şcolile de viţe este obligatoriu şi se efectuează anual de către inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în scopul determinării stării fitosanitare a acestora, în prezenţa reprezentantului pepinierei viticole de către laboratoarele de încercări ale instituţiilor ştiinţifice, academice şi de profil, abilitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
    [Pct.65 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
    66. Laboratoarele de încercări a materialului de înmulţire şi săditor viticol, acreditate în modul stabilit, efectuează controale fitosanitare în plantaţiile altoi şi portaltoi şi în şcolile de viţe, testarea materialului de înmulţire şi săditor viticol la prezenţa virusurilor şi formei latente a cancerului bacterian, precum şi testarea solurilor la prezenţa nematozilor pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi şi şcolilor de viţe.
    67. Controlul fitosanitar se realizează prin examinarea vizuală a butucilor sau viţelor pe întreaga suprafaţă a plantaţiei la prezenţa simptomelor bolilor virotice, cancerului bacterian şi altor agenţi patogeni cu caracter restrictiv. Rezultatele controlului fitosanitar se înscriu în Registrul controlului fitosanitar, cu perfectarea Actului de efectuare a controlului fitosanitar.
    68. Examinarea vizuală a butucilor sau a viţelor la prezenţa simptomelor bolilor virotice se efectuează în plantaţiile portaltoi şi altoi de două ori în decursul perioadei de vegetaţie – în faza de creştere intensivă a lăstarilor (apariţia inflorescenţelor) şi înainte de recoltare, în şcolile de viţe – o dată, în lunile august – octombrie.
    În cadrul primei examinări se identifică plantele care manifestă simptome de scurt-nodare, cloroză infecţioasă, mozaic nervurian, marmorare şi enaţiune, iar la a doua examinare – de răsucire a frunzelor, cloroză infecţioasă, scurt-nodare, marmorare, îngălbenire aurie, striere a lemnului şi cancer bacterian.
    69. Dacă testarea în laborator confirmă prezenţa bolilor virotice pînă la 10 % din butucii cu simptome – aceştia  se defrişează şi se distrug prin ardere, iar plantaţiile-mamă se monitorizează minuţios de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    În cazul în care sînt afectaţi de boli virotice mai mult de 10 % din butuci sau dacă, cumulativ pe parcursul anilor, afectarea constituie mai mult de 15 %, plantaţiile altoi se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în plantaţii viticole pentru struguri, iar plantaţiile portaltoi se defrişează sau se transformă în plantaţii viticole pentru struguri prin altoire pe loc.
    70. La producerea materialului săditor viticol de categoria “Bază” nu se admite afectarea viţelor de boli virotice şi/sau de cancer bacterian.
    71. Materialul săditor de categoriile “Certificat” şi “Standard” din şcolile de viţe cu afectare de boli virotice pînă la 10 % se elimină din acestea în timpul controlului fitosanitar, iar cu afectare mai mult de 10 %  – se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor într-o categorie mai inferioară.
    72. Examinarea vizuală a butucilor la prezenţa simptomelor de cancer bacterian se efectuează primăvara, pînă la începutul vegetaţiei, sau toamna, după căderea frunzelor, iar a viţelor – înainte de recoltare sau în timpul sortării materialului săditor.
    73. Butucii afectaţi, precum şi butucii vecini acestora (cîte unul din ambele părţi) se marchează, apoi se defrişează şi se distrug prin ardere, solul se dezinfectează. Golurile în plantaţiile–mamă de categoria “Certificat” se completează cu material săditor de aceeaşi categorie. Viţele afectate de cancerul bacterian se distrug prin ardere.
    Procesul de distrugere a butucilor şi a viţelor afectate se monitorizează de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    74. În cazul în care este înregistrată cel puţin o plantă cu simptome de cancer bacterian în plantaţiile de categoria „Prebază”, acestea se resping; iar plantaţiile de categoria „Bază” se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în plantaţii de categoria „Certificat”.
    Plantaţiile–mamă de categoria „Certificat” se resping în cazul în care numărul butucilor afectaţi este mai mare de 5% sau dacă, cumulativ pe parcursul anilor, afectarea  constituie mai mult de 8%.
    75. Testarea solului la prezenţa nematozilor – vectori ai virusurilor se efectuează la etapa elaborării proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor portaltoi şi altoi sau a şcolilor de viţe, însă nu mai devreme decît cu un an pînă la plantare.
    76. Prelevarea probelor de sol se efectuează în prezenţa reprezentantului pepinieriei viticole, cu întocmirea unui proces-verbal de prelevare a probelor de sol pentru examinare la prezenţa nematozilor – vectori ai virusurilor viţei-de-vie.
