*HGO1007/2008 Versiunea originala
ID intern unic:  334675
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1007
din  29.08.2008
cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare
Publicat : 05.09.2008 în Monitorul Oficial Nr. 167-168     art Nr : 1011     Data intrarii in vigoare : 14.09.2008
    În conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI  din  19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art. 153), Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,  2003, nr.60-61, art.259), precum şi în scopul asigurării dezvoltării continue şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor sanitar-veterinare acordate, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Norma sanitar-veterinară care stabileşte prevederi specifice pentru supravegherea bolii limbii albastre, conform anexei nr. 1;
    Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului de măsuri de supraveghere a brucelozei şi tuberculozei la bovine, conform anexei nr. 2.
    2. Finanţarea măsurilor necesare pentru realizarea prezentei hotărîri se va efectua din contul şi în limita alocaţiilor financiare prevăzute în bugetul de stat şi în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, revizuite anual.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

    Prim-ministru                                                                       Zinaida GRECEANÎI
   
    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii şi industriei alimentare                     Anatolie Gorodenco
    Ministrul sănătăţii                                                                Larisa Catrinici
    Ministrul ecologiei şi resurselor naturale                           Violeta Ivanov
    Ministrul finanţelor                                                              Mariana Durleşteanu

    Nr. 1007. Chişinău, 29 august 2008.

Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
nr. 1007 din 29 august 2008
Norma  sanitar-veterinară
care stabileşte măsuri de supraveghere a bolii limbii albastre

Capitolul I
Dispoziţii generale
    1. Norma sanitar-veterinară care stabileşte măsuri de supraveghere a bolii limbii albastre (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
    Prezenta Normă sanitar-veterinară are drept scop preîntîmpinarea apariţiei unui eventual focar de boala limbii albastre pe teritoriul Republicii Moldova.
    2. Prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare sînt armonizate cu prevederile Directivei  2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispoziţiilor specifice privind măsurile de combatere şi de eradicare a febrei catarale ovine (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L 327, 22.12.2000, pag. 0074-0083).
    3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
    specii susceptibile – orice specie de animale rumegătoare;
    vector –  insectă din specia Culicoidae imicola sau orice altă insectă din genul Culicoides capabilă de transmiterea bolii limbii albastre;
    suspiciune –  apariţia oricărui semn clinic care sugerează boala limbii albastre la o specie susceptibilă, stabilită în baza unei surse de date epidemiologice ce permit sau contribuie la luarea deciziei respective;
    confirmare –  declararea de către Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală (în continuare – Agenţie), în baza rezultatelor de laborator, că virusul bolii limbii albastre circulă într-o zonă specifică; în cazul unei epidemii, Agenţia confirmă, de asemenea, prezenţa bolii în baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
    zonă de protecţie – zonă extinsă pe o rază de cel puţin 100 km în jurul exploataţiei infectate, stabilită de autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară în scopul preîntîmpinării apariţiei unui eventual focar de boală;
    zonă de supraveghere – zonă de cel puţin 50 km, care se extinde dincolo de limitele zonei de protecţie, stabilită de autoritatea veterinară centrală în scopul prevenirii răspîndirii bolii în afara hotarelor zonei;
    animale-santinelă – animale nevaccinate, libere de virus, din specii receptive la virusul bluetongue ce manifestă simptome clinice, ori care prezintă leziuni post-mortem sau reacţii la testele de laborator, şi care indică suspiciunea prezenţei bolii limbii albastre;
    fermele-santinelă – orice exploataţie care deţine animale din specii receptive la virusul bluetongue;
    localitate ţintă –  teritoriu pe care există în permanenţă exploataţii ori cîrduri de animale receptive la virusul bluetongue.
Capitolul II
Măsurile sanitare veterinare în caz de suspiciune
a bolii limbii albastre
    4. Direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală (în continuare – direcţiile raionale/municipale) trebuie să se asigure ca suspiciunea bolii limbii albastre să fie notificată obligatoriu şi imediat Agenţiei.
