Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul  I

DISPOZIŢII  GENERALE

    Articolul 1. Sfera de reglementare

    (1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii produselor, utilajelor, proceselor, tehnologiilor, sistemelor de producţie şi lucrărilor potenţial periculoase, software, sistemelor calităţii şi serviciilor (denumite în continuare produse), precum şi pentru supravegherea produselor plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor, apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Domeniul legii cuprinde toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova.

    (2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi grupele de produse din categoria mărfurilor strategice, precum şi produsele din domenii reglementate prin legi speciale, cărora, din motive întemeiate, nu le sînt aplicabile prevederile stabilite prin prezenta lege.

    Articolul 2. Noţiuni de bază

    În sensul prezentei legi, noţiunile de mai  jos au  următoarele semnificaţii:

    acreditare – procedură prin care un organism, ce are o anumită autoritate, recunoaşte legal că un organism sau o persoană este competentă să efectueze sarcini specifice;

    apel – cererea organismului de evaluare a conformităţii de a revizui decizia luată de organismul de acreditare;

    asigurare a conformităţii – activitate al cărei rezultat este o confirmare documentară (certificat de conformitate sau declaraţie de conformitate) că un produs este conform condiţiilor prescrise;

    autoritate competentă – organ al administraţiei publice centrale responsabil de reglementarea unui domeniu;

    cerinţă – prevedere ce conţine criterii care trebuie îndeplinite;

    cerinţă esenţială – cerinţă a unui document normativ privind securitatea naţională, protecţia vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, precum şi protecţia mediului, ce trebuie îndeplinită în mod obligatoriu, pentru a se asigura conformitatea cu prevederile acestui document;

    certificare a conformităţii – acţiune a unei terţe părţi care demonstrează cu certitudine că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;

    certificat de acreditare – document care confirmă că acreditarea a fost acordată;

    certificat de conformitate – document eliberat în baza regulilor de certificare şi care demonstrează cu certitudine că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un standard sau cu un alt document normativ;

    conformitate – îndeplinirea condiţiilor  prescrise pentru un produs;

    criterii de acreditare – ansamblu de cerinţe utilizate de un organism de acreditare, care trebuie îndeplinite de un organism de evaluare a conformităţii pentru a fi acreditat;

    declaraţie de conformitate – asigurare scrisă prin care furnizorul confirmă cu certitudine că produsul este conform condiţiilor prescrise;

    desemnare – procedură prin care Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor confirmă că un organism de evaluare a conformităţii cu sediul în Republica Moldova corespunde criteriilor prescrise pentru efectuarea procedurilor de evaluare a conformităţii în domeniul reglementat;

    document normativ – document care prevede reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi ori pentru rezultatele acestora. La documente normative se referă reglementări tehnice, standarde, specificaţii tehnice, coduri de bună practică etc.;

    domeniu de acreditare – sarcini recunoscute legal pentru care se acordă acreditarea;

    domeniu reglementat – ansamblul activităţilor economice şi al produselor aferente acestora, pentru care există documente normative, inclusiv reglementări tehnice specifice privind condiţiile de plasare pe piaţă şi/sau de utilizare a produselor;

    evaluare a conformităţii – activitatea al cărei scop este determinarea  directă sau indirectă a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile (prelevarea mostrelor, încercări şi inspecţie, evaluarea, verificarea, declaraţia de conformitate, certificarea, înregistrarea, acreditarea şi omologarea, precum şi combinaţiile acestora);

    evaluare periodică – evaluare a conformităţii, efectuată după anumite perioade de timp, prin observare şi raţionament, însoţite de măsurare, încercare sau comparare, după caz;

    furnizor – persoana fizică sau juridică, care este responsabilă pentru plasarea pe piaţă a unui produs şi care este capabilă să asigure conformitatea produsului cu condiţiile prescrise. Responsabilităţile furnizorului se extind asupra oricărei persoane fizice sau juridice care proiectează, produce, asamblează, ambalează sau etichetează produse în scopul plasării lor pe piaţă în nume propriu şi/sau plasează pe piaţă un produs provenit dintr-o altă ţară, precum şi asupra reprezentanţilor autorizaţi ai acestora;

    identificarea produselor – procedură prin care se stabileşte identitatea caracteristicilor produsului cu criteriile sale prescrise;

    încercări comparative interlaboratoare – organizarea, efectuarea şi estimarea încercărilor asupra aceloraşi produse şi obiecte sau asupra unor produse similare, de către două sau mai multe laboratoare, în conformitate cu condiţiile prescrise;

    marcă de acreditare – marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, folosită de organismul acreditat pentru indicarea statutului său;

    marcă de conformitate – marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, aplicată pe baza regulilor de certificare, indicînd cu certitudine că produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ;

    marcă naţională de conformitate SM – marcă de conformitate, care demonstrează că produsul este conform reglementărilor tehnice şi/sau standardelor prevăzute de legislaţie şi că procedura evaluării conformităţii produsului în cauză a fost respectată;

    notificare – procedură prin care Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor informează, în modul stabilit, despre organismele desemnate pentru a evalua conformitatea produselor conform  reglementărilor tehnice respective;

