Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

    Articolul 1. Obiectul legii şi noţiunile de bază
    (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile efectivului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi condiţiile îndeplinirii serviciului/activităţii în subdiviziunile lui.
    (2) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
    situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiectiv sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
    protecţie civilă - un sistem de măsuri şi acţiuni întreprinse, pe scara întregului stat, pe timp de pace şi de război, în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor, epizootiilor, incendiilor şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire moderne;
    stare de urgenţă - ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării.
    Articolul 2. Sistemul Serviciului Protecţiei Civile
                       şi Situaţiilor Excepţionale
    Sistemul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (în continuare - Serviciu) reprezintă un complex de instituţii specializate ale statului, ce intră în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, care execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.
    Articolul 3. Efectivul Serviciului
    (1) Corpul de comandă şi efectivul de trupă ale Serviciului se constituie din colaboratori atestaţi, cărora li s-au conferit grade speciale (în continuare - colaboratori), şi din angajaţi civili.
    (2) Raporturile de muncă ale angajaţilor civili se reglementează de Codul muncii, de Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 şi de alte acte normative din domeniul muncii.
    Articolul 4. Cadrul juridic
    Cadrul juridic al Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 5. Principiile de bază
    Principiile de bază ale activităţii Serviciului sînt legalitatea, conducerea unică, egalitatea în faţa legii, publicitatea, asigurarea protecţiei juridice şi sociale, respectarea intereselor cetăţenilor şi ale statului.
    Articolul 6. Colaborarea regională şi internaţională
    Serviciul, în limita competenţei sale, reprezintă Guvernul Republicii Moldova peste hotare, stabileşte şi menţine relaţii de colaborare cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile internaţionale de profil.

    Articolul 7. Structura Serviciului
    (1) Serviciul constituie un sistem unic şi centralizat, care include:
    a) organul central al Serviciului;
    b) organele teritoriale ale Serviciului.
    (2) Efectivul-limită al Serviciului se aprobă de Guvern.
    (3) Statul de personal al Serviciului se aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea şefului Serviciului.
    Articolul 8. Sarcinile de bază
    (1) Sarcinile de bază ale Serviciului sînt:
    a) conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile;
    b) organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor;
    c) organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei naţionale şi a forţelor Protecţiei Civile, care includ formaţiunile Protecţiei Civile, Direcţia serviciului de salvatori şi pompieri, formaţiunile specializate ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile speciale, pentru acţiuni în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi a incendiilor;
    d) exercitarea supravegherii de stat în domeniul protecţiei civile şi asigurării apărării împotriva incendiilor pe întreg teritoriul ţării;
    e) efectuarea măsurilor în regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
    (2) Antrenarea forţelor şi mijloacelor Serviciului în acţiuni neprevăzute de prezenta lege se interzice.
    Articolul 9. Organizarea activităţii
    (1) Conducerea Serviciului este exercitată de şeful Serviciului, care se numeşte în funcţie prin hotărîre a Guvernului.
    (2) Şeful Serviciului este vicepreşedinte al Comisiei pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova.
    (3) Şeful Serviciului:
    a) exercită conducerea generală a activităţii Serviciului;
    b) elaborează structura organizatorică şi statul de personal ale Serviciului în limitele personalului şi fondurilor stabilite;
    c) aprobă regulamentele subdiviziunilor Serviciului;
    d) repartizează obligaţiile de serviciu între adjuncţii săi, stabileşte împuternicirile altor persoane cu funcţie de răspundere şi sarcinile subdiviziunilor;
    e) emite directive, ordine şi dispoziţii în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    f) reprezintă Serviciul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice şi în acţiunile de colaborare interstatală în domeniul protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;
    g) organizează cooperarea forţelor şi mijloacelor ţării destinate lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu forţele şi mijloacele similare din alte ţări;
    h) creează organele de conducere, formaţiunile de intervenţie, le menţine în stare permanentă de pregătire pentru soluţionarea optimă a sarcinilor de prevenire a situaţiilor excepţionale şi lichidare a consecinţelor acestora;
    i) prezintă, în modul stabilit, proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în probleme ce ţin de competenţa Serviciului;
    j) organizează pregătirea şi supravegherea funcţionării sistemelor de transmisiuni şi înştiinţare;
    k) organizează planificarea măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, conduce nemijlocit forţele antrenate în vederea prevenirii situaţiilor excepţionale şi lichidării consecinţelor acestora;
    l) organizează instruirea autorităţilor administraţiei publice şi agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate, pentru derularea acţiunilor de protecţie civilă şi de apărare împotriva incendiilor;
    m) determină, în conformitate cu legislaţia, modul de utilizare a alocaţiilor bugetare, a mijloacelor speciale, a resurselor tehnico-materiale destinate întreţinerii Serviciului, încheie contracte de achiziţionare a tehnicii, a mijloacelor speciale şi a mărfurilor industrial-tehnice, necesare pentru asigurarea activităţii Serviciului;
    n) în limitele competenţei sale, angajează şi eliberează efectivul Serviciului.
    Articolul 10. Controlul asupra activităţii
    (1) Controlul asupra activităţii Serviciului este exercitat de Guvern în conformitate cu legislaţia.
    (2) Controlul asupra utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Serviciului este exercitat de Curtea de Conturi.
    Articolul 11. Interacţiunea Serviciului cu autorităţile
                          administraţiei publice, cu persoane
                          juridice şi fizice
    (1) Serviciul îşi desfăşoară activitatea în cooperare cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, cu persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, şi cu cetăţenii.
    (2) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, şi persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul acestora sînt obligate să asigure necondiţionat, în limitele competenţei lor, acces liber în orice timp la obiectivele subordonate şi să acorde sprijin Serviciului în activitatea ce ţine de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.