    5. În cazul în care animalele dintr-o exploataţie sînt suspectate de a fi infectate sau contaminate cu boala limbii albastre, direcţiile raionale/municipale trebuie să se asigure ca medicul veterinar oficial să declanşeze imediat pregătirile pentru investigarea oficială de confirmare sau infirmare a prezenţei bolii în cauză şi, în special, să preleve probele necesare examinărilor de laborator. În acest scop, animalele suspecte pot fi transportate la laboratoare sub supravegherea direcţiilor raionale/municipale, care vor lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni răspîndirea bolii.
    6. În cazul suspiciunii bolii limbii albastre, medicul veterinar de stat trebuie să întreprindă următoarele măsuri:
    a) să stabilească supravegherea sanitar-veterinară a exploataţiei cu animale suspecte;
    b) să ţină registrul animalelor, indicînd pentru fiecare specie numărul de animale deja moarte, infectate sau probabil infectate la zi, pentru a lua în seamă animalele care se nasc sau mor în perioada în care boala este suspectată. Aceste date trebuie să fie prezentate la cererea Agenţiei şi să poată fi verificate în timpul fiecărei vizite;
    c) să efectueze ancheta epidemiologică, conform cerinţelor stipulate la pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    d) să facă regulat vizite la exploataţie sau exploataţii şi de fiecare dată să efectueze o examinare clinică detaliată sau autopsia animalelor moarte ori suspectate de infecţie şi, în caz de necesitate, să confirme boala prin intermediul testelor de laborator.
    7. Proprietarul animalelor este obligat, la recomandarea medicului veterinar oficial, să se asigure că:
    a) este interzisă orice mişcare a animalelor de la sau la exploataţie ori exploataţii;
    b) animalele sînt închise în perioadele cînd vectorii sînt activi;
    c) se efectuează regulat tratamentul animalelor cu ajutorul insecticidelor autorizate, dezinfectarea clădirilor utilizate pentru găzduirea animalelor şi împrejurimilor lor (în special locurile favorabile din punct de vedere ecologic supravieţuirii populaţiilor de Culicoides). Ritmul tratamentelor este stabilit de către autoritatea sanitar-veterinară  competentă, ţinînd cont de persistenţa insecticidului utilizat şi de condiţiile climatice pentru a preveni, pe cît posibil, atacurile vectorilor;
    d) cadavrele animalelor moarte în exploataţie se îngroapă. Îngroparea cadavrelor este permisă în locuri special amenajate, aprobate de Agenţie şi de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
    Direcţiile raionale/municipale aplică măsurile menţionate la pct. 6 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi la alte exploataţii, în cazul în care amplasarea, poziţia geografică sau legăturile lor cu exploataţia în care este suspectată boala presupun eventualitatea unei contaminări, precum şi măsuri specifice pentru rezervaţiile naturale în care animalele vieţuiesc liber.
    Măsurile prevăzute la pct. 6 şi 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară nu vor fi ridicate de medicul veterinar oficial pînă cînd prezenţa suspiciunii de boală a limbii albastre nu a fost infirmată de autoritatea sanitar-veterinară competentă.
Capitolul III
Măsurile sanitare veterinare în caz de confirmare
 a bolii limbii albastre
    8. În cazul în care prezenţa bolii limbii albastre este confirmată oficial, direcţiile raionale/municipale competente trebuie:
    a) să informeze Agenţia despre aceasta, precum şi despre necesitatea sacrificării unor animale, pentru prevenirea extinderii epidemiei;
    b) să dispună distrugerea, eliminarea, incinerarea sau îngroparea carcaselor acestor animale;
    c) să extindă măsurile prevăzute la pct. 6 şi 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară asupra exploataţiilor amplasate pe o rază de 20 km (inclusiv zona de protecţie definită la pct. 3 al prezentei Norme sanitar-veterinare) în jurul exploataţiei sau exploataţiilor infectate;
    d) să efectueze ancheta epidemiologică conform cerinţelor stipulate în pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    9. Ancheta  epidemiologică trebuie să determine:
    a) perioada de evoluţie a bolii limbii albastre în exploataţie;
    b) originea posibilă a bolii limbii albastre în exploataţie şi identificarea altor exploataţii ce deţin animale care ar fi putut fi contaminate din aceeaşi sursă;
    c) prezenţa şi difuzarea vectorilor bolii limbii albastre;
    d) mişcările animalelor de la/sau la exploataţia în cauză, sau orice ieşire a carcaselor de animale din aceste exploataţii.
