*HGO948/2008 Versiunea originala
ID intern unic:  333827
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 948
din  07.08.2008
pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere
a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane,
traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi
Publicat : 12.08.2008 în Monitorul Oficial Nr. 152-153     art Nr : 949
    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi (se anexează).
    2. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice vor asigura implementarea prevederilor Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum  şi a copiilor neînsoţiţi.
    3. Ministerul Finanţelor va aloca anual, începînd cu anul bugetar 2009, resurse bugetare pentru repatrierea persoanelor nominalizate, în conformitate cu prevederile sus-numitului Regulament.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane.

    Prim-ministru                                                                        Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe şi integrării europene               Andrei Stratan
    Ministrul afacerilor interne                                                    Valentin Mejinschi
    Ministrul protecţiei sociale, familiei şi copilului                   Galina Balmoş
    Ministrul finanţelor                                                                Mariana Durleşteanu

    Nr. 948. Chişinău, 7 august 2008.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr. 948 din 7 august 2008

REGULAMENT
privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului
de fiinţe umane,
traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi
Capitolul I. Prevederi generale
    1. Prezentul Regulament stabileşte procedurile de:
    repatriere în ţară a victimelor traficului de fiinţe umane (adulţi şi copii); a copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţi legali aflaţi pe teritoriul statelor străine (în continuare – copii neînsoţiţi) şi a victimelor traficului ilegal de migranţi;
    acoperire a cheltuielilor suportate în procesul de repatriere în ţară a victimelor traficului de fiinţe umane  (adulţi şi copii); a copiilor neînsoţiţi şi a victimelor traficului ilegal de migranţi;
    identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, a victimelor traficului lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu  limitată;
    protecţie, în regim de urgenţă, a persoanelor prevăzute de prezentul Regulament prin serviciile competente de protecţie.
    2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate semnifică următoarele:
    victimă a traficului de fiinţe umane – persoana  fizică prezumată sau constatată ca fiind supusă acţiunilor de trafic consemnate la punctele 1) şi 2) ale articolului 2 ale Legii nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
    victimă a traficului ilegal de migranţi – persoana care a fost supusă  acţiunilor prevăzute la art. 3621 din Codul penal;
    copil neînsoţit – persoana sub 18 ani, care a fost găsită fără însoţitor pe teritoriul unui stat străin.
    3. Prevederile prezentului Regulament se aplică faţă de persoanele menţionate la punctul 2 al Regulamentului - cetăţeni ai Republicii Moldova sau apatrizi, care aveau dreptul de a locui permanent în Republica Moldova la momentul intrării pe teritoriul unui alt stat. 
    4. Prezentul Regulament prevede desemnarea unor persoane de contact pentru toate ministerele responsabile (Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale), precum şi pentru oficiile consulare ale Republicii Moldova în străinătate, misiunile diplomatice şi alte organizaţii din domeniu.
Capitolul II. Principii
    5. Repatrierea în ţară a persoanelor specificate la punctul 2 al prezentului Regulament se  efectuează în mod voluntar, în baza unui acord scris, semnat de ele, cu excepţia copiilor pînă la 10 ani, sau, după caz, semnat de către reprezentantul legal al persoanei, prin care acceptă asistenţa în procesul de repatriere. Repatrierea va fi asistată şi în situaţia în care, potrivit legislaţiei statului străin, nu există posibilitate ca persoana să rămînă temporar sau permanent pe teritoriul acestui stat.
    6. Procedurile de repatriere se iniţiază doar după ce autorităţile competente se asigură de faptul că opinia persoanei privind repatrierea ei este luată în considerare.
    7. Ţinînd cont de vîrsta şi de nivelul de maturitate al copilului opinia acestuia va fi luată în considerare în toate deciziile şi acţiunile care ar putea sa-l afecteze, cu excepţia cazurilor prevăzute la punctul 5 al prezentului Regulament, inclusiv: întoarcerea în ţara de origine, reunificarea cu familia biologică, familia extinsă sau plasarea în alte forme de îngrijire etc.
    8. Repatrierea copiilor se efectuează cu respectarea interesului superior al copilului, prezentîndu-se în acest sens acte ce confirmă soluţia durabilă pentru îngrijirea copilului.
    9. Decizia de repatriere a copilului este luată doar în cazul în care poate fi organizată o reunificare sigură a copilului cu familia sau în care, după consultarea cu Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, o instituţie potrivită este de acord şi poate oferi protecţie şi îngrijire adecvată imediat după sosirea copilului în Republica Moldova. Autorităţile competente implicate recunosc faptul că repatrierea ar putea să nu aibă  loc. Dacă, după evaluarea anchetei socio-familiale, a riscului şi a securităţii, a nivelului de integrare a copilului în ţara-gazdă şi a duratei absenţei din ţara natală, dezirabilităţii de continuare a procesului de educaţie a copilului în ţara-gazdă şi a particularităţilor etnice, religioase, culturale şi lingvistice ale copilului, există indici, potrivit cărora repatrierea  nu este în interesul superior al copilului, autorităţile competente pot lua decizia de nerepatriere a copilului.
    10. În cazul în care vîrsta persoanei identificate în străinătate nu se cunoaşte cu siguranţă, dar există motive de a crede că  este un copil, persoana va fi tratată ca copil, fiindu-i acordate toate măsurile de protecţie speciale, stipulate în prezentul Regulament şi în actele normative referitoare la drepturile şi protecţia copilului pînă la stabilirea vîrstei exacte.
    11. Persoanei i se va oferi în limba sa maternă sau în oricare limbă pe care o cunoaşte, luînd în considerare nivelul ei de înţelegere, toată informaţia relevantă ce ţine de drepturi, serviciile disponibile, mijloacele de comunicare, de identificare a familiei, de căutare a unei instituţii de protecţie şi alte informaţii privind situaţia din ţara de origine. 
    12. Orice informaţie privind identitatea persoanei va fi examinată de către instituţiile competente, cu respectarea principiului de confidenţialitate, pentru a evita stigmatizarea şi punerea în pericol a persoanei şi a rudelor acesteia. 
    13. Identitatea sau detaliile ce asigură identificarea copilului nu sînt făcute publice prin mass-media sau prin orice alte mijloace, cu excepţia circumstanţelor excepţionale în care este necesară facilitarea identificării membrilor familiei sau pentru a asigura protecţia copilului.
    14. Datele personale vor fi procesate (compilate, înregistrate, stocate, corectate, şterse şi transmise) cu consimţămîntul persoanelor menţionate la punctul 2 al prezentului Regulament, sau după caz reprezentanţilor lor legali, respectînd dreptul la viaţa privată şi la identitate. Persoana are dreptul să cunoască ce instituţie deţine informaţia despre ea şi să obţină o copie a informaţiei respective.
    15. Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului este responsabil de efectuarea tuturor acţiunilor ce ţin de pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere a  persoanelor specificate la punctul 2 al prezentului Regulament.
    16. Activităţile ce vizează identificarea victimelor traficului de persoane şi a familiilor acestora, eliberarea actelor de călătorie şi de identitate pentru persoanelor menţionate la punctul 2 al prezentului Regulament, precum şi serviciile necesare de traducere/interpretare,  în limita prevederilor legale, urmează a fi scutite de plata taxelor consulare şi de achitarea altor plăţi şi/sau taxe existente.
    17. Cheltuielile de transport al persoanei repatriate şi al însoţitorilor acesteia vor fi suportate în conformitate cu acordurile de readmisie sau alte acorduri de cooperare semnate de către Republica Moldova cu alte state.
    18. În cazul în care nu există acorduri de readmisie semnate, aceste cheltuieli sînt acoperite de către Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
Capitolul III. Colaborarea cu autorităţile competente din ţara de destinaţie
pentru identificarea locului aflării persoanei, plasarea acesteia sub protecţie
şi iniţierea procedurii
de repatriere
    19. Autorităţile responsabile de implementarea prezentului Regulament vor intensifica cooperarea cu autorităţile altor ţări, cu organizaţiile internaţionale şi organizaţiile nonguvernamentale din ţară şi din străinătate în vederea perfecţionării şi eficientizării procedurilor de repatriere, precum şi a procedurilor de căutare a persoanelor despre care, în baza informaţiilor disponibile, se crede că sînt victime ale traficului de fiinţe umane, victime ale traficului ilegal de migranţi sau sînt copii neînsoţiţi.
    20. Autorităţile competente de stat, precum şi alte persoane, instituţii sau asociaţii din Republica Moldova, în termen de 5 zile lucrătoare din momentul primirii informaţiei despre existenţa într-o ţară străină a persoanelor prevăzute la punctul 2 al prezentului Regulament,  trebuie să informeze în scris Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, care, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene solicită asistenta misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova la acest capitol.
    21. Prevederile punctului 20 vor fi îndeplinite şi în cazul în care informaţia privind prezenţa persoanelor prevăzute la punctul 2 al prezentului Regulament a parvenit nemijlocit de la persoanele în cauză sau de la familiile acestora, precum şi în caz de notificare din partea unei terţe persoane.
    22. Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, imediat după recepţionarea informaţiei despre aflarea în ţara de reşedinţă a persoanelor prevăzute la punctul 2 al prezentului Regulament, întreprind măsurile necesare în vederea identificării acestor persoane şi solicită autorităţilor competente din ţara respectivă informaţia despre datele şi documentele de identitate ale persoanelor în cauza; alte informaţii utile şi necesare pentru aceasta; masurile de protecţie aplicate; starea psiho-somatică şi aptitudinea persoanei de a călători, acordul la repatriere etc.
    23. Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova asigură transmiterea informaţiei de la instituţiile autorizate din Moldova şi din ţara de destinaţie în termen de 5 zile lucrătoare, daca acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd o altă procedură în acest sens.
    24. Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informează Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului,  în termen de 5 zile lucrătoare, despre persoane specificate la punctul 2 al prezentului Regulament, care solicită sau necesită repatriere.
    25. Misiunile diplomatice şi consulare sînt responsabile pentru  adresarea demersurilor către  autorităţile ţării pe teritoriul căreia a fost depistată vreo persoană din cele specificate la punctul 2 al prezentului Regulament şi intervin pe lîngă autorităţile acestei ţări în vederea obţinerii măsurilor de protecţie şi asistenţă adecvate pînă la momentul repatrierii.
    26. Misiunile diplomatice şi consulare, conform legislaţiei ţării respective şi  acordurilor bilaterale şi multilaterale, acordă persoanelor specificate la punctul 2 al prezentului Regulament asistenţă pentru traducere, cazare, asistenţa medicală de urgenţă şi alte necesităţi, după caz.
Capitolul IV.  Procedurile de repatriere a copilului Secţiunea 1.
Verificarea identităţii copilului, documentarea acestuia şi iniţierea
proceduriide căutare a familiei sau a reprezentantului său legal

    27. În cazul în care copilul depistat nu deţine nici un document, care i-ar putea confirma identitatea, misiunile diplomatice şi consulare verifică identitatea acestuia prin sistemul automatizat ACCES sau solicită asistenţa Ministerului Dezvoltării Informaţionale în acest sens.
    28. Ministerul Dezvoltării Informaţionale întreprinde măsurile necesare pentru identificarea copilului şi comunică rezultatele verificării Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului  în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
    29. Dacă Ministerul Dezvoltării Informaţionale nu dispune de informaţii referitoare la copil (naşterea nu a fost înregistrată în Registrul de Stare Civilă), responsabilitatea de verificare a identităţii copilului se pune în seama Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului care, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile administraţiei publice locale, va întreprinde următoarele acţiuni:
    1) va stabili locul naşterii copilului;
     2) va obţine informaţia de la subdiviziunile Ministerului Sănătăţii privind naşterea copilului de la părinţi-cetăţeni ai Republicii Moldova;
    3) va obţine informaţia despre părinţi în cazurile în care naşterea nu a fost înregistrată la organul de stare civilă sau la oficiile consulare ale Republicii Moldova din străinătate în vederea constatării faptului naşterii copilului;
    4) va iniţia procedurile de înregistrare tardivă sau ulterioară a naşterii copilului la organele de stare civilă, potrivit prevederilor Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă.
    30. Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului va informa, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, autorităţile din ţara de destinaţie despre demararea şi evoluţia procesului de identificare a copilului.
    31. După recepţionarea informaţiei despre copil, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, în regim de urgenţă, va iniţia procedura de identificare a familiei/reprezentantului legal al copilului (sau, după caz, a instituţiei de plasament ce are obligaţia de îngrijire a copilului) şi va solicita acordul acestora la repatriere, cu excepţia cazurilor în care activitatea de căutare sau modalitatea în care această procedura este efectuată contravine intereselor copilului.
    32. În cazul în care persoanele vizate la punctul 31 al prezentului Regulament nu sînt găsite la domiciliu sau nu-şi dau acordul pentru repatrierea copilului, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului înştiinţează autoritatea tutelara de la ultimul domiciliu cunoscut al copilului sau al familiei, care, în termen de 5 zile, eliberează avizul pentru repatrierea copilului, asigurînd, după caz, măsurile de protecţie a acestuia.
    33. Dacă familia copilului nu poate fi identificată, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului solicită misiunii diplomatice sau consulare să intervină pe lîngă autorităţile locale din ţara de destinaţie pentru a asigura posibilitatea de a discuta cu copilul, în scopul colectării datelor biografice şi sociale, implicînd în acest sens reprezentanţii misiunii diplomatice sau consulare sau, după caz, alţi specialişti desemnaţi, informînd despre rezultate Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. 
    34. Dacă identitatea copilului nu poate fi stabilită, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, informează autorităţile de protecţie din ţara de destinaţie despre faptul că copilul nu poate fi încadrat în categoria persoanelor specificate la punctul 2 al prezentului Regulament şi, prin urmare, autorităţile moldoveneşti nu-şi asumă în continuare responsabilitatea pentru repatrierea copilului respectiv.
    35. În procesul repatrierii şi după repatriere Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne,  va asigura evaluarea riscurilor şi a securităţii copilului şi a familiei acestuia, care va include examinarea unor posibile acţiuni de: stigmatizare/hărţuire din partea societăţii sau familiei; ameninţare, reprimare sau constrîngere a copilului sau rudelor acestuia din partea traficanţilor sau a complicilor acestora; retraficare.
    36. În cazul în care s-a stabilit că aflarea copilului identificat pe teritoriul unui stat străin este rezultatul unor fapte cu caracter penal, Ministerul Afacerilor Interne  va iniţia procedurile penale de investigare a  cazului.  
    37. Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului solicită autorităţilor competente din raza teritorială în care copilul şi familia sa au avut ultimul domiciliu cunoscut efectuarea, în regim de urgenţă, a anchetei sociale a familiei şi întocmirea planului individual iniţial referitor la pregătirea reintegrării sociale a copilului.
    38. Pe măsura acumulării informaţiilor relevante despre copil şi familie (identitate, evaluare primară a familiei, plan individual iniţial etc.), Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului le va transmite autorităţilor ţării de destinaţie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunilor diplomatice şi consulare. Odată cu finalizarea dosarului, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului va informa ţara de destinaţie despre: data repatrierii, însoţitor, mijlocul de transport al copilului, punctele de trecere a frontierei, măsurile necesare de pregătire a copilului pentru deplasare etc.
Secţiunea 2. Repatrierea copilului şi plasarea sub protecţie
    39.  După obţinerea acordului pentru repatriere de la autorităţile din ţara de destinaţie, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului:
    1) planifică repatrierea şi efectuează aranjamentele logistice în limita resurselor disponibile;
    2)  emite un ordin de desemnare a însoţitorului/lor, care trebuie să deţină capacităţile necesare pentru îndeplinirea misiunii;
    3) întocmeşte o scrisoare de însoţire în care se indică datele însoţitorului/lor şi ale copilului care urmează a fi repatriat, punctele de trecere a frontierei şi, după caz, alte informaţii relevante, pentru a fi prezentate de însoţitor/i la solicitarea autorităţilor implicate în repatriere;
    4) efectuează traducerea documentelor care urmează a fi transmise în acest sens autorităţilor statului de destinaţie.
    40. În cazul repatrierii copilului printr-o ţară terţă, misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova din ţara terţă acordă asistenţă în vederea facilitării permisiunii de tranzit şi eliberării documentelor de tranzit. Dacă este necesar, misiunile diplomatice şi consulare contactează autorităţile din ţara de tranzit pentru urgentarea tranzitului, obţinerea documentelor de tranzit necesare, acordarea asistenţei în localizarea/identificarea/ transportarea/ însoţirea de la punctele de intrare/ieşire în ţara de tranzit în baza unui acord de readmisie, facilitarea comunicării cu părinţii aflaţi într-o ţară terţă şi facilitarea reunificării familiale într-o ţară terţă.
    41. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene acordă asistenţă în vederea obţinerii vizei/vizelor pentru deplasarea în ţara de destinaţie a însoţitorului şi întreprinde acţiuni în scopul depăşirii obstacolelor apărute în ţara de destinaţie în procesul repatrierii.
    42. La sosire copilul este întîmpinat de părinţi sau alţi reprezentanţi legali. În caz contrar, autoritatea tutelară de la ultimul domiciliu al părinţilor sau, după caz, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, desemnează o persoană care însoţeşte copilul la domiciliu sau la instituţia de protecţie determinată şi informată din timp. 
    43. În cazul în care copilul va fi întîmpinat la punctul de trecere a frontierei de lucrătorul unei instituţii de protecţie, însoţitorul copilului şi persoana desemnată pentru primire semnează un proces-verbal privind predarea/primirea copilului repatriat.
    44. Dacă autorităţile din ţara de destinaţie îşi asumă responsabilitatea pentru însoţirea şi repatrierea copiilor, misiunile diplomatice şi consulare informează Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului despre decizia acestora şi detaliile relevante cu privire la repatrierea planificată.
Secţiunea 3. Reabilitarea, monitorizarea şi raportarea
    45. Instituţia de protecţie care a preluat copilul repatriat la punctul de frontieră sau la locul destinaţiei finale devine responsabilă de viaţa şi securitatea acestuia şi iniţiază procesul de reabilitare a copilului, reieşind din vîrsta, problemele acestuia, din sugestiile oferite de către autorităţile implicate în repatriere din ţara de destinaţie etc.
    46. Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului solicită autorităţilor tutelare de la domiciliul copilului sau din unitatea administrativ-teritoriala, în raza căreia activează instituţia de protecţie unde a fost plasat copilul repatriat, întreprinderea măsurilor necesare de reintegrare socio-familială a copilului sau alegerea şi instituirea unei alte forme de protecţie, în corespundere cu legislaţia.
    47. Autoritatea tutelară, monitorizează situaţia acestuia conform prevederilor legislaţiei, prezentînd rapoarte corespunzătoare Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
    48. Informaţia relevantă privind procedura de repatriere, reintegrare şi monitorizare a copilului după repatriere se concentrează într-un dosar special al copilului şi se păstrează la Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
    49. La solicitarea din partea autorităţilor străine competente a unor informaţii privind situaţia de după repatriere a persoanelor specificate la punctul 2 al prezentului Regulament, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cu acordul prealabil al persoanelor în cauză sau al reprezentanţilor legali ai acestora, le va prezenta informaţia relevantă prin intermediul Departamentului afaceri consulare al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Capitolul V. Procedurile de repatriere a adulţilor
Secţiunea 1. Verificarea identităţii persoanei şi documentarea ei
 în scopul iniţierii procedurii
de repatriere
    50. Dacă persoana adultă, specificată la punctul 2 al prezentului Regulament, nu deţine nici un act de identitate, misiunile diplomatice şi consulare verifică identitatea persoanei prin sistemul automatizat ACCES sau solicită asistenţa Ministerului Dezvoltării Informaţionale  în acest sens.
    Ministerul Dezvoltării Informaţionale întreprinde măsurile necesare pentru identificarea persoanei adulte şi comunică rezultatele verificării Departamentului afaceri consulare şi Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
    51. Misiunile diplomatice şi consulare eliberează persoanei care face obiectul repatrierii documentele necesare în termen de 3 zile.
    52. Misiunile diplomatice şi consulare şi consulii onorifici ai Republicii Moldova într-o ţară terţă vor acorda asistenţă pentru facilitarea permisiunii de tranzit şi pentru eliberarea documentelor de călătorie în vederea repatrierii persoanei respective.
    În caz de necesitate, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi consulii onorifici ai Republicii Moldova vor contacta autorităţile din ţara terţă pentru a urgenta tranzitul fizic; obţinerea documentelor de tranzit necesare; acordarea asistenţei în localizarea/identificarea/ transportarea/ însoţirea de la punctele de intrare/ieşire în ţara de tranzit în baza unui acord de readmisie; facilitarea comunicării cu părinţii sau copiii aflaţi într-o ţară terţă şi facilitarea reunificării familiale într-o ţară terţă.
    53. În procesul repatrierii şi după repatriere Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne  va asigura evaluarea riscurilor şi a securităţii persoanei ce urmează a fi repatriată şi a familiei acesteia, care va include examinarea unor posibile acţiuni de: stigmatizare/hărţuire din partea societăţii sau familiei; ameninţare, reprimare sau constrîngere a persoanei sau rudelor acesteia din partea traficanţilor sau a complicilor acestora; retraficare.
    54. Pentru evaluarea eficientă şi corectă a riscului se va ţine cont de opiniile persoanei respective pe toată durata acestui proces, decizia de repatriere bazîndu-se pe participarea benevolă a persoanei în procedura de repatriere.
    55. Dacă, în urma evaluării riscului şi securităţii, se stabileşte că există un pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea persoanei ce urmează a fi repatriată, la solicitarea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, serviciul competent din cadrul Ministerului Afacerilor Interne  desemnează unul sau mai mulţi însoţitori poliţişti care se vor deplasa în ţara de destinaţie în scopul însoţirii persoanei pe tot parcursul călătoriei sau vor întîmpina persoana la punctul de trecere a frontierei în Republica Moldova, asigurînd securitatea fizică a acesteia.
    56. Dacă persoana care urmează a fi repatriată are probleme psiho-somatice grave, confirmate prin certificatul referitor la aptitudinea persoanei de călătorie, eliberat de autorităţile competente din ţara de destinaţie, Ministerul Sănătăţii, la solicitarea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, va desemna unul sau mai mulţi specialişti de profil care se vor deplasa în ţara de destinaţie în scopul însoţirii persoanei pe tot parcursul călătoriei sau vor întîmpina persoana la punctul de trecere a frontierei în Republica Moldova.
Secţiunea 2. Repatrierea persoanei şi
plasarea sub protecţie

    57. Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului este responsabil pentru îndeplinirea tuturor acţiunilor ce ţin de pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere a  persoanei (ancheta socio-familială solicitată,  stabilirea datei şi condiţiilor de repatriere, desemnarea însoţitorului, asigurarea plasamentului în regim de urgenţă şi/sau de lungă durată la întoarcerea în ţară, referirea cazului către serviciile disponibile).
    58. După finalizarea acţiunilor de evaluare a riscului şi a securităţii, eliberarea actelor de călătorie şi obţinerea acordului pentru repatriere din partea persoanei în cauză, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului planifică repatrierea, măsurile de protecţie ce vor fi luate şi comunică misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Grăniceri numele şi prenumele persoanei repatriate, numărul şi seria actelor de călătorie, mijlocul de transport, data şi ora sosirii în punctul de trecere a frontierei în timpul intrării pe teritoriul Republicii Moldova. în cazul în care  persoana este însoţită, se va oferi o informaţie cu privire la datele de identitate ale însoţitorului/însoţitorilor.
    59. Serviciul Grăniceri de la punctul de trecere a frontierei Republicii Moldova facilitează accesul reprezentanţilor Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii desemnaţi să întîmpine persoana repatriată şi să o însoţească la domiciliul său sau la instituţia specializată determinată din timp.
Secţiunea 3. Reabilitarea, monitorizarea
şi raportarea
    60. După încheierea procedurii de repatriere, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, în conformitate cu acordul voluntar exprimat de persoana repatriată, va întreprinde toate măsurile necesare pentru reabilitarea şi reintegrarea acesteia, în cadrul Sistemului naţional de referire pentru asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane.
    61. Orice documentare şi monitorizare a cazurilor individuale trebuie să fie efectuate cu respectarea dreptului la intimitate şi a standardelor internaţionale şi regionale privind protecţia informaţiei. 
    62. În cazurile în care autorităţile străine competente solicită informaţii privind situaţia persoanei după repatriere, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului va comunica acestora orice informaţie cu relevanţă în acest sens, avînd acordul prealabil al persoanei în cauză.