    De la fiecare hectar de teren se prelevează cel puţin 5 probe.
    77. Examinarea probelor de sol se efectuează în decurs de cel mult 10 zile din ziua prelevării acestora prin metode aprobate de instituţia ştiinţifică de profil. Rezultatele examinării se înscriu în Actul de examinare a probelor de sol la prezenţa nematozilor – vectori ai virusurilor viţei-de-vie.
    78. Testarea materialului biologic iniţial („Materialul amelioratorului” şi „Prebază”) la prezenţa virusurilor şi formei latente a cancerului bacterian se efectuează în condiţii de seră, în cîmp deschis şi în laborator prin metode de cercetare, aprobate de instituţia ştiinţifică de profil.
    79. Testarea plantaţiilor-mamă şi şcolilor de viţe, a materialului de înmulţire şi săditor viticol de categoriile „Bază”, „Certificat” şi „Standard” la prezenţa virusurilor se efectuează prin metode de laborator, preferenţială fiind cea imunofermentă (testul ELISA).
    Testarea materialului de înmulţire şi săditor viticol prin testul ELISA se efectuează la principalele boli virotice – scurt-nodarea, cloroza infecţioasă, mozaicul nervurian, marmorarea, răsucirea frunzelor şi strierea lemnului.
    80. Probele pentru testul ELISA pot fi reprezentate prin butaşi din coardele anuale bine maturate şi rădăcini. În plantaţiile portaltoi şi altoi testului ELISA sînt supuşi butaşii, iar în şcolile de viţe – viţele sau rădăcinile viţelor.
    81. Proba pentru testul ELISA, în funcţie de materialul examinat, se constituie din:
    1) 1 – 2 butaşi, cu lungimea de 15-25 cm şi grosimea de 8-13 mm de la fiecare butuc testat sau un butaş de la fiecare 2000 coarde standard;
    2) 1 – 2 viţe sau rădăcini, cu lungimea de 12-20 cm şi grosimea de 2-3 mm de la fiecare 2000 plante.
    82. În plantaţiile-mamă probele pentru testul ELISA se preiau de la butucii examinaţi în raportul specificat la pct. 45 din prezenta Reglementare tehnică. Controlul stării fitosanitare a plantaţiilor-mamă prin testul ELISA se efectuează în aşa mod încît în decursul perioadei de exploatare a plantaţiilor, testării să fie supuşi toţi butucii.
    83. Prelevarea probelor pentru testul ELISA se efectuează de către laboratoarele de încercări acreditate, în prezenţa reprezentantului pepinieriei viticole, cu întocmirea unui proces-verbal de prelevare a probelor de material biologic pentru testarea la prezenţa virusurilor viţei-de-vie.
    84. Examinarea probelor pentru testul ELISA se efectuează în decurs de cel mult 20 zile din ziua prelevării acestora de către laboratoarele de încercări acreditate. Rezultatele testării se înscriu în Actul de testare a materialului biologic la prezenţa virusurilor viţei-de-vie.
    85. În materialul de înmulţire şi cel săditor viticol de categoriile „Prebază” şi „Bază” nu se admite prezenţa virusurilor, iar în cel de categoriile „Certificat” şi „Standard” – afectarea cumulativă de virusuri nu trebuie să depăşească 5 % şi, respectiv, 10 %.
    În cazul în care, drept  rezultat al testării, s-a constatat o afectare mai mare de virusuri, materialul se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor într-o categorie mai inferioară, cu condiţia ca procentul de afectare să se încadreze în limitele stabilite de prezenta Reglementare tehnică.
    86. Testarea plantaţiilor-mamă şi a şcolilor de viţe, a materialului de înmulţire şi săditor viticol de categoriile „Bază”, „Certificat” şi „Standard” la prezenţa formei latente a cancerului bacterian se efectuează prin metoda microbiologică sau PCR (reacţia polimerică în lanţ).
    87. În plantaţii probele se prelevă de la butucii examinaţi în raportul specificat la pct.45 din prezenta Reglementare tehnică primăvara, vara sau toamna – în formă de butaşi, cîte unul de la fiecare butuc.
    În cazul testării materialului de înmulţire viticol după recoltare probele se prelevă în raportul – un butaş de la fiecare 2000 coarde.
    88. În şcolile de viţe sau în cazul materialului săditor viticol probele se prelevă în următorul raport:
    1) din lotul de pînă la 10 mii buc. – 10 viţe pentru fiecare combinaţie altoi-portaltoi;
    2) din lotul de la 10 mii pînă la 100 mii buc. – cîte 10 viţe de la fiecare 10 mii;
    3) din lotul de 100 mii buc. şi peste – 100 viţe pentru fiecare combinaţie altoi-portaltoi.
    89. Prelevarea probelor se efectuează de către laboratoarele de încercări acreditate, în prezenţa reprezentantului pepinieriei viticole, cu întocmirea unui proces-verbal de prelevare a probelor de material biologic pentru testare la prezenţa formei latente a cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens vitis).
    90. Examinarea probelor la prezenţa formei latente a cancerului bacterian se efectuează în decurs de cel mult 20 de zile din ziua  prelevării acestora de către laboratoarele de încercări acreditate şi rezultatele testării se înscriu în Actul de testare a viţei-de-vie la prezenţa formei latente a cancerului bacterian (Agrobacterium tumefaciens vitis).
    91. În materialul săditor viticol de categoriile „Prebază” şi „Bază” nu se admite prezenţa formei latente a cancerului bacterian, iar în cel de categoriile „Certificat” şi „Standard” gradul de afectare nu trebuie să depăşească 10 %  şi, respectiv, 20 %.
    În cazul în care, drept rezultat al testării, s-a constatat un grad de afectare mai mare, materialul se declasează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor într-o categorie mai inferioară, cu condiţia ca procentul de afectare să se încadreze în limitele stabilite de prezenta Reglementare tehnică.
    Materialul săditor cu un grad de afectare mai mare de 20 % nu se recomandă de a fi utilizat la înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru struguri.
VII. Certificarea, controlul producerii şi comercializării
materialului de înmulţire şi săditor viticol
    92. Certificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol include evaluarea purităţii biologice şi purităţii tehnice.
    1) Evaluarea purităţii biologice se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în baza actelor specificate la capitolul VI din prezenta Reglementare tehnică, emise de laboratoarele de încercări, cu eliberarea Certificatului de puritate biologică.
    2) Evaluarea purităţii tehnice (indicilor de calitate) se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelorcu eliberarea rapoartelor de evaluare a calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol, în baza cărora producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol emit certificatele de calitate.
    93. Evaluarea indicilor de calitate a materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către autorităţile abilitate, în conformitate cu prevederile prezentei Reglementări tehnice şi/sau standardele conexe la prezenta Reglementare tehnică, aplicabile produselor respective, cu înscrierea rezultatelor în Raportul de evaluare a calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    94. Certificatul de puritate biologică se eliberează în baza actelor ce confirmă provenienţa, autenticitatea şi valoarea biologică a materialului de înmulţire şi săditor viticol, rapoartelor de evaluare a calităţii, precum şi a celorlalte acte specificate la pct. 97 din prezenta Reglementare tehnică.
    Certificatul de puritate biologică al materialului de înmulţire şi săditor viticol este document oficial destinat circulaţiei produselor în Republica Moldova.
    Textul certificatului se imprimă în negru pe hîrtie roză.
    95. Provenienţa şi autenticitatea materialului săditor se stabilesc în baza certificatelor de puritate biologică a materialului de înmulţire şi a registrului de pepinieră, iar valoarea biologică – în baza documentelor de provenienţă şi a actelor de recunoaştere în plantaţiile-mamă şi şcolile de viţe.
    96. Butaşilor altoiţi şi viţelor altoite li se atribuie categoria materialului de înmulţire utilizat la altoire în cazul în care butaşii portaltoi şi altoi sînt de aceeaşi categorie, iar în cazul în care categoriile diferă – categoria inferioară.
    97. Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol trebuie să deţină şi să perfecteze, după caz, următoarele acte:
    1) registrul de selecţie;
    2) registrul de pepinieră;
    3) registrul de evidenţă a stocurilor – evidenţa intrărilor şi ieşirilor de material de înmulţire şi săditor viticol, pe furnizori şi beneficiari, pe loturi cu specificarea strictă a etichetelor primite, a celor utilizate şi a numerelor de ordine ale acestora;
    4) actele de recunoaştere în plantaţiile-mamă şi şcolile de viţe;
    5) actele de efectuare a controlului fitosanitar, procesele-verbale de prelevare a probelor şi actele privind testarea materialului de înmulţire şi săditor viticol;
    6) rapoartele privind evaluarea calităţii, certificatele de puritate biologică ale materialului de înmulţire şi săditor viticol;
    7) certificatele de calitate;
    8) declaraţiile privind producerea materialului de înmulţire, butaşilor altoiţi şi materialului săditor;
    9) prezenta Reglementare tehnică şi alte documente normative în vigoare.