    Articolul 12. Competenţa Serviciului
    (1) Serviciul:
    a) planifică, organizează, coordonează şi execută măsurile de protecţie civilă;
    b) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;
    c) coordonează şi realizează investigaţii ştiinţifice, cercetări şi certificări de stat în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;
    d) emite prescripţii privind înlăturarea încălcărilor depistate ale normelor şi regulilor în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    e) efectuează supravegherea de stat în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    f) organizează efectuarea expertizei de stat în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    g) coordonează activitatea privind crearea rezervelor de resurse tehnico-materiale, depozitarea, păstrarea, renovarea şi utilizarea acestora în cazul situaţiilor excepţionale;
    h) ca organ de control, întocmeşte acte de procedură în conformitate cu legislaţia;
    i) cercetează cauzele avariilor, catastrofelor, calamităţilor care au condus la declanşarea situaţiilor excepţionale;
    j) înaintează autorităţilor administraţiei publice, persoanelor juridice, indiferent de forma juridică de organizare, propuneri referitor la prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale şi exercită controlul asupra executării deciziilor adoptate pe marginea acestora;
    k) editează literatură tehnică, informativă şi altă literatură privind prevenirea situaţiilor excepţionale;
    l) propagă cunoştinţe în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale, participă la pregătirea populaţiei şi angajaţilor pentru acţiuni în condiţii de situaţii excepţionale;
    m) efectuează, în conformitate cu legislaţia, verificarea cunoştinţelor cetăţenilor în domeniul ce ţine de metodele de bază de protecţie a populaţiei şi teritoriului în cazul pericolului declanşării situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, de securitatea chimică şi radiativă, precum şi de cunoaşterea regulilor de utilizare a mijloacelor colective şi individuale de protecţie;
    n) coordonează şi organizează măsurile subdiviziunilor de ramură, a căror activitate ţine de lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale şi de pregătirea specialiştilor în domeniu, create în modul stabilit de lege pentru îndeplinirea sarcinilor Serviciului;
    o) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, a securităţii chimice şi radiative.
    (2) Organele teritoriale ale Serviciului sînt învestite cu dreptul de a realiza activităţile prevăzute la alin.(1), cu excepţia lit.a) şi c) ale căror prevederi se extind numai asupra organului central.
    (3) Serviciul deţine dreptul exclusiv de informare a populaţiei despre situaţiile excepţionale prognozate ori deja produse, despre consecinţele acestora, precum şi despre asigurarea apărării împotriva incendiilor, securităţii chimice şi radiative, protecţiei medico-biologice şi genistice.
    Articolul 13. Drepturile Serviciului
    În scopul realizării sarcinilor ce îi revin, Serviciul este în drept:
    a) să ceară de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de la autorităţile administraţiei publice locale, de la persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, informaţii despre starea protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor în localităţi, la obiectivele economiei naţionale şi despre pregătirea populaţiei pentru acţiuni în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor;
    b) să elaboreze şi să aprobe acte normative departamentale privind protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor;
    c) să negocieze şi să încheie, în condiţiile legii, contracte şi acorduri cu persoane juridice şi fizice, atît din ţară, cît şi de peste hotare, în probleme ce ţin de competenţa sa;
    d) să examineze, în orice împrejurare, starea protecţiei genistice, chimice, radiative, medico-biologice şi de apărare împotriva incendiilor în localităţi, la obiectivele economiei naţionale, să emită dispoziţii, hotărîri privind înlăturarea încălcărilor legislaţiei în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, precum şi ale standardelor, normelor şi regulilor în acest domeniu;
    e) să verifice nivelul de cunoştinţe în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, cu atestarea persoanelor cu funcţie de răspundere, a specialiştilor de la obiectivele economiei naţionale;
    f) să verifice, în localităţi şi la obiectivele economiei naţionale, starea mijloacelor individuale şi colective de protecţie, precum şi nivelul de pregătire a formaţiunilor protecţiei civile şi a formaţiunilor benevole de pompieri pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin;
    g) să aplice, în conformitate cu legislaţia, persoanelor cu funcţie de răspundere şi cetăţenilor sancţiuni pentru încălcarea sau nerespectarea prevederilor standardelor, normelor şi regulilor de protecţie radiativă, chimică, medico-biologică, genistică şi de apărare împotriva incendiilor la obiectivele economiei naţionale şi în alte locuri;
    h) să emită, în limitele competenţei, decizii necesare pentru organizarea şi coordonarea lucrărilor de prevenire şi lichidare a situaţiilor excepţionale, a incendiilor şi consecinţelor acestora, obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, precum şi pentru cetăţeni;
    i) să utilizeze mijloace de transport speciale cu semne distinctive, cu dispozitive de semnalizare şi mijloace de comunicaţii;
    j) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice, de la persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, informaţii necesare pentru organizarea şi coordonarea lucrărilor de prevenire sau lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, incendiilor, precum şi rapoarte statistice anuale despre activitatea laboratoarelor şi instituţiilor Reţelei naţionale de observare şi control de laborator;
    k) să antreneze, pe bază legală, specialişti din cadrul unităţilor de cercetări ştiinţifice şi de proiectare, specialişti practicieni şi alţi angajaţi din cadrul agenţilor economici la elaborarea măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, la efectuarea expertizelor respective, iar în caz de necesitate - la exercitarea controlului asupra respectării cerinţelor standardelor, normelor şi regulilor protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    l) să examineze şi să coordoneze programe de instruire în instituţiile de învăţămînt în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
    m) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, să limiteze temporar sau să interzică accesul cetăţenilor şi circulaţia transportului pe un anumit teritoriu;
    n) în cazul declanşării situaţiilor excepţionale, a incendiilor, să solicite, în modul stabilit de legislaţie, de la autorităţile administraţiei publice şi de la persoanele juridice asigurarea cu mijloace de transport, cu tehnică, combustibil, lubrifianţi, utilaj, mijloace de comunicare şi cu resurse umane;
    o) să acorde, în bază de contract, servicii cu plată persoanelor juridice şi populaţiei. Lista serviciilor cu plată se aprobă de Guvern.
    Articolul 14. Obligaţiile Serviciului
    Serviciul este obligat:
    a) să participe la elaborarea şi realizarea politicii de stat în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor, asigurării securităţii chimice şi radiative;
    b) să elaboreze şi să aplice acte normative ce ţin de asigurarea protecţiei populaţiei şi teritoriilor în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor;
    c) să contribuie la elaborarea normelor şi regulilor în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, să facă avize asupra proiectelor de standarde, de condiţii tehnice, de norme şi reguli ce conţin reglementări în acest domeniu;
    d) să desfăşoare activităţi de salvare-deblocare şi alte lucrări de urgenţă pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale;
    e) să realizeze programe tehnico-ştiinţifice cu destinaţie specială, orientate spre prevenirea situaţiilor excepţionale;
    f) să informeze autorităţile administraţiei publice, alte instituţii şi populaţia despre problemele ce ţin de prevenirea sau lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, incendiilor, de asigurarea securităţii chimice şi radiative;
    g) să menţină în stare permanentă de pregătire forţele Serviciului;
    h) să consolideze baza tehnico-materială a Serviciului;
    i) să participe la lucrările comisiilor pentru darea în exploatare a clădirilor şi construcţiilor inginereşti, a obiectivelor economiei naţionale şi a obiectivelor cu altă destinaţie.
    Articolul 15. Răspunderea Serviciului
    (1) Serviciul poartă răspundere penală, administrativă şi materială, în conformitate cu legislaţia, pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile incorecte în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor.
    (2) Serviciul nu poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat prin acţiuni justificate în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi/sau incendiilor, ca urmare a activităţii în stare de extremă necesitate pentru înlăturarea pericolului la declanşarea situaţiei excepţionale.
    Articolul 16. Asigurarea financiară, tehnico-materială
                         şi de altă natură a Serviciului
    (1) Asigurarea financiară a Serviciului se realizează din contul mijloacelor bugetului de stat şi din alte surse prevăzute de legislaţie.
    (2) Serviciul se asigură cu echipament, tehnică specială, utilaj şi cu alte bunuri necesare în conformitate cu normele aprobate de Guvern.
    (3) Serviciul dispune de fond locativ de serviciu, creat în modul stabilit de legislaţie.
    (4) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale repartizează gratuit Serviciului, în conformitate cu legislaţia, clădiri şi încăperi necesare pentru desfăşurarea activităţii acestuia.