    organism de acreditare – organism, independent de solicitant şi de alte părţi interesate, care organizează şi efectuează activitatea de acreditare şi eliberează certificate de acreditare;

    organism de evaluare a conformităţii – organism care efectuează activitatea de evaluare a conformităţii, cu excepţia activităţii de acreditare;

    organism desemnat – organism de evaluare a conformităţii, persoană juridică  cu sediul în Republica Moldova, care a fost autorizat de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor să efectueze evaluarea conformităţii în domeniul reglementat;

    organism notificat – organism de evaluare a conformităţii, persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, desemnat pentru activitate în domeniul reglementat şi despre care au fost înştiinţate oficial autorităţile competente şi participanţii la activitatea de evaluare a conformităţii;

    plasarea pe piaţă a produselor – acţiunea de a face disponibil un produs în vederea desfacerii şi/sau utilizării lui;

    reglementare tehnică – document adoptat de o autoritate competentă, care stabileşte condiţii tehnice obligatorii, fie în mod direct, fie prin referinţe la un document normativ de standardizare sau prin includerea conţinutului integral al acestuia;

    securitate – stare a unui produs în care riscul de a pune în pericol populaţia sau de a provoca pagube mediului şi/sau bunurilor este limitat la un nivel acceptabil;

    sistem de acreditare – sistem ce are propriile sale reguli şi proceduri pentru efectuarea acreditării;

    Sistem Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor – sistem care dispune de propriile reguli şi proceduri pentru efectuarea evaluării conformităţii la nivel naţional;

supravegherea pieţei – ansamblul măsurilor, resurselor şi structurilor instituţionale adecvate, prin care autorităţile competente asigură şi garantează, în mod imparţial, că sînt îndeplinite prevederile documentelor normative aplicabile, indiferent de originea produselor plasate pe piaţă şi cu respectarea principiului liberei concurenţe.

    Articolul 3. Legislaţia în domeniul evaluării conformităţii

    (1) Evaluarea conformităţii este reglementată de prezenta lege, Legea  nr.866-XIV din 10 martie 2000 privind barierele tehnice în calea comerţului şi de alte acte normative în domeniu.

    (2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte conţin alte prevederi decît legislaţia Republicii Moldova, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

Capitolul  II

EVALUAREA  CONFORMITĂŢII

    Articolul 4. Principii de bază ale evaluării conformităţii

    Principiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt:

    a) reprezentarea intereselor publice privind protejarea pieţei interne şi contribuţia la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor ce corespund cerinţelor esenţiale prescrise;

    b) accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii al tuturor solicitanţilor;

    c) aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor omogene;

    d) competenţă, imparţialitate şi independenţă faţă de posibila prevalare a oricăror interese specifice;

    e) transparenţă, credibilitate şi accesul publicului la informaţia privind activitatea de evaluare a conformităţii;

    f) asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial;

    g) examinarea imparţială a contestaţiilor;

    h) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi acreditare;

    i) inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor de certificare şi supraveghere a  pieţei;

    j) armonizarea cu regulile europene şi internaţionale de evaluare a conformităţii;

    k) caracterul voluntar al acreditării.

    Articolul 5. Sisteme de evaluare a conformităţii 

    În scopul asigurării activităţii de evaluare a conformităţii produselor, în Republica Moldova se instituie sistemul de acreditare şi Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, care reprezintă structuri organizatorice separate, cu reguli şi proceduri proprii, menite să asigure conlucrarea tuturor participanţilor şi coordonarea respectivă a activităţii de evaluare a conformităţii.

Capitolul  III

SISTEMUL  DE  ACREDITARE

    Articolul 6. Sistemul de acreditare

    (1) Acreditarea reprezintă un instrument pentru evaluarea competenţei, imparţialităţii şi integrităţii organismelor de evaluare a conformităţii.

    (2) Acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii se efectuează în cadrul sistemului de acreditare, constituit din:

    a) Consiliul de Acreditare;

    b) organismul de acreditare;

    c) comisia de apel;

    d) comisii tehnice de ramură.

    (3) Activitatea organismului de acreditare se coordonează de autoritatea competentă nominalizată de Guvern.

    Articolul 7. Consiliul de Acreditare

    (1) Consiliul de Acreditare este organul care monitorizează şi evaluează eficienţa activităţii în cadrul sistemului de acreditare, supraveghează obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de acreditare şi elaborează propuneri privind perfecţionarea sistemului de acreditare.

    (2) Consiliul de Acreditare este independent şi imparţial în luarea deciziilor. Pentru asigurarea participării tuturor părţilor interesate în procesul de evaluare a conformităţii produselor, Consiliul de Acreditare se constituie din reprezentanţi ai:

    a) organelor administraţiei publice centrale;

    b) Organismului Naţional de Standardizare;

    c) Organismului Naţional de Metrologie;

    d) Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;

    e) organismului de acreditare;

    f) organismelor de evaluare a conformităţii acreditate;

    g) asociaţiilor de producători;

    h) asociaţiilor de consumatori;

    i) organizaţiilor ştiinţifice şi obşteşti.

    (3) Regulamentul şi componenţa Consiliului de Acreditare se aprobă de Guvern.

