ID intern unic: 333677
Версия на русском
Republica Moldova
din 22.12.2006
privind securitatea generală a produselor
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal general pentru asigurarea securităţii produselor plasate pe piaţa Republicii Moldova şi se aplică tuturor produselor specificate la art.2 din prezenta lege la noţiunea "produs".
(2) Prevederile prezentei legi se aplică în măsura în care nu există reglementări tehnice specifice privind securitatea produselor respective.
(3) În cazul în care securitatea produselor este acoperită de reglementări tehnice specifice, prezenta lege se aplică numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri neacoperite de reglementările tehnice specifice, după cum urmează:
a) art.2, noţiunile "produs sigur" şi "produs periculos", şi art.3 alin.(2)-(5) nu se aplică acestor produse în privinţa riscurilor sau categoriilor de riscuri prevăzute de reglementările tehnice specifice;
b) art.4-9 se aplică în orice situaţie, cu excepţia cazurilor în care există reglementări specifice privind aspectele acoperite de articolele menţionate.
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se folosesc următoarele noţiuni principale:
produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori în condiţii previzibile, chiar dacă nu le este destinat, şi care este furnizat sau pus la dispoziţie în cadrul unei activităţi comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie că este în stare nouă, este folosit sau recondiţionat, indiferent de metoda de vînzare. Prezenta noţiune nu se aplică produselor care sînt furnizate ca antichităţi sau ca produse ce trebuie să fie reparate ori recondiţionate înainte de utilizarea lor numai în cazul în care furnizorul informează în mod clar persoana căreia îi furnizează produsul respectiv despre necesitatea acestei reparaţii sau recondiţionări;
produs sigur - orice produs care, în condiţii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durată şi, după caz, de punere în funcţiune, de instalare şi de întreţinere, nu prezintă nici un risc sau prezintă numai riscuri minime, compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzătoare unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii şi securităţii oamenilor, luîndu-se în considerare:
a) caracteristicile produsului, în special compoziţia, ambalarea, condiţiile de asamblare şi, după caz, de montaj şi de întreţinere;
b) efectul asupra altor produse, în cazul în care se poate prevedea în mod rezonabil că va fi utilizat împreună cu alte produse;
c) prezentarea produsului, etichetarea acestuia, orice avertizări şi instrucţiuni privind utilizarea şi distrugerea lui, precum şi orice altă indicaţie sau informaţie referitoare la produs;
d) categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizării produsului, în special copiii şi persoanele în vîrstă.
Posibilitatea obţinerii unor niveluri înalte de securitate sau disponibilitatea altor produse care prezintă un grad de risc mai scăzut nu constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;
produs periculos - orice produs care nu corespunde noţiunii "produs sigur";
risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sînt imediate, care necesită o intervenţie rapidă din partea autorităţilor publice;
producător:
a) fabricantul produsului, în cazul în care acesta îşi are sediul în Republica Moldova, sau oricare altă persoană împuternicită care se prezintă drept fabricant prin aplicarea pe produs a numelui său, a mărcii sale comerciale sau a unui alt semn distinctiv, precum şi persoana împuternicită care recondiţionează produsul;
b) reprezentantul fabricantului, în cazul în care fabricantul nu îşi are sediul în Republica Moldova;
c) importatorul produsului, în cazul în care fabricantul nu are nici un reprezentant cu sediul în Republica Moldova;
d) alţi agenţi economici implicaţi în circuitul plasării pe piaţă, în măsura în care activităţile lor pot influenţa caracteristicile de securitate ale unui produs;
plasare pe piaţă a produselor - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţă, inclusiv păstrarea lor în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere cu titlu oneros sau gratuit;
distribuitor - orice agent economic implicat în circuitul plasării pe piaţă, a cărui activitate nu influenţează caracteristicile de securitate ale produsului;
returnare - orice acţiune care are ca scop înapoierea unui produs periculos, pe care producătorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziţia acestuia;
retragere - orice acţiune întreprinsă cu scopul de a preveni plasarea pe piaţă a unui produs periculos pentru consumatori.
Capitolul II
CERINŢA GENERALĂ DE SECURITATE
ŞI CRITERIILE DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII
Articolul 3. Cerinţa generală de securitate
şi criteriile de evaluare a conformităţii
(1) Producătorii şi distribuitorii sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse sigure.