    10. Pe lîngă măsurile menţionate la pct. 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară, sînt demarcate zona de protecţie şi zona de supraveghere. La demarcarea acestor zone trebuie să se ţină cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epizootologici aferenţi bolii limbii albastre şi de aranjamentele de control.
    În cazul în care zonele nominalizate sînt amplasate pe un teritoriu ce depăşeşte graniţele Republicii Moldova, Agenţia va colabora cu autoritatea competentă a statului vizat, în baza unui acord de colaborare, în scopul demarcării lor.
    Demarcarea zonelor menţionate poate fi modificată luîndu-se în considerare:
    a) amplasarea lor geografică şi factorii ecologici;
    b) condiţiile meteorologice;
    c) prezenţa şi difuzarea vectorului;
    d) rezultatele studiilor epidemiologice efectuate conform pct. 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    e) rezultatele testelor de laborator;
    f) aplicarea măsurilor de combatere, în special a dezinsecţiei.
    Zona menţionată la prezentul punct poate fi extinsă sau redusă de către autoritatea sanitară veterinară competentă, în funcţie de circumstanţele epidemiologice, geografice, ecologice sau meteorologice.
    11. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
    a) identificarea tuturor exploataţiilor cu animale din interiorul zonei;
    b) aplicarea Planului măsurilor de supraveghere elaborat de către Agenţie, conform anexei la prezenta Normă sanitar-veterinară;
    c) interdicţia animalelor de a părăsi zona. În cazul în care este demonstrată absenţa circulaţiei virusului sau a vectorilor, această interdicţie nu se aplică. 
    12. În zona de supraveghere se aplică măsurile prevăzute la pct. 10 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    13. Toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere implicate în procesul de efectuare a măsurilor sanitar-veterinare trebuie să fie informate corect în legătură cu restricţiile în vigoare şi să facă orice aranjamente cerute pentru aplicarea adecvată a măsurilor vizate.
    14. Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, subordonat administrativ şi tehnic Agenţiei, este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic pentru boala limbii albastre, care:
    a) controlează calitatea tuturor reagenţilor de diagnostic utilizaţi în Republica Moldova;
    b) organizează teste comparative la intervale regulate;
    c) conservează izolatele virusului bolii limbii albastre prelevate din cazurile confirmate de boală;
    d) asigură confirmarea rezultatelor pozitive, stabilite de laboratoarele sanitar-veterinare.
    15. Agenţia asigură executarea măsurilor privind supravegherea bolii limbii albastre, conform anexei la prezenta Normă sanitar-veterinară.