    (4) Preşedintele Consiliului de Acreditare este numit şi eliberat din funcţie de Guvern. Membrii Consiliului de Acreditare şi preşedintele acestuia  activează pe baze obşteşti.

    (5) Activitatea Consiliului de Acreditare se desfăşoară în formă de şedinţe. Consiliul de Acreditare adoptă decizii în conformitate cu regulamentul său.

    Articolul 8. Atribuţiile Consiliului de Acreditare

    Consiliul de Acreditare are următoarele atribuţii:

    a) elaborează direcţiile generale ale politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a conformităţii şi le prezintă spre aprobare Guvernului;

    b) efectuează controlul asupra realizării politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a conformităţii;

    c) supraveghează şi efectuează controlul asupra activităţii organismului de acreditare, audiază periodic rapoartele privind activitatea lui, analizează informaţia privind examinarea apelurilor, examinează rezultatele controalelor activităţii organismului de acreditare şi/sau a organismelor de evaluare a conformităţii efectuate de către autoritatea competentă, abilitată cu funcţii de control şi aprobă măsurile corective respective;

    d) instituie şi dizolvă comisiile tehnice de ramură care activează în cadrul sistemului de acreditare, aprobă regulamentul-cadru al comisiilor, numeşte şi eliberează din funcţie preşedinţii comisiilor;

    e) aprobă regulile şi procedurile de acordare, de refuz a acordării, de menţinere, suspendare şi retragere a acreditării;

    f) propune Guvernului eliberarea din funcţie a conducătorului organismului de acreditare în baza rezultatelor audierii periodice a rapoartelor privind activitatea organismului de acreditare şi/sau în baza analizei deciziilor comisiei de apel;

    g) aprobă sau respinge deciziile comisiei de atestare a experţilor în domeniul acreditării şi contrasemnează certificatele de competenţă ale experţilor certificaţi în acreditare;

    h) reprezintă Republica Moldova în organismele regionale şi internaţionale şi participă la colaborarea regională şi internaţională în domeniul acreditării;

    i) numeşte membrii comisiei de apel.

    Articolul 9. Organismul de acreditare

    (1) Organismul de acreditare este numit de Guvern în condiţiile prezentei legi. Organismul de acreditare este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului său aprobat de Guvern. Conducătorul organismului de acreditare este numit şi eliberat din funcţie de Guvern.

    (2) Organismul de acreditare nu are dreptul de a presta servicii care vor fi executate de către organismele de evaluare a conformităţii acreditate de el, precum şi de a acorda consultanţă pentru obţinerea sau menţinerea acreditării.

    (3) Organismul de acreditare este o instituţie cu scop nelucrativ, are stabilitate financiară şi resurse necesare pentru funcţionare.

    (4) Organismul de acreditare asigură independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor, precum şi este responsabil pentru deciziile sale referitoare la acordarea, refuzul de a acorda, menţinerea, extinderea, restrîngerea, suspendarea şi retragerea acreditării.

    (5) Organismul de acreditare este obligat să respecte regulile şi procedurile de acreditare prevăzute în documentele normative, aprobate în modul stabilit.

    (6) Încălcare a regulilor şi procedurilor de acreditare se consideră acordarea, refuzul de a acorda, menţinerea, extinderea, restrîngerea, suspendarea sau retragerea  neîntemeiată a acreditării.

    Articolul 10. Atribuţiile organismului de acreditare

    (1) Organismul de acreditare are următoarele atribuţii:

    a) participă la elaborarea politicii în domeniul acreditării organismelor de evaluare a conformităţii;

    b) elaborează şi propune spre aprobare Consiliului de Acreditare regulile şi procedurile de acordare, refuz de a acorda, menţinere, extindere, restrîngere, suspendare şi retragere a acreditării şi le actualizează în funcţie de evoluţia practicii europene şi internaţionale în domeniu;

    c) examinează materialele prezentate de solicitanţii acreditării;

    d) adoptă decizia de acordare, refuz de a acorda, menţinere, extindere, restrîngere, suspendare sau retragere a acreditării în baza rezultatelor evaluării; 

    e) desfăşoară activitatea de evaluare a respectării de către organismul de evaluare a conformităţii a condiţiilor potrivit cărora a fost acordată acreditarea;

    f) aprobă, cu avizul Consiliului de Acreditare, modelul certificatului de acreditare;

    g) înaintează Consiliului de Acreditare spre aprobare regulamentul-cadru al comisiilor tehnice de ramură şi componenţa lor nominală;

    h) organizează efectuarea încercărilor comparative interlaboratoare;

    i) raportează periodic Consiliului de Acreditare rezultatele activităţilor de acreditare;

    j) reprezintă Republica Moldova în organismele internaţionale şi participă la colaborarea regională şi internaţională în domeniul acreditării în conformitate cu împuternicirile acordate de Consiliul de Acreditare;

    k) ţine Registrul organismelor de evaluare a conformităţii acreditate;

    l) ţine Registrul experţilor în acreditare; 

    m) acordă dreptul de utilizare a mărcii de acreditare;

    n) participă la nivel naţional şi internaţional la procesul de elaborare a documentelor normative în domeniul acreditării, în limitele competenţei sale;

    o) execută funcţiile secretariatului Consiliului de Acreditare;

    p) în baza rezultatelor examinării apelurilor de către comisia de apel şi în baza deciziei Consiliului de Acreditare, acordă, refuză, menţine, extinde, restrînge, suspendă sau retrage acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii;

    r) colaborează cu Organismul Naţional de Metrologie în vederea asigurării trasabilităţii măsurărilor.