(2) Un produs este considerat sigur în cazul în care el este conform cu reglementările tehnice specifice şi cu reglementările sanitare, ce stabilesc cerinţele esenţiale pe care trebuie să le satisfacă produsul pentru a putea fi plasat pe piaţă.
(3) Conformitatea produsului cu standardele conexe pertinente presupune că un produs este sigur în privinţa riscurilor şi categoriilor de riscuri acoperite de reglementările tehnice naţionale aplicabile.
(4) În alte condiţii decît cele menţionate la alin.(2) şi (3) din prezentul articol, conformitatea unui produs cu cerinţa generală de securitate poate fi evaluată luîndu-se în considerare, acolo unde există:
a) standardele voluntare, altele decît cele conexe cu reglementările tehnice naţionale menţionate la alin.(3) din prezentul articol. Cerinţele acestor standarde au rolul de a asigura că produsele care sînt conforme cu aceste standarde voluntare satisfac cerinţa generală de securitate. Lista acestor standarde se stabileşte de către autorităţile de reglementare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
b) recomandările autorităţilor de reglementare privind evaluarea securităţii produselor;
c) codurile de bună practică în domeniul securităţii produselor, în vigoare în sectorul respectiv;
d) nivelul actual al realizărilor ştiinţifice şi/sau tehnice;
e) aşteptările rezonabile ale consumatorilor în privinţa securităţii generale a produselor.
(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care asigură respectarea cerinţei generale de securitate, în special cu prevederile alin.(2)-(4) din prezentul articol, nu împiedică autorităţile competente să ia măsurile corespunzătoare pentru a impune restricţii privind plasarea pe piaţă a produsului sau să ceară retragerea de pe piaţă ori returnarea produsului în cazul în care sînt probe că acesta este periculos.
(6) Responsabilitatea pentru aplicarea adecvată a procedurilor de evaluare a conformităţii, stabilite în reglementările tehnice, revine producătorului şi organismului de evaluare a conformităţii.
Capitolul III
OBLIGAŢIILE PRODUCĂTORILOR ŞI DISTRIBUITORILOR
Articolul 4. Obligaţiile producătorilor
(1) În cadrul activităţii lor, producătorii trebuie să asigure consumatorii cu informaţii relevante care le vor permite să evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata perioadei medii de utilizare, pe o durată ce poate fi prevăzută în mod rezonabil ori pe durata termenului de valabilitate, atunci cînd aceste riscuri nu sînt imediat perceptibile de către consumatori fără avertizările corespunzătoare, precum şi să prevină astfel de riscuri. Prezenţa avertismentelor nu exonerează producătorii de îndeplinirea celorlalte obligaţii prevăzute de prezenta lege.
(2) În cadrul activităţii lor, producătorii trebuie să întreprindă măsuri adecvate caracteristicilor produselor pe care le furnizează, care le-ar permite:
a) să se informeze asupra riscurilor pe care produsele ar putea să le prezinte pentru consumatori;
b) să întreprindă acţiunile corespunzătoare, inclusiv, în cazul cînd este necesar de a evita aceste riscuri, să dispună retragerea de pe piaţă a produselor, avertizarea adecvată şi eficientă a consumatorilor, returnarea produselor de la consumatori.
(3) Acţiunile specificate la alin.(2) din prezentul articol vor include:
a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identităţii şi detaliilor privind producătorul, informarea asupra produsului sau, după caz, asupra lotului de produse din care acesta face parte, cu excepţia cazurilor cînd omisiunea acestei informaţii este justificată de reglementările tehnice respective. Obligativitatea identificării produsului prin indicarea lotului respectiv, precum şi, după caz, a modului de întrebuinţare a produsului, se stabileşte în reglementările tehnice specifice;
b) efectuarea, în caz de necesitate, a încercărilor asupra mostrelor de produse plasate pe piaţă, analiza reclamaţiilor, ţinerea unui registru de reclamaţii, informarea, de către producător, a distribuitorilor asupra monitorizării acestor produse.
(4) Acţiunile prevăzute la alin.(2) lit.b) din prezentul articol se întreprind benevol sau la cererea autorităţilor competente, în conformitate cu prevederile art.8 din prezenta lege.