    Articolul 17. Condiţiile de încadrare în serviciu
    (1) În Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale se încadrează, pe principii benevole, cetăţeni ai Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, sînt apţi prin starea sănătăţii şi care au studiile necesare pentru executarea obligaţiilor de serviciu. Persoanele supuse serviciului militar angajate în Serviciu se radiază din evidenţa militară şi se trec la evidenţa specială a Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) Pentru serviciu prin contract se stabilesc următoarele limite de vîrstă:
    a) la angajarea primară în serviciu - 30 de ani;
    b) de aflare în serviciu:
    - efectivul de trupă - 45 de ani;
    - corpul de comandă: inferior - 50 de ani; superior - 55 de ani; suprem - 60 de ani.
    (3) Colaboratorii care au atins limita de vîrstă de aflare în serviciu urmează să fie trecuţi în rezervă sau în retragere în modul stabilit de legislaţie.
    (4) Pentru determinarea aptitudinilor profesionale, la încadrarea în serviciu persoanei i se stabileşte o perioadă de probă în condiţiile legii.
    (5) Nu pot fi încadrate în serviciu persoanele care au ispăşit pedeapsa pentru săvîrşirea unei infracţiuni.
    Articolul 18. Angajarea în cadrul Serviciului
    Angajarea în cadrul Serviciului se face în bază de contract individual de muncă (în continuare - contract), în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 19. Depunerea jurămîntului
    După absolvirea cursului de pregătire iniţială, colaboratorii Serviciului depun următorul jurămînt:
    “Eu (numele, prenumele), angajîndu-mă în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, depun jurămîntul de devotament Republicii Moldova şi poporului ei.
    Jur să respect cu sfinţenie Constituţia şi legile Republicii Moldova, să port cu cinste onoarea şi demnitatea de colaborator al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, să-mi onorez cu bună credinţă obligaţiile de serviciu.”

    Articolul 20. Gradele speciale
    Pentru colaboratorii Serviciului se stabilesc următoarele grade speciale:
    a) efectivul de trupă:
    - ostaş al serviciului de salvare;
    - sergent inferior al serviciului de salvare;
    - sergent al serviciului de salvare;
    - sergent-major al serviciului de salvare;
    - plutonier al serviciului de salvare;
    - plutonier-major al serviciului de salvare;
    - plutonier-adjutant al serviciului de salvare;
    b) corpul de comandă:
    inferior:
    - sublocotenent al serviciului de salvare;
    - locotenent al serviciului de salvare;
    - locotenent-major al serviciului de salvare;
    - căpitan al serviciului de salvare;
    superior:
    - maior al serviciului de salvare;
    - locotenent-colonel al serviciului de salvare;
    - colonel al serviciului de salvare;
    suprem:
    - general-maior al serviciului de salvare.
    Articolul 21. Modul de conferire a gradelor speciale
    (1) Gradele speciale se conferă colaboratorilor încadraţi în serviciu prin contract, ţinîndu-se cont de calificare, studii, funcţia deţinută şi de alte condiţii prevăzute de prezenta lege, după cum urmează:
    a) începînd cu efectivul de trupă şi pînă la corpul de comandă superior - de conducătorul Serviciului;
    b) corpului de comandă superior - de ministrul afacerilor interne.
    (2) Termenele aflării în gradele speciale şi modul de acordare a gradelor speciale efectivului de trupă şi corpului de comandă se stabilesc de Guvern.
    (3) Gradele speciale pentru corpul de comandă suprem se acordă de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (4) Prezentarea pentru conferirea gradului special următor nu se efectuează în perioada:
    a) acţiunii sancţiunii disciplinare;
    b) anchetei de serviciu sau urmăririi penale.
    Articolul 22. Retragerea gradului special
                         şi retrogradarea în gradul special
    (1) Colaboratorii nu pot fi privaţi de gradele speciale, cu excepţia cazurilor de comitere a infracţiunilor, cînd ei sînt privaţi de grade în baza sentinţei instanţei de judecată, în conformitate cu legislaţia.
    (2) Retrogradarea în gradul special cu o treaptă a efectivului de trupă şi a corpului de comandă se efectuează în calitate de sancţiune disciplinară. Retrogradarea în gradele speciale se efectuează în condiţiile Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, aprobat de Guvern.
    (3) În cazul rezultatului pozitiv al atestării, colaboratorilor retrogradaţi în gradul special li se conferă gradul următor. Perioada de retrogradare nu se include în limita vechimii în grad.

