HKK33/2010
ID intern unic:  335315
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
CURTEA DE CONTURI
HOTĂRÎRE Nr. 33
din  21.05.2010
privind Raportul auditului Fondului Ecologic Naţional
pe perioada anilor 2008-2009
Publicat : 20.07.2010 în Monitorul Oficial Nr. 124-125     art Nr : 19
    Curtea de Conturi, în prezenţa ex-ministrului ecologiei şi resurselor naturale, vicepreşedinte al Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a Parlamentului Republicii Moldova dna V.Ivanov, ministrului mediului  dl Gh.Şalaru, şefului Serviciului Evidenţă şi Control al Fondului Ecologic Naţional dna E.Creangă, şefului Direcţiei planificare, finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Mediului dna M.Malic, inginerului-şef al Î.S. „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” dl A.Mironaş, preşedintelui raionului Străşeni dl N.Robu, primarului oraşului Iargara dna C.Ivanov, inginerului-şef al primăriei or. Iargara dl A.Tcaci, primarului comunei Copanca dl M.Ţapu, primarului satului Olăneşti dl S.Ţurcanu, directorului S.A. „Autocomtrans” dl A.Ţîşevschi, contabilului-şef al S.A. „Autocomtrans” dl V.Marciuc,  călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009.
    _____________________________________
    1 M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

    Misiunea de audit s-a desfăşurat în baza Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului special pe anii 2008-2009 nu conţin denaturări semnificative şi prezintă o imagine reală şi fidelă asupra gestionării Fondului Ecologic Naţional (în continuare – FEN; fond), iar mijloacele acestuia au fost executate regulamentar.
    Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2, fiind selectate şi supuse testării unele proiecte, reieşind din importanţa pentru protecţia mediului şi semnificaţia valorii acestora, precum şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului.
    ______________________________________
    2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

    Probele de audit au fost acumulate prin verificarea documentelor, observaţii la faţa locului, acumularea informaţiilor oficiale din surse externe, atragerea experţilor în domeniul construcţiilor pentru evaluarea volumelor şi calităţii executării proiectelor de investiţii capitale etc.
    Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi
a constatat:
    Auditul Fondului Ecologic Naţional pe anul 2008-2009 denotă, pe de o parte, creşterea semnificativă a acumulării veniturilor în fond, iar pe de altă parte, existenţa problemelor/deficienţelor majore la gestionarea mijloacelor fondului, care se exprimă prin:
    1. Nivelul scăzut al managementului financiar în procesul de administrare regulamentară a mijloacelor publice ale fondului, precum şi lipsa responsabilităţii manageriale la repartizarea şi monitorizarea utilizării mijloacelor fondului;
    2. Lipsa conlucrării între minister, Consiliul de administrare al FEN şi autorităţile publice locale la aprecierea unor priorităţi şi scopuri distincte în utilizarea mijloacelor FEN, întru realizarea obiectivelor stabilite în documentele prezentate şi, ulterior, prin contracte concrete, ceea ce a dus la nerealizarea obiectivelor şi neutilizarea conform destinaţiei a mijloacelor fondului;
    3. Acceptarea finanţării proiectelor înaintate direct de către agenţii economici care nu au respectat principiile achiziţiilor publice, atribuindu-le acestora calitatea de beneficiar al mijloacelor FEN şi cea de antreprenor la executarea lucrărilor;
    4. Imperfecţiunea cadrului normativ, aceasta exprimîndu-se prin necorelarea actelor normative cu cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente şi echilibrate, care să reglementeze expres şi cu precizie raporturile în domeniul utilizării mijloacelor fondului pentru protecţia mediului;
    5. Admiterea cheltuielilor neîntemeiate, prin neexecutarea conformă a competenţelor stabilite prin lege de către organele autorităţilor publice centrale şi organizaţiile subordonate, la realizarea proiectelor, în sumă de 1,7 mil.lei;
    6. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor fondului în sumă de 5,9 mil.lei;
    7. Necorespunderea perioadelor de raportare în procesele-verbale de executare a lucrărilor  în valoare de 4,9 mil.lei.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
hotărăşte:
    1. Se aprobă Raportul auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009, anexat la prezenta hotărîre.
    2. Se cere de la conducerea Ministerului Mediului să informeze Colegiul ministerului despre rezultatele auditului, expuse în Raportul aprobat prin prezenta hotărîre, şi să asigure realizarea măsurilor eficiente de formare şi executare a mijloacelor FEN, precum şi executarea întocmai a recomandărilor expuse în capitolul IV al Raportului.
    3. Se informează Guvernul despre rezultatele auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009, pentru luare de atitudine, precum şi pentru documentare şi monitorizare a realizării obiectivelor şi activităţilor prevăzute în Matricea politicii, conform Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la 13.08.2009, privind Programul de susţinere a politicilor în domeniul aprovizionării cu apă.
    4. Se informează Procuratura Generală despre rezultatele auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009 pentru o posibilă luare de atitudine.
    5. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a Parlamentului Republicii Moldova pentru luare de atitudine.
    6. Se ia act că, la 10.05.2010, au fost remise, pentru examinare după competenţă, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei materialele auditului privind regularitatea executării proiectelor finanţate din mijloacele FEN: „Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor”, „Amenajarea a 20 de fîntîni din com. Corjova”, „Reparaţia sistemului de apeduct şi canalizare al Staţiunii turistice Satul Moldovenesc”, „Restabilirea prizei de apă potabilă din s.Micăuţi şi apeductului Micăuţi-Străşeni, etapa II”, „Construcţia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Căuşeni”.
    7. Se informează Ministerul Finanţelor despre rezultatele auditului Fondului Ecologic Naţional pe perioada anilor 2008-2009 şi se recomandă să efectueze verificări la beneficiarii de proiecte în ce priveşte calcularea şi achitarea plăţilor la bugetul public naţional.
    8. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    9. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                              Ala Popescu

    Nr. 33. Chişinău, 21 mai 2010.


Aprobat
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr.33  din 21.05.2010