Capitolul IV
Planul măsurilor de supraveghere a bolii
 limbii albastre

    16. Supravegherea bolii limbii albastre este obligatorie şi se exercită prin:
    1) supraveghere pasivă, exercitată prin monitorizarea documentelor ce pot furniza date;
    2) supraveghere activă, efectuată prin:
    a) inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul Republicii Moldova;
    b) supravegherea vectorilor culicoizi la nivel naţional, prin: identificarea genului şi a speciei virusului bluetongue la speciile recunoscute ca multiplicatoare şi transmiţătoare de virus şi înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a insectelor; supravegherea insectelor în fiecare localitate-ţintă a cel puţin 2 capturi pe sezon cu capcane luminoase mobile în perioada mai-octombrie; supravegherea săptămînală în fiecare localitate-ţintă a insectelor, prin capturare cu capcane luminoase fixe, pe tot parcursul anului;
    c) supravegherea serologică pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere la: 3% din ovinele şi bovinele din localităţile-ţintă, dar nu mai puţin de 1200 probe/an în localităţile cu risc maxim de contaminare; 2% din ovinele şi bovinele din localităţile-ţintă, dar nu mai puţin de 400 probe/an în localităţile cu risc minim de contaminare; 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale-santinelă din fermele-santinelă, stabilite pentru supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maximă de zonele contaminate;
    d) evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă), în special în zone cu risc sporit, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor susceptibile;
    e) anunţarea: procentului şi numărului total de efective supuse măsurilor de supraveghere, în caz de confirmare a bolii limbii albastre, numărului total de animale supuse măsurilor de supraveghere, suspectate de boala limbii albastre sau considerate ca fiind infectate de această boală, infectate şi tăiate, precum şi a duratei estimate a măsurilor de supraveghere şi alocărilor bugetare pentru supravegherea bolii limbii albastre la ovine.

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
nr. 1007 din 29 august 2008
Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului
de măsuri de  supraveghere a brucelozei şi tuberculozei la bovine

    1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea planului de măsuri de supraveghere a brucelozei şi tuberculozei la bovine (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI  din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
    Prezenta Normă sanitar-veterinară are drept scop îmbunătăţirea sănătăţii rumegătoarelor din Republica Moldova prin mijloacele de supraveghere a  brucelozei şi tuberculozei la bovine.
    2. Prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare sînt armonizate cu prevederile Directivei Consiliului UE 77/391/CEE din 17 mai 1977 de instituire a unei acţiuni a Comunităţii în vederea brucelozei, tuberculozei şi leucozei la bovine (Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L 145, 13.06.1977, pag. 0044-0047).
    3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
    testare serologică la bruceloză – test, aprobat oficial, la care sînt supuse animalele în vîrstă de peste 12 luni, efectuat în cadrul unei perioade de 30 de zile anterioare mişcării;
    infirmare - declararea de către Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală (în continuare – Agenţie), prin studiul clinic sau teste de laborator, a lipsei bolii;
    depopulare totală - efectiv de animale sacrificat în totalitate, acţiune urmată de decontaminare finală, dezinsecţie şi deratizare.
    4. Direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală (în continuare – direcţiile raionale/municipale) trebuie să se asigure ca suspiciunea brucelozei şi tuberculozei să fie notificată obligatoriu imediat Agenţiei, informînd, totodată, Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat despre depistarea/confirmarea tuberculozei şi brucelozei bovine.
    5. Agenţia numeşte persoane, pentru a asigura aplicarea corectă a prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.
    Dacă, în urma controalelor, sînt depistate deficienţe privind aplicarea corectă a măsurilor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, acestea vor fi notificate Agenţiei, prin raportul de control.
    6. Agenţia va lua măsurile administrative în conformitate cu legea, pentru a fi sancţionată orice persoană vinovată de încălcarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.
    7. În efectivele de animale libere de tuberculoză planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrele II şi IV, ale tuturor bovinelor în vîrstă de peste 6 săptămîni;
    b) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la test unic (TU) vor fi examinate în laborator pentru răspunsul imun mediat celular, prin metode omologate (test enzimatic gamainterferon - EIAs-gIFN la 15-30 zile de la testul unic - TU). Animalele care, la acest al doilea test, nu au reacţie negativă, se consideră pozitive;
    c) animalele care au reacţionat pozitiv la testul enzimatic gamainterferon - EIAs-gIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin abatorizare. Se recoltează probe, sub supraveghere veterinară, pentru examene complexe de laborator în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză;
    d) aplicarea măsurilor de combatere, profilaxie şi protecţie personalului responsabil de efectivele de animale;
    e) orice animal introdus într-un efectiv, dacă nu a fost testat în ultimele 30 de zile la origine, poate fi testat la 30 de zile de la introducere, cu condiţia să fie izolat pînă la obţinerea rezultatului negativ.