(5) Returnarea se face doar ca ultimă modalitate de soluţionare, cînd celelalte acţiuni nu sînt suficiente pentru prevenirea eventualelor riscuri, în cazul cînd producătorul consideră necesar sau cînd este obligat să întreprindă această acţiune ca urmare a unei decizii luate de către autoritatea competentă.
Articolul 5. Obligaţiile distribuitorilor
În cadrul activităţii lor, distribuitorii sînt obligaţi:
a) să acţioneze cu atenţia cuvenită pentru a contribui la respectarea cerinţelor de securitate aplicabile, în special să nu distribuie produse despre care au cunoştinţă sau pe care, în baza informaţiilor deţinute şi în calitate de specialişti, ar fi trebuit să le considere neconforme cu aceste cerinţe;
b) să participe la monitorizarea securităţii produselor plasate pe piaţă, în special prin:
- transmiterea informaţiei privind riscurile produselor în condiţiile art.6 alin.(1) şi (2) din prezenta lege;
- deţinerea şi furnizarea documentelor necesare pentru determinarea originii produselor;
- colaborarea, în cadrul acţiunilor întreprinse de producători şi de autorităţile competente, în vederea evitării riscurilor.
Articolul 6. Alte obligaţii ale producătorilor şi
distribuitorilor
(1) În cazul în care producătorii şi distribuitorii au cunoştinţă sau ar trebui să cunoască, în baza informaţiilor deţinute şi în calitate de specialişti, că unele produse pe care le-au plasat pe piaţă prezintă riscuri incompatibile cu cerinţa generală de securitate, ei trebuie să informeze imediat autorităţile competente despre acţiunile întreprinse în scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori.
(2) Informaţia trebuie să includă, ca minimum:
a) date ce permit o identificare precisă a produsului sau a lotului de produse respective;
b) o descriere completă a riscului pe care îl prezintă produsul respectiv;
c) toate informaţiile disponibile pentru depistarea produsului;
d) o descriere a acţiunilor întreprinse în scopul prevenirii riscurilor.
(3) În cadrul activităţii lor, producătorii şi distribuitorii trebuie să colaboreze cu autorităţile competente, la solicitarea acestora, în acţiunile întreprinse în scopul evitării riscurilor prezentate de produsele pe care ei le furnizează sau le-au furnizat.
(4) Procedurile pentru această colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu producătorii şi distribuitorii respectivi în probleme ce ţin de securitatea produselor, se stabilesc de către autorităţile competente.
Capitolul IV
OBLIGAŢII ŞI COMPETENŢE SPECIFICE
Articolul 7. Obligaţii specifice
(1) Autorităţile de reglementare stabilesc cerinţe de securitate prin elaborarea de reglementări tehnice.
(2) Autorităţi competente în supravegherea pieţei privind conformitatea produselor cu cerinţele generale de securitate, denumite în continuare autorităţi de supraveghere a pieţei, sînt organul administraţiei publice centrale, abilitat cu funcţii de protecţie a consumatorilor, şi alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, conform legislaţiei.
(3) Pentru coordonarea activităţii autorităţilor de supraveghere a pieţei se desemnează Consiliul Coordonator în Domeniul Protecţiei Consumatorilor, al cărui regulament se aprobă de Guvern.
(4) Organele de poliţie sînt obligate să acorde, la cerere, reprezentanţilor împuterniciţi ai autorităţilor de supraveghere a pieţei, aflaţi în exerciţiul funcţiunii, sprijinul necesar şi, după caz, să-i însoţească.
