Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul  I

Dispoziţii  generale

    Articolul 1. Scopul legii

    Scopul prezentei legi este constituirea Institutului Naţional al Justiţiei şi determinarea statutului lui juridic, stabilirea principiilor de organizare şi funcţionare a acestuia, a modului de formare iniţială a viitorilor judecători şi procurori şi de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei.

    Articolul 2. Institutul Naţional al Justiţiei

    (1) Institutul Naţional al Justiţiei, denumit în continuare Institut, este o instituţie publică, care realizează instruirea candidaţilor la funcţiile de judecător şi procuror, perfecţionarea profesională a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei.

    (2) Institutul are personalitate juridică, dispune de patrimoniu propriu, de autonomie administrativă, ştiinţifică şi pedagogică.

    (3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea Institutului sînt finanţate din contul mijloacelor prevăzute distinct în bugetul de stat. Alte surse de finanţare, neinterzise de lege, pot fi acceptate doar în cazul în care acestea nu prejudiciază autonomia Institutului.

    (4) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea şi licenţierea instituţiilor de învăţămînt şi celor privind sfera ştiinţei şi inovării.

    (5) Institutul activează în baza prezentei legi şi a statutului său, aprobat de Consiliul Institutului, denumit în continuare Consiliu.

    (6) Sediul Institutului este în municipiul Chişinău.  

    Articolul 3. Patrimoniul Institutului

    (1) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Institutul dispune de patrimoniu, care se constituie din:

    a) bunurile transmise în folosinţă în modul stabilit;

    b) bunurile dobîndite din contul mijloacelor proprii;

    c) rezultatele activităţii desfăşurate pe bază de contract;

    d) donaţiile şi sponsorizările persoanelor fizice şi juridice din ţară şi de peste hotare;

    e) alte surse neinterzise de lege.

    (2) Bunurile Institutului pot fi înstrăinate doar cu acordul Consiliului, în condiţiile legii.

Capitolul  II

Organizarea şi funcţionarea Institutului

    Articolul 4. Atribuţiile Institutului

    (1) Institutul exercită următoarele atribuţii de bază:

    a) elaborarea proiectelor strategiei privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei, cu aprobarea lor ulterioară de Consiliul Superior al Magistraturii - pentru judecători şi de Procuratura Generală - pentru procurori;

    b) formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;

    c) formarea continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie;

    d) formarea iniţială şi continuă, în condiţiile legii, a grefierilor şi executorilor judecătoreşti.

    (2) Institutul poate exercita şi atribuţii privind:

    a) formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor categorii de jurişti care contribuie la înfăptuirea justiţiei;

    b) cooperarea internaţională în domeniu;

    c) elaborarea şi publicarea materialelor didactice şi a altor materiale elaborate în procesul activităţii.

    (3) Institutul poate desfăşura şi alte activităţi necesare pentru exercitarea funcţiilor sale.

    Articolul 5. Organele de conducere ale  Institutului

    Organele de conducere ale Institutului sînt Consiliul şi directorul executiv.

    Articolul 6. Consiliul

    (1) Consiliul este organul suprem de conducere al Institutului.

    (2) Consiliul este alcătuit din 13 membri, din care:

    a) 7 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor instanţelor judecătoreşti de diferite niveluri;

    b) 4 membri desemnaţi de Colegiul Procuraturii Generale;

    c) un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;

    d) un membru, profesor titular de drept, desemnat de Senatul Universităţii de Stat din Moldova.

    (3) Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată.

    (4) Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces. Membrul Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a desemnat în cazul existenţei circumstanţelor care exclud posibilitatea executării mandatului, precum şi la cererea Consiliului, adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor.

    (5) Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret din rîndul membrilor Consiliului, pe durata mandatului. Preşedintele Consiliului poate fi revocat la cererea a o treime din numărul membrilor. Hotărîrea de revocare a preşedintelui Consiliului se adoptă prin vot secret, cu votul a două treimi din numărul membrilor.

    (6) Un membru al Consiliului se alege în calitate de secretar.