    8. În efectivele de animale suspecte  se efectuează trimestrial, un test unic (TU) şi test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN), la 10 zile de la suspiciune, şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive, cu prelevări de probe pentru examenele de laborator.
    9. În efectivele de animale infectate de tuberculoză planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) interzicerea constituirii de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau gospodării contaminate;
    b) în efectivele, gospodăriile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care este declarată tuberculoza, efectuarea de testări trimestriale, prin test intradermic comparative simultan (T.C.S.) sau test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN), la toate bovinele de peste 6 săptămîni. În cazul în care procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată, bovinele se supun procedurii de asanare prin depopulare totală;
    c) în unităţile cu procent de infecţie sub 10%, după eliminarea animalelor pozitive, efectuarea decontaminării locale sau generale ale adăposturilor (în funcţie de anotimp), testul se execută trimestrial, testul intradermic comparativ simultan - T.C.S. (efectuat la 42 zile de la testul unic - TU), prin eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare şi examen de laborator, pînă la obţinerea a 4 controale consecutive negative la fermele de vaci de lapte. Dupa efectuarea celor 4 controale cu rezultate negative, unitatea este supusă operaţiunilor de sanitaţie veterinară, cu controlul eficienţei acestora prin testul acido alcalo rezistent (TAAR) şi, dacă rezultatul este negativ, ferma se declară indemnă de tuberculoză. În cazul în care procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator (cel puţin două examene consecutive la un interval de 6 luni) la 10% din efectiv sînt negative, efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză, iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi obţinerea rezultatului negativ la controlul eficienţei acestora prin testul acido alcalo rezistent (TAAR). După eliminarea animalelor pozitive din unitate, restul bovinelor se retestează după minimum 45 de zile prin testul unic (TU), iar animalele tuberculinoreagente se reexaminează prin test enzimatic gamainterferon (EIAs-gIFN).
    10. În îngrăşătorii de animale planul de măsuri de supraveghere a tuberculozei la bovine prevede:
    a) efectuarea unei tuberculinari anuale în trimestrul II, prin test unic (TU), a tuturor bovinelor, animalele pozitive fiind îndreptate la abatorizare;
    b) aplicarea măsurilor de asanare prin depopulare totală în îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial.
    11. Planul măsurilor de supraveghere a brucelozei la bovine prevede supravegherea serologică prin reacţie seroaglutinare rapidă (RSAR) cu antigen colorat cu Roz Bengal sau reacţie imunoenzimatică (ELISA) pe cumul de 10 probe se efectuează la:
    a) taurii de reproducţie pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămînţări artificiale - control de două ori pe an - în trimestrele II şi IV;
    b) vacile, juncile şi viţelele în vîrstă de peste 12 luni - de 2 ori pe an la un interval de 4 luni;
    c) vacile şi juncile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.
    12. Examenele serologice pentru bovine se efectuează în laboratoarele din cadrul direcţiilor raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală, confirmate de laboratorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.
    13. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin reacţie seroaglutinare rapidă (RSAR) Roz Bengal se examinează şi prin test seroaglutinare (SAT), reacţie de fixare a complimentului (RFC) sau reacţie imunoenzimatică (ELISA).
    14. De la toate animalele care au avortat se trimit la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14- 21 zile după avort.
    15. Nu se prelevă probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul în care a fost stabilit diagnosticul de certitudine.
    16. Bovinele de reproducţie, în cazurile de vînzare-cumpărare, inclusiv cele destinate pentru export, sînt menţinute timp de 30 de zile în carantină profilactică.
    17. Bovinele ce se exportă, menţinute în perioada de carantină profilactică, se supun unui examen de laborator în cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.