Raportul
 I. Introducere
    Auditul Fondului Ecologic Naţional (în continuare – FEN; fondul, după caz) a fost efectuat în baza  art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi1, conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010.
    _____________________________
    1 Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    Scopul auditului: Oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului special pe anii 2008-2009 prezintă o imagine reală şi fidelă asupra gestionării Fondului Ecologic Naţional, iar mijloacele acestuia au fost utilizate regulamentar.
    Responsabilitatea factorilor de decizie ai Fondului Ecologic Naţional este de a asigura regularitatea administrării mijloacelor publice acumulate în fond, cu întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare conforme, precum şi de a elabora şi implementa un sistem de management financiar şi control eficient, cu prevenirea şi identificarea erorilor şi fraudelor.
    Responsabilitatea auditorului a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor auditului. Totodată, auditorul nu poartă răspundere pentru faptele ce presupun fraudă şi eroare.
    Obiectivele generale ale auditului s-au referit la asigurarea utilizării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional conform scopului stabilit de lege.
    Obiectivele specifice ale auditului au ţinut de:
    • Verificarea regularităţii examinării de către Consiliul de administrare al FEN (în continuare – Consiliu) a documentaţiei de solicitare a finanţării proiectelor;
    • Verificarea regularităţii adoptării hotărîrilor Consiliului sub aspectul selectării regulamentare a beneficiarilor;
    • Examinarea regularităţii adoptării hotărîrilor Consiliului sub aspectul  conformităţii proiectelor de mediu aprobate;
    • Verificarea corectitudinii întocmirii rapoartelor financiare finale ale beneficiarilor de proiecte.
    Auditul a fost efectuat în corespundere cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi şi cu Manualul de audit al regularităţii. Probele de audit s-au acumulat cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea proceselor-verbale ale şedinţelor Consiliului; analiza documentaţiei de solicitare a finanţării proiectelor şi a rapoartelor financiare finale ale beneficiarilor de proiecte, precum şi a altor documente relevante. De asemenea, la solicitarea Curţii de Conturi, au fost efectuate verificări de specialitate de către Inspecţia de Stat în Construcţii şi s-au utilizat informaţii oficiale colectate din baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare - IFPS) şi de la Camera de Licenţiere.
II. Prezentare generală
    Fondul Ecologic Naţional a fost creat în scopul colectării de mijloace suplimentare pentru finanţarea măsurilor de protecţie a mediului şi de reconstrucţie a ecosistemelor.
    2.1. Sistemul instituţional de administrare a Fondului Ecologic Naţional este prezentat în schema de mai jos:
    2.1.1. În conformitate cu prevederile regulamentare, Consiliul de administrare al FEN adoptă hotărîri privind utilizarea mijloacelor acumulate în fond, avînd următoarele atribuţii:
    • stabileşte priorităţile utilizării resurselor financiare ale fondului;
    • examinează şi aprobă planurile, proiectele şi programele naţionale şi locale în domeniul protecţiei mediului, stabileşte volumul de finanţare a acestora;
    • stabileşte şi aprobă condiţiile de finanţare a proiectelor, aprobă modificarea bugetelor proiectelor şi prelungirea termenelor de implementare a lor în baza demersurilor beneficiarilor;
    • aprobă regulamente şi instrucţiuni  interne în domeniu;
    • aprobă dările de seamă ale beneficiarilor cărora li s-au alocat resurse financiare pentru proiectele de protecţie a mediului;
    • înaintează propuneri privind perfecţionarea metodelor de formare şi utilizare raţională a fondurilor ecologice etc.
    În perioada anilor 2008-2009, Consiliul a aprobat 424 de proiecte privind alocarea mijloacelor FEN şi au fost respinse 220 de proiecte.
    2.1.2. Serviciul Evidenţă şi Control al Fondului Ecologic Naţional, conform competenţelor, execută deciziile Consiliului, avînd următoarele atribuţii:
    • consultă solicitanţii privitor la modalitatea de prezentare a proiectelor;
    • examinează documentaţia de proiect în vederea corespunderii cerinţelor fondului şi completării cu toate materialele indicate în actele normative;
    • ţine evidenţa proiectelor prezentate şi a celor aprobate spre finanţare;
    • recepţionează rapoartele financiare privind implementarea proiectelor şi ţine evidenţa lor etc.
    2.1.3. Direcţia planificare, finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Mediului ţine evidenţa mijloacelor financiare ale fondului.
Activitatea Consiliului şi a structurilor executive ale FEN este reglementată prin: Legea privind protecţia mediului înconjurător;2 Legea privind plata pentru poluarea mediului;3 Regulamentul privind fondurile ecologice;4 Regulamentul privind administrarea fondurilor ecologice5.
    ___________________________________________
    2 Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 „Privind protecţia mediului înconjurător” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1515-XII).
    3 Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 „Privind plata pentru poluarea mediului” (cu modificările ulterioare).
    4 Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 „Despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice” (cu modificările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998).
    5 Regulamentul privind administrarea fondurilor ecologice, aprobat de către ministrul ecologiei şi resurselor naturale la 20.10.2005 (în continuare – Regulamentul din 20.10.2005).

    2.2. Sinteza veniturilor şi cheltuielilor FEN
    Sursele de formare a veniturilor FEN, structura şi dinamica acestora în anii 2008-2009 se prezintă în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1

mii lei

 
Anul 2008
Anul 2009
2009 / 2008
Venituri de casă
Ponderea, %
Venituri de casă
Ponderea, %
Diferenţa (+/-)
Dinamica, %
A
1
2
3
4
5(3-1)
6(3/1)
Total venituri, inclusiv
144132,5
100
192005,2
100
+47872,7
133,2

Mijloace transferate de către fondurile ecologice locale (30% din veniturile totale ale acestora)

2533,9
1,7
2100,0
1,1
-433,9
82,9

Plăţi pentru emisiile de poluanţi din sursele mobile care folosesc benzină, carburant pentru motoare de avion, sau motorină

42972,5
29,8
13900,5
7,2
-29072,0
32,3

Plata pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului

98716,4
68,5
176004,7
91,7
+77288,3
178,3
               

    Sursă: Rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului special (Formularul nr.4-II FS)


   Notă: Prezentul audit nu s-a referit la regularitatea încasării veniturilor, deoarece mijloacele FEN sînt incluse în bugetul de stat, o parte semnificativă a acestora fiind încasate de către Serviciul Vamal, care sînt verificate în cadrul auditelor exercitate de către Curtea de Conturi.
    Conform datelor din tabel, mijloacele acumulate la FEN în perioada anului 2009, comparativ cu anul 2008, au crescut semnificativ cu 47,9 mil.lei, sau cu 33,2%, aceasta datorîndu-se majorării plăţilor încasate pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului.
    Dinamica cheltuielilor FEN pentru anii 2008-2009 este prezentată în Tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
mii lei
 
2008
2009
2009 / 2008
Venituri de casă
Ponderea, %
Venituri de casă
Ponderea, %
Diferenţa (+/-)
Dinamica, %
A
1
2
3
4
5(3-1)
6(3/1)

Total cheltuieli, inclusiv

40554,8
100
113977,2
100
73422,4
281,0

Finanţarea proiectelor pentru implementarea strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului (aprovizionarea cu apă şi canalizare, extinderea spaţiilor verzi, gestionarea deşeurilor etc.)

34272,6
84,5
90385,2
79,3
56112,6
263,7

Investigaţii ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului, la comanda Ministerului Mediului

855,4
2,1
4285,7
3,7
3430,3
501,0

Organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice

904,0
2,2
876,5
0,8
- 27,5
96,9

Premierea specialiştilor care au contribuit la realizarea măsurilor de protecţie a mediului şi achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale

1538,4
3,8
2545,2
2,2
1006,8
165,4

Organizarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător

1072,4
2,6
2525,3
2,2
1452,9
235,5

Lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor în producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudicii mediului

1456,8
3,6
12357,0
10,8
10900,2
848,2

Acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale

455,2
1,1
1002,3
0,9
547,1
220,2
               

    Sursă: Rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului special (Formularul nr.4-II FS)

 
    Potrivit datelor din tabel, cheltuielile FEN în anul 2009, comparativ cu anul 2008, au crescut cu 73,4 mil.lei, sau de circa 2,8 ori. Cota preponderentă în cheltuielile fondului o deţine finanţarea proiectelor pentru implementarea strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului (inclusiv aprovizionarea cu apă şi canalizarea), care în anul 2008 a constituit 34,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 84,5% din totalul cheltuielilor de casă, iar în anul 2009 – respectiv, 90,4 mil.lei (79,3%).
    În diagrama de mai jos este prezentată structura cheltuielilor fondului pe anii 2008-2009.