    Articolul 7. Atribuţiile Consiliului  

    (1) Consiliul are următoarele atribuţii principale:

    a) aprobă planul de formare iniţială şi continuă, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea acestuia;

    b) aprobă regulamentul de organizare a concursului de admitere în Institut;

    c) aprobă anual, pînă la 1 septembrie, programele didactice şi planurile de învăţămînt pentru cursurile de formare iniţială şi continuă;

    d) aprobă regulamentul de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice;

    e) organizează concursul pentru suplinirea posturilor didactice şi aprobă rezultatele lui;

    f) organizează concursul pentru suplinirea postului de director executiv;

    g) numeşte şi eliberează din funcţie directorul executiv şi directorul executiv adjunct;

    h) aprobă, ţinînd cont de necesităţile reale şi mijloacele disponibile, numărul locurilor scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor;

    i) examinează, aprobă şi prezintă Ministerului Finanţelor, în modul stabilit, proiectul bugetului Institutului;

    j) autorizează contractele de cooperare cu instituţii similare de peste hotare şi de contribuţie a donatorilor;

    k) aprobă modalitatea de remunerare a personalului didactic care nu este angajat permanent în cadrul Institutului;

    l) aprobă componenţa Comisiei pentru examenele de admitere şi a Comisiei pentru examenele de absolvire;

    m) organizează concursul de admitere în Institut pentru formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor;

    n) aprobă rezultatele examenelor de admitere şi de absolvire;

    o) aprobă raportul anual de activitate al Institutului, prezentat de către directorul executiv, şi îl înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei pentru informare;

    p) aprobă statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului;

    q) aprobă Regulamentul de ordine interioară al Institutului.

    (2) Consiliul exercită şi alte atribuţii care rezultă din prezenta lege.

    (3) Pentru adoptarea hotărîrilor în chestiunile prevăzute la alin.(1) lit.a)-d), h) şi l), este obligatorie coordonarea cu Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei.

    Articolul 8. Şedinţele Consiliului  

    (1) Consiliul se convoacă în şedinţe ordinare o dată în trimestru.

    (2) Consiliul se convoacă în şedinţe extraordinare la cererea preşedintelui Consiliului sau a o treime din membri.

    (3) Şedinţele Consiliului sînt prezidate de preşedintele Consiliului. În lipsa preşedintelui, şedinţa este prezidată de membrul desemnat de preşedintele Consiliului sau, după caz, de membrul ales din rîndul celor prezenţi la şedinţă.

    (4) Şedinţele Consiliului sînt deliberative dacă este prezentă majoritatea membrilor.

    (5) Directorul executiv este obligat să asiste la şedinţele Consiliului, avînd drept de vot consultativ.

    (6) La cererea preşedintelui Consiliului sau a o treime din membrii acestuia, la şedinţele Consiliului pot asista reprezentanţi ai instituţiilor donatoare şi experţi invitaţi.

    (7) Hotărîrile Consiliului se adoptă cu cel puţin şapte voturi şi se semnează de preşedintele şi de secretarul Consiliului. Hotărîrile în privinţa programelor de instruire a judecătorilor şi procurorilor se consideră adoptate dacă pentru acestea au votat majoritatea membrilor Consiliului din rîndul judecătorilor, respectiv din rîndul procurorilor.

    (8) Lucrările şedinţelor Consiliului sînt consemnate într-un proces-verbal, care se semnează de către toţi membrii Consiliului prezenţi la şedinţă.

    Articolul 9. Directorul executiv

    (1) Directorul executiv se alege pe bază de concurs din rîndul persoanelor licenţiate în drept, cu o înaltă competenţă profesională şi o vechime în muncă de cel puţin 7 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică.

    (2) Directorul executiv se numeşte în funcţie de către Consiliu, pe o perioadă de 5 ani şi mandatul său poate fi reînnoit.

    (3) Directorul executiv îşi încetează activitatea la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces. Directorul executiv poate fi revocat, pe baza hotărîrii Consiliului, la propunerea a o treime din numărul membrilor Consiliului în cazurile neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor, constatării calificării insuficiente sau comiterii sistematice de abateri disciplinare.