Articolul 8. Competenţa autorităţilor de supraveghere
a pieţei
(1) În sensul prezentei legi, în special al art.4, 5 şi 6, autoritatea de supraveghere a pieţei trebuie să ia, după caz, una dintre următoarele măsuri:
a) pentru orice produs:
- chiar după ce produsul a fost plasat pe piaţă ca fiind sigur, să organizeze verificări adecvate ale proprietăţilor de securitate ale produsului, în măsură adecvată, pînă în etapa finală a utilizării sau a consumului;
- să solicite toate informaţiile necesare de la părţile implicate în circuitul plasării pe piaţă;
- să preleveze mostre de produs şi să le supună verificărilor de securitate;
b) pentru orice produs care ar putea prezenta riscuri în anumite condiţii:
- să ceară marcarea produsului cu avertizările corespunzătoare, în limba de stat, clar formulate şi uşor de înţeles pentru consumatori, în privinţa riscurilor pe care el le poate prezenta;
- la plasarea pe piaţă a unui produs, să se asigure de existenţa unor condiţii prealabile privind asigurarea securităţii, astfel încît produsul să fie sigur;
c) pentru orice produs care ar putea prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane, să dea prescripţii ca aceste persoane să fie avertizate la timp şi într-o formă corespunzătoare în legătură cu potenţialul risc, inclusiv prin publicarea unor avertizări speciale;
d) pentru orice produs care ar putea fi periculos, să interzică temporar, pentru perioada necesară efectuării diferitelor evaluări ale securităţii, verificări şi controale, ca acest produs să fie plasat pe piaţă;
e) pentru orice produs periculos, să interzică plasarea pe piaţă a acestuia şi să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea interdicţiei;
f) pentru orice produs periculos plasat deja pe piaţă:
- să dea prescripţii sau să organizeze retragerea reală şi imediată a acestui produs şi să avertizeze consumatorii în privinţa riscurilor pe care el le prezintă;
- să dea prescripţii, să coordoneze sau, după caz, să organizeze, împreună cu producătorii şi distribuitorii, returnarea produsului de la consumatori şi distrugerea lui în condiţiile corespunzătoare, prin contribuţia şi din contul agentului economic respectiv.
(2) În cazul în care autorităţile de supraveghere a pieţei iau măsuri dintre cele specificate la alin.(1) din prezentul articol, în special la lit.(d)-(f), ele trebuie să acţioneze în aşa mod încît să aplice măsuri proporţionale gravităţii riscului, prevenind plasarea pe piaţă a produselor respective. În cadrul acestor acţiuni, autorităţile de supraveghere a pieţei încurajează şi sprijină acţiunile benevole întreprinse de producători şi distribuitori în conformitate cu obligaţiile ce le revin în temeiul prezentei legi.
(3) Autorităţile de supraveghere a pieţei organizează ori iau măsurile specificate la alin.(1) lit.f) din prezentul articol în cazul cînd acţiunea întreprinsă de producători şi distribuitori în vederea îndeplinirii obligaţiilor lor este nesatisfăcătoare sau insuficientă. Returnarea se efectuează în condiţiile art.4 alin.(5) din prezenta lege.
(4) Măsurile întreprinse de autorităţile de supraveghere a pieţei conform prezentului articol sînt adresate, după caz:
a) producătorilor;
b) distribuitorilor, în limitele activităţii acestora, în special persoanei responsabile pentru prima etapă a plasării pe piaţă;
c) oricărei alte persoane, în caz de necesitate, în vederea colaborării în cadrul acţiunilor întreprinse în scopul evitării riscurilor prezentate de un produs.
(5) Pentru a asigura o supraveghere eficientă a pieţei, menită să garanteze un nivel ridicat al protecţiei sănătăţii şi securităţii consumatorilor, care face necesară o cooperare eficientă, autorităţile de supraveghere a pieţei întreprind acţiuni privind:
a) stabilirea, actualizarea periodică şi punerea în aplicare a programelor sectoriale de supraveghere şi de control pe categorii de produse sau de riscuri, monitorizarea activităţilor de supraveghere, a constatărilor şi a rezultatelor acestor programe şi, în caz de necesitate, coordonarea activităţilor de colaborare în cadrul Consiliului Coordonator în Domeniul Protecţiei Consumatorilor;
b) monitorizarea şi actualizarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice privind securitatea produselor;
c) examinarea şi evaluarea periodică a activităţilor de control, a eficienţei acestora şi, în caz de necesitate, revizuirea abordării şi organizării acţiunilor de supraveghere puse în aplicare.
(6) Autorităţile de supraveghere a pieţei asigură înregistrarea şi monitorizarea reclamaţiilor primite de la consumatori şi de la alte părţi interesate, aducîndu-le la cunoştinţă procedurile stabilite în acest scop.
(7) Autorităţile de supraveghere a pieţei colaborează cu reţeaua europeană a autorităţilor competente în materie de securitate a produselor.
(8) Autorităţile de supraveghere a pieţei pot colabora, conform atribuţiilor stabilite de legislaţie, după caz, cu alte organe de specialitate cu atribuţii în supravegherea pieţei, pentru a desfăşura acţiuni în vederea aplicării prezentei legi. În scopul supravegherii pieţei, sarcinile, atribuţiile, organizarea şi modalităţile de colaborare ale organelor de specialitate se vor stabili, după caz, prin protocoale sau în cadrul Consiliului Coordonator în Domeniul Protecţiei Consumatorilor.
