Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

    Art.1. – Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi stabilirea cadrului juridic pentru satele (comunele) şi oraşele (municipiile) şi unităţile administrativ-teritoriale se efectuează potrivit art.110 şi 111 din Constituţia Republicii Moldova şi se realizează în conformitate cu necesităţile economice, sociale şi culturale, cu respectarea tradiţiilor istorice, în scopul asigurării unui nivel adecvat de dezvoltare tuturor localităţilor rurale şi urbane.
    Art.2. – Divizarea teritoriului ţării în unităţi administrativ-teritoriale este chemată să asigure realizarea principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, asigurării accesului cetăţenilor la organele puterii şi consultării lor în problemele locale de interes deosebit.
    Art.3. – (1) În unităţile administrativ-teritoriale, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, organizate în condiţiile legii, se desfăşoară în baza bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Unităţile administrativ-teritoriale sînt persoane juridice de drept public.
    Art.4. – (1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unităţi administrativ-teritoriale: raioane, oraşe şi sate.
    (2) Statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlament, şi se aprobă de consiliul local.
    (3) Statutul special de autonomie al localităţilor din stînga Nistrului şi al unor localităţi din sudul ţării se stabileşte prin legi organice, potrivit art.111 din Constituţia Republicii Moldova.
    (4) Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea.
    Art. 5. – (1) Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin teritoriu, condiţii geografice, relaţii economice, social-culturale, tradiţii şi obiceiuri.
    (2) Două sau mai multe sate se pot uni, formînd o singură unitate administrativ-teritorială numită comună.
    (3) Satul în care îşi are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reşedinţă.
    (4). Comuna poartă denumirea satului-reşedinţă.
    Art. 6. – (1) Oraşul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic şi social-cultural, cu structuri edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale corespunzătoare, a cărei populaţie în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală, în viaţa culturală şi politică.
    (2) În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.
    Art. 7. – Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.
    Art. 8. – Statutul de municipiu se atribuie oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender, Comrat, Tiraspol.
    Art. 9. – Municipiul Chişinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chişinău este reglementat prin lege organică.
    Art. 10. – (1) Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relaţii economice şi social-culturale.
    (2) Oraşul în care îşi are sediul consiliul raional este numit oraş-reşedinţă.
    (3) Raionul poartă denumirea oraşului-reşedinţă.
    (4) Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeţei localităţilor incluse în componenţa acestuia şi care coincide cu hotarele dintre localităţile raionului dat şi localităţile raionului limitrof.
    Art. 11. – (1) Satelor şi oraşelor care, datorită condiţiilor climaterice, balneologice şi înzestrării lor edilitar-gospodăreşti, prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea şi odihna populaţiei li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de staţiune balneoclimaterică.
    (2) Satelor şi oraşelor care au o importanţă deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.
    Art. 12. – Raioanele şi oraşele-reşedinţă sînt prezentate în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta lege.
    Art. 13. – Municipiile şi unităţile administrativ-teritoriale din componenţa lor sînt prezentate în anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege.
    Art. 14. – Raioanele şi unităţile administrativ-teritoriale din componenţa lor sînt prezentate în anexa nr.3, care face parte integrantă din prezenta lege.
    Art. 15. – Unităţile administrativ-teritoriale din componenţa unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt prezentate în anexa nr.4, care face parte integrantă din prezenta lege.
    Art. 16. – Unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului cărora li se pot atribui forme şi condiţii speciale de autonomie sînt prezentate în anexa nr.5, care face parte integrantă din prezenta lege.
    Art.17. – (1) Formarea, desfiinţarea şi schimbarea statutului unităţii administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor, o dată în patru ani, cu cel puţin 6 luni înainte de alegerile parlamentare.
    (2) Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populaţie, de regulă, de cel puţin 1500 de locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale.
    (3) În cazuri excepţionale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unităţi administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut la alin.(2), modificînd anexa respectivă a prezentei legi.
    Art.18. – Modificarea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum şi transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor.
    Art.19. – (1) După intrarea în vigoare a prezentei legi, judeţele şi autorităţile administraţiei publice judeţene se supun procedurii de lichidare.
    (2) Guvernul, în termen de 7 zile, va înfiinţa comisiile de lichidare a judeţelor şi de formare a raioanelor, care vor soluţiona toate chestiunile, inclusiv cele referitoare la succesiune în procesul lichidării judeţelor şi autorităţilor administraţiei publice judeţene.
    Art.20. – Pînă la formarea raioanelor, judeţele se păstrează în actualele lor hotare.
    Art.21. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu modificările şi completările ulterioare.
    Art.22. – Guvernul, în termen de pînă la 2 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative оn conformitate cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                     Eugenia OSTAPCIUC

    Chişinău, 27 decembrie 2001.
    Nr. 764-XV.

    anexele nr.1-5