    (4) Directorul executiv asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii principale:

    a) reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

    b) asigură activitatea organizatorică a Consiliului;

    c) organizează îndeplinirea hotărîrilor Consiliului;

    d) asigură elaborarea programelor  de formare iniţială şi continuă;

    e) numeşte în funcţie personalul didactic, după aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea acestor posturi de către Consiliu;

    f) elaborează Regulamentul de ordine interioară al Institutului;

    g) asigură îndeplinirea programelor de studiu;

    h) administrează patrimoniul Institutului;

    i) asigură elaborarea proiectului bugetului Institutului şi îl prezintă Consiliului în termenele stabilite de acesta;

    j) elaborează proiectul statului de personal şi proiectul efectivului-limită ale Institutului;

    k) numeşte în funcţie personalul administrativ şi auxiliar al Institutului;

    l) încheie contracte, autorizate de Consiliu, de cooperare cu instituţii similare de peste hotare şi de contribuţie a donatorilor, întreţine relaţii cu organismele internaţionale în problemele ce ţin de competenţa Institutului, cu informarea prealabilă a Consiliului.

    (5) Anual, pînă la 31 iulie, directorul executiv prezintă Consiliului un raport de activitate a Institutului.

    (6) În cadrul Institutului activează un director executiv adjunct, numit şi eliberat din funcţie de către Consiliu, la propunerea directorului executiv.

    (7) În lipsa directorului executiv, directorul executiv adjunct asigură îndeplinirea atribuţiilor acestuia.

    Articolul 10. Structura şi personalul Institutului

    (1) Structura Institutului, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului se aprobă de Consiliu.

    (2) Personalul Institutului este constituit din personalul didactic, personalul administrativ şi personalul auxiliar.

    (3) Faţă de cadrele didactice care activează în Institut se aplică regulile stabilite pentru cadrele didactice din învăţămîntul superior în măsura în care nu sînt stabilite reguli speciale.

    (4) Pentru a activa în cadrul Institutului pot fi detaşaţi judecători şi procurori.

    (5) Drepturile şi atribuţiile personalului Institutului se stabilesc în Regulamentul de ordine interioară al Institutului şi în regulamentele subdiviziunilor structurale.

    Articolul 11.  Salarizarea personalului Institutului

    (1) Personalul didactic al Institutului, cu excepţia persoanelor detaşate, este salarizat la nivelul judecătorilor din curţile de apel, stabilit în Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

    (2) Personalul administrativ şi auxiliar al Institutului este salarizat în conformitate cu normele stabilite de Guvern.

    (3) Consiliul poate decide plata unui supliment la salariu din contul mijloacelor speciale sau al donaţiilor.

Capitolul  III

Formarea iniţială şi continuă

a judecătorilor şi procurorilor

    Articolul 12. Formarea iniţială a judecătorilor şi

                          procurorilor

    Formarea iniţială în cadrul Institutului reprezintă instruirea specialiştilor cu studii juridice superioare şi este, după caz, una din condiţiile obligatorii pentru numirea în funcţia de judecător sau de procuror.

    Articolul 13. Concursul de admitere în Institut

    (1) Admiterea în Institut se face exclusiv pe bază de concurs, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii în drepturi.

    (2) La concursul de admitere în Institut au dreptul să participe numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei de judecător, respectiv de procuror.

    (3) Concursul de admitere în Institut se efectuează, în baza hotărîrii Consiliului, de către Comisia pentru examenele de admitere.

    (4) Data şi locul organizării concursului de admitere se comunică prin intermediul mass-media şi Internetului, cu cel puţin 60 de zile înainte de data concursului.

    (5) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului şi se publică pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale şi Institutului.

    (6) Rezultatele concursului pot fi contestate, în termen de 3 zile de la afişarea lor, la Comisia pentru examenele de admitere. Comisia va soluţiona contestaţiile, în termen de 3 zile, prin emiterea deciziilor respective, care sînt definitive.

    Articolul 14.  Organizarea cursurilor de formare iniţială

    (1) Durata cursurilor de formare iniţială a judecătorilor şi procurorilor este de 18 luni.