    Articolul 23. Modul de numire în funcţie
    (1) Numirea în funcţie a colaboratorilor se efectuează de către ministrul afacerilor interne sau de către şeful Serviciului, în condiţiile prezentei legi.
    (2) La numirea în funcţie a colaboratorilor se vor respecta următoarele condiţii:
    a) existenţa specialităţii sau a experienţei de lucru corespunzătoare în sfera de activitate respectivă;
    b) numirea în funcţie a persoanei care urmează să profeseze o nouă specialitate trebuie să fie precedată, în mod obligatoriu, de recalificarea profesională a acesteia;
    c) serviciul în comun al persoanelor care se află în relaţii de rudenie sau afinitate apropiată între ele (părinţi, soţi, fraţi, surori, fii, fiice, precum şi fraţi, surori, părinţi, copii ai soţilor) dacă, în cadrul serviciului, una dintre ele este subordonată sau se află sub controlul direct al alteia nu se admite.
    Articolul 24. Transferul în altă funcţie
    (1) Transferul colaboratorilor în altă funcţie se efectuează cu acordul acestora, cu excepţia cazurilor de aplicare a sancţiunii disciplinare sub formă de retrogradare în funcţie.
    (2) Transferul colaboratorilor în altă funcţie poate fi efectuat după cum urmează:
    a) în funcţii superioare - în ordinea avansării în serviciu. Funcţia se consideră superioară dacă aceasta prevede un grad special mai înalt decît cel al funcţiei deţinute, iar în cazul gradelor speciale egale - un salariu al funcţiei mai mare;
    b) în funcţii egale - în legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal;
    c) în funcţii inferioare - în legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal şi imposibilităţii transferului într-o funcţie egală. Funcţia se consideră inferioară dacă aceasta prevede un grad special mai inferior decît gradul aferent funcţiei deţinute, iar în cazul gradelor speciale egale - un salariu al funcţiei mai mic.
    Articolul 25. Trecerea la dispoziţie
    (1) Colaboratorii pot fi trecuţi la dispoziţia serviciului resurse umane pe un termen stabilit, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) şefului abilitat cu dreptul de a numi în funcţie, pentru îndeplinirea unor misiuni de serviciu în afara locului dislocării permanente a Serviciului.
    (2) Trecerea colaboratorilor la dispoziţia serviciului resurse umane poate fi efectuată în următoarele cazuri şi pe următoarele termene:
    a) în legătură cu trimiterea la studii în instituţiile de învăţămînt de profil (la cursuri) a căror durată depăşeşte un an - pe întreaga perioadă a studiilor;
    b) în baza încheierii instanţei judecătoreşti privind suspendarea provizorie din funcţie în legătură cu pornirea urmăririi penale - pînă la pronunţarea hotărîrii definitive pe cauza penală;
    c) în legătură cu efectuarea măsurilor de organizare - pe o perioadă ce nu va depăşi 2 luni;
    d) în legătură cu înregistrarea în calitate de candidat pentru o funcţie electivă - pe durata campaniei electorale;
    e) în legătură cu aflarea la tratament în instituţia medicală - pînă la stabilirea de către comisia medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne a aptitudinii colaboratorului pentru îndeplinirea serviciului;
    f) în legătură cu aflarea în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului sau în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului - pe întreaga perioadă a concediului.
    Articolul 26. Atestarea
    (1) Atestarea colaboratorilor se efectuează, de regulă, o dată la 5 ani.
    (2) Atestarea colaboratorilor se efectuează de către comisiile de atestare, în conformitate cu regulamentul aprobat de ministrul afacerilor interne.
    Articolul 27. Instruirea
    (1) Instruirea efectivului se efectuează în scopul obţinerii şi perfecţionării cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului împotriva consecinţelor situaţiilor excepţionale.
    (2) Instruirea efectivului se efectuează în instituţiile de învăţămînt de profil din Republica Moldova şi din alte state.
    (3) Instruirea profesională a efectivului se efectuează în corespundere cu programele de pregătire aprobate de şeful Serviciului.

    Articolul 28. Temeiurile încetării serviciului prin contract
    Drept temeiuri pentru încetarea serviciului prin contract servesc:
    a) concedierea din Serviciu;
    b) renunţarea la cetăţenie, pierderea cetăţeniei Republicii Moldova ori posedarea pluralităţii de cetăţenii;
    c) declararea, în modul stabilit, a dispariţiei fără urmă;
    d) decesul (moartea) colaboratorului.
    Articolul 29. Concedierea
    (1) Concedierea colaboratorilor se dispune:
    a) în legătură cu constatarea faptului necorespunderii cu funcţia deţinută sau cu munca efectuată din cauza stării de sănătate, în baza deciziei comisiei medico-militare a Ministerului Afacerilor Interne;
    b) în legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal;
    c) în legătură cu rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;
    d) în cazul necorespunderii funcţiei deţinute sau muncii efectuate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin decizia comisiei de atestare;
    e) în cazul comiterii unei încălcări grave a disciplinei de serviciu;
    f) la împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul de ieşire la pensie.
    (2) Colaboratorul se consideră concediat de la data indicată în ordinul de concediere. El urmează să predea gestiunea şi documentaţia de serviciu în decurs de cel mult 3 zile de la data emiterii ordinului de concediere, dacă în ordin nu este indicat un alt termen.
    (3) Concedierea colaboratorului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii, nu se admite.

    Articolul 30. Asigurarea obligatorie de stat
    Colaboratorii Serviciului sînt supuşi asigurării obligatorii de stat în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţie.
    Articolul 31. Asigurarea cu pensii
    Asigurarea cu pensii a colaboratorilor se efectuează în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993.
    Articolul 32. Asigurarea cu echipament şi raţie alimentară
    Colaboratorii se asigură cu echipament şi raţie alimentară din contul mijloacelor bugetului de stat, conform normelor aprobate de Guvern.
    Articolul 33. Asigurarea medicală
    Colaboratorii beneficiază de dreptul la asistenţă medicală în conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
    Articolul 34. Asigurarea cu spaţiu locativ
    Colaboratorii se asigură cu spaţiu locativ în conformitate cu legislaţia.

    Articolul 35. Timpul de muncă
    (1) Ordinea interioară în Serviciu se stabileşte în corespundere cu legislaţia, pornindu-se de la particularităţile activităţii Serviciului, şi în modul stabilit de şeful acestuia.
    (2) Durata zilei de muncă pentru colaboratorii Serviciului se stabileşte în conformitate cu legislaţia şi este de 8 ore. Avîndu-se în vedere specificul activităţii, colaboratorii pot fi atraşi la executarea obligaţiilor de serviciu în afara orelor de program stabilite, precum şi pe timp de noapte, în zile de odihnă şi de sărbătoare.
    Articolul 36. Concediul de odihnă anual
    Colaboratorii Serviciului au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, cu o durată de 35 de zile calendaristice. În cazul în care vechimea în serviciu depăşeşte 15 ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 5 zile, dacă depăşeşte 20 de ani - cu 10 zile calendaristice.
    Articolul 37. Remunerarea muncii
    Remunerarea muncii colaboratorilor Serviciului se efectuează în conformitate cu Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
    Articolul 38. Ocrotirea sănătăţii
    (1) Examenul medical şi acordarea asistenţei medicale colaboratorilor Serviciului se efectuează, în conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, în instituţiile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) Asistenţa medicală urgentă se acordă necondiţionat şi gratuit în orice instituţie medico-sanitară publică, indiferent de apartenenţa ei, cu rambursarea cheltuielilor suportate din mijloacele Serviciului prevăzute în aceste scopuri.
    (3) Colaboratorii beneficiază, în caz de necesitate, de tratament balneosanatorial, modul de acordare a căruia se stabileşte de Guvern.
    Articolul 39. Plăţile de compensare şi indemnizaţia unică
    (1) Plăţile de compensare colaboratorilor se stabilesc în conformitate cu legislaţia.
    (2) În cazul eliberării din serviciul prin contract în temeiul art.29 alin.(1) lit.f), colaboratorului i se acordă o indemnizaţie unică de concediere în mărime de 15 solde lunare.
    (3) Colaboratorilor eliberaţi din serviciul prin contract în temeiul art.29 alin.(1) lit.a) sau b), care nu au vechimea în serviciu necesară pentru stabilirea pensiei, li se acordă o indemnizaţie unică de concediere în mărime de 6 solde lunare.
    (4) În cazul eliberării repetate din serviciul prin contract, cu excepţia eliberării din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal, indemnizaţia unică se acordă ţinîndu-se cont de indemnizaţia unică de concediere primită anterior.
    Articolul 40. Uniforma, legitimaţia şi însemnele distinctive
    (1) Colaboratorii poartă uniformă atribuită gratuit. Modelul uniformei, însemnele şi normele de asigurare cu uniformă se aprobă de Guvern. Regulile de port al uniformei sînt stabilite de ministrul afacerilor interne.
    (2) Colaboratorii, drept confirmare a împuternicirilor, primesc legitimaţie de serviciu de modelul şi în modul care se stabilesc de ministrul afacerilor interne.
    (3) Folosirea gradelor speciale, însemnelor distinctive, a uniformei sau legitimaţiei de serviciu de către o persoană care nu are atribuţiile respective atrage răspundere conform legislaţiei.
    (4) Serviciul are drapel şi emblemă, aprobate de Guvern.

    Articolul 41. Garanţii şi compensaţii suplimentare
                         acordate membrilor familiilor
                         colaboratorilor
    (1) În cazul decesului colaboratorului în exerciţiul funcţiunii, familiei decedatului, persoanelor întreţinute de el li se plăteşte o indemnizaţie unică în mărimea salariului pe 10 ani al decedatului şi, în cazul pierderii întreţinătorului, li se stabileşte pensie de urmaş în modul stabilit de legislaţie.
    (2) Membrilor familiilor colaboratorilor decedaţi în urma schilodirilor (rănilor, traumelor, contuziilor) în exerciţiul funcţiunii li se păstrează dreptul la spaţiu locativ sau la compensaţie bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ.
    (3) În cazul decesului colaboratorului în urma schilodirilor (rănilor, traumelor, contuziilor) în exerciţiul funcţiunii peste hotarele ţării, cheltuielile legate de transportare şi serviciile funerare se efectuează din contul bugetului de stat.

    Articolul 42. Obligaţiile de bază faţă de stat şi societate
    Colaboratorii sînt obligaţi:
    a) să fie devotaţi ţării şi poporului Republicii Moldova;
    b) să respecte drepturile, interesele legitime şi demnitatea altor cetăţeni;
    c) să protejeze populaţia şi proprietatea în condiţiile situaţiilor excepţionale;
    d) să păstreze secretul de stat şi de serviciu;
    e) să execute cu conştiinciozitate datoria lor profesională;
    f) să menţină în stare permanentă de pregătire echipamentul şi tehnica, să păstreze patrimoniul încredinţat;
    g) să execute prevederile regulamentelor şi ordinele şefilor.
    Articolul 43. Obligaţiile de serviciu
    În scopul executării practice a sarcinilor ce ţin de desfăşurarea activităţii de serviciu, efectivului Serviciului îi revin obligaţii funcţionale.

    Articolul 44. Disciplina de serviciu
    Disciplina de serviciu reprezintă obligaţia colaboratorilor de a respecta şi a executa întocmai prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative, inclusiv ale ordinelor (dispoziţiilor, deciziilor, hotărîrilor) respective ale şefilor.
    Articolul 45. Stimulări
    (1) Pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu, colaboratorul poate fi stimulat cu:
    a) mulţumire;
    b) acordarea premiilor, cadourilor de preţ;
    c) expunerea fotografiei pe Panoul de onoare;
    d) ridicarea înainte de termen a sancţiunii disciplinare;
    e) decorarea cu insigne ale Ministerului Afacerilor Interne;
    f) acordarea înainte de termen a gradului special următor;
    g) acordarea gradului special cu o treaptă superioară celui prevăzut pentru funcţia deţinută;
    h) diplome de onoare.
    (2) Stimulările se consemnează într-un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre) al şefului Serviciului.
    (3) Despre acordarea stimulărilor colaboratorul este anunţat personal, în faţa formaţiei în linie sau în cadrul adunării efectivului.
    (4) Pentru merite deosebite, colaboratorul poate fi propus de către ministrul afacerilor interne pentru decorare cu distincţie de stat a Republicii Moldova.
    Articolul 46. Răspunderea disciplinară
    (1) Răspunderea disciplinară a colaboratorului intervine în cazurile de îndeplinire necorespunzătoare a atribuţiilor şi de încălcare a disciplinei de serviciu.
    (2) Sancţiunile disciplinare trebuie să corespundă gravităţii încălcării săvîrşite şi gradului de vinovăţie a colaboratorului. La aplicarea sancţiunii disciplinare se ia în considerare caracterul, cauzele, circumstanţele şi consecinţele faptei, termenul aflării colaboratorului în serviciu, precum şi acţiunile întreprinse de el pentru a înlătura consecinţele faptei săvîrşite.
    (3) În cazul în care colaboratorul a săvîrşit o infracţiune, şeful Serviciului poate aplica, pînă la stabilirea caracterului infracţional al faptei, sancţiune disciplinară pentru comiterea acţiunii ce constituie încălcare a disciplinei de serviciu.
    (4) Colaboratorul sancţionat disciplinar nu este absolvit de răspundere penală dacă acţiunile lui conţin elementele constitutive ale infracţiunii.
    (5) Pentru una şi aceeaşi abatere se aplică o singură sancţiune disciplinară.
    (6) Aplicarea sancţiunii disciplinare colaboratorului aflat în concediu se suspendă pînă la revenirea acestuia la serviciu.
    Articolul 47. Încălcarea gravă a disciplinei de serviciu
    (1) Drept încălcare gravă a disciplinei în serviciu se consideră:
    a) comiterea de către colaboratorul care administrează nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni au servit drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de colaboratorul respectiv;
    b) săvîrşirea la locul de serviciu a unei sustrageri de bunuri materiale, inclusiv în proporţii mici;
    c) apariţia la serviciu în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică;
    d) absenţa de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de 4 ore consecutive în timpul unei zile de muncă.
    (2) Colaboratorul care a comis o încălcare gravă a disciplinei în serviciu poate fi înlăturat de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau din funcţie, cu ridicarea legitimaţiei de serviciu, prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) şefului care a dispus efectuarea anchetei de serviciu, pînă la adoptarea unei hotărîri definitive în legătură cu fapta respectivă.
    (3) Durata înlăturării din funcţie nu poate depăşi termenele stabilite pentru soluţionarea cazului.
    Articolul 48. Sancţiuni disciplinare
    Pentru încălcarea disciplinei în serviciu pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) mustrare aspră;
    d) retrogradare în funcţie;
    e) retrogradare în gradul special cu o treaptă;
    f) concediere.
    Articolul 49. Persoanele abilitate cu aplicarea
                         sancţiunilor disciplinare
    (1) Şeful Serviciului are dreptul să aplice sancţiuni disciplinare tuturor colaboratorilor.
    (2) Lista funcţiilor şefilor şi competenţele acestora de a aplica sancţiuni disciplinare se aprobă de ministrul afacerilor interne.
    (3) Dacă şeful consideră că este necesar să aplice sancţiuni disciplinare care îi depăşesc competenţele, el face un demers şefului ierarhic imediat superior.
    (4) Şeful superior este în drept să modifice sancţiunea disciplinară aplicată dacă va stabili că aceasta nu corespunde gravităţii abaterii disciplinare sau gradului de vinovăţie.
    (5) Şeful Serviciului este în drept să înăsprească, să reducă, să ridice sau să anuleze orice sancţiune disciplinară aplicată colaboratorului.
    Articolul 50. Modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare
    (1) Sancţiunile disciplinare se aplică prin ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre) numai după constatarea faptelor în cadrul unei anchete de serviciu. În acest caz, colaboratorul este în drept să dea explicaţii şi să prezinte toate probele şi justificările pe care le consideră necesare.
    (2) Persoanei supuse răspunderii disciplinare i se solicită explicaţiile respective în scris. Refuzul de a da explicaţii se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de colaboratorul care efectuează ancheta de serviciu şi de alte două persoane neinteresate.
    (3) Persoana supusă anchetei de serviciu este în drept de a lua cunoştinţă de materialele anchetei de serviciu în termen de 5 zile din momentul finisării anchetei.
    (4) În perioada efectuării anchetei de serviciu se interzice promovarea în funcţie, acordarea gradelor speciale, a gradelor de calificare şi a concediilor, cu excepţia aflării în concediu medical.
    (5) Ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare se aduce la cunoştinţa colaboratorului, contra semnătură, în termen de 5 zile de la data emiterii.
    Articolul 51. Termenele de aplicare a sancţiunilor
                         disciplinare
    (1) Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii disciplinare, fără a lua în calcul timpul aflării colaboratorului în concediul de odihnă anual, în concediul de studii sau în concediul medical, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la data comiterii faptei, iar în urma reviziei sau controlului activităţii economico-financiare - nu mai tîrziu de 2 ani de la data comiterii abaterii.
    (2) Termenul anchetei de serviciu sau aplicării sancţiunii disciplinare poate fi suspendat dacă vinovăţia colaboratorului urmează a fi constatată în cadrul unor investigaţii efectuate de alte organe de drept, dacă persoana în cauză se află în deplasare sau în concediu ori dacă există alte împrejurări ce fac imposibilă adoptarea unei concluzii definitive.
    (3) În cazul existenţei sau lipsei documentelor care confirmă (retractează) fapta, ancheta de serviciu anterior suspendată poate fi reluată sau încetată.
    Articolul 52. Termenul de valabilitate şi efectele
                         sancţiunilor disciplinare
    (1) Sancţiunea disciplinară se consideră stinsă dacă, în termen de un an de la data aplicării acesteia, colaboratorul nu a fost supus unei noi sancţiuni disciplinare. Sub formă de stimulare, sancţiunea poate fi ridicată, însă nu mai devreme de 6 luni din data aplicării, cu excepţia cazului prevăzut la art.48 lit.f).
    (2) Ridicarea sancţiunii disciplinare, ca formă de stimulare, se efectuează de către şeful care a aplicat-o sau de către şeful imediat superior. Pentru ridicarea sancţiunii aplicate de un şef superior, şeful nemijlocit îi înaintează un demers.
    (3) Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează prin ordin scris şi se aduce la cunoştinţă colaboratorului respectiv, în modul stabilit.
    (4) Persoana retrogradată în funcţie poate fi promovată pe baze generale, însă nu mai devreme de 6 luni de la data aplicării sancţiunii disciplinare.
    Articolul 53. Contestarea deciziei de aplicare a sancţiunii
                         disciplinare
    (1) Colaboratorul sancţionat disciplinar este în drept să facă o contestaţie în adresa conducătorului de rang superior sau în instanţa de judecată în conformitate cu legislaţia.
    (2) În caz de contestare, executarea sancţiunii disciplinare nu se suspendă.