    (2) Acreditarea se acordă, inclusiv dar nu limitat, următoarelor organisme de evaluare a conformităţii:

    a) laboratoarelor de încercări şi etalonări;

    b) organismelor de certificare a produselor;

    c) organismelor de certificare a serviciilor;

    d) organismelor de certificare a personalului din domeniul evaluării conformităţii;

    e) organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii;

    f) organismelor de certificare a sistemelor de management de mediu;

    g) organismelor de inspecţie.

    (3) În scopul asigurării transparenţei activităţii de acreditare, organismul  de acreditare este obligat să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova regulile şi procedurile privind acreditarea şi lista organismelor de evaluare a conformităţii acreditate.

    Articolul 11. Marca de acreditare

    Marca de acreditare constituie proprietatea exclusivă a organismului de acreditare şi se înregistrează în modul stabilit.

    Articolul 12. Comisia de apel

    (1) În scopul examinării fiecărui apel, se instituie comisia de apel, constituită din 3 experţi, unul dintre care este ales de reclamant, iar ceilalţi 2 sînt experţi independenţi numiţi de Consiliul de Acreditare.

    (2) Comisia de apel examinează apelurile în conformitate cu un regulament, aprobat de Guvern.

    (3) Hotărîrea comisiei de apel poate fi atacată în instanţa de judecată competentă în termen de 30 de zile, conform procedurii stabilite.

    (4) Comisia de apel prezintă periodic Consiliului de Acreditare informaţii privind rezultatele examinării apelurilor.

    Articolul 13. Comisiile tehnice de ramură

    (1) În structura sistemului de acreditare se instituie comisii tehnice de ramură, membrii cărora participă la evaluarea organismelor de evaluare a conformităţii şi realizarea expertizei tehnice la solicitarea Consiliului de Acreditare.

    (2) Comisiile tehnice de ramură activează în conformitate cu regulamentul respectiv aprobat de Consiliul de Acreditare.

    (3) Membrii  comisiilor tehnice de ramură sînt experţi în domeniile tehnice  respective.

    Articolul 14. Refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării

    (1) Refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării se efectuează de către organismul de acreditare:

    a) în conformitate cu alin.(3)-(5) ale prezentului articol;

    b) în baza hotărîrii comisiei de apel, adoptate în urma examinării apelului;

    c) în baza actelor de control şi deciziilor autorităţii competente, abilitate cu funcţii de control al activităţilor organismului de acreditare şi/sau ale organismelor de evaluare a conformităţii.

    (2) Deciziile privind refuzul, suspendarea sau retragerea acreditării trebuie să fie adoptate conform regulilor şi procedurilor stabilite, să fie motivate şi, în mod obligatoriu, să conţină referinţe la actele legislative şi normative care au fost încălcate.

    (3) Temei pentru refuzul acreditării servesc:

    a) depistarea necorespunderii cu criteriile de acreditare prescrise în procesul evaluării solicitantului acreditării;

    b) neînlăturarea de către solicitantul acreditării în termenele stabilite a necorespunderii cu criteriile de acreditare prescrise, depistate în procesul evaluării.

    (4) Temei pentru suspendarea acreditării servesc:

    a) cererea titularului certificatului de acreditare privind suspendarea acestuia ca urmare a unor schimbări în competenţele titularului certificatului de acreditare sau orice alte motive pertinente;

    b) nerespectarea de către titularul certificatului de acreditare a prescripţiei privind înlăturarea în termenul stabilit a necorespunderii cu criteriile de acreditare, depistate în procesul evaluării respectării condiţiilor iniţiale în baza cărora a fost acordată acreditarea;

    c) depistarea în procesul evaluării respectării condiţiilor iniţiale, în baza cărora a fost acordată acreditarea, a faptului că aceste condiţii nu sînt respectate.

    (5) Temei pentru retragerea acreditării servesc:

    a) cererea titularului certificatului de acreditare privind retragerea acestuia ca urmare a unor schimbări în competenţele titularului certificatului de acreditare sau orice alte motive pertinente;

    b) încheierea activităţii titularului certificatului de acreditare;

    c) titularul certificatului de acreditare şi-a suspendat activitatea pentru o perioadă ce depăşeşte 6 luni;

    d) nesoluţionarea de către titularul certificatului de acreditare în termenele stabilite a problemelor ce au dus la suspendarea acreditării;

    e) încălcarea de către titularul certificatului de acreditare a regulilor şi procedurilor stabilite pentru activităţile pentru care a fost acordată acreditarea.

    (6) Organismul de acreditare poartă răspundere materială pentru acordarea neîntemeiată a acreditării, sub formă de compensare solicitantului a costului acreditării, cu aplicarea amenzii conform art.29 alin.(2).

Capitolul  IV

SISTEMUL  NAŢIONAL  DE  ASIGURARE

A  CONFORMITĂŢII  PRODUSELOR

    Articolul 15. Structura Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor 

    Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor este format din:

    a) Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;

    b) organele administraţiei publice centrale;

    c) organisme de evaluare a conformităţii.