    (2) Candidaţii la funcţia de judecător şi candidaţii la funcţia de procuror vor fi instruiţi în grupe separate. Consiliul este în drept să decidă instruirea în grupe mixte.

    (3) Instruirea la cursuri include pregătirea teoretică şi practică şi se efectuează în conformitate cu planurile de studiu aprobate de Consiliu.

    (4) Pe perioada instruirii la cursuri, candidaţii la funcţiile de judecător şi procuror beneficiază de o bursă lunară în mărime de 50% din salariul funcţiei al judecătorului din judecătorie.

    Articolul 15. Stagiile de practică din perioada formării

                         iniţiale

    (1) Persoanele care urmează cursurile de formare iniţială în Institut desfăşoară stagii de practică, conform programelor de practică, sub îndrumarea unui conducător de la locul desfăşurării practicii.

    (2) Stagiile de practică se desfăşoară în cadrul instanţelor judecătoreşti, procuraturilor, organelor de urmărire penală şi al birourilor de avocaţi, pentru a lua nemijlocit cunoştinţă de activităţile efectuate de judecători, procurori, ofiţerii de urmărire penală, avocaţi, grefieri şi personalul auxiliar.

    Articolul 16. Răspunderea disciplinară a persoanelor

                          care urmează cursurile de formare iniţială

    (1) Persoanele care urmează cursurile de formare iniţială răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle ce le revin potrivit legii şi Regulamentului de ordine interioară a Institutului.

    (2) Constituie abateri disciplinare:

    a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în perioada de instruire;

    b) atitudinea necuviincioasă faţă de colegi, personalul didactic sau de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

    c) absenţele nemotivate de la cursuri.

    (3) Constituie sancţiuni disciplinare:

    a) avertismentul;

    b) diminuarea bursei cu pînă la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

    c) exmatricularea din Institut.

    (4) Sancţiunea prevăzută la alin.(3) lit.a) se aplică în scris de către directorul executiv.

    (5) Sancţiunile prevăzute la alin.(3) lit.b) şi c) se aplică prin hotărîre a Consiliului, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii sau, respectiv, a Procuraturii Generale.

    (6) În cazul exmatriculării din Institut, Consiliul poate solicita restituirea în contul Institutului a bursei primite pe perioada formării iniţiale.

    Articolul 17. Evaluarea cunoştinţelor

    (1) Nivelul de pregătire practică şi teoretică a candidaţilor la funcţia de judecător sau procuror se evaluează prin note şi/sau calificative. Fişele individuale de evaluare se păstrează în Institut, în mod obligatoriu, pe toată durata studiilor şi timp de 3 ani după absolvire.

    (2) În cazurile evaluărilor negative, persoana care urmează cursurile de formare iniţială poate fi exmatriculată din Institut prin hotărîrea Consiliului, la propunerea directorului executiv, numai după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv a Procuraturii Generale.

    (3) Cursurile de formare iniţială se finalizează cu examene de absolvire la disciplinele stabilite de Consiliu, după coordonarea cu Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv cu Procuratura Generală.

    (4) Rezultatele examenelor de absolvire pot fi contestate, în termen de 3 zile de la afişarea lor, la Comisia  pentru examenele de absolvire. Comisia  va soluţiona contestaţiile, în termen de 3 zile, prin emiterea deciziilor respective, care sînt definitive.

    (5) Persoana care a urmat cursurile de formare iniţială şi nu a susţinut examenele de absolvire se poate prezenta încă o dată pentru susţinerea acestor examene la următoarea sesiune organizată de Institut.

    (6) Absolvenţilor Institutului li se eliberează un atestat, în care se menţionează durata cursurilor şi media generală obţinută, în baza căruia absolventul va participa la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, respectiv de procuror.

    (7) În cazul absenţei din motive neîntemeiate a candidatului la examenele de absolvire sau evaluării finale negative, Consiliul poate solicita restituirea în contul Institutului a bursei primite pe perioada formării iniţiale.

    Articolul 18. Numirea în funcţie

    (1) Absolvenţii Institutului sînt obligaţi să participe la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător, respectiv de procuror, în modul prevăzut de Legea cu privire la statutul judecătorului, respectiv de Legea cu privire la Procuratură.