    După cum rezultă din diagramă, Consiliul a aprobat  spre finanţare proiecte în domeniile: construcţia sistemelor de apeduct, canalizare, epurare – în cuantum de 50% din valoarea totală a proiectelor aprobate spre finanţare; curăţarea rîurilor şi lacurilor – 10,9%; lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale – 9,6%; gestionarea deşeurilor – 9,8% etc.
    La etapa de planificare a auditului, reieşind din importanţa pentru protecţia mediului şi semnificaţia valorii proiectelor acceptate spre finanţare, au fost selectate şi supuse testării 38 de proiecte în valoare de 44,3 mil. lei, asupra cărora auditul se expune cu constatări în prezentul Raport.
III. Constatări, concluzii
    În urma verificării activităţii de constituire şi funcţionare a FEN, au fost constatate un şir de încălcări ale normelor legale, neregularităţi, precum şi unele probleme ce ţin de imperfecţiunea cadrului legislativ în domeniul gestionării fondului, acestea determinînd nerealizarea obiectivelor în cadrul unui şir de proiecte aprobate şi finanţate din contul mijloacelor FEN supuse auditului şi, respectiv, efectuarea cheltuielilor neîntemeiate în cazul acestora în sume semnificative. Astfel,
    • La aprobarea spre finanţare a unor proiecte, Consiliul nu a examinat situaţia privind dreptul de proprietate asupra obiectivului finanţat din contul proiectelor, modul de transmitere a proprietăţii publice în perioada efectuării lucrărilor şi transmiterea pentru înregistrare în evidenţă a valorii lucrărilor în conformitate cu prevederile legale;
    •  Consiliul, gestionînd mijloace publice, a acceptat spre finanţare proiecte înaintate de către unii beneficiari ce practică activitate de antreprenoriat şi care, evitînd principiile achiziţiilor publice, au contribuit la utilizarea neeficientă a mijloacelor fondului şi la nerealizarea scopurilor proiectelor implementate;
    • La aprobarea dărilor de seamă ale beneficiarilor de proiecte, Consiliul nu solicită justificarea privind atingerea scopului implementării proiectelor şi transmiterea valorii lucrărilor executate proprietarilor;
    • Nu sînt stabilite priorităţile utilizării resurselor financiare ale fondului, criteriile de selectare a beneficiarilor, iar în procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului lipsesc motivele care au servit drept temei pentru aprobarea sau respingerea proiectelor;
    • La majoritatea proiectelor, expertizele specialiştilor în domeniu, care, conform normelor regulamentare, trebuie să fie specialişti de înaltă calificare din cadrul ministerului şi instituţiilor ştiinţifice în domeniu, poartă un caracter formal şi nu conţin informaţiile necesare în vederea aprecierii veridicităţii datelor despre impactul activităţii preconizate asupra mediului, perfectării documentaţiei de proiect sau completării ei conform cerinţelor stabilite;
    • Ministerul Mediului (în continuare – ministerul) şi Consiliul nu dispun de mecanisme eficiente de control intern privind monitorizarea executării lucrărilor de către beneficiarii de proiecte, cu evaluarea realizării scopurilor proiectelor;
    • Cadrul normativ este imperfect, aceasta exprimîndu-se prin necorelarea actelor normative cu cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente şi echilibrate, care să reglementeze expres şi cu precizie raporturile în domeniul utilizării mijloacelor fondului pentru protecţia mediului.   
    3.1. Cu privire la utilizarea mijloacelor FEN în valoare de 22,9 mil. lei în cadrul implementării a 6 proiecte de către Î.S. „Staţia Tehnologică de Irigare Chişinău” (în continuare – Î.S. „STI”),  în calitate de beneficiar şi antreprenor, în scopul aprovizionării cu apă potabilă a locuitorilor din localităţile rurale
    Auditul a constatat că scopurile stabilite în proiectele acceptate şi finanţate din contul mijloacelor FEN n-au fost realizate, populaţia nebeneficiind de apă potabilă pînă la momentul definitivării auditului.
    Proiectele verificate şi expertizate în modul stabilit au fost iniţiate şi achitate de către autorităţile administraţiei publice locale (Consiliul raional Străşeni, Consiliul raional Leova, primăria com.Copanca, r-nul Căuşeni), cu excepţia proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor din satul Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă, al cărui beneficiar a fost Î.S. „STI”.
    La finisarea lucrărilor, antreprenorul şi beneficiarul proiectelor – Î.S. „STI” nu a transmis în modul stabilit gestionarilor (primăria or. Străşeni, primăria or. Iargara, primăria com. Copanca, primăria s. Olăneşti) obiectivele nominalizate şi valoarea acestora, care, respectiv, nu au fost înregistrate în evidenţă, ceea ce determină neasigurarea integrităţii mijloacelor FEN şi a proprietăţii publice în valoare de 22,9 mil.lei.
    La solicitarea Curţii de Conturi din 17.11.2009, Inspecţia de Stat în Construcţii a efectuat controlul volumelor şi costului lucrărilor executate de către Î.S. „STI”, constatînd exagerări în sumă de 155,8 mii lei, admise la implementarea proiectelor: „Restabilirea prizei de apă potabilă din s.Micăuţi şi apeductului Micăuţi-Străşeni, Etapa II” – 39,3 mii lei; „Construcţia sistemului de epurare, canalizare şi aprovizionare cu apă potabilă din or.Iargara” – 68,3 mii lei; „Construcţia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Căuşeni” – 33,9 mii lei; „Reconstrucţia  apeductului şi canalizării microraionului cu construcţii cu multe nivele din satul Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă” – 14,3 mii lei.
    Subantreprenorii şi Î.S. „STI”, în urma aplicării unor coeficienţi cu care a fost majorată valoarea lucrărilor executate din  mijloacele FEN, au admis cheltuieli neîntemeiate în  sumă  de 1512,4 mii lei. La 24.05.2010, Î.S. „STI” a prezentat auditului explicaţii precum că subantreprenorii au majorat neîntemeiat cheltuielile de regie (14,5%), beneficiul de deviz (6%) şi alte cheltuieli, iar Î.S. „STI”, din greşeală, le-a achitat subantreprenorilor. Din aceeaşi explicaţie rezultă că Î.S. „STI” a inclus aceste cheltuieli în procesele-verbale de executare a lucrărilor, deoarece ele erau prevăzute în documentaţia de deviz (aprobată şi expertizată). Potrivit pct.34 din Standardul Naţional de Contabilitate nr.11 „Contracte de construcţie”, aprobat prin ordinul ministrului finanţelor nr.16 din 29.01.1999, „rezultatul contractului cu valoare fixă poate fi determinat cu certitudine în cazul în care consumurile aferente contractului de antrepriză, suportate efectiv, pot fi determinate clar, estimate cu certitudine şi comparate cu normele de deviz”. Î.S. „STI” nu a prezentat documente ce ar justifica cheltuielile pe care le-a efectuat la achiziţionarea materialelor care, ulterior, au fost transmise fără plată subantreprenorilor.
    3.1.1. Privind proiectul „Restabilirea prizei de apă potabilă din s.Micăuţi şi apeductului Micăuţi-Străşeni, Etapa II”,  beneficiar – Asociaţia Interraională de Producţie, Reparaţie şi Exploatare din Chişinău (în continuare – AIPRE Chişinău), scopul implementării căruia a fost aprovizionarea cu apă potabilă a 37000 de locuitori ai oraşului Străşeni
    Consiliul a examinat şi a aprobat spre finanţare acest proiect în valoare de 9,7 mil.lei, în baza expertizei experţilor, solicitant şi beneficiar iniţial al căruia a fost Consiliul raional Străşeni, care, la 26.12.2008, a iniţiat procedura de achiziţii publice, desemnînd drept cîştigător operatorul economic S.A. „DOST”, cu oferta în valoare de 8,9 mil.lei. La acest concurs au participat operatori economici cu oferte în valoare mai mare, comparativ cu oferta cîştigătoare (S.R.L. „Rebdacons” – 11,3 mil.lei; AIPRE Chişinău, ulterior redenumită în Î.S. „Staţia Tehnologică de Irigare Chişinău” – 11,8 mil.lei), iar ofertele S.R.L. „Prima-Fichir” şi S.R.L. „Ziditorul” au fost respinse din cauza lipsei unor documente solicitate.
    La 31.01.2009, Consiliul, în lipsa unor argumentări şi justificări, a anulat decizia de finanţare a proiectului din 26.12.2008, invocînd drept motive neprezentarea de către beneficiar a documentaţiei de proiect a lucrărilor executate de solicitant, a dării de seamă privind valorificarea primei etape a proiectului, precum şi neîncheierea cu ministerul a contractului de finanţare.
    La aceeaşi dată (31.01.2009), Consiliul a aprobat acelaşi proiect în valoare de 9,7 mil.lei, cu condiţii similare, beneficiar fiind determinat Î.S. „STI”, care, de asemenea, după cum a constatat auditul conform dosarului, avea prezentate documente analogice primului solicitant. La 17.04.2009, beneficiarul a solicitat mijloace suplimentare, motivînd cu insuficienţa de mijloace în sumă de 0,8 mil.lei. Solicitarea i-a fost satisfăcută prin aprobarea şi alocarea mijloacelor din FEN. Valoarea totală a acestor proiecte, aprobate şi finanţate, a constituit 10,4 mil.lei.
    În Tabelul nr.3 se expune situaţia comparativă a condiţiilor, costurilor solicitărilor şi rezultatelor pentru unul şi acelaşi proiect - „Restabilirea prizei de apă potabilă din s. Micăuţi şi apeductului Micăuţi-Străşeni, Etapa II”.
Tabelul nr.3
Consiliul
raional Străşeni
Î.S. „STI”
Concluzii

Valoarea ofertei selectate în procesul achiziţiilor publice –8,9 mil.lei

Valoarea proiectelor acceptate de către Consiliul de administrare al FEN şi finanţate din mijloacele FEN – 10,4 mil.lei

 1,6 mil.lei – utilizate neeconomicos, cu acordul Consiliului de administrare al fondului, admiţîndu-se cheltuieli suplimentare neîntemeiate, deşi era posibilă minimizarea costului pentru atingerea scopului

Conform caietului de sarcini şi ofertei, se preconiza montarea a 7716 metri de reţea a apeductului

Conform proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, s-au montat 4216 metri de reţea a apeductului

 3500 metri de reţea a apeductului nu au fost montaţi, ceea ce a determinat nerealizarea obiectivelor proiectului -  37000 de locuitori ai oraşului Străşeni nu beneficiază de apă potabilă

 

    Sursă: Documentele achiziţiilor publice desfăşurate de Consiliul raional Străşeni şi documentele privind executarea lucrărilor, prezentate ministerului de către Î.S. „STI”

 
    Astfel, modalitatea de examinare şi aprobare de către Consiliu a proiectelor de referinţă, cu ignorarea procedurilor legale de efectuare a achiziţiilor publice de către Consiliul raional Străşeni, a condiţionat utilizarea neeconomă şi neîntemeiată a mijloacelor publice în sumă de 1,6 mil.lei şi nerealizarea scopului proiectului de asigurare cu apă potabilă a 37000 de locuitori, nefiind montaţi 3500 metri de reţea a apeductului.
    Conform proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, anexate la raportul final şi prezentate ministerului, Î.S. „STI” a achiziţionat materiale de construcţie (ţeavă de polietilenă), care au fost transmise fără plată unor subantreprenori pentru executarea lucrărilor de montare a apeductului. Astfel, subantreprenorii (S.R.L. „Prima-Fichir” şi S.R.L. „Polimer Gaz Conducte”), nesuportînd cheltuieli pentru procurarea materialelor, urmau regulamentar6 să excludă din suma cheltuielilor directe, reflectate în procesele-verbale, valoarea acestor materiale, fără a o lua în calcul la beneficiul de deviz (6%), la cheltuielile de regie (14,5%) şi la cheltuielile limitate (2%-3,7%). De facto, valoarea materialelor primite fără plată de la antreprenorul general se excludea de către subantreprenori după efectuarea tuturor calculelor cheltuielilor indirecte menţionate, prin ce s-a majorat neîntemeiat valoarea lucrărilor executate cu suma de 874,0 mii lei (S.R.L. „Prima-Fichir” – 437,5 mii lei; S.R.L. „Polimer Gaz Conducte” – 436,5 mii lei), care au fost achitate beneficiarului de proiect din contul mijloacelor fondului.
    ______________________________
    6 Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţie-montaj prin metoda de resurse, aprobate prin ordinul ministrului ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului nr.69 din 07.09.2001 (pct.13 din Anexa A la CPL.01.01-2001). 

    Potrivit informaţiei din baza de date a IFPS, beneficiarul a înregistrat tranzacţii cu un subantreprenor (S.R.L. „Consoritmic”), care a executat lucrări în sumă de 650,0 mii lei, fără a prezenta rapoarte privind declararea şi achitarea veniturilor angajaţilor şi a plăţilor la bugetul public naţional. Avînd înregistrate tranzacţii cu unităţi economice care desfăşoară activităţi dubioase în valoare de circa 20,0 mil.lei, la 28.05.2009, S.R.L. „Consoritmic” a fost anulată ca plătitor al TVA. Conform explicaţiei, Î.S. „STI” nu este responsabilă de activitatea economică a subantreprenorului.
    Consiliul a ignorat prevederile regulamentare referitor la competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale7, informarea şi atragerea acestora în calitate de proprietari şi beneficiari ai obiectivului, ceea ce a determinat lipsa monitorizării calităţii şi volumelor lucrărilor executate în procesul realizării proiectului.
    _______________________________
    7 Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală” (art.40 şi art.43) (cu modificările ulterioare).

    Cu toate că lucrările de reparaţie a apeductului s-au executat, scopul final al implementării proiectului nu a fost atins. Apeductul nu este funcţional şi nu alimentează cu apă potabilă populaţia oraşului Străşeni. Faptul dat a fost stabilit în cadrul deplasării la faţa locului a echipei de audit, reprezentanţilor Inspecţiei de Stat în Construcţii, cu participarea antreprenorului; discuţiilor cu reprezentanţii Consiliului raional Străşeni şi ai primăriei or.Străşeni, precum şi la vizualizarea elementelor componente ale obiectivului. În edificiul staţiei de pompare a apei din s.Micăuţi, r-nul Străşeni au fost schimbate uşile şi ferestrele, 3 ferestre din care s-au montat doar pe jumătate, punîndu-se peliculă. La 4 fîntîni de acces ale rezervoarelor din s.Negreşti, r-nul Străşeni lipsesc capacele de protecţie, acestea nefiind curăţate de resturi de materiale de construcţie (mortar uscat, resturi de prundiş, nisip, pămînt etc.).
    3.1.2. Privind proiectul „Construcţia sistemului de epurare, canalizare şi aprovizionare cu apă potabilă din  or.Iargara” în valoare de 10,0 mil.lei, ale cărui obiective au fost alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor or.Iargara şi accesul la canalizare (858 de gospodării, 7 obiecte de menire social-culturală)
    Potrivit cererii de solicitare a mijloacelor FEN, la 28.01.2009, Î.S. „STI”, în calitate de beneficiar, a înaintat spre aprobare Consiliului proiectul de referinţă în valoare de 7,3 mil.lei (cu avizul expertului în domeniu), la 15.04.2009 înaintînd altă solicitare pentru cheltuieli suplimentare la acest proiect în valoare de 2,7 mil.lei (de asemenea, cu avizul expertului). Aceste proiecte au fost aprobate spre finanţare integral din contul mijloacelor fondului.
    În conformitate cu procesele-verbale de recepţie a lucrărilor, prezentate ministerului, Î.S. „STI”, în calitate de beneficiar şi de antreprenor, a executat lucrări la construcţia sistemului de epurare, canalizare şi aprovizionare cu apă în sumă de 10,0 mil.lei, prin intermediul a 7 subantreprenori. Analogic situaţiilor din proiectele menţionate mai sus, Î.S. „STI” a procurat materialele necesare pentru executarea lucrărilor şi, ulterior, le-a repartizat fără plată subantreprenorilor (S.R.L. „Polimer Gaz Construcţii” şi S.A. „Aqua-Prut”), care au majorat neîntemeiat valoarea lucrărilor cu 171,3 mii lei şi, respectiv, 252,9 mii lei, acestea fiind acceptate de către antreprenorul general şi achitate de către minister din contul mijloacelor FEN.
    În cadrul deplasării echipei de audit la faţa locului, în comun cu specialistul Inspecţiei de Stat în Construcţii şi în prezenţa antreprenorului,  la 25.03.2010,  s-a constatat că, în rezultatul executării necalitative a lucrărilor de construcţie a apeductului şi sistemelor de epurare a apelor reziduale, scopul final al implementării proiectului nu a fost atins (oraşul Iargara nu este alimentat cu apă potabilă, iar din 3 instalaţii de epurare funcţionează doar una; o instalaţie cu valoarea de circa 216,3 mii lei nu a fost montată şi cuplată la sistemul de canalizare.
    3.1.3. Privind proiectul „Construcţia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Căuşeni”, obiectivul căruia a fost alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor satului Copanca (350 de gospodării, 2 obiecte de menire social-culturală, lungimea apeductului de circa 9 km)
    Î.S. „STI”, potrivit cererii de solicitare, a beneficiat de 2,0 mil.lei pentru realizarea proiectului nominalizat.
    Potrivit proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, prezentate ministerului, Î.S. „STI” a executat lucrări la construcţia sistemului de aprovizionare cu apă în sumă de 1,9 mil.lei, inclusiv prin intermediul subantreprenorului S.R.L. „Polimer Gaz Conducte” – în valoare de 0,6 mil.lei. Beneficiarul a procurat materiale de construcţie în sumă de 0,6 mil.lei şi, analogic proiectelor precedente, le-a transmis fără plată subantreprenorului pentru executarea lucrărilor, ultimul majorînd, prin aplicarea neîntemeiată a coeficienţilor de regie, de beneficiu etc., valoarea lucrărilor executate cu suma de 138,6 mii lei, care au fost acceptate de către antreprenorul general  şi, ulterior, achitate de către minister din contul mijloacelor FEN. 
    3.1.4. Privind proiectul „Reconstrucţia apeductului şi canalizării microraionului cu construcţii cu multe nivele  din satul Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă”, ale cărui obiective au fost alimentarea cu apă potabilă a 600 de locuitori, sau a 220 de apartamente din s.Olăneşti, construcţia castelului de apă, restabilirea staţiei de pompare şi a sondei de apă
    Î.S. „STI”, potrivit cererii din 30.07.2009, a solicitat pentru realizarea proiectului de referinţă suma de 2,7 mil.lei, dar a beneficiat de mijloace ale FEN în sumă de 0,6 mil.lei, aprobate la 07.08.2009. Aprobarea şi finanţarea acestui proiect s-a realizat, cu toate că experţii în domeniu din cadrul Ministerului Mediului, în urma analizei documentelor proiectului dat, au recomandat respingerea acestuia, din cauza lipsei verificării şi expertizării documentaţiei de proiect. Ministerul Finanţelor a solicitat, la 14.07.2009, Ministerului Mediului ca în calitate de beneficiari ai proiectelor finanţate din mijloacele FEN să fie acceptate autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.
    Lucrările ce ţin de implementarea acestui proiect s-au executat şi raportat, de asemenea, prin intermediul subantreprenorului (S.R.L. „Polimer Gaz Conducte” – 318,0 mii lei), care, prin aplicarea coeficienţilor la materialele procurate de antreprenorul general, a majorat neîntemeiat valoarea lucrărilor executate cu suma de 75,6 mii lei, acestea fiind acceptate şi, ulterior, achitate de către minister din contul mijloacelor FEN.
    Deplasîndu-se la faţa locului (s. Olăneşti), echipa de audit, în comun cu specialistul de la Inspecţia de Stat în Construcţii, au stabilit că apeductul construit nu este cuplat la fîntîna arteziană, care nu funcţionează şi necesită a fi restabilită, iar locuitorii caselor de locuit cu multe nivele nu sînt aprovizionaţi cu apă potabilă. Mai mult decît atît, casele nu erau cuplate la apeduct. Cu toate acestea, beneficiarul Î.S. „STI”, anticipînd aprobarea cererii de finanţare (la 07.08.2009), încheierea contractului (la 07.09.2009) şi transferurile din contul FEN (11.09.2009 şi 23.09.2009), la 05.08.2009, a informat Consiliul despre finalizarea lucrărilor de construcţie, în urma cărora 600 de locatari beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă, ceea ce, după cum a constatat auditul, nu corespunde realităţii.
    Concluzii:
    Lipsa unor criterii de selectare a proiectelor şi a beneficiarilor, ignorarea recomandărilor autorităţilor publice centrale de specialitate, exercitarea neadecvată a atribuţiilor de către Consiliul de administrare al FEN, precum şi nemonitorizarea de către minister a calităţii implementării proiectelor, nerespectarea legislaţiei la etapa de transmitere şi înregistrare a mijloacelor alocate şi utilizate din contul FEN au determinat lipsa unei sinteze evaluate privind realizarea scopurilor proiectelor, utilizarea neîntemeiată a mijloacelor FEN în sumă de 1,7 mil.lei.
    3.2.   Privind proiectul „Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor” în valoare de 15,0 mil.lei, al cărui scop a fost curăţarea lacului de nămol şi adîncirea acestuia
    Lacul Valea Morilor este un obiect de menire social-culturală, care, conform deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.20/20 din 13.11.2008, este gestionat de către Primăria mun.Chişinău, prin intermediul Întreprinderii Municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”.
    În conformitate cu devizele locale, costul lucrărilor pentru reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor constituie 41,3 mil.lei, inclusiv pentru curăţarea fundului lacului de depuneri de nămol – 32,5 mil.lei, dintre care 15,0 mil.lei – finanţate din Fondul Ecologic Naţional.