    Articolul 16. Organismul Naţional de Asigurare

                         a Conformităţii Produselor

    (1) Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor elaborează şi implementează politica de stat în domeniul asigurării conformităţii produselor, stabileşte principiile şi regulile de asigurare a conformităţii în Republica Moldova, este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului său aprobat de Guvern. Conducătorul Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor este numit şi eliberat din funcţie de Guvern.

    (2) Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor nu este în drept să presteze servicii din domeniul evaluării conformităţii.

    Articolul 17. Atribuţiile Organismului Naţional de Asigurare

                         a Conformităţii Produselor

    Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor are următoarele atribuţii:

    a) elaborează şi propune Guvernului spre aprobare politica de stat în domeniul asigurării conformităţii produselor;

    b) implementează politica de stat în domeniul asigurării conformităţii produselor, coordonează  şi monitorizează procesul de asigurare a conformităţii prin control şi supraveghere de stat în domeniu;

    c) stabileşte reguli şi proceduri de asigurare a conformităţii produselor, inclusiv reguli şi proceduri de evaluare periodică a produselor certificate, de evaluare periodică a organismelor de evaluare a conformităţii desemnate şi notificate pentru activitate în domeniul reglementat, precum şi stabileşte conţinutul declaraţiei de conformitate;

    d) aprobă regulamentele organismelor de evaluare a conformităţii care activează în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;

    e) stabileşte reguli şi proceduri de recunoaştere a certificatelor şi mărcilor de conformitate din alte state, de certificare a experţilor în domeniul evaluării conformităţii produselor, de eliberare a autorizaţiilor de activitate în domeniul reglementat, de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM;

    f) la propunerea organelor administraţiei publice centrale, desemnează organismele de evaluare a conformităţii pentru activităţi în domeniul reglementat, le înregistrează în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor şi eliberează autorizaţia respectivă;

    g) ţine şi actualizează Registrul de stat al Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;

    h) coordonează elaborarea de către autorităţile competente a reglementărilor tehnice privind procedurile de  evaluare a conformităţii produselor;

    i) deţine dreptul exclusiv de elaborare şi editare a formularelor certificatelor de conformitate;

    j) deţine dreptul de proprietate asupra mărcii naţionale de conformitate SM, stabileşte imaginea grafică, dimensiunile şi regulile de utilizare a acestei mărci,  aplicate pentru marcarea produselor certificate şi declarate;

    k) reprezintă Republica Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale în domeniul evaluării conformităţii produselor;

    l) înaintează Guvernului propuneri privind aderarea la sistemele regionale şi internaţionale de certificare;

    m) încheie, în modul stabilit, cu organisme internaţionale, regionale şi organisme naţionale ale altor state acorduri de recunoaştere reciprocă a activităţilor în domeniul evaluării conformităţii produselor;

    n) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista organismelor de evaluare a conformităţii, desemnate şi înregistrate în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;           

    o) suspendă sau retrage autorizaţia de desemnare a organismelor de evaluare a conformităţii în caz de nerespectare a regulilor stabilite în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor;

    p) suspendă sau retrage certificatul de conformitate, precum şi suspendă sau retrage dreptul de aplicare a mărcii naţionale de conformitate SM, în caz de nerespectare de către organismele de evaluare a conformităţii a regulilor stabilite în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor; 

    r) examinează, în modul stabilit, contestaţiile furnizorilor.

    Articolul 18. Atribuţiile organelor administraţiei publice centrale

                         în domeniul evaluării conformităţii produselor

    Organele administraţiei publice centrale au următoarele atribuţii în domeniul evaluării conformităţii produselor:

    a) elaborează şi aprobă reglementările tehnice pentru domeniile respective;

    b) propun Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor recunoaşterea activităţilor de certificare ale altor state şi aderarea la sisteme de evaluare a conformităţii regionale şi internaţionale;

    c) propun Guvernului completarea sau reducerea Nomenclatorului produselor supuse asigurării conformităţii în domeniul reglementat;

    d) participă la pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru activităţi în domeniul evaluării conformităţii;

    e) înaintează propuneri privind desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii.

    Articolul 19. Reglementări tehnice

    (1) În scopul asigurării securităţii vieţii, sănătăţii şi eredităţii omului, precum şi al protecţiei mediului şi a bunurilor, autorităţile competente elaborează şi adoptă reglementări tehnice, cu respectarea principiilor internaţionale, privind libera circulaţie a produselor în comerţul intern şi internaţional. Reglementările tehnice care prevăd criterii şi proceduri de evaluare a conformităţii se aprobă prin hotărîri ale Guvernului.

    (2) Reglementările tehnice prevăd, inclusiv dar nu limitat:

    a) definirea domeniilor reglementate;

    b) grupele de produse din domeniile reglementate supuse evaluării conformităţii;

    c) grupele de produse din domeniile reglementate care nu se supun evaluării conformităţii;

    d) cerinţele esenţiale pentru grupele de produse respective;

    e) procedurile pentru evaluarea conformităţii;

    f) regulile de aplicare a mărcii naţionale de conformitate SM;

    g) cerinţele specifice privind supravegherea pieţei.