    (2) Absolvenţii care participă la concurs aleg, în ordinea descrescătoare a mediei generale obţinute la examenele de absolvire, posturile de judecător, respectiv de procuror scoase la concurs.

    (3) Absolvenţii care nu au promovat concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, respectiv de procuror sînt obligaţi să participe la concurs timp de 3 ani după absolvirea Institutului. La expirarea acestui termen, absolventul nu mai poate participa la concurs în baza mediei generale obţinute la examenele de absolvire a Institutului.

    (4) În cazul în care absolventul, din motive neîntemeiate, nu participă la concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, respectiv de procuror, Consiliul poate solicita restituirea în contul Institutului a bursei primite pe perioada formării iniţiale.

    Articolul 19. Formarea continuă a judecătorilor şi

                         procurorilor

    (1) Institutul organizează formarea continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie conform unui program, care se prezintă anual Consiliului pentru aprobare nu mai tîrziu de luna iulie a anului precedent anului de studii.

    (2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la formarea continuă, prin selectarea temelor din program, şi trebuie să acumuleze un număr de cel puţin 40 de ore anual. Temele selectate din program se comunică Consiliului Institutului pînă la finele lunii octombrie.

    (3) Consiliul este în drept să stabilească teme obligatorii pentru judecători, respectiv procurori.

Capitolul  IV

Formarea iniţială şi continuă a  grefierilor

şi executorilor judecătoreşti

    Articolul 20. Formarea iniţială a grefierilor şi

                         executorilor  judecătoreşti

    (1) Grefierii şi executorii judecătoreşti urmează cursurile de formare iniţială după numirea în funcţie.

    (2) Durata cursurilor de formare iniţială a grefierilor şi executorilor judecătoreşti este de 3 luni.

    (3) Pentru buna desfăşurare a cursurilor şi a stagiilor de practică, se pot organiza grupe de studiu, mixte ori separate, pentru grefieri şi executorii judecătoreşti.

    (4) După absolvirea cursurilor de instruire iniţială, absolvenţii susţin examene de capacitate.

    (5) În cazul obţinerii evaluării finale negative sau concedierii din motive neîntemeiate din serviciu, timp de 2 ani după absolvirea cursurilor de formare iniţială, Consiliul poate solicita restituirea în contul Institutului a bursei primite pe perioada formării iniţiale.

    Articolul 21. Formarea continuă a grefierilor şi

                         executorilor judecătoreşti

    (1) Institutul organizează formarea continuă a grefierilor şi executorilor judecătoreşti, conform unui program aprobat de Consiliu, după coordonarea respectivă cu Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, cu Ministerul Justiţiei.

    (2) Grefierii şi executorii judecătoreşti sînt obligaţi să urmeze cursurile de formare continuă în conformitate cu graficul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Ministerul Justiţiei.

Capitolul  V

Dispoziţii finale şi tranzitorii

    Articolul 22

    (1) Formarea iniţială este una din condiţiile obligatorii pentru numirea în funcţia de judecător sau de procuror a persoanelor care nu au vechimea în specialitatea juridică prevăzută de lege de la data aprobării de către Consiliu a rezultatelor examenelor de absolvire a primei promoţii a Institutului.

    (2) Numărul de ore la formarea continuă stabilit la art.19 alin.(2) este obligatoriu cu începere de la 1 ianuarie 2008.

    (3) Autorităţile prevăzute la art.6 alin.(2) vor desemna membrii Consiliului în termen de 2 luni de la publicarea prezentei legi. În termen de 10 zile de la data desemnării tuturor membrilor, Ministerul Justiţiei convoacă prima şedinţă a Consiliului.

    (4) Consiliul este obligat să organizeze concursul pentru suplinirea funcţiei de director executiv în termen de 45 de zile de la data desemnării tuturor membrilor Consiliului.

    (5) Institutul Naţional al Justiţiei va începe să funcţioneze cel tîrziu la 1 septembrie 2007.

    (6) Guvernul, în termen de 6 luni:

    va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;

    va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege.