În temeiul alin.(11) art.59 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă completările ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                               Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul de stat                                                   Victor Bodiu

    Nr. 519. Chişinău, 22 iunie 2010.


    Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.55-56, art.249), cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
    punctul 1 al hotărîrii se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
    „Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, conform anexei nr.7”;
    hotărîrea se completează cu anexa nr.7 cu următorul cuprins:

    1. Regulamentul cu privire la comisia de disciplină (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(11) art.59 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care are competenţa de a asigura cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcţionarilor publici considerate ca abateri disciplinare şi de a propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.
    3. Prezentul Regulament stabileşte:
    1) constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină;
    2) atribuţiile comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia;
    3) modul de sesizare a comisiei de disciplină;
    4) cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    5) aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare.
    4. Comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice.
    5. Comisia de disciplină se constituie în autoritatea publică în care numărul de funcţii publice este mai mare de 8 inclusiv.
    6. Prin derogare de la prevederile punctului 5 al prezentului Regulament, comisia de disciplină din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi se constituie în cazul în care numărul total de funcţii publice în autoritatea respectivă este mai mic de 8.
    7. Comisia de disciplină este compusă din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    8. Comisia de disciplină specificată la punctul 6 al prezentului Regulament este compusă din cel puţin
    3 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    9. Preşedintele comisiei este, de regulă, adjunctul conducătorului autorităţii publice, iar secretarul este funcţionar din serviciul resurse umane sau, după caz, persoana cu atribuţii în domeniul gestionării resurselor umane ori funcţionar din serviciul juridic din cadrul autorităţii publice respective.
    10. În componenţa comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care în autoritatea publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componenţa comisiei de disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici. În cazul în care în cadrul autorităţii publice există mai multe organe sindicale, în componenţa comisiei de disciplină se includ reprezentanţii tuturor organelor sindicale.
    11.  Pentru fiecare comisie de disciplină se desemnează cel puţin 3 membri supleanţi.
    12. Mandatul membrilor comisiei de disciplină este de 2 ani.
    13. Membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină pînă la data expirării duratei acestuia, cu excepţiile prevăzute de prezentul Regulament.
    14. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină sînt, de regulă, funcţionari publici ai autorităţii publice în care se constituie comisia de disciplină. În calitate de membri şi membri supleanţi ai comisiei de disciplină specificate la punctul 6 al prezentului Regulament pot fi desemnaţi şi consilieri ai consiliului local respectiv.
    15. Nu poate fi membru în comisia de disciplină persoana care se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:
    1) este soţ sau se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu cel puţin unul dintre membrii comisiei de disciplină;
    2) are antecedente penale nestinse, în condiţiile legii;
    3) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost stinsă, în condiţiile legii.
    16. Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
    1) are, de regulă, studii superioare juridice sau în domeniul administraţiei publice;
    2) are o reputaţie ireproşabilă;
    3) nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament.
    17. Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situaţii:
    1) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi publice;
    2) a săvîrşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
    3) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină;
    4) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile lit.c) şi d) art.52 sau lit.d) art.54 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    5) şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
    6) este soţ, rudă sau afin, pînă la gradul al patrulea inclusiv cu funcţionarul public a cărui faptă se află în examinare la comisia de disciplină;
    7) are un interes personal, direct sau indirect în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
    18. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal.
    19. În cazul suspendării mandatului unui membru al comisiei, locul lui este preluat de drept de un membru supleant, în ordinea indicată în actul administrativ de constituire a comisiei. În cazul suspendării mandatului preşedintelui comisiei sau a secretarului, comisia decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    20. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează pînă la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.
    21. Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:
    1) renunţarea benevolă la calitatea de membru, prin depunerea unei cereri scrise;
    2) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu excepţia situaţiilor specificate la lit.c) şi d) art.52 sau lit.d) art.54 din legea respectivă;
    3) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament;
    4) a fost transferat/promovat în altă autoritate publică;
    5) au fost încetate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din  4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    6) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau a fost tras la răspundere contravenţională sau penală pentru o faptă care are legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    22. Încetarea înainte de termen a mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal, iar faptul încetării se aduce la cunoştinţă, printr-un demers întocmit de secretar şi semnat de preşedinte, persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.
    23. În cazul încetării mandatului unui membru al comisiei înainte de termen sau la expirarea acestuia, persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină dispune încetarea mandatului membrului respectiv şi desemnează un alt membru al comisiei de disciplină, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament. Pînă la emiterea actului administrativ corespunzător, membrul comisiei se consideră suspendat.
    24. Competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină din autoritatea publică în care activează funcţionarul public cercetat, cu excepţia faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorului sau adjunctului conducătorului autorităţii publice, care se examinează în cadrul comisiei de disciplină constituită în autoritatea publică care i-a numit în funcţie.