    (3) Reglementările tehnice vor face referire la standardele naţionale, precum şi la standardele internaţionale, europene şi interstatale, adoptate la nivel naţional, care conferă prezumţia conformităţii cu cerinţele esenţiale stabilite în reglementările tehnice respective. Procedura de adoptare a standardelor internaţionale, europene şi interstatale este prevăzută de legislaţia în vigoare. Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista standardelor care conferă prezumţia conformităţii cu reglementările tehnice în vigoare.

    (4) Reglementarea tehnică prevede, pentru fiecare categorie de produse din domeniul reglementat, una sau o combinaţie adecvată a următoarelor proceduri stabilite în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor:

    a) controlul intern;

    b) examinarea de tip;

    c) conformitatea cu tipul;

    d) asigurarea calităţii producţiei;

    e) asigurarea calităţii produsului;

    f) verificarea produsului;

    g) verificarea unităţii de produs;

    h) asigurarea calităţii.

    (5) Procedurile pentru evaluarea conformităţii produselor, prevăzute în reglementările tehnice respective, depind de gradul de complexitate al produsului şi de riscul estimat la utilizarea acestuia.

    Articolul 20. Atribuţiile organismelor de evaluare a conformităţii

    (1) Evaluarea conformităţii produselor în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor se efectuează de organismele de evaluare a conformităţii acreditate, specificate la art.10 alin.(2), precum şi de organismele de evaluare a conformităţii desemnate în conformitate cu regulile sistemului aprobate în modul stabilit. Organismele de evaluare a conformităţii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile şi procedurile Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, prevăzute în documentele normative aprobate în modul stabilit.

    (2) Organismele de certificare, în conformitate cu domeniul de acreditare:

    a) înregistrează, examinează sau refuză cererile;

    b) eliberează, refuză eliberarea, suspendă sau retrag certificatele de conformitate în baza rezultatelor certificării conformităţii;

    c) înregistrează declaraţiile de conformitate;

    d) ţin Registrul produselor certificate, precum şi Registrul declaraţiilor de conformitate;

    e) efectuează evaluarea periodică a produselor pentru care au eliberat certificate de conformitate.

    (3) Laboratoarele de încercări şi de etalonări acreditate:

    a) efectuează încercări şi etalonări în conformitate cu metodele stabilite în reglementările tehnice şi standardele naţionale;

    b) asigură, în caz de necesitate, elaborarea metodelor de încercări;

    c) întocmesc rapoarte de încercări şi de etalonări.

    (4) Organismele de inspecţie acreditate realizează evaluări în numele solicitanţilor, avînd ca obiectiv furnizarea către părţile interesate a informaţiilor referitoare la conformitatea cu reglementări, standarde sau specificaţii. Parametrii de inspecţie pot include elemente referitoare la cantitate, calitate, securitate, aptitudini de utilizare, respectarea continuă a securităţii în funcţionare a întreprinderilor sau sistemelor.

    (5) În cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor se efectuează evaluarea conformităţii în domeniul reglementat şi nereglementat, în baza regulilor şi procedurilor unice stabilite de Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.

    (6) În domeniul reglementat se admite activitatea organismelor de evaluare a conformităţii desemnate, înregistrate în Registrul de stat al Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.

    (7) Lucrările de certificare, încercările, precum şi alte activităţi ce ţin de procesul de evaluare a conformităţii, vor fi efectuate într-un termen rezonabil, care se aduce la cunoştinţa solicitantului.

    (8) Se consideră încălcare a regulilor de certificare obligatorie a produselor eliberarea de către organismele de certificare a certificatului de conformitate:

    a) în baza rezultatelor negative ale încercărilor;

    b) în cazul neconformităţii produselor cu condiţiile prescrise prevăzute în documentele normative, în conformitate cu care ele au fost certificate;

    c) pentru produse şi servicii ce nu ţin de domeniul de desemnare al organismului de certificare;

    d) după expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de desemnare, suspendarea valabilităţii sau anularea autorizaţiei de desemnare.

    (9) Încălcare a regulilor Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor se consideră prezentarea de către laboratoarele de încercări şi de etalonări a unor rezultate neveridice ale încercărilor.

    Articolul 21. Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii

    (1) Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii se efectuează în conformitate cu anumite cerinţe obligatorii.

    (2) Cerinţele minime obligatorii ce urmează a fi îndeplinite de organismele de evaluare a conformităţii pentru a fi recunoscute de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor în vederea desemnării sînt:

    a) disponibilitate de personal calificat şi echipamente moderne;

    b) independenţă şi imparţialitate în relaţiile directe şi indirecte cu solicitanţii evaluării conformităţii;

    c) existenţa în laboratoarele de încercări şi în organismele de inspecţie a cel puţin 3 colaboratori cu studii tehnice superioare angajaţi permanenţi, competenţi pentru evaluarea conformităţii;

    d) asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional;

    e) deţinerea unei asigurări de răspundere civilă şi financiară;

    f) existenţa sistemului documentat de management al calităţii;

    g) existenţa în organismul de certificare a cel puţin 3 experţi şi respectarea condiţiei ca 75% din experţii organismului de certificare să fie angajaţi permanenţi;

    h) să aibă statut de persoană juridică cu sediul în Republica Moldova.

