Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1177

din 31 octombrie 2007

REGULAMENT-CADRU
de activitate a Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate

I. Organizarea activităţii Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate
Dispoziţii generale

    1. Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate (în continuare - Comisie) este un organ abilitat cu eliberarea avizului pentru aprobarea măsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate şi monitorizarea acestora.
    2. Comisia se instituie în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/municipiului Bălţi şi se subordonează Consiliului raional/municipal.
    3. În activitatea sa, Comisia se călăuzeşte de prevederile Constituţiei Republici Moldova, Legii nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Codului familiei, adoptat prin Legea nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000, Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi altor acte normative ce ţin de protecţia drepturilor copilului, precum şi de prezentul Regulament.
    Obiectivele şi atribuţiile Comisiei
    4. Comisia are următoarele obiective:
   a) garantarea şi promovarea bunăstării copilului, asigurarea dreptului copilului de a creşte într-un mediu familial, ţinînd seama, în primul rînd, de interesul superior al copilului, pentru a-i asigura o dezvoltare armonioasă din punct de vedere emoţional, intelectual şi fizic;
   b) asigurarea alegerii formei optimale de îngrijire a fiecărui copil aflat în dificultate, cu accent pe serviciile de tip familial, plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial, aceasta fiind măsura finală de protecţie a copilului.
    5. Pentru realizarea obiectivelor trasate, Comisia se învesteşte cu următoarele atribuţii:
    a) monitorizarea respectării prevederilor actelor normative, în cazul recomandării de a plasa copilul aflat în dificultate în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial;
   b) plasarea copilului în familia asistenţilor parentali profesionişti, în conformitate cu Regulamentul cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă. Comisia examinează, doar cu titlu de excepţie, cazurile de reintegrare a copilului din serviciile de asistenţă parentală profesionistă şi serviciile de îngrijire rezidenţială în familia biologică sau în cea extinsă;
    c) informarea Consiliului raional/municipal despre necesitatea dezvoltării serviciilor noi de protecţie a copilului sau extinderii celor existente;
    d) monitorizarea serviciilor prestate copiilor aflaţi în dificultate;
    e) înscrierea într-un registru special a organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii de protecţie a copilului în respectiva unitate administrativ-teritorială;
    f) recepţionarea plîngerilor ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate în diferite tipuri de servicii de îngrijire, examinarea şi, după caz, readresarea lor pentru examinare autorităţii tutelare, monitorizarea examinării plîngerilor în cauză;
    g) prezentarea rapoartelor trimestriale Consiliului raional/municipal şi anual - Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
    Instituirea Comisiei
    6. Instituirea şi componenţa Comisiei se aprobă prin decizia Consiliului raional/municipal.
    7. Comisia este formată din 8 membri, inclusiv secretarul responsabil al Comisiei, avînd următoarea componenţă:
    a) doi membri numiţi de către Consiliul raional/municipal, care nu trebuie să fie angajaţi ai Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău sau din cadrul Direcţiei generale învăţămînt, tineret şi sport;
    b) doi membri specialişti de profil (psiholog, psihiatru, medic sau pedagog);
    c) maximum doi membri delegaţi de către organizaţiile neguvernamentale locale, iar în cazul în care nu există atare organizaţii în raion/municipiu, aceştia vor fi înlocuiţi cu alţi doi membri ai societăţii civile;
   d) doi membri recrutaţi prin concurs prin anunţarea în mass-media locală a posturilor vacante ale membrilor Comisiei, cu organizarea ulterioară de către Consiliul raional/municipal a procedurilor de recrutare şi selectarea în condiţiile pct. 8 al prezentului Regulament-cadru.
    8. Membrii Comisiei, cu excepţia membrilor societăţii civile, sînt persoane cu studii superioare şi cu experienţă de cel puţin 5 ani de lucru cu copiii sau în activităţi legate de copii. Membrii societăţii civile sînt persoane cu studii superioare şi competenţe în domeniul asistenţei sociale.
    9. Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei se aleg anual de către membrii Comisiei cu drept de vot.
    10. Secretarul responsabil al Comisiei este membru cu funcţie permanentă şi nu are drept de vot.
    11. Preşedintele Comisiei poartă răspundere pentru organizarea şi funcţionarea Comisiei, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
    12. Secretarul responsabil al Comisiei:
     a) supraveghează nemijlocit respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a şedinţelor Comisiei;
     b) comunică tuturor membrilor Comisiei şi persoanelor interesate data, locul şi ora desfăşurării şedinţelor, precum şi ordinea de zi;
     c) prezintă Comisiei persoana sau cazul care se va discuta în şedinţă;
     d) asigură întocmirea proceselor-verbale şi altor documente privind activitatea Comisiei;
     e) îndeplineşte alte sarcini pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii Comisiei.
Şedinţele Comisiei
     13. Comisia se întruneşte în şedinţe ordinare lunar şi, ori de cîte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
     14. Şedinţa Comisiei este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin 5 membri.
   15. Şedinţa Comisiei este condusă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de către vicepreşedinte. În caz de absenţă a secretarului responsabil, se va alege o persoană din cadrul membrilor Comisiei, care va suplini atribuţiile secretarului în timpul şedinţei.
   16. Şedinţele se convoacă de către preşedintele Comisiei, fie la sesizarea autorităţii tutelare cu privire la recomandarea plasamentului copilului aflat în dificultate în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial, fie la recepţionarea cererii cu privire la aprobarea asistenţilor parentali profesionişti de la prestatorul de servicii de asistenţă parentală profesionistă.
    17. Informaţia despre convocarea şedinţei se face în scris şi cuprinde, în mod obligatoriu, ordinea de zi a acesteia. La şedinţa Comisiei sînt invitaţi: autoritatea tutelară, şeful Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău şi specialiştii în problemele familiei cu copii în situaţie de risc. Şedinţa Comisiei se convoacă nu mai tîrziu de 10 zile calendaristice din momentul sesizării.