    98. Declaraţiile privind producerea materialului de înmulţire, butaşilor altoiţi şi materialului săditor trebuie să fie prezentate subdiviziunilor interioare ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelorîn următoarele termene:
    1) pentru coardele altoi şi materialul săditor maturat – pînă la 1 ianuarie;
    2) pentru coardele (butaşii) portaltoi – pînă la 1 februarie;
    3) pentru butaşii altoiţi – pînă la 1 iunie;
    4) pentru materialul săditor vegetant – pînă la 1iulie.
    99. Controlul asupra producerii, comercializării şi calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol este exercitat de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi subdiviziunile lui teritoriale, care supraveghează starea fitosanitară a plantaţiilor altoi, plantaţiilor portaltoi şi şcolilor de viţe, importul, eliberînd permisul de carantină fitosanitară pentru import (tranzit), precum şi exportul acestuia sub aspectul purităţii de boli şi dăunători de carantină şi de alte obiecte fitosanitare cu caracter restrictiv, conform Legii nr. 506-XIII din 22  iunie 1995 cu privire la carantina fitosanitară.
    100. Monitorizarea calităţii îngrijirii plantaţiilor-mamă, producerii, condiţionării, păstrării şi comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează prin organizarea la toate etapele a inspectărilor asupra respectării tehnologiilor recomandate şi cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
    Se monitorizează minuţios de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor producerea materialului săditor de diferite categorii de către unul şi acelaşi producător.
    101. În cazul depistării încălcărilor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în baza concluziilor comisiilor de specialitate create conform pct. 47 din prezenta Reglementare tehnică, adoptă decizii privind declasarea sau respingerea materialului de înmulţire şi săditor viticol, sau privind prezentarea documentelor Camerei de Licenţiere pentru suspendarea sau retragerea licenţei de activitate a producătorilor şi vînzătorilor materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    Se declasează plantaţiile-mamă şi şcolile de viţe, supuse controlului, în cazul în care acestea nu corespund condiţiilor prevăzute de prezenta Reglementare tehnică pentru categoria respectivă, dar corespund condiţiilor pentru categoria inferioară.
    Se resping, fără a se cerceta alte condiţii, plantaţiile-mamă şi şcolile de viţe, precum şi materialul de înmulţire şi săditor viticol obţinut din acestea, în cazul în care deţinătorii acestora nu dispun de actele specificate la pct.97 din prezenta Reglementare tehnică sau sînt grav afectate de calamităţi naturale, dau producţii de calitate necorespunzătoare şi care nu se încadrează în cerinţele expuse la pct. 69-74 din prezenta Reglementare tehnică.
VIII. Comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol
    102. Se admite spre comercializare doar materialul de înmulţire şi săditor viticol certificarea căruia a fost efectuată conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice, ambalat şi marcat cu etichete, care atestă identitatea, autenticitatea şi calitatea acestuia.
    103. Comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în baza unui contract încheiat în scris între producător sau vînzător şi/sau cumpărător, cu specificarea detaliată a cerinţelor de calitate a materialului de înmulţire şi săditor viticol.
    În contracte trebuie să se indice cerinţele privind testarea materialului de înmulţire şi săditor viticol la forma latentă a cancerului bacterian, metoda de testare şi rezultatele testării – liber de cancer, testat sau nontestat.
    Comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol cu simptome (forma vizibilă) ale cancerului bacterian este interzisă.
    104. Materialul de înmulţire şi săditor viticol comercializat angro trebuie să fie însoţit de următoarele acte:
    1) contract;
    2) copia certificatului de puritate biologică;
    3) certificatul de calitate;
    4) certificatul fitosanitar pentru export.
    105. La comercializarea materialului săditor viticol cu amănuntul, drept acte ce confirmă calitatea şi starea fitosanitară servesc etichetele.
    106. Producătorii şi vînzătorii materialului de înmulţire şi săditor viticol sînt obligaţi să păstreze, timp de 5 ani, copiile documentelor deţinute.
    107. Producătorii şi vînzătorii materialului de înmulţire şi săditor viticol garantează şi poartă răspundere pentru puritatea soiului şi clonei de soi, corespunderea dintre categoria şi calitatea (viabilitatea şi starea fitosanitară) materialului de înmulţire şi săditor viticol, în conformitate cu prevederile prezentei Reglementări tehnice.
    108. Producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se admite doar de soiurile, inclusiv clonele acestora, incluse în Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova.
    109. Modelele formularelor documentelor de ordin intern, menţionate în prezenta Reglementare tehnică, se aprobă prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.