    (3) Organismele desemnate trebuie să îndeplinească permanent toate cerinţele iniţiale care au stat la baza deciziei privind desemnarea.

    (4) Desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii se face în baza propunerilor organelor administraţiei publice centrale care reglementează domeniul respectiv, prin adoptarea de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor a deciziilor respective şi eliberarea autorizaţiilor de desemnare.

    (5) În cazul nerespectării de către organismul de evaluare a conformităţii desemnat a cerinţelor şi regulilor Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, autorizaţia de desemnare se suspendă sau se retrage.

    (6) Organismele de evaluare a conformităţii se consideră desemnate şi acţionează, conform regulilor Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a listei organismelor desemnate şi notificate, care se actualizează ori de cîte ori va fi necesar.

Capitolul  V

EVALUAREA CONFORMITĂŢII ÎN DOMENIUL REGLEMENTAT

    Articolul 22. Evaluarea conformităţii în domeniul reglementat

    (1) Evaluării conformităţii în domeniul reglementat sînt supuse produsele ce pot prezenta pericol pentru viaţa, sănătatea, securitatea, bunurile consumatorilor, mediu, care sînt incluse în Nomenclatorul produselor supuse certificării obligatorii, aprobat de Guvern.  

    (2) Nomenclatorul produselor supuse certificării obligatorii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    Articolul 23. Marca naţională de conformitate SM

    (1) Produsele supuse asigurării conformităţii în domeniul reglementat, pînă la plasarea lor pe piaţă şi/sau utilizare, trebuie să fie marcate de către furnizor cu marca naţională de conformitate SM, indicînd conformitatea produsului cu toate cerinţele aplicabile prevăzute în documentele normative în vigoare.

    (2) Marca naţională de conformitate SM se aplică, conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile produsului, direct pe produs, pe ambalajul produsului, pe documentele ce însoţesc produsul şi/sau pe o placă de marcaj ataşată produsului astfel încît să nu poată fi detaşată. Marca aplicată trebuie să fie vizibilă şi să nu poată fi radiată.

    (3) Sub marca naţională de conformitate SM se plasează numărul de identificare al organismului de evaluare a conformităţii desemnat, care a certificat conformitatea produsului sau a înregistrat declaraţia de conformitate dacă această cerinţă este prevăzută în reglementările tehnice aplicabile produsului.

    (4) Aplicarea mărcii naţionale de conformitate SM pe produsele care nu au fost supuse procedurilor de evaluare a conformităţii în modul stabilit sau nu corespund cerinţelor prescrise este interzisă.

    (5) Înregistrarea şi aplicarea mărcilor care pot fi confundate cu marca naţională de conformitate SM este interzisă.

    Articolul 24. Alte mărci de conformitate

    (1) Se admite şi utilizarea altor mărci de conformitate decît marca naţională de conformitate SM.

    (2) Aplicarea mărcilor de conformitate pe produsele care nu ţin de domeniul reglementat este voluntară. Pe aceste produse poate fi aplicată marca de conformitate care atestă că produsul este în corespundere cu documentele normative în baza cărora este declarată conformitatea lui.

    (3) Alte mărci de conformitate aplicate trebuie să se deosebească de marca naţională de conformitate SM şi să fie vizibile şi lizibile.

    (4) Marcarea produselor cu marca de conformitate în cazul în care ele nu corespund cerinţelor documentelor normative în vigoare este interzisă.  

    Articolul 25. Participanţii la activitatea de evaluare a conformităţii

    (1) Asigurarea conformităţii în domeniul reglementat prevăzut de legislaţie se face de o terţă parte sau de către furnizor, fapt prin care se atestă conformitatea produselor cu condiţiile prescrise şi eliberarea certificatului de conformitate sau întocmire a declaraţiei de conformitate.

    (2) Furnizorul, înainte de plasarea pe piaţă a produselor din domeniul reglementat, este obligat să asigure:

    a) respectarea cerinţelor esenţiale, prevăzute de reglementările tehnice, la etapele de proiectare şi/sau fabricare;

    b) aplicarea procedurilor pentru asigurarea conformităţii produselor, cu respectarea cerinţelor reglementărilor tehnice;

    c) marcarea produselor conform legislaţiei în vigoare;

    d) corectitudinea şi veridicitatea declaraţiei de conformitate, deţinerea rapoartelor de încercare, a certificatelor de conformitate şi a altor documente ce atestă conformitatea;

    e) aplicarea mărcii de conformitate.

    (3) Conformitatea produselor din domeniul reglementat cu cerinţele prescrise este atestată prin certificate de conformitate eliberate de organismele de certificare, alese de furnizor sau prin declaraţie de conformitate întocmită de furnizor, precum şi prin marcajul de conformitate, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile.

    (4) În cazul în care furnizorul nu este de acord cu decizia organismului de evaluare a conformităţii, el are dreptul să conteste această decizie, în termen de 30 de zile de la data adoptării ei, la Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor. Decizia Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor poate fi contestată în instanţa de judecată competentă în termen de 30 de zile de la data adoptării.