    Articolul 54. Condiţiile răspunderii materiale
    (1) Colaboratorii poartă răspundere materială numai pentru prejudiciul real cauzat din vina lor.
    (2) Colaboratorii nu poartă răspundere materială pentru prejudiciul cauzat ca urmare a executării întocmai a ordinelor (dispoziţiilor, deciziilor, hotărîrilor) date de şefi, inclusiv de şefii ierarhic superiori. În acest caz, răspunderea materială pentru prejudiciul cauzat revine şefilor care au emis ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea).
    (3) Colaboratorii care, avînd posibilitatea de a înlătura, parţial sau total, urmările păgubitoare ale ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) şefului, nu au raportat despre aceasta imediat sau în decurs de 24 de ore, sau la întoarcerea din misiune, sau din neglijenţă ori cu rea-credinţă şi nu au luat măsuri pentru evitarea pagubei poartă răspundere solidară cu şeful.
    (4) Răspunderea materială a colaboratorilor nu survine în cazul săvîrşirii acţiunilor în stare de extremă necesitate, precum şi în cazul săvîrşirii acţiunilor legale.
    Articolul 55. Răspunderea materială limitată
    (1) Pentru prejudiciul cauzat din imprudenţă în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, colaboratorii răspund material în mărimea prejudiciului cauzat, însă nu mai mult de 2 salarii lunare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.56.
    (2) Colaboratorii culpabili de cauzarea unui prejudiciu legat de achitarea de către Serviciu a amenzilor poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat, însă nu mai mult de 2 salarii lunare, dacă acţiunile lor nu conţin semnele componenţei de infracţiune.
    (3) Şefii care, prin ordinele (dispoziţiile, deciziile, hotărîrile) lor, au încălcat modul stabilit de evidenţă, păstrare, utilizare, consum, transportare a patrimoniului Serviciului sau care nu au luat măsurile necesare pentru prevenirea sustragerii, nimicirii, deteriorării, degradării acestuia ori pentru prevenirea supraplăţilor, fapt ce a cauzat prejudiciu, sau nu au luat măsurile necesare pentru repararea de către persoanele culpabile a prejudiciului cauzat poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat, însă nu mai mult de 2 salarii lunare, dacă acţiunile lor nu conţin semnele componenţei de infracţiune.
    (4) Şefii culpabili de eliberarea nelegitimă a colaboratorului din serviciu, de transferul nelegitim al acestuia la un alt loc de serviciu, de numirea nelegitimă a lui într-o funcţie care nu este prevăzută de statul de personal sau într-o funcţie mai bine plătită decît cea deţinută efectiv poartă răspundere materială pentru prejudiciul cauzat de supraplăţile efectuate ca urmare a eliberării nelegitime a colaboratorului, a transferului nelegitim al colaboratorului la un alt loc de serviciu, a numirii nelegitime a lui în funcţie în mărimea prejudiciului cauzat, însă nu mai mult de 2 salarii lunare, dacă acţiunile lor nu conţin semnele componenţei de infracţiune.
    Articolul 56. Răspunderea materială integrală
    Colaboratorii poartă răspundere materială în mărimea integrală a prejudiciului în cazurile în care acesta este cauzat:
    a) de lipsa, distrugerea, deteriorarea patrimoniului transmis colaboratorului în evidenţă pentru păstrare, transportare, eliberare, utilizare sau în alte scopuri;
    b) de acţiunile (inacţiunile) ilicite intenţionate ale colaboratorului, dacă acest fapt este constatat prin hotărîrea instanţei de judecată;
    c) în urma sustragerii, nimicirii, deteriorării, degradării intenţionate, consumului şi/sau utilizării nelegitime a patrimoniului Serviciului sau a altor acţiuni (inacţiuni) intenţionate, indiferent de faptul dacă ele conţin sau nu semnele componenţei de infracţiune prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova;
    d) de acţiunile intenţionate ale colaboratorului, care au provocat cheltuieli pentru tratamentul în instituţiile medicale al persoanelor ce au suferit în urma acestor acţiuni.
    Articolul 57. Determinarea mărimii prejudiciului cauzat
    (1) Mărimea prejudiciului cauzat se determină în funcţie de cheltuielile suportate, în baza datelor de evidenţă a patrimoniului Serviciului, pornindu-se de la preţurile de piaţă la data depistării prejudiciului şi de la gradul de uzură al patrimoniului, conform normelor stabilite la ziua depistării prejudiciului, însă nu mai mici decît preţul deşeurilor (resturilor) acestui patrimoniu.
    (2) În cazul numirii colaboratorului într-o funcţie neprevăzută de statul de personal, mărimea prejudiciului cauzat se determină de mărimea drepturilor băneşti plătite colaboratorului, iar în cazul numirii nelegitime a colaboratorului într-o funcţie mai bine plătită decît cea deţinută efectiv - de diferenţa dintre drepturile băneşti plătite şi drepturile băneşti ale funcţiei deţinute efectiv.
    (3) Mărimea prejudiciului cauzat, în cazul prevăzut la art.56 lit.d), se determină în funcţie de cheltuielile reale pentru tratamentul persoanelor vătămate în instituţiile medicale.
    (4) Mărimea prejudiciului cauzat din vina mai multor colaboratori, ce urmează a fi restituit, se determină pentru fiecare în parte, în funcţie de gradul vinovăţiei, de forma şi de limitele răspunderii materiale.
    (5) În cazul tragerii colaboratorului la răspundere materială, mărimea reţinerii din salariul lui lunar se stabileşte la data emiterii ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) şefului sau pronunţării de către instanţa de judecată a hotărîrii privind repararea prejudiciului.
    Articolul 58. Efectuarea anchetei de serviciu
                          în cazul depistării prejudiciului
    (1) În cazul depistării prejudiciului, şeful, în limitele competenţei sale, este obligat să iniţieze de îndată o anchetă de serviciu pentru stabilirea cauzelor prejudiciului, mărimii lui şi a persoanelor vinovate. Ancheta de serviciu se efectuează în termen de o lună de la data depistării prejudiciului. Acest termen poate fi prelungit, după caz, de către şeful ierarhic superior, însă nu mai mult decît cu o lună.
    (2) Ancheta de serviciu poate să nu fie efectuată în cazul în care cauzele prejudiciului, mărimea lui şi persoanele vinovate au fost stabilite de instanţa de judecată sau în urma reviziei, controlului sau urmăririi penale.
    Articolul 59. Repararea prejudiciului
    (1) Repararea prejudiciului a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii lunare se face la ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) şefului, prin reţinerea sumelor cuvenite colaboratorului care a cauzat prejudiciul.
    (2) Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) cu privire la repararea prejudiciului cauzat de către şef se emite de şeful ierarhic superior.
    (3) Chestiunea reparării prejudiciului a cărui mărime depăşeşte 2 salarii lunare se examinează de instanţa de judecată, la cererea şefului.
    (4) Acţiunea de reparare a prejudiciului cauzat de şef se intentează de şeful ierarhic superior.
    (5) Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) şefului privind repararea prejudiciului se emite în termen de o lună de la data încheierii anchetei de serviciu, a reviziei, a controlului şi se aduce la cunoştinţă colaboratorului contra semnătură. Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) se înaintează spre executare la expirarea a 7 zile după aducerea lui la cunoştinţa colaboratorului. Dacă ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) privind repararea prejudiciului nu a fost emis în termen de o lună, chestiunea privind tragerea la răspundere materială a colaboratorului se examinează de instanţa de judecată, la cererea şefului.
    (6) Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) şefului privind repararea prejudiciului poate fi contestat de colaborator la şeful superior şi/sau în instanţa de judecată. Contestarea ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) privind repararea prejudiciului nu suspendă reţinerile din drepturile băneşti ale colaboratorului. În cazul anulării ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) privind repararea prejudiciului, mijloacele băneşti reţinute se restituie colaboratorului.
    (7) Repararea prejudiciului se efectuează indiferent de tragerea la răspundere disciplinară, administrativă sau penală a colaboratorului pentru acţiunile (inacţiunile) care au avut drept urmare cauzarea prejudiciului.
    (8) Colaboratorii pot repara benevol, în formă bănească, integral sau parţial, prejudiciul cauzat.
    (9) Reţinerile din drepturile băneşti ale colaboratorului, conform hotărîrii instanţei de judecată, se efectuează în baza ordinului şefului sau a titlului executoriu eliberat de instanţă.
    (10) Diferenţa dintre mărimea prejudiciului cauzat şi mărimea reţinerilor din drepturile băneşti ale colaboratorului se casează de către şef în modul stabilit, în limitele competenţei sale sau în baza hotărîrii instanţei de judecată.
    Articolul 60. Repararea prejudiciului în cazul eliberării
                         colaboratorului din serviciu sau al
                         transferării la un nou loc de serviciu
    (1) În cazul în care colaboratorul tras la răspundere materială nu a reparat prejudiciul la data eliberării din serviciu, repararea prejudiciului se face în conformitate cu legislaţia.
    (2) În cazul în care colaboratorul ce a cauzat prejudiciul a fost eliberat din serviciu fără a fi tras la răspundere materială, repararea prejudiciului se efectuează în baza titlului executoriu eliberat de instanţa de judecată, ca rezultat al examinării acţiunii înaintate de şef.
    (3) În cazul transferării colaboratorului tras la răspundere materială la un nou loc de serviciu, acesta repară prejudiciul la noul loc de serviciu, în baza înregistrării în certificatul de acordare a drepturilor băneşti.
    (4) Dacă decizia privind tragerea la răspundere materială a colaboratorului care a cauzat prejudiciu nu a fost luată pînă la momentul transferării lui la noul loc de serviciu, şeful, în termen de 5 zile de la data încheierii anchetei de serviciu, reviziei, controlului sau a emiterii hotărîrii instanţei de judecată, este obligat să expedieze materialele necesare la noul loc de serviciu al colaboratorului. Repararea prejudiciului, în acest caz, se efectuează la noul loc de serviciu al colaboratorului.
    (5) Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) şefului privind repararea prejudiciului se emite în termen de 2 săptămîni din ziua primirii de la locul precedent de serviciu a materialelor indicate la alin.(4).
    Articolul 61. Repararea prejudiciului cauzat
                        de colaborator unor terţe persoane
    Colaboratorii care au cauzat unor terţe persoane prejudiciu, care, în conformitate cu legislaţia, a fost reparat de Serviciu, îl repară în favoarea Serviciului în modul şi în mărimile prevăzute de prezenta lege.
    Articolul 62. Condiţiile de micşorare a mărimii
prejudiciului care urmează a fi reparat
    Mărimea mijloacelor băneşti care urmează a fi reţinute de la colaborator pentru repararea prejudiciului cauzat poate fi micşorată de şef, cu permisiunea şefului ierarhic superior, sau de instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de circumstanţele concrete, de gradul de culpabilitate şi de starea materială a colaboratorului, cu excepţia cazului prevăzut la art.56 lit.d).
    Articolul 63. Modul de efectuare a reţinerilor băneşti
    Reţinerile băneşti lunare în scopul reparării prejudiciului cauzat de colaborator se efectuează în mărime de pînă la 50% din salariul lunar.

    Articolul 64. Intrarea în vigoare
    Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării.
    Articolul 65. Organizarea executării
    (1) Guvernul, în termen de 3 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va elabora actele normative necesare pentru executarea prezentei legi;
    c) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (2) Pînă la aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin prezentei legi.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                     Marian LUPU

    Nr.93-XVI. Chişinău, 5 aprilie 2007.