    25. În cazul autorităţilor publice în care nu se constituie comisia de disciplină, competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină constituită în cadrul organului ierarhic superior, iar în cazul serviciilor publice descentralizate – comisia de disciplină constituită în cadrul aparatului preşedintelui raionului sau a primarului general al municipiului Chişinău.
    26. Comisia de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    2) examinează raportul privind ancheta de serviciu, audiază secretarul, funcţionarul public sau reprezentantul acestuia, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    3) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.58 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
    4) semnează procesele-verbale ale fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină;
    5) constată suspendarea sau încetarea calităţii de membru al comisiei sau, în cazul suspendării preşedintelui sau a secretarului, decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    27. Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) remite sesizarea parvenită secretarului comisiei pentru înregistrare şi desfăşurarea anchetei de serviciu;
    2) stabileşte locul, data şi ora cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină;
    3) semnează demersuri în adresa conducătorului autorităţii publice;
    4) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
    5) coordonează activitatea comisiei de disciplină.
    28. Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
    2) desfăşoară ancheta de serviciu;
    3) întocmeşte şi înaintează în adresa comisiei raportul privind ancheta de serviciu, prezintă în cadrul şedinţei comisiei de disciplină rezultatele anchetei de serviciu şi propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
    4) anunţă membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul anchetei de serviciu, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate asupra locului, datei şi orei cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină, precum şi asigură citarea acestora;
    5) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor comisiei de disciplină, demersuri cu privire la sancţiunea aplicabilă funcţionarului public sau la clasarea cauzei, încetarea înainte de termen a mandatului membrului comisiei etc.;
    6) ţine evidenţa perioadei de valabilitate a mandatelor membrilor comisiei de disciplină;
    7) ţine evidenţa sesizărilor, demersurilor şi ale proceselor-verbale şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.
    29. Preşedintele comisiei de disciplină, pînă la 30 ianuarie a anului următor, întocmeşte raportul de activitate anual cu privire la:
    1) numărul sesizărilor examinate;
    2) numărul de cauze clasate;
    3) cauzele şi consecinţele săvîrşirii abaterilor disciplinare;
    4) sancţiunile disciplinare propuse;
    5) sancţiunile aplicate fiecărei categorii de funcţionari publici.
    30. Raportul de activitate specificat la punctul 29 al prezentului Regulament se înaintează conducătorului autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să-l comunice Cancelariei de Stat.
    31. Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
    1) conducătorul autorităţii publice;
    2) conducătorul subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) orice persoană care consideră că prin fapta unui funcţionar public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime.
    32. Sesizarea se depune la secretariatul (cancelaria) autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată. Aceasta se transmite preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere.
    33. În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii publice, conducătorului subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, altei autorităţi publice ori comisiei de disciplină care nu este competentă să examineze sesizarea, aceştia au obligaţia să o transmită în cel mult 3 zile lucrătoare comisiei de disciplină competente.
    34. Sesizarea trebuie să cuprindă:
    1) numele, prenumele şi datele de contact ale persoanei care a formulat sesizarea;
    2) numele, prenumele şi, dacă este posibil, subdiviziunea în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
    4) expunerea argumentelor care stau la baza sesizării;
    5) data;
    6) semnătura.
    35. Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci cînd este posibil, de înscrisurile probatorii.
    36. După primirea sesizării, preşedintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare, remite sesizarea secretarului comisiei pentru înregistrare şi desfăşurarea anchetei de serviciu.
    37. Ancheta de serviciu se desfăşoară într-un termen de cel mult 7 zile lucrătoare. În cazurile mai complexe, cu acordul preşedintelui, desfăşurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 3 zile lucrătoare.
    38. Desfăşurarea anchetei de serviciu presupune:
    1) examinarea sesizării;
    2) audierea funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
    3) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
    4) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    5) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.
    39. După finalizarea anchetei de serviciu, secretarul întocmeşte un raport, înaintat comisiei de disciplină, care conţine:
    1) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
    2) perioada în care s-a desfăşurat ancheta de serviciu;
    3) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public cercetat, precum şi subdiviziunea interioară în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
    4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
    5) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost savîrşită;
    6) probele administrate;
    7) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
    8) motivarea propunerii.
    40. Nu se desfăşoară ancheta de serviciu în situaţia în care secretarul constată că nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpunctul 1), 3), 4) şi 6) punctul 34 din prezentul Regulament, precum şi dacă din momentul săvîrşirii faptei sesizate ca abatere disciplinară au trecut mai mult de 6 luni. În cazul respectiv, raportul înaintat comisiei de disciplină conţine doar motivarea propunerii de clasare a cauzei.
    41. Dispoziţiile punctului 40 al prezentului Regulament se aplică şi în situaţia în care secretarul constată că nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpunctul 2) punctul 34 din prezentul Regulament, iar identificarea funcţionarului public a cărui faptă este sesizată nu este posibilă.