    Articolul 26. Asigurarea conformităţii produselor importate

    (1) La importul produselor din domeniul reglementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă declaraţia de conformitate sau certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit. Produsele importate trebuie să fie marcate cu marca naţională de conformitate SM, dacă astfel de marcare este prevăzută de legislaţie.

    (2) Importul produselor se efectuează în baza contractelor de livrare, cu indicarea obligatorie în ele a documentelor normative pentru produsele respective sau a cerinţelor esenţiale faţă de calitatea şi inofensivitatea produselor.

    (3) Produselor certificate în ţara de origine, cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de recunoaştere a rezultatelor activităţilor în domeniul evaluării conformităţii, li se aplică o procedură simplificată de validare a certificatelor de conformitate eliberate în ţara de origine a produselor. Recunoaşterea certificatelor de conformitate se efectuează, de organismele desemnate şi notificate, printr-o  procedură unică adoptată de Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.

    (4) În cazul lipsei certificatelor de conformitate sau declaraţiilor de conformitate, produsele importate se supun evaluării conformităţii potrivit procedurilor aplicate produselor indigene similare.

Capitolul  VI

SUPRAVEGHEREA  PIEŢEI

    Articolul 27.  Responsabilitatea pentru supravegherea pieţei

    (1) Supravegherea pieţei este pusă în responsabilitatea şi în subordonarea autorităţilor competente, care asigură un sistem eficient şi efectiv de supraveghere şi control atît pentru produsele din domeniile reglementate, cît şi pentru evaluarea conformităţii produselor din aceste domenii.

    (2) Personalul autorităţilor de stat care efectuează supravegherea pieţei nu poate fi antrenat în activitatea de evaluare a conformităţii.

    (3) Autorităţile responsabile de supravegherea pieţei trebuie să deţină resursele şi împuternicirile necesare pentru exercitarea activităţilor de supraveghere, să asigure competenţa şi profesionalismul personalului lor şi să acţioneze independent şi nediscriminatoriu.

    Articolul 28. Evaluarea periodică a produselor pentru care au fost

                         eliberate certificate de conformitate

    (1)  Evaluarea periodică a produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate se efectuează  de către  organismul de certificare care a eliberat aceste certificate cu scopul de a stabili menţinerea conformităţii produselor cerinţelor prescrise.

    (2) În baza rezultatelor evaluării periodice a produselor pentru care au fost eliberate certificate de conformitate, organismul de certificare poate menţine, suspenda sau retrage certificatul de conformitate, precum şi retrage dreptul de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM.

Capitolul  VII

FINANŢAREA  ACTIVITĂŢII  DE  EVALUARE

A  CONFORMITĂŢII

    Articolul 29. Finanţarea activităţilor de evaluare a conformităţii

    Activitatea organismului de acreditare şi a Organismului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor se finanţează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    Articolul 30. Plata lucrărilor pentru evaluarea conformităţii

    (1) Tarifele maxime pentru serviciile prestate în cadrul sistemului de acreditare se stabilesc de Guvern, în baza deciziei prealabile a Consiliului de Acreditare, la propunerea organismului de acreditare.

    (2) Calculele tarifelor pentru serviciile prestate în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor se efectuează conform metodologiei aprobate de autorităţile abilitate.

    (3) Costul serviciilor prestate în domeniul evaluării conformităţii se achită de către beneficiarul lor.

Capitolul  VIII

RĂSPUNDEREA  PENTRU  NERESPECTAREA  PREZENTEI  LEGI

    Articolul 31. Răspunderea participanţilor la activitatea

                         de evaluare a conformităţii

    (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    (2) Părţilor antrenate în procesul de evaluare a conformităţii li se aplică următoarele sancţiuni:

    a) pentru nerespectarea de către organismul de acreditare a prevederilor art.9 alin.(6), amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;

    b) pentru nerespectarea de către organismele de certificare a prevederilor art.20 alin.(8), amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;

    c) pentru nerespectarea de către laboratoarele de încercări şi de etalonări a prevederilor art.20 alin.(9), amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat;

    d) pentru nerespectarea de către furnizori a prevederilor art.25 alin.(2) lit.d), amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale, care se face venit la bugetul de stat.

    (3) Sancţiunile prevăzute de prezenta lege se aplică de către organul de control, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul  IX

DISPOZIŢII  FINALE  ŞI  TRANZITORII

    Articolul 32

    Pînă la adoptarea reglementărilor tehnice respective, se aplică documentele normative în vigoare.

    Articolul 33

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării.

    (2) Guvernul, în termen de 6 luni:

    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

    b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

    c) va asigura revizuirea de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale a actelor normative care contravin prezentei legi;

    d) va institui Consiliul de Acreditare şi va aproba regulamentul acestuia;

    e) va desemna organismul de acreditare şi va aproba regulamentul acestuia;

    f) va desemna Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii;

    g) va aproba Regulamentul comisiei de apel;

    h) va nominaliza autoritatea competentă care va coordona activitatea organismului de acreditare;

    i) va aproba Nomenclatorul produselor supuse certificării obligatorii.

    (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.652-XIV din 28 octombrie 1999 cu privire la certificare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.12-13, art.62), articolul 12 alineatele (1)-(4) din Legea  nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art.116).