    18. Şedinţele Comisiei nu sînt publice. Comisia poate să admită prezenţa la şedinţă şi a altor persoane decît cele informate, dacă consideră că prezenţa lor este utilă. La şedinţa Comisiei, dacă este necesar, pot fi invitate următoarele persoane /specialişti: specialistul din cadrul Direcţiei generale învăţămînt, tineret şi sport, specialistul pentru minori şi moravuri din Comisariatul de poliţie, asistentul social sau reprezentantul autorităţii unităţii administrativ-teritoriale respective.
   19. Examinarea cazurilor privitoare la copiii recomandaţi spre a fi plasaţi în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial ţine de competenţa Comisiei din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază se află domiciliul copilului sau, după caz, în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul sau a fost abandonat de către mamă în unităţi medicale.
    20. În cazul convocării şedinţelor de aprobare a plasamentului copilului de către Comisie în baza recomandărilor Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău, secretarul responsabil al Comisiei va informa despre aceasta părinţii, copilul, asistentul parental profesionist, precum şi orice persoană care poate oferi informaţii referitor la caz.
    21. În cazul convocării şedinţelor de aprobare a candidaţilor în calitate de asistenţi parentali profesionişti, secretarul responsabil al Comisiei va informa despre aceasta candidaţii, precum şi, după caz, alte persoane cu atribuţii în evaluarea potenţialilor asistenţi parentali profesionişti.
    22. Înştiinţarea se face în scris şi se expediază persoanei interesate fie prin poştă, ca scrisoare recomandată, cu confirmarea de primire (transmisă cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data şedinţei), fie prin curier, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei.
    23. Confirmările de primire a înştiinţărilor se înscriu într-un registru de către secretarul responsabil al Comisiei.
    24. Şedinţele Comisiei se ţin în spaţii special amenajate, pentru a asigura confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copil şi la persoanele în grija cărora este plasat copilul, la asistenţii parentali profesionişti, precum şi confidenţialitatea dezbaterilor din cadrul şedinţelor Comisiei.
    25. Şedinţa Comisiei se desfăşoară în următoarele etape:
    a) În cazul aprobării plasamentului copilului în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial:
    1) prezentarea de către secretarul responsabil al Comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor prezente la şedinţa Comisiei;
   2) prezentarea raportului de evaluare complexă a situaţiei copilului şi a familiei, a planului individual de protecţie a copilului, elaborat de către asistentul social, care a cercetat cazul, cu propuneri motivate referitoare la stabilirea unei masuri de protecţie;
   3) menţionarea obligatorie, în cadrul raportului prevăzut la subpunctul (ii) al prezentului punct, a opiniei copilului faţă de măsura propusă, incluzînd date referitoare la vîrsta copilului, gradul de maturitate şi capacitatea acestuia de a-şi forma şi exprima o opinie;
    4) audierea de către Comisie a copilului, a unuia dintre părinţi sau a reprezentantului legal al copilului (persoanele prezente la şedinţa Comisiei pot fi audiate separat).
    b) În cazul aprobării asistentului parental profesionist:
    1) prezentarea de către secretarul responsabil al Comisiei a datelor de identitate ale solicitantului spre aprobare ca asistent parental profesionist;
    2) prezentarea raportului de evaluare solicitantului, cu recomandările referitor la termenele şi condiţiile aprobării lui în calitate de asistent parental profesionist de către asistentul social care a instrumentat cazul.
    26. Avizul Comisiei se aprobă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţă. În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv.
    27. Fiecare membru al Comisiei are dreptul să-şi expună opinia separată, care se înmînează preşedintelui Comisiei şi se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunţă şi nu se citeşte în şedinţa Comisiei.
    28. Avizul este semnat de preşedintele Comisiei şi de ceilalţi membri participanţi la şedinţă, inclusiv de membrul care face opinie separată.
    29. Avizul Comisiei se comunică părinţilor, copilului, persoanei sau familiei, serviciului de îngrijire căruia i-a fost dat în plasament copilul, asistentului parental profesionist,     Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău, autorităţii tutelare în aceeaşi zi sau, după caz, în termen de 3 zile de la data şedinţei. Procesul-verbal al şedinţei se prezintă la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău.
    30. Avizul se înscrie într-un registru de evidenţă de către secretarul Comisiei.
    31. Avizul Comisiei şi raportul de evaluare se comunică autorităţii tutelare pentru luarea deciziei definitive.
    32. Comisia poate recomanda plasamentul copilului în altă unitate teritorial-administrativă decît aceea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acest lucru îl cere interesul superior al copilului, cu avizul pozitiv al Comisiei din unitatea teritorial-administrativă din care face parte copilul. În acest caz, autoritatea administraţiei publice locale a cărei     Comisie recomandă astfel de plasament îşi asumă responsabilitatea financiară pentru plasamentul în cauză.
   33. În situaţia prevăzută la punctul 32 al prezentului Regulament, Comisia competentă de a lua hotărîre prezintă Comisiei al cărei aviz este solicitat toate informaţiile pertinente pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cauzei, precum şi motivul recomandării propuse.
    34. Comisia al cărei aviz este solicitat are obligaţia să comunice celeilalte Comisii hotărîrea privind eliberarea avizului în termen de 15 zile de la primirea solicitării şi a informaţiilor prevăzute la punctul 33 al prezentului Regulament. Respingerea solicitării poate fi întemeiată numai pe motiv de protejare a interesului superior al copilului.
    35. În cazul nerespectării termenului prevăzut la punctul 34 al prezentului Regulament, avizul pozitiv al Comisiei este prezumat.
    36. Procesul-verbal al şedinţei este întocmit de către secretarul responsabil al Comisiei în cel mult 48 ore de la încheierea şedinţei.
    37. Procesul-verbal este semnat de preşedintele Comisiei şi de secretarul ei responsabil.

II. Plasamentul copilului aflat în dificultate în serviciile de tip familial,
apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial

Principiile de luare a deciziilor

    38. La luarea deciziilor referitor la protecţia copilului organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului vor ţine cont de următoarele principii:
    a) prevalarea interesului superior al copilului;
    b) asigurarea dreptului copilului de a fi îngrijit de către părinţii săi;
    c) responsabilitatea părinţilor de a-şi îngriji copiii şi de a le asigura o dezvoltare fizică, mintală, spirituală, morală şi socială adecvată;
    d) asigurarea creşterii copilului într-un mediu familial pentru dezvoltarea deplină şi armonioasă a personalităţii sale;
    e) necesitatea de a dezvolta capacitatea copilului pentru ca aceasta să fie în stare să-şi exprime opiniile referitor la problemele ce-l afectează şi luarea în considerare a opiniilor copilului în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate;
     f) prioritatea menţinerii relaţiilor familiale, inclusiv plasarea împreună a copiilor din aceeaşi familie, în cazul în care nu este posibil ca aceştia să rămînă cu părinţii biologici;
     g) oportunitatea creşterii în continuare a copilului în mediul său etnic, religios, cultural şi lingvistic;
     h) obligativitatea acordării protecţiei şi asistenţei sociale în cazul în care un copil se află în dificultate;
     i) necesitatea păstrării în strictă confidenţialitate a informaţiei cu privire la copil şi familia sa.
    39. Organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului: autoritatea tutelară, Comisia pentru minori, Comisia medico-psihologo-pedagogică (în cazul copilului cu disabilităţi), Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău sau Comisia, pot lua decizii cu privire la plasamentul copilului în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial doar în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
    40. Organele menţionate la punctul 39 al prezentului Regulament trebuie să ia toate măsurile necesare, în limitele competenţei, pentru a proteja copilul împotriva oricăror forme de violenţă, abandon sau neglijenţă, de tratament grosolan sau de exploatare.
    Procedura de luare a deciziei cu privire la plasamentul copilului aflat în dificultate
    41. În cazul în care parvine o declaraţie că un copil se află în dificultate şi că are nevoie de protecţie sau dacă părintele declară că el nu este în stare să-i ofere copilului îngrijirea necesară, oricare organ menţionat la punctul 39 al prezentului Regulament, care a primit / înregistrat iniţial declaraţia se obligă să o readreseze imediat Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău în vederea efectuării primei investigaţii.
    42. Declaraţia poate fi făcută în scris sau oral de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv de către copil personal. Declaraţiile făcute oral sînt înregistrate de către organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului, menţionate la punctul 39 al prezentului Regulament, într-un registru special prevăzut pentru plîngeri.
   43. Fiecare declaraţie este adusă, în mod obligatoriu, la cunoştinţa autorităţii tutelare, care, la rîndul său, înscrie declaraţiile într-un registru special, ţinînd evidenţa nominală şi completă a tuturor adresărilor şi plîngerilor.
    44. Dacă rezultatele primei investigaţii demonstrează că există motive de îngrijorare care prejudiciază viaţa şi sănătatea copilului, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău expediază cazul pentru evaluarea complexă a copilului şi familiei acestuia asistentului social din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia lui. Asistentul social respectiv, reieşind din rezultatele evaluării, elaborează planul individual de protecţie a copilului. Orice evaluare de acest gen trebuie efectuată de un asistent social profesionist.
    45. În timpul efectuării unei asemenea evaluări, asistentul social:
    a) intervievează copilul;
    b) conştientizează faptul că copilul este în stare să-şi expună opiniile şi că opiniile lui sînt luate în considerare, în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate;
    c) ia în considerare necesitatea de a implica specialişti relevanţi în procesul de evaluare (medic pediatru, psiholog, psihopedagog, neuropsihiatru etc.);
    d) determină, în cazul în care copilul nu poate rămîne în familia biologică, dacă există membri ai familiei extinse - rudele copilului pînă la gradul IV de rudenie inclusiv, sau prieteni de familie de care copilul este legat printr-o afecţiune deosebită, bazată pe încredere, stimă şi ataşament reciproc şi care doresc să îngrijească de copil.
   46. Dacă rezultatele evaluării complexe demonstrează că, pentru a proteja şi promova sănătatea şi bunăstarea copilului, este necesară prestarea unor servicii de tip familial oferite în comunitate, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va decide asupra modului de soluţionare a cazului, ţinînd cont de serviciile existente în comunitate pentru protecţia copilului.

Cerinţele minime necesare pentru a recurge la separarea copilului de familia biologică

    47. Nici un copil nu poate fi separat de familia sa biologică sau plasat într-un alt mediu decît în cazurile în care:
    a) un asemenea plasament este necesar pentru a proteja copilul de daune considerabile care prejudiciază viaţa şi sănătatea lui;
    b) evaluarea complexă demonstrează că un asemenea plasament va satisface necesităţile şi interesele superioare ale copilului.
    48. Condiţiile materiale dificile ale familiei nu trebuie să constituie un motiv în sine suficient pentru a separa copilul de familia sa.
    49. În cazuri de urgenţă, cînd copilul se află într-o situaţie de risc iminent, autoritatea tutelară este în drept să ia copilul forţat de la părinţi fără acordul acestora. În cazul în care li se opune rezistenţă, autorităţii tutelare i se acordă sprijin din partea Inspectoratului de poliţie. În asemenea cazuri, procurorul este informat, în termen de 24 de ore, despre luarea copilului de la părinţi. Autoritatea tutelară acţionează, în asemenea cazuri, în conformitate cu articolul 71 al Codului familiei, precum şi cu prevederile prezentului Regulament.
    50. În caz de urgenţă, autoritatea tutelară este în drept să plaseze copilul în orice formă de protecţie (plasament) pe o perioadă de cel mult 72 de ore.
   51. În cazul în care copilul este luat de la părinţi în temeiul punctului 50 al prezentului Regulament, autoritatea tutelară sesizează imediat Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău care expediază imediat cazul, pentru evaluarea complexă a copilului şi familiei (în conformitate cu punctul 44 al prezentului Regulament), asistentului social responsabil de instrumentarea cazului din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia sa. Asistentul social respectiv, reieşind din rezultatele evaluării, elaborează planul individual de protecţie a copilului.

Planul individual de protecţie a copilului aflat în dificultate

   52. Asistentul social din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia sa are obligaţia de a începe evaluarea complexă şi întocmirea planului individual de protecţie a copilului imediat după primirea cazului de la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău după recepţionarea cererii de evaluare complexă sau după ce autoritatea tutelară a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţă.
   53. La întocmirea planului individual de protecţie se acordă prioritate menţinerii sau reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta nu este posibil, plasamentului copilului în familia extinsă sau la prieteni de familie. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a copilului, părinţilor şi a membrilor familiei extinse care pot fi identificaţi. Se examinează şi se recomandă serviciile de zi care ar putea veni în sprijinul menţinerii copilului în familia biologică, extinsă sau la prietenii de familie.
    54. Planul individual de protecţie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela/curatela sau nu a putut fi dispus plasamentul, în ordinea priorităţii: în familia extinsă, la prietenii de familie, la un asistent parental profesionist, la casa de copii de tip familie, într-un centru de plasament temporar sau centru maternal, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
   55. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul poate fi menţinut sau reintegrat în familia biologică, extinsă sau la prieteni de familie, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău acţionează în continuare potrivit planului individual de protecţie a copilului, luînd toate deciziile corespunzătoare pentru aceasta, de comun acord cu autoritatea tutelară.
   56. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul necesită a fi plasat într-un serviciu de tip familial sau apropiat mediului familial, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău certifică în scris necesitatea plasamentului în serviciul de tip familial.
   57. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul necesită a fi plasat într-un serviciu de tip rezidenţial, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău certifică în scris plasamentul respectiv, indicînd concret care sînt motivele:
    a) incapacitatea serviciilor de tip familial din comunitate de a proteja sănătatea şi bunăstarea copilului, fapt ce poate conduce la vulnerabilitatea copilului;
    b) imposibilitatea reintegrării copilului în familia biologică sau plasamentul lui în familia extinsă sau la prietenii de familie, ori nesatisfacerea interesului superior al copilului prin aceste măsuri de protecţie;
    c) imposibilitatea de plasare a copilului în serviciul de asistenţă parentală profesionistă, la casa de copii de tip familie, într-un centru de plasament temporar sau centru maternal, sau nesatisfacerea interesului superior al copilului prin aceste măsuri de protecţie.
   58. Certificatul este semnat de către asistentul social responsabil de instrumentarea cazului şi şeful Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău şi transmis autorităţii tutelare.
   59. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău prezintă un certificat, în conformitate cu punctele 56, 57 şi 58 ale prezentului Regulament, autoritatea tutelară în timp de 24 ore sesizează preşedintele Comisiei referitor la necesitatea convocării şedinţei Comisiei.
    60. Şedinţa Comisiei se desfăşoară în interval de cel mult 10 zile calendaristice de la primirea certificatului menţionat la punctul 59 al prezentului Regulament.
    61. Decizia definitivă a autorităţii tutelare se emite doar în baza avizului pozitiv motivat al Comisiei.
    62. În procesul avizării membrii Comisiei:
    a) acţionează în conformitate cu prevederile punctelor 38, 47 şi 48 ale prezentului Regulament;
    b) iau în considerare probele prezentate în şedinţă;
    c) examinează faptul dacă Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău a respectat cu stricteţe prevederile prezentului Regulament privind recomandarea de a plasa copilul în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial.
    63. Comisia avizează plasamentul copilului în serviciile de tip familial sau apropiat mediului familial, prevăzute la punctul 56 al prezentului Regulament, cu respectarea prevederilor acestuia şi altor acte legislative şi normative în domeniu.
    64. În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că prevederile prezentului Regulament au fost respectate şi este în interesul superior al copilului plasamentul lui într-un serviciu de tip rezidenţial, se menţionează chestiunile la care urmează să se acorde o deosebită atenţie în elaborarea şi implementarea planului individual de protecţie a copilului în cadrul serviciului de tip rezidenţial.
   65. În cazul în care Comisia consideră că prevederile prezentului Regulament nu au fost respectate întocmai sau nu este în interesul copilului plasamentul lui într-un serviciu de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciu de tip rezidenţial, după caz, Comisia respinge recomandările făcute în acest sens şi emite un aviz negativ, cu restituirea cazului la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău pentru reevaluare şi colectare de probe suplimentare. Avizul Comisiei va prevedea numărul de zile acordate Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău pentru reevaluare. Rezultatele reevaluării sînt aduse la cunoştinţa autorităţii tutelare.
    66. Comisia va informa Consiliul raional/municipal despre necesitatea dezvoltării serviciilor noi sau extinderea celor existente.

Admiterea copilului în serviciile de tip rezidenţial

67. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului vor permite plasarea copilului într-un serviciu de tip rezidenţial doar cu condiţia prezentării următoarelor acte:
    a) copia evaluării complexe a copilului şi a familiei şi planul individual de protecţie a copilului;
    b) copia avizului pozitiv al Comisiei.
   68. Dacă, pentru plasamentul unui copil într-un serviciu de tip rezidenţial, nu este solicitată permisiunea ministerului relevant, directorul serviciului rezidenţial va primi copilul în instituţie doar în cazul în care sînt prezentate actele menţionate la punctul 67 literele a) şi b) sau potrivit prevederilor punctelor 49 şi 50 ale prezentului Regulament.

Revizuirea plasamentului

    69. Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va revizui plasamentul copilului în serviciile de tip rezidenţial la cel mult 3 luni după plasament. După aceasta revizuirile vor fi efectuate în funcţie de necesitate, dar nu mai rar de o dată la 6 luni.
    70. În cadrul revizuirii, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău urmează să:
   a) colecteze informaţia pe care o consideră necesară pentru a revizui situaţia familiei şi să stabilească dacă plasamentul în serviciul de tip rezidenţial corespunde în continuare necesităţilor şi interesului superior al copilului;
    b) se familiarizeze cu planul individual de protecţie al copilului,
    c) ia în considerare opiniile:
    1) familiei, persoanei sau organului în grija căruia s-a aflat copilul pînă la plasamentul lui în serviciul de tip rezidenţial;
    2) copilului plasat în serviciul de tip rezidenţial (în funcţie de vîrstă şi de gradul lui de maturitate);
    3) oricăror persoane din cadrul serviciului de tip rezidenţial care deţin informaţie relevantă cu privire la copil.
    71. La finalizarea revizuirii, care va dura cel mult 10 zile calendaristice, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va întocmi un raport în care se vor stipula următoarele:
    a) motivele menţinerii plasării copilului în serviciul de tip rezidenţial, după caz;
    b) planul individual de protecţie a copilului, în cazul în care acesta urmează să fie reintegrat sau plasat într-o altă formă de protecţie decît serviciul de tip rezidenţial.
    72. Raportul de revizuire se expediază autorităţii tutelare şi Comisiei în cel mult 3 zile după finalizarea revizuirii.

Recepţionarea şi soluţionarea plîngerilor ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate

    73. Plîngerile ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate sînt examinate de către autoritatea tutelară.
    74. Plîngerile parvenite de la alte organe de resort vor fi readresate, conform competenţei lor, autorităţii tutelare sau Comisiei.
    75. Autoritatea tutelară este obligată să investigheze toate plîngerile de referinţă pe care le primeşte şi să raporteze Comisiei rezultatele investigaţiilor.
    76. Autoritatea tutelară şi Comisia urmează să prezinte copilului şi altor părţi interesate rezultatele investigaţiilor şi recomandările ce rezultă din numitele rezultate.
    77. Membrii Comisiei au acces la orice tip de serviciu de îngrijire a copilului.
    78. Plîngerile recepţionate verbal sau în scris în cadrul vizitelor, precum şi alte plîngeri parvenite la Comisie, fie de la copilul plasat în îngrijire, fie de la alte persoane cu referire la copilul aflat în îngrijire, sînt transmise pentru investigare şi examinare autorităţii tutelare sau pot fi investigate de către Comisie, dacă plîngerile sînt depuse împotriva autorităţii tutelare. În caz contrar, examinarea plîngerilor de către autoritatea tutelară nu va fi obiectivă, adică soluţia propusă nu va satisface interesul superior al copilului.
    79. Plîngerile pot fi făcute şi anonim. Identitatea reclamantului poate fi dezvăluită numai cu acordul acestuia.

Dispoziţii finale

    80. Comisia este un organ consultativ, care activează pe baze obşteşti.
    81. Consiliile raionale/municipale vor asigura comisiile cu localuri necesare pentru desfăşurarea activităţii lor.
    82. Consiliile raionale/municipale, de comun acord cu Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, vor organiza pentru membrii Comisiei cursuri iniţiale de instruire şi cursuri de instruire continuă.

*HGO1177/2007 ^{Versiunea originala} ID intern unic: 333833 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1177 din 31.10.2007
cu privire la instituirea Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi aprobarea Regulamentului-cadru de activitate a acesteia
Publicat : 16.11.2007 în Monitorul Oficial Nr. 178-179 art Nr : 1248
În scopul realizării Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 784 din 9 iulie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.103-106, art.823), precum şi al dezvoltării unor servicii de alternativă pentru protecţia, îngrijirea şi dezvoltarea copilului şi a familiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se instituie, în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/municipiului Bălţi, Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, subordonată Consiliului raional/municipal. 2. Se aprobă Regulamentul-cadru de activitate a Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate (se anexează). 3. Comisiile de profil instituite la nivel raional/municipal sînt obligate să se călăuzească, în activitatea sa, de Regulamentul-cadru de activitate a Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Prim-ministru Vasile TARLEV Contrasemnează: Ministrul administraţiei publice locale Valentin Guznac Ministrul protecţiei sociale, familiei şi copilului Galina Balmoş Ministrul educaţiei şi tineretului Victor Ţvircun Ministrul finanţelor Mihail Pop Nr. 1177. Chişinău, 31 octombrie 2007. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1177 din 31 octombrie 2007 REGULAMENT-CADRU de activitate a Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate I. Organizarea activităţii Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate Dispoziţii generale 1. Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate (în continuare - Comisie) este un organ abilitat cu eliberarea avizului pentru aprobarea măsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate şi monitorizarea acestora. 2. Comisia se instituie în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/municipiului Bălţi şi se subordonează Consiliului raional/municipal. 3. În activitatea sa, Comisia se călăuzeşte de prevederile Constituţiei Republici Moldova, Legii nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Codului familiei, adoptat prin Legea nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000, Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi altor acte normative ce ţin de protecţia drepturilor copilului, precum şi de prezentul Regulament. Obiectivele şi atribuţiile Comisiei 4. Comisia are următoarele obiective: a) garantarea şi promovarea bunăstării copilului, asigurarea dreptului copilului de a creşte într-un mediu familial, ţinînd seama, în primul rînd, de interesul superior al copilului, pentru a-i asigura o dezvoltare armonioasă din punct de vedere emoţional, intelectual şi fizic; b) asigurarea alegerii formei optimale de îngrijire a fiecărui copil aflat în dificultate, cu accent pe serviciile de tip familial, plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial, aceasta fiind măsura finală de protecţie a copilului. 5. Pentru realizarea obiectivelor trasate, Comisia se învesteşte cu următoarele atribuţii: a) monitorizarea respectării prevederilor actelor normative, în cazul recomandării de a plasa copilul aflat în dificultate în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial; b) plasarea copilului în familia asistenţilor parentali profesionişti, în conformitate cu Regulamentul cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă. Comisia examinează, doar cu titlu de excepţie, cazurile de reintegrare a copilului din serviciile de asistenţă parentală profesionistă şi serviciile de îngrijire rezidenţială în familia biologică sau în cea extinsă; c) informarea Consiliului raional/municipal despre necesitatea dezvoltării serviciilor noi de protecţie a copilului sau extinderii celor existente; d) monitorizarea serviciilor prestate copiilor aflaţi în dificultate; e) înscrierea într-un registru special a organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii de protecţie a copilului în respectiva unitate administrativ-teritorială; f) recepţionarea plîngerilor ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate în diferite tipuri de servicii de îngrijire, examinarea şi, după caz, readresarea lor pentru examinare autorităţii tutelare, monitorizarea examinării plîngerilor în cauză; g) prezentarea rapoartelor trimestriale Consiliului raional/municipal şi anual - Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Instituirea Comisiei 6. Instituirea şi componenţa Comisiei se aprobă prin decizia Consiliului raional/municipal. 7. Comisia este formată din 8 membri, inclusiv secretarul responsabil al Comisiei, avînd următoarea componenţă: a) doi membri numiţi de către Consiliul raional/municipal, care nu trebuie să fie angajaţi ai Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău sau din cadrul Direcţiei generale învăţămînt, tineret şi sport; b) doi membri specialişti de profil (psiholog, psihiatru, medic sau pedagog); c) maximum doi membri delegaţi de către organizaţiile neguvernamentale locale, iar în cazul în care nu există atare organizaţii în raion/municipiu, aceştia vor fi înlocuiţi cu alţi doi membri ai societăţii civile; d) doi membri recrutaţi prin concurs prin anunţarea în mass-media locală a posturilor vacante ale membrilor Comisiei, cu organizarea ulterioară de către Consiliul raional/municipal a procedurilor de recrutare şi selectarea în condiţiile pct. 8 al prezentului Regulament-cadru. 8. Membrii Comisiei, cu excepţia membrilor societăţii civile, sînt persoane cu studii superioare şi cu experienţă de cel puţin 5 ani de lucru cu copiii sau în activităţi legate de copii. Membrii societăţii civile sînt persoane cu studii superioare şi competenţe în domeniul asistenţei sociale. 9. Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei se aleg anual de către membrii Comisiei cu drept de vot. 10. Secretarul responsabil al Comisiei este membru cu funcţie permanentă şi nu are drept de vot. 11. Preşedintele Comisiei poartă răspundere pentru organizarea şi funcţionarea Comisiei, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. 12. Secretarul responsabil al Comisiei: a) supraveghează nemijlocit respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a şedinţelor Comisiei; b) comunică tuturor membrilor Comisiei şi persoanelor interesate data, locul şi ora desfăşurării şedinţelor, precum şi ordinea de zi; c) prezintă Comisiei persoana sau cazul care se va discuta în şedinţă; d) asigură întocmirea proceselor-verbale şi altor documente privind activitatea Comisiei; e) îndeplineşte alte sarcini pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii Comisiei. Şedinţele Comisiei 13. Comisia se întruneşte în şedinţe ordinare lunar şi, ori de cîte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare. 14. Şedinţa Comisiei este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin 5 membri. 15. Şedinţa Comisiei este condusă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de către vicepreşedinte. În caz de absenţă a secretarului responsabil, se va alege o persoană din cadrul membrilor Comisiei, care va suplini atribuţiile secretarului în timpul şedinţei. 16. Şedinţele se convoacă de către preşedintele Comisiei, fie la sesizarea autorităţii tutelare cu privire la recomandarea plasamentului copilului aflat în dificultate în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial, fie la recepţionarea cererii cu privire la aprobarea asistenţilor parentali profesionişti de la prestatorul de servicii de asistenţă parentală profesionistă. 17. Informaţia despre convocarea şedinţei se face în scris şi cuprinde, în mod obligatoriu, ordinea de zi a acesteia. La şedinţa Comisiei sînt invitaţi: autoritatea tutelară, şeful Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău şi specialiştii în problemele familiei cu copii în situaţie de risc. Şedinţa Comisiei se convoacă nu mai tîrziu de 10 zile calendaristice din momentul sesizării. 18. Şedinţele Comisiei nu sînt publice. Comisia poate să admită prezenţa la şedinţă şi a altor persoane decît cele informate, dacă consideră că prezenţa lor este utilă. La şedinţa Comisiei, dacă este necesar, pot fi invitate următoarele persoane /specialişti: specialistul din cadrul Direcţiei generale învăţămînt, tineret şi sport, specialistul pentru minori şi moravuri din Comisariatul de poliţie, asistentul social sau reprezentantul autorităţii unităţii administrativ-teritoriale respective. 19. Examinarea cazurilor privitoare la copiii recomandaţi spre a fi plasaţi în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial ţine de competenţa Comisiei din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază se află domiciliul copilului sau, după caz, în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul sau a fost abandonat de către mamă în unităţi medicale. 20. În cazul convocării şedinţelor de aprobare a plasamentului copilului de către Comisie în baza recomandărilor Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău, secretarul responsabil al Comisiei va informa despre aceasta părinţii, copilul, asistentul parental profesionist, precum şi orice persoană care poate oferi informaţii referitor la caz. 21. În cazul convocării şedinţelor de aprobare a candidaţilor în calitate de asistenţi parentali profesionişti, secretarul responsabil al Comisiei va informa despre aceasta candidaţii, precum şi, după caz, alte persoane cu atribuţii în evaluarea potenţialilor asistenţi parentali profesionişti. 22. Înştiinţarea se face în scris şi se expediază persoanei interesate fie prin poştă, ca scrisoare recomandată, cu confirmarea de primire (transmisă cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data şedinţei), fie prin curier, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei. 23. Confirmările de primire a înştiinţărilor se înscriu într-un registru de către secretarul responsabil al Comisiei. 24. Şedinţele Comisiei se ţin în spaţii special amenajate, pentru a asigura confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copil şi la persoanele în grija cărora este plasat copilul, la asistenţii parentali profesionişti, precum şi confidenţialitatea dezbaterilor din cadrul şedinţelor Comisiei. 25. Şedinţa Comisiei se desfăşoară în următoarele etape: a) În cazul aprobării plasamentului copilului în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial: 1) prezentarea de către secretarul responsabil al Comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor prezente la şedinţa Comisiei; 2) prezentarea raportului de evaluare complexă a situaţiei copilului şi a familiei, a planului individual de protecţie a copilului, elaborat de către asistentul social, care a cercetat cazul, cu propuneri motivate referitoare la stabilirea unei masuri de protecţie; 3) menţionarea obligatorie, în cadrul raportului prevăzut la subpunctul (ii) al prezentului punct, a opiniei copilului faţă de măsura propusă, incluzînd date referitoare la vîrsta copilului, gradul de maturitate şi capacitatea acestuia de a-şi forma şi exprima o opinie; 4) audierea de către Comisie a copilului, a unuia dintre părinţi sau a reprezentantului legal al copilului (persoanele prezente la şedinţa Comisiei pot fi audiate separat). b) În cazul aprobării asistentului parental profesionist: 1) prezentarea de către secretarul responsabil al Comisiei a datelor de identitate ale solicitantului spre aprobare ca asistent parental profesionist; 2) prezentarea raportului de evaluare solicitantului, cu recomandările referitor la termenele şi condiţiile aprobării lui în calitate de asistent parental profesionist de către asistentul social care a instrumentat cazul. 26. Avizul Comisiei se aprobă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţă. În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Comisiei este decisiv. 27. Fiecare membru al Comisiei are dreptul să-şi expună opinia separată, care se înmînează preşedintelui Comisiei şi se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunţă şi nu se citeşte în şedinţa Comisiei. 28. Avizul este semnat de preşedintele Comisiei şi de ceilalţi membri participanţi la şedinţă, inclusiv de membrul care face opinie separată. 29. Avizul Comisiei se comunică părinţilor, copilului, persoanei sau familiei, serviciului de îngrijire căruia i-a fost dat în plasament copilul, asistentului parental profesionist, Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău, autorităţii tutelare în aceeaşi zi sau, după caz, în termen de 3 zile de la data şedinţei. Procesul-verbal al şedinţei se prezintă la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău. 30. Avizul se înscrie într-un registru de evidenţă de către secretarul Comisiei. 31. Avizul Comisiei şi raportul de evaluare se comunică autorităţii tutelare pentru luarea deciziei definitive. 32. Comisia poate recomanda plasamentul copilului în altă unitate teritorial-administrativă decît aceea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acest lucru îl cere interesul superior al copilului, cu avizul pozitiv al Comisiei din unitatea teritorial-administrativă din care face parte copilul. În acest caz, autoritatea administraţiei publice locale a cărei Comisie recomandă astfel de plasament îşi asumă responsabilitatea financiară pentru plasamentul în cauză. 33. În situaţia prevăzută la punctul 32 al prezentului Regulament, Comisia competentă de a lua hotărîre prezintă Comisiei al cărei aviz este solicitat toate informaţiile pertinente pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cauzei, precum şi motivul recomandării propuse. 34. Comisia al cărei aviz este solicitat are obligaţia să comunice celeilalte Comisii hotărîrea privind eliberarea avizului în termen de 15 zile de la primirea solicitării şi a informaţiilor prevăzute la punctul 33 al prezentului Regulament. Respingerea solicitării poate fi întemeiată numai pe motiv de protejare a interesului superior al copilului. 35. În cazul nerespectării termenului prevăzut la punctul 34 al prezentului Regulament, avizul pozitiv al Comisiei este prezumat. 36. Procesul-verbal al şedinţei este întocmit de către secretarul responsabil al Comisiei în cel mult 48 ore de la încheierea şedinţei. 37. Procesul-verbal este semnat de preşedintele Comisiei şi de secretarul ei responsabil. II. Plasamentul copilului aflat în dificultate în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial Principiile de luare a deciziilor 38. La luarea deciziilor referitor la protecţia copilului organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului vor ţine cont de următoarele principii: a) prevalarea interesului superior al copilului; b) asigurarea dreptului copilului de a fi îngrijit de către părinţii săi; c) responsabilitatea părinţilor de a-şi îngriji copiii şi de a le asigura o dezvoltare fizică, mintală, spirituală, morală şi socială adecvată; d) asigurarea creşterii copilului într-un mediu familial pentru dezvoltarea deplină şi armonioasă a personalităţii sale; e) necesitatea de a dezvolta capacitatea copilului pentru ca aceasta să fie în stare să-şi exprime opiniile referitor la problemele ce-l afectează şi luarea în considerare a opiniilor copilului în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate; f) prioritatea menţinerii relaţiilor familiale, inclusiv plasarea împreună a copiilor din aceeaşi familie, în cazul în care nu este posibil ca aceştia să rămînă cu părinţii biologici; g) oportunitatea creşterii în continuare a copilului în mediul său etnic, religios, cultural şi lingvistic; h) obligativitatea acordării protecţiei şi asistenţei sociale în cazul în care un copil se află în dificultate; i) necesitatea păstrării în strictă confidenţialitate a informaţiei cu privire la copil şi familia sa. 39. Organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului: autoritatea tutelară, Comisia pentru minori, Comisia medico-psihologo-pedagogică (în cazul copilului cu disabilităţi), Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău sau Comisia, pot lua decizii cu privire la plasamentul copilului în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial doar în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. 40. Organele menţionate la punctul 39 al prezentului Regulament trebuie să ia toate măsurile necesare, în limitele competenţei, pentru a proteja copilul împotriva oricăror forme de violenţă, abandon sau neglijenţă, de tratament grosolan sau de exploatare. Procedura de luare a deciziei cu privire la plasamentul copilului aflat în dificultate 41. În cazul în care parvine o declaraţie că un copil se află în dificultate şi că are nevoie de protecţie sau dacă părintele declară că el nu este în stare să-i ofere copilului îngrijirea necesară, oricare organ menţionat la punctul 39 al prezentului Regulament, care a primit / înregistrat iniţial declaraţia se obligă să o readreseze imediat Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău în vederea efectuării primei investigaţii. 42. Declaraţia poate fi făcută în scris sau oral de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv de către copil personal. Declaraţiile făcute oral sînt înregistrate de către organele cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului, menţionate la punctul 39 al prezentului Regulament, într-un registru special prevăzut pentru plîngeri. 43. Fiecare declaraţie este adusă, în mod obligatoriu, la cunoştinţa autorităţii tutelare, care, la rîndul său, înscrie declaraţiile într-un registru special, ţinînd evidenţa nominală şi completă a tuturor adresărilor şi plîngerilor. 44. Dacă rezultatele primei investigaţii demonstrează că există motive de îngrijorare care prejudiciază viaţa şi sănătatea copilului, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău expediază cazul pentru evaluarea complexă a copilului şi familiei acestuia asistentului social din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia lui. Asistentul social respectiv, reieşind din rezultatele evaluării, elaborează planul individual de protecţie a copilului. Orice evaluare de acest gen trebuie efectuată de un asistent social profesionist. 45. În timpul efectuării unei asemenea evaluări, asistentul social: a) intervievează copilul; b) conştientizează faptul că copilul este în stare să-şi expună opiniile şi că opiniile lui sînt luate în considerare, în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate; c) ia în considerare necesitatea de a implica specialişti relevanţi în procesul de evaluare (medic pediatru, psiholog, psihopedagog, neuropsihiatru etc.); d) determină, în cazul în care copilul nu poate rămîne în familia biologică, dacă există membri ai familiei extinse - rudele copilului pînă la gradul IV de rudenie inclusiv, sau prieteni de familie de care copilul este legat printr-o afecţiune deosebită, bazată pe încredere, stimă şi ataşament reciproc şi care doresc să îngrijească de copil. 46. Dacă rezultatele evaluării complexe demonstrează că, pentru a proteja şi promova sănătatea şi bunăstarea copilului, este necesară prestarea unor servicii de tip familial oferite în comunitate, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va decide asupra modului de soluţionare a cazului, ţinînd cont de serviciile existente în comunitate pentru protecţia copilului. Cerinţele minime necesare pentru a recurge la separarea copilului de familia biologică 47. Nici un copil nu poate fi separat de familia sa biologică sau plasat într-un alt mediu decît în cazurile în care: a) un asemenea plasament este necesar pentru a proteja copilul de daune considerabile care prejudiciază viaţa şi sănătatea lui; b) evaluarea complexă demonstrează că un asemenea plasament va satisface necesităţile şi interesele superioare ale copilului. 48. Condiţiile materiale dificile ale familiei nu trebuie să constituie un motiv în sine suficient pentru a separa copilul de familia sa. 49. În cazuri de urgenţă, cînd copilul se află într-o situaţie de risc iminent, autoritatea tutelară este în drept să ia copilul forţat de la părinţi fără acordul acestora. În cazul în care li se opune rezistenţă, autorităţii tutelare i se acordă sprijin din partea Inspectoratului de poliţie. În asemenea cazuri, procurorul este informat, în termen de 24 de ore, despre luarea copilului de la părinţi. Autoritatea tutelară acţionează, în asemenea cazuri, în conformitate cu articolul 71 al Codului familiei, precum şi cu prevederile prezentului Regulament. 50. În caz de urgenţă, autoritatea tutelară este în drept să plaseze copilul în orice formă de protecţie (plasament) pe o perioadă de cel mult 72 de ore. 51. În cazul în care copilul este luat de la părinţi în temeiul punctului 50 al prezentului Regulament, autoritatea tutelară sesizează imediat Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău care expediază imediat cazul, pentru evaluarea complexă a copilului şi familiei (în conformitate cu punctul 44 al prezentului Regulament), asistentului social responsabil de instrumentarea cazului din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia sa. Asistentul social respectiv, reieşind din rezultatele evaluării, elaborează planul individual de protecţie a copilului. Planul individual de protecţie a copilului aflat în dificultate 52. Asistentul social din unitatea administrativ-teritorială în care locuieşte copilul şi familia sa are obligaţia de a începe evaluarea complexă şi întocmirea planului individual de protecţie a copilului imediat după primirea cazului de la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău după recepţionarea cererii de evaluare complexă sau după ce autoritatea tutelară a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţă. 53. La întocmirea planului individual de protecţie se acordă prioritate menţinerii sau reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta nu este posibil, plasamentului copilului în familia extinsă sau la prieteni de familie. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a copilului, părinţilor şi a membrilor familiei extinse care pot fi identificaţi. Se examinează şi se recomandă serviciile de zi care ar putea veni în sprijinul menţinerii copilului în familia biologică, extinsă sau la prietenii de familie. 54. Planul individual de protecţie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela/curatela sau nu a putut fi dispus plasamentul, în ordinea priorităţii: în familia extinsă, la prietenii de familie, la un asistent parental profesionist, la casa de copii de tip familie, într-un centru de plasament temporar sau centru maternal, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 55. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul poate fi menţinut sau reintegrat în familia biologică, extinsă sau la prieteni de familie, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău acţionează în continuare potrivit planului individual de protecţie a copilului, luînd toate deciziile corespunzătoare pentru aceasta, de comun acord cu autoritatea tutelară. 56. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul necesită a fi plasat într-un serviciu de tip familial sau apropiat mediului familial, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău certifică în scris necesitatea plasamentului în serviciul de tip familial. 57. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău ajunge la concluzia că copilul necesită a fi plasat într-un serviciu de tip rezidenţial, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău certifică în scris plasamentul respectiv, indicînd concret care sînt motivele: a) incapacitatea serviciilor de tip familial din comunitate de a proteja sănătatea şi bunăstarea copilului, fapt ce poate conduce la vulnerabilitatea copilului; b) imposibilitatea reintegrării copilului în familia biologică sau plasamentul lui în familia extinsă sau la prietenii de familie, ori nesatisfacerea interesului superior al copilului prin aceste măsuri de protecţie; c) imposibilitatea de plasare a copilului în serviciul de asistenţă parentală profesionistă, la casa de copii de tip familie, într-un centru de plasament temporar sau centru maternal, sau nesatisfacerea interesului superior al copilului prin aceste măsuri de protecţie. 58. Certificatul este semnat de către asistentul social responsabil de instrumentarea cazului şi şeful Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău şi transmis autorităţii tutelare. 59. În cazul în care Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău prezintă un certificat, în conformitate cu punctele 56, 57 şi 58 ale prezentului Regulament, autoritatea tutelară în timp de 24 ore sesizează preşedintele Comisiei referitor la necesitatea convocării şedinţei Comisiei. 60. Şedinţa Comisiei se desfăşoară în interval de cel mult 10 zile calendaristice de la primirea certificatului menţionat la punctul 59 al prezentului Regulament. 61. Decizia definitivă a autorităţii tutelare se emite doar în baza avizului pozitiv motivat al Comisiei. 62. În procesul avizării membrii Comisiei: a) acţionează în conformitate cu prevederile punctelor 38, 47 şi 48 ale prezentului Regulament; b) iau în considerare probele prezentate în şedinţă; c) examinează faptul dacă Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău a respectat cu stricteţe prevederile prezentului Regulament privind recomandarea de a plasa copilul în serviciile de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciile de tip rezidenţial. 63. Comisia avizează plasamentul copilului în serviciile de tip familial sau apropiat mediului familial, prevăzute la punctul 56 al prezentului Regulament, cu respectarea prevederilor acestuia şi altor acte legislative şi normative în domeniu. 64. În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că prevederile prezentului Regulament au fost respectate şi este în interesul superior al copilului plasamentul lui într-un serviciu de tip rezidenţial, se menţionează chestiunile la care urmează să se acorde o deosebită atenţie în elaborarea şi implementarea planului individual de protecţie a copilului în cadrul serviciului de tip rezidenţial. 65. În cazul în care Comisia consideră că prevederile prezentului Regulament nu au fost respectate întocmai sau nu este în interesul copilului plasamentul lui într-un serviciu de tip familial, apropiat mediului familial, sau în serviciu de tip rezidenţial, după caz, Comisia respinge recomandările făcute în acest sens şi emite un aviz negativ, cu restituirea cazului la Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău pentru reevaluare şi colectare de probe suplimentare. Avizul Comisiei va prevedea numărul de zile acordate Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţiei pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău pentru reevaluare. Rezultatele reevaluării sînt aduse la cunoştinţa autorităţii tutelare. 66. Comisia va informa Consiliul raional/municipal despre necesitatea dezvoltării serviciilor noi sau extinderea celor existente. Admiterea copilului în serviciile de tip rezidenţial 67. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului vor permite plasarea copilului într-un serviciu de tip rezidenţial doar cu condiţia prezentării următoarelor acte: a) copia evaluării complexe a copilului şi a familiei şi planul individual de protecţie a copilului; b) copia avizului pozitiv al Comisiei. 68. Dacă, pentru plasamentul unui copil într-un serviciu de tip rezidenţial, nu este solicitată permisiunea ministerului relevant, directorul serviciului rezidenţial va primi copilul în instituţie doar în cazul în care sînt prezentate actele menţionate la punctul 67 literele a) şi b) sau potrivit prevederilor punctelor 49 şi 50 ale prezentului Regulament. Revizuirea plasamentului 69. Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va revizui plasamentul copilului în serviciile de tip rezidenţial la cel mult 3 luni după plasament. După aceasta revizuirile vor fi efectuate în funcţie de necesitate, dar nu mai rar de o dată la 6 luni. 70. În cadrul revizuirii, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei/ Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău urmează să: a) colecteze informaţia pe care o consideră necesară pentru a revizui situaţia familiei şi să stabilească dacă plasamentul în serviciul de tip rezidenţial corespunde în continuare necesităţilor şi interesului superior al copilului; b) se familiarizeze cu planul individual de protecţie al copilului, c) ia în considerare opiniile: 1) familiei, persoanei sau organului în grija căruia s-a aflat copilul pînă la plasamentul lui în serviciul de tip rezidenţial; 2) copilului plasat în serviciul de tip rezidenţial (în funcţie de vîrstă şi de gradul lui de maturitate); 3) oricăror persoane din cadrul serviciului de tip rezidenţial care deţin informaţie relevantă cu privire la copil. 71. La finalizarea revizuirii, care va dura cel mult 10 zile calendaristice, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei / Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din municipiul Chişinău va întocmi un raport în care se vor stipula următoarele: a) motivele menţinerii plasării copilului în serviciul de tip rezidenţial, după caz; b) planul individual de protecţie a copilului, în cazul în care acesta urmează să fie reintegrat sau plasat într-o altă formă de protecţie decît serviciul de tip rezidenţial. 72. Raportul de revizuire se expediază autorităţii tutelare şi Comisiei în cel mult 3 zile după finalizarea revizuirii. Recepţionarea şi soluţionarea plîngerilor ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate 73. Plîngerile ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate sînt examinate de către autoritatea tutelară. 74. Plîngerile parvenite de la alte organe de resort vor fi readresate, conform competenţei lor, autorităţii tutelare sau Comisiei. 75. Autoritatea tutelară este obligată să investigheze toate plîngerile de referinţă pe care le primeşte şi să raporteze Comisiei rezultatele investigaţiilor. 76. Autoritatea tutelară şi Comisia urmează să prezinte copilului şi altor părţi interesate rezultatele investigaţiilor şi recomandările ce rezultă din numitele rezultate. 77. Membrii Comisiei au acces la orice tip de serviciu de îngrijire a copilului. 78. Plîngerile recepţionate verbal sau în scris în cadrul vizitelor, precum şi alte plîngeri parvenite la Comisie, fie de la copilul plasat în îngrijire, fie de la alte persoane cu referire la copilul aflat în îngrijire, sînt transmise pentru investigare şi examinare autorităţii tutelare sau pot fi investigate de către Comisie, dacă plîngerile sînt depuse împotriva autorităţii tutelare. În caz contrar, examinarea plîngerilor de către autoritatea tutelară nu va fi obiectivă, adică soluţia propusă nu va satisface interesul superior al copilului. 79. Plîngerile pot fi făcute şi anonim. Identitatea reclamantului poate fi dezvăluită numai cu acordul acestuia. Dispoziţii finale 80. Comisia este un organ consultativ, care activează pe baze obşteşti. 81. Consiliile raionale/municipale vor asigura comisiile cu localuri necesare pentru desfăşurarea activităţii lor. 82. Consiliile raionale/municipale, de comun acord cu Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, vor organiza pentru membrii Comisiei cursuri iniţiale de instruire şi cursuri de instruire continuă.