    42. După primirea raportului privind ancheta de serviciu, preşedintele comisiei decide asupra locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei de disciplină.
    43. După stabilirea locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei, preşedintele dispune citarea membrilor comisiei, funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului.
    44. Citarea se face de către secretar cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfăşurării şedinţei comisiei. Citarea se face prin înştiinţare scrisă, care se înmînează personal, cu semnătură de primire sau se expediază prin poştă, indicîndu-se locul, data şi ora şedinţei comisiei. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.
    45. Concomitent cu citarea, funcţionarului public cercetat şi membrilor comisiei li se prezintă o copie a raportului privind ancheta de serviciu.
    46. Funcţionarul public cercetat se prezintă personal în faţa comisiei de disciplină sau prin intermediul unui reprezentant. Funcţionarul public are dreptul să depună explicaţii, să prezinte argumente şi probe ce ar dovedi nevinovăţia sa.
    47. Comisia de disciplină este obligată să ceară funcţionarului public cercetat o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul funcţionarului public de a prezenta explicaţia respectivă se consemnează în procesul-verbal.
    48. La şedinţă sau, după caz, la şedinţele de examinare a cauzei, comisia de disciplină:
    1) audiază secretarul referitor la propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei;
    2) audiază funcţionarul public cercetat sau reprezentantul acestuia;
    3) audiază persoana care a formulat sesizarea;
    4) administrează probele.
    49. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public cercetat.
    50. Comisia are dreptul să audieze şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi să examineze alte informaţii considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu.
    51. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului comisiei, a funcţionarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi a celor specificate în explicaţia scrisă a funcţionarului public cercetat.
    52. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii comisiei de disciplină cu privire la:
    1) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit savîrşirea de către funcţionarul public a abaterii disciplinare prevăzute de lege;
    2) clasarea cauzei, atunci cînd nu se confirmă săvîrşirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se confirmă circumstanţele specificate la punctele 40 şi 41 din prezentul Regulament.
    53. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru al comisiei nu este în drept să se abţină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcţionarului public cercetat.
    54. Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la procesul-verbal al şedinţei respective a comisiei de disciplină.
    55. La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public, comisia de disciplină ţine cont de:
    1) cauzele care au determinat săvîrşirea abaterii disciplinare;
    2) împrejurările în care aceasta a fost săvîrşită;
    3) gradul de vinovăţie;
    4) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
    5) conduita funcţionarului public;
    6) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
    56. Şedinţele comisiei de disciplină sînt deliberative, dacă la ele sînt prezenţi majoritatea membrilor.
    57. Şedinţele comisiei de disciplină sînt publice, cu excepţia cazului cînd funcţionarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice.
    58. Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfăşurarea şedinţei comisiei de disciplină, dacă comisia constată că persoanele citate au ştiut despre locul, data şi ora şedinţei comisiei. În celelalte cazuri, sedinţa comisiei se amînă, iar reluarea acesteia se face cu respectarea prevederilor punctelor 43 şi 44 din prezentul Regulament.
    59. Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conţine propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, funcţionarului public cercetat şi persoanei care a formulat sesizarea.
    60. Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancţiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorităţii membrilor din care este compusă comisia de disciplină.
    61. În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvîrşită de funcţionarul public poate fi considerată contravenţie sau infracţiune, aceasta sesizează conducătorul autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină respectivă. Conducătorul autorităţii publice este obligat să sesizeze imediat autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi/sau organele de urmărire penală. În cazul respectiv, cercetarea funcţionarului public se suspendă pînă la încetarea procesului contravenţional, stabilirea sancţiunii contravenţionale, dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau pînă la data la care instanţa de judecată dispune achitarea sau încetarea procesului penal.
    62. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la semnarea ultimului proces-verbal al şedinţei comisiei de disciplină privind o faptă cercetată, secretarul întocmeşte un demers în care se conţine propunerea comisiei, precum şi circumstanţele de fapt şi de drept care au stat la baza acesteia. Demersul este semnat de preşedintele comisiei de disciplină şi este adus la cunoştinţa persoanei competente să aplice sancţiunea.
    63. Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii propunerii comisiei de disciplină.
    64. În cazul în care persoana care are competenţă legală de aplicare a sancţiunii disciplinare aplică o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, aceasta este obligată să-şi motiveze decizia.
    65. În actul administrativ de sancţionare se indică în mod obligatoriu:
    1) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
    2) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
    3) organul în care sancţiunea poate fi contestată;
    4) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia specificată la punctul 64 al prezentului Regulament.
    66. Actul administrativ de sancţionare se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, sub semnătură.
    67. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterilor disciplinare.
    68. Funcţionarul public este în drept să conteste legalitatea actului administrativ de sancţionare disciplinară în instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.”.