    Cadrul juridic imperfect privind desemnarea potenţialilor beneficiari ai proiectelor finanţate din contul mijloacelor FEN a permis acceptarea S.A. „Autocomtrans” în calitate de beneficiar al proiectului „Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor” în valoare de 15,0 mil.lei. Astfel, art.86 alin.(1) din Legea nr.1515-XII prevede că alocarea mijloacelor din FEN se efectuează prin hotărîrile Consiliului de administrare al fondului, adoptate în baza examinării propunerilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice,  autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţiilor obşteşti. Concomitent, pct.15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 prevede că proiectele propuse ministerului spre finanţare din fondurile ecologice sînt prezentate de către autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderi şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate, de către organizaţiile neguvernamentale şi persoanele particulare. Astfel, prin includerea în pct.15 din Regulament a sintagmei „întreprinderi şi organizaţii,  indiferent de forma lor de proprietate...şi persoanele particulare”, a fost extinsă norma art.86 alin.(1) din Legea nr.1515-XII,  prin ce se provoacă riscul ca agenţii economici (beneficiari de proiecte) care practică activitate de antreprenoriat în scopul obţinerii profitului să utilizeze mijloacele FEN neeficient, contrar destinaţiei, evitînd procedura achiziţiilor publice şi generînd o utilizare latentă a  mijloacelor publice de către agentul economic care beneficiază de aceste mijloace, acoperind interesele sale financiare.
    În aşa mod, S.A. „Autocomtrans”, la 29.10.2008, a solicitat Consiliului examinarea şi aprobarea finanţării din mijloacele fondului a proiectului „Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor”, în valoare de 15,0 mil.lei, care la 30.10.2008 a fost aprobat spre finanţare, fără efectuarea unui studiu profund al documentelor anexate la proiect privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra obiectivului, administrarea şi transmiterea în gestiune a proprietăţii publice,  modul de evidenţă şi transmitere a volumelor lucrărilor executate.
    Beneficiarul a prezentat ministerului procese-verbale de executare a lucrărilor în valoare de  15,0 mil.lei, datate cu lunile decembrie 2008 şi martie 2009, care au fost coordonate cu gestionarul obiectului Î.M. „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”. De la lucrările executate S.A. „Autocomtrans” nu a declarat şi nu a achitat TVA. Acest fapt a fost constatat în actul de control fiscal tematic al IFS pe mun. Chişinău din 15.07.2009, în care s-a stabilit diminuarea cu 1,6 mil.lei a sumei TVA aferentă bugetului şi diminuarea cu 6,6 mil.lei a venitului impozabil pe anul 2008, calculîndu-se sancţiuni conform legislaţiei în vigoare.
    Prin examinarea documentelor primare (facturi fiscale, acte de recepţie a lucrărilor etc.), anexate la raportul final, prezentat ministerului, auditul a constatat că S.A. „Autocomtrans”, prin intermediul subantreprenorilor, a executat lucrări în valoare de 10,0 mil.lei (circa 66,8%), iar suma de 4,4 mil.lei a fost utilizată de către aceasta pentru acoperirea cheltuielilor proprii, la executarea lucrărilor, ce ţin de retribuirea muncii, achitarea plăţilor la bugetul public naţional, restituirea creditelor, procurarea valorilor materiale etc. Pentru diferenţa de 550,0 mii lei S.A. „Autocomtrans” nu a prezentat documente justificative.
    Cu toate că S.A. „Autocomtrans”, potrivit proceselor-verbale din decembrie 2008 şi martie 2009, a finisat lucrările prevăzute de proiect, utilizînd integral suma de 15,0 mil.lei, în lunile aprilie – septembrie 2009 a mai recepţionat  de la 2 subantreprenori lucrări în valoare de 4,9 mil.lei (S.R.L. „Consantrans” – 4642,0 mii lei, S.R.L. „Danrem-trans”– 231,6 mii lei), atribuindu-le neîntemeiat la lucrările executate în cadrul proiectului şi achitate din mijloacele FEN. Această situaţie determină riscul neexecutării conforme a lucrărilor în valoare de 4,9 mil.lei, raportate şi finanţate din contul FEN.
    Potrivit explicaţiei, S.R.L. „Consantrans” a executat lucrări la obiectivul ”Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor” începînd cu luna decembrie 2006 pînă în prezent, iar procesele-verbale şi facturile fiscale au fost semnate în  luna septembrie 2009 (cînd a fost transferată S.A. „Autocomtrans” ultima tranşă în sumă de 9,0 mil.lei din mijloacele FEN), pentru a nu calcula TVA la bugetul public naţional şi a nu achita penalităţi pentru neplata în termen a  impozitelor. 
    După cum a constatat auditul,  ministerul,  sau beneficiarul de proiect, la primirea-predarea lucrărilor,  nu a solicitat de la Inspecţia de Stat în Construcţii verificarea şi avizarea volumelor lucrărilor executate în cadrul proiectului, conform prevederilor pct.4.1. din contractul privind finanţarea proiectului.
    Raportarea neautentică ministerului de către S.A. „Autocomtrans” a executării lucrărilor de curăţare şi evacuare a nămolului  a fost determinată de lipsa controlului din partea ministerului asupra executării lucrărilor. Mai mult decît atît, ministerul, desemnînd S.A. „Autocomtrans” ca beneficiar al proiectului,  practic a lipsit gestionarul obiectului (Î.M. „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”) de posibilitatea monitorizării derulării lucrărilor (volumele real executate şi calitatea acestora).
    Conform informaţiei oficiale din baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), s-a stabilit că administratorul S.A. „Autocomtrans” este şi fondator cu cota de participare 100% în capitalul social al S.R.L. „Consantrans”, care a executat pentru S.A. „Autocomtrans” lucrări de subantreprenoriat la curăţirea lacului Valea Morilor în valoare de 7,4 mil. lei (inclusiv TVA), ce constituie circa 50% din valoarea lucrărilor raportate ca executate şi finanţate din mijloacele FEN.
    Concluzii:
    Cadrul legislativ imperfect, lipsa monitorizării şi exercitării controlului asupra executării proiectului au permis realizarea acestuia cu carenţe şi neregularităţi, determinînd riscul nerealizării integrale de către beneficiar a lucrărilor raportate şi finanţate din contul mijloacelor fondului în sumă de 4,9 mil.lei, precum şi al obţinerii unui profit. 
    3.3.  Privind proiectul „Efectuarea lucrărilor de îngrijire, conducere, regenerare, conservare a pădurilor şi amenajarea lor”, destinat Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”, în valoare de 3,0 mil.lei, ale cărui scopuri au fost regenerarea pădurilor şi împădurirea terenurilor fondului forestier, extinderea terenurilor împădurite şi crearea perdelelor forestiere de protecţie
    La 24.11.2008, Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva” a înaintat spre aprobare şi finanţare din mijloacele FEN proiectul nominalizat şi, conform devizelor anexate, urma să îndeplinească lucrări de doborîre a arboretelor, curăţire a tulpinilor de ramuri, secţionare, sortare şi colectare a masei lemnoase.
    Consiliul, la 05.12.2008, a acceptat şi aprobat proiectul în sumă de 3,0 mil.lei, beneficiar de proiect fiind stabilită Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, iar durata de executare a proiectului – de la 08.12.2008 pînă la 20.02.2009. În procesul-verbal de recepţie a lucrărilor se menţionează că „suma aprobată va fi utilizată doar pentru regenerarea pădurilor şi împădurirea terenurilor fondului forestier,  extinderea terenurilor împădurite şi crearea perdelelor forestiere de protecţie”.
    Cu toate că Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva” a fost aprobată de către Consiliu ca beneficiar al proiectului, ministerul, la 08.12.2008, a încheiat contracte de finanţare a proiectului cu 21 de întreprinderi din subordinea acesteia, în baza cărora mijloacele FEN s-au transferat la conturile de decontare ale acestora în luna decembrie 2008 (1,5 mil.lei), în lipsa expertizei prevăzute regulamentar, şi în lunile mai-iunie 2009 (1,5 mil.lei), cu avizul negativ al expertului.
    Ministerul a acceptat, conform dărilor de seamă, bonuri de lucru, în care întreprinderile silvice justifică că au executat doar lucrări de tăiere şi colectare a masei lemnoase, ceea ce contravine scopului proiectului şi prevederilor contractuale.
    La 01.04.2009, expertul ministerului a întocmit un aviz negativ privind neadmiterea finanţării tranşei a doua a proiectului, deoarece executarea lucrărilor nu se efectuează conform normelor legale8, în exclusivitate la împădurirea terenurilor, iar sursele de finanţare a investiţiilor capitale pentru regenerarea fondului forestier se compun din veniturile obţinute de către organele silvice de stat de la comercializarea masei lemnoase, eliberarea lemnului pe picior, comercializarea produselor lemnoase şi materialelor lemnoase auxiliare.
    _____________________________
   
8 Codul silvic, adoptat prin Legea nr.887-XIII din 21.06.1996 (art.21 lit.d) şi art.47) (cu modificările ulterioare).

    Potrivit scrisorii din 22.04.2009, Consiliul a atenţionat beneficiarul (Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”) că, conform dărilor de seamă prezentate, mijloacele din prima tranşă au fost utilizate doar pentru lucrări de doborîre, curăţare, sortare şi recoltare a masei lemnoase, iar dările de seamă privind  utilizarea tranşei a doua vor fi acceptate exclusiv pentru lucrări de plantare, creare şi extindere a terenurilor împădurite.
    La 13.05.2009, beneficiarul a atenţionat suplimentar ministerul asupra faptului că în cadrul proiectului dat regenerarea pădurii urma să fie efectuată „în mod natural, adică înlocuirea arboretelor tăiate cu arborete provenite din lăstari sau din seminţele care deja există în sol”, ceea ce denotă că beneficiarul nici nu intenţiona să execute lucrările de împădurire în cadrul acestui proiect. Aceasta este încă o dovadă a neoportunităţii  acceptării proiectului pentru finanţare.
    În circumstanţele expuse mai sus, Consiliul a permis finanţarea, iar ministerul a transferat întreprinderilor silvice tranşa II (1,5 mil.lei) în lunile mai-iunie 2009.
    Întru verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor FEN în cadrul implementării acestui proiect, au fost colectate probe la 5 întreprinderi silvice (Î.S.S. „Nisporeni-Silva”, Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Bălţi”,     Î.S. „Hînceşti-Silva”, Î.S. „ÎCS-Străşeni”, Î.S.S. Chişinău), stabilindu-se următoarele:
    • Conform planurilor anuale de producere ale întreprinderilor silvice,  indicatorii de bază ce ţin de lucrările executate şi finanţate din contul mijloacelor FEN nu au fost majoraţi cu aceste sume;
    • Potrivit informaţiei Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva” referitor la completarea bonurilor de lucru pentru darea de seamă la contractele încheiate conform proiectului (anexate la scrisoarea din 11.12.2008), beneficiarul îi obligă pe directorii întreprinderilor silvice ca „în darea de seamă (în bonurile de lucru) să se indice lucrările denumite reieşind din denumirea proiectului”, ultimii corectînd sau întocmind documentele prezentate conform indicaţiei;
    • Mijloacele băneşti din FEN (prima tranşă), încasate la conturile de decontare ale acestor întreprinderi (soldurile cărora constituind sume nesemnificative sau egale cu zero), au fost utilizate conform extraselor bancare şi ordinelor de plată pentru  procurarea autoturismelor,  iar tranşa a doua, conform aceloraşi probe, s-a utilizat pentru acoperirea unor cheltuieli aferente activităţii sale (achitarea impozitelor, decontări cu furnizorii etc.).
    Concluzii: Proiectul de referinţă a fost acceptat spre examinare, aprobare, contractare şi finanţare în condiţii neadmisibile de utilizare a mijloacelor FEN, ţinîndu-se cont de prevederile legale şi documentele prezentate de beneficiar în raport cu scopul stabilit de proiect, ceea ce a determinat nerealizarea obiectivului proiectului şi utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor FEN (3,0 mil.lei), inclusiv neaducîndu-se şi contribuţia respectivă la protecţia mediului.
    3.4. Privind proiectul „Amenajarea a 20 de fîntîni” în valoare de 324,8 mii lei, al cărui scop a fost îmbunătăţirea substanţială a calităţii apei prin amenajarea  fîntînilor
    Proiectul a fost examinat şi înaintat spre finanţare din contul mijloacelor FEN  de către primăria comunei Corjova, r-nul Dubăsari, ţinîndu-se cont de indicaţia Guvernului din 31.01.2008 şi fiind susţinut prin planul de acţiuni privind soluţionarea problemelor cu care se confruntă locuitorii comunei Corjova. Responsabili de realizarea acestei măsuri au fost desemnaţi ministerul şi primarul comunei Corjova, iar beneficiar al proiectului – primăria comunei Corjova, cu care a fost încheiat contractul.
    Auditul a constatat că procedurile de achiziţii publice au fost efectuate cu unele abateri de la prevederile legale, cum ar fi: lipsa informaţiei despre publicarea anunţului în buletinul achiziţiilor publice; evaluarea formală a ofertelor, fără indicarea punctajului acumulat; lipsa informaţiei despre experienţa în domeniu a operatorilor economici; lipsa datelor privind existenţa şi depunerea de către operatorii economici a documentelor necesare pentru participare la licitaţie şi a  garanţiei de bună execuţie a lucrărilor etc.
    Astfel, primăria comunei Corjova a desemnat drept cîştigător  agentul economic care a fost  înregistrat la Camera Înregistrării de Stat cu 2 zile înainte de această procedură. Întreprinderea creată nu avea experienţă în domeniu, personal angajat cu vechime, maşini şi utilaje pentru executarea lucrărilor corespunzătoare (conform bilanţului). În aceste circumstanţe, primăria com.Corjova a încheiat, la 23.06.2008, cu S.R.L. „Totalproficons” contractul cu privire la amenajarea a 20 de fîntîni în valoare de 324,0 mii lei.
    Documentele de executare a lucrărilor, prezentate de antreprenor  în luna decembrie 2008, s-au întocmit cu neregularităţi. Astfel, în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor au fost incluse cheltuieli pentru salarizare (34,1 mii lei); contribuţii pentru asistenţa socială şi medicală (9,2 mii lei); taxa pe valoarea adăugată (40,6 mii lei), care în realitate n-au fost efectuate, deoarece, conform informaţiei din baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, antreprenorul, în perioada de la 18.06.2008 pînă la 31.12.2008, nu a fost înregistrat ca contribuabil al TVA, avînd angajate 4 persoane cu salariul total calculat şi declarat (pentru 5 luni ale a.2008) în sumă de 10,5 mii lei.
    Din cele menţionate rezultă că antreprenorul a inclus neîntemeiat în procesul-verbal cheltuieli în sumă de 77,0 mii lei (TVA – 40,6 mii lei; cheltuieli pentru remunerarea muncii – 23,6 mii lei; contribuţii la bugetul public naţional – 6,4 mii lei; cheltuieli de regie şi beneficiu – 6,4 mii lei ).
    La finisarea lucrărilor aferente proiectului, precum şi în cadrul ieşirii echipei de audit la faţa locului (15.04.2010), beneficiarul acestuia – primăria com. Corjova, nu a solicitat şi nu dispune de analizele de laborator necesare pentru confirmarea faptului că apa din fîntîni corespunde standardelor pentru apă potabilă, ceea ce nu confirmă contribuirea la sporirea  calităţii apei şi nu justifică atingerea scopului proiectului.
    Concluzii: Ministerul şi primarul comunei Corjova, desemnaţi de către Guvern drept responsabili de realizarea proiectului, nu au efectuat un control riguros, care să asigure procesul executării adecvate a proiectului fără abateri şi încălcări de la normele legale. Din cauza lipsei acestui control, a fost constatată utilizarea nejustificată a mijloacelor FEN (77,0 mii lei) şi nerealizarea scopului proiectului.
    3.5. Privind proiectul „Reparaţia sistemului de apeduct şi canalizare al Staţiunii turistice Satul Moldovenesc” în valoare de 300,0  mii lei (beneficiar –S.R.L. „Satul Moldovenesc”), al cărui scop a fost aprovizionarea cu apă potabilă, în exclusivitate a staţiei turistice, care este gestionată de către S.R.L. „Satul Moldovenesc”, s. Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni
    Beneficiarul proiectului este subiect al antreprenoriatului, care acordă populaţiei servicii de agrement contra plată (odihnă, pescuit, alimentare publică etc.). 
    În conformitate cu documentele de solicitare a finanţării proiectului din 10.02.2009, S.R.L. „Satul Moldovenesc” a solicitat cofinanţare din contul mijloacelor FEN în sumă de 486,2 mii lei, indicînd şi aportul personal la executarea proiectului – în sumă de 186,2 mii lei, pentru care nu a anexat documentaţia de proiect a lucrărilor de reparaţie a apeductului şi canalizării, verificată şi expertizată în modul stabilit.
    La 11.03.2009, Consiliul a aprobat valoarea proiectului de 300,0 mii lei, fiind semnat contractul în vederea executării lucrărilor pentru acest proiect.
    La finalizarea lucrărilor, beneficiarul a prezentat ministerului raportul, anexînd documente privind cheltuielile în sumă de 486,2 mii lei şi cheltuielile proprii în sumă de 186,2 mii lei.
    Verificarea efectuată de audit a relevat că beneficiarul a achiziţionat materiale de construcţie, necesare pentru executarea lucrărilor aferente proiectului, de la 2 agenţi economici, în valoare de 250,0 mii lei (S.R.L. „Servtel-Electro” – 54,6 mii lei,  S.R.L. „Cotelnic-Agro” – 195,4 mii lei). De menţionat că, conform bazei de date a IFPS, fondatorul şi conducătorul S.R.L. „Satul Moldovenesc” este  concomitent fondator şi conducător al S.R.L. „Cotelnic-Agro” şi înregistrat în calitate de contabil la S.R.L. „Servtel-Electro”, situaţie ce determină riscul nejustificării tranzacţiilor efectuate.
    Auditul a constatat un anumit risc şi în situaţia cînd S.R.L. „Satul Moldovenesc”, imediat după încheierea cu ministerul, la 08.04.2009, a contractului, la 09.04.2009, a încheiat cu S.R.L. „Electro Pompe Service-Grup” contractul de prestare a serviciilor de reparaţie a sondei şi a reţelelor de apeduct subterane în valoare de 140,8 mii lei. Pe acest contract este aplicată ştampila altui agent economic – S.R.L. „Cotelnic-Agro”, ceea ce provoacă anumite suspiciuni privind justificarea legală a acestui act.
    Conform procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate în cadrul proiectului din 11.05.2009, antreprenorul S.R.L. „Electro Pompe Service-Grup” a executat lucrări pentru S.R.L. „Satul Moldovenesc” în valoare de 486,2 mii lei, inclusiv valoarea utilajului şi a materialelor de construcţie (procurate de beneficiar). În realitate, conform informaţiei din baza de date a IFPS, S.R.L. „Electro Pompe Service-Grup”, în perioada lunilor ianuarie-iunie 2009, potrivit declaraţiilor privind TVA, nu a efectuat livrări de valori materiale, servicii către S.R.L. „Satul Moldovenesc” şi alţi agenţi economici şi nu a calculat la buget TVA. De asemenea, pentru lunile aprilie-mai (perioada executării lucrărilor de către antreprenor), acesta nu a calculat şi nu a achitat salarii angajaţilor şi, respectiv, plăţi la bugetul public naţional.
    Mai mult decît atît, S.R.L. „Electro Pompe Service-Grup” a reflectat în procesul-verbal prezentat beneficiarului şi ministerului cheltuieli neefectuate şi neîntemeiate în sumă totală de 201,2 mii lei, inclusiv: pentru remunerarea muncii – 70,0 mii lei; plăţi la bugetul public naţional – 23,9 mii lei; transportarea materialelor – 5,2 mii lei (materialele au fost transportate de către beneficiar); cheltuieli de regie, beneficiu – 50,1 mii lei; TVA – 57,1 mii lei.
    Concluzii: Lipsa unui studiu profund la evaluarea şi acceptarea necesităţii proiectului, precum şi a beneficiarului a determinat prezenţa unor riscuri majore la realizarea şi raportarea proiectului, cu utilizarea neîntemeiată a mijloacelor FEN (201,2 mii lei).
    3.6. Referitor la douăsprezece proiecte privind premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa departamentală, în valoare de 1,3 mil.lei şi şaisprezece proiecte privind achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale în sumă de 1,6 mil.lei
    3.6.1. În contextul art.85 lit.h) din Legea nr.1515-XII, care statuează utilizarea mijloacelor fondurilor ecologice pentru „premierea colectivelor, indiferent de apartenenţa departamentală, ce au adus un aport real în domeniul protecţiei mediului”, auditul a constatat că proiectele „cu privire la premierea specialiştilor ministerului, membrilor