(9) Autorităţile de supraveghere a pieţei vor asigura confidenţialitatea informaţiilor ce constituie secret comercial sau profesional, cu excepţia informaţiilor referitoare la proprietăţile de securitate ale produselor care, în modul stabilit de legislaţie, trebuie să fie făcute publice, dacă împrejurările o cer, în scopul protecţiei sănătăţii şi securităţii consumatorilor.
(10) Protejarea secretului comercial şi profesional nu trebuie să împiedice difuzarea către autorităţile competente a informaţiilor relevante pentru asigurarea eficienţei activităţilor de supraveghere a pieţei.
(11) Informaţia cu privire la riscurile pe care le prezintă produsele pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor, de care dispun autorităţile de supraveghere a pieţei, trebuie, în general, să fie accesibilă publicului, conformă cu cerinţele de transparenţă şi să nu prejudicieze restricţiile necesare activităţilor de control şi de investigare.
(12) Consumatorii trebuie să aibă acces, în special, la informaţia privind identificarea produsului, natura riscului şi măsurile întreprinse.
Articolul 9. Răspunderea pentru încălcarea
prevederilor prezentei legi
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, administrativă sau penală, după caz, în temeiul şi în modul stabilit de legislaţie.
(2) Constituie contravenţii şi atrag aplicarea de sancţiuni agenţilor economici persoane juridice după cum urmează:
a) încălcarea prevederilor art.3 alin.(1), amendă de la 500 la 5000 de unităţi convenţionale;
b) încălcarea prevederilor art.4 alin.(1), amendă de la 300 la 3000 de unităţi convenţionale;
c) încălcarea prevederilor art.4 alin.(2), amendă de la 400 la 4000 de unităţi convenţionale;
d) încălcarea prevederilor art.5, amendă de la 200 la 2000 de unităţi convenţionale;
e) încălcarea prevederilor art.6, amendă de la 100 la 1000 de unităţi convenţionale.
(3) Sancţiunile se aplică de către autoritatea de supraveghere a pieţei, după caz. Sumele amenzilor încasate se varsă în bugetul de stat.
(4) În cazul în care agentul economic nu a achitat amenda în termen de 15 zile de la data rămînerii definitive a deciziei privind aplicarea sancţiunii, aceasta se transmite instituţiei bancare, cu dispoziţia incaso pentru încasarea incontestabilă a amenzii din cont. În cazul lipsei mijloacelor financiare în cont, documentul executoriu, în termen de 30 de zile, se retrage şi se înaintează, cu dovada respectivă, spre executare executorului judecătoresc în modul stabilit de Codul de executare.
(5) Aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege nu-i exonerează pe agenţii economici de răspunderea pentru pagubele provocate de produsele periculoase, prevăzută de legislaţia în vigoare.
(6) Orice prescripţie sau decizie cu privire la măsurile prevăzute în prezentul articol şi în art.8 din prezenta lege, inclusiv interzicerea plasării pe piaţă a unui produs, impunerea de retragere sau de returnare a acestuia, trebuie să indice prevederile legale pe care se bazează şi acţiunile de remediere necesare, prevăzute de legislaţia în vigoare. Prescripţia sau decizia respectivă se înmînează imediat părţii respective.
(7) Producătorul, distribuitorul îşi vor expune punctul de vedere asupra acţiunilor întreprinse de autorităţile de supraveghere a pieţei pînă la adoptarea prescripţiei sau deciziei respective ori în termen de 15 zile după înmînarea acesteia.
(8) Prescripţiile sau deciziile cu privire la interzicerea plasării pe piaţă a unui produs ori cu privire la impunerea de retragere sau de returnare a produsului pot fi contestate conform procedurii contenciosului administrativ.
(9) Autorităţile de supraveghere a pieţei poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru corectitudinea şi obiectivitatea deciziilor adoptate.
(10) Măsurile care impun retragerea sau returnarea trebuie să încurajeze distribuitorii şi consumatorii în a contribui la punerea în aplicare a acestor măsuri.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 10
(1) Prezenta lege intră în vigoare peste 3 luni de la data publicării.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr.422-XVI. Chişinău, 22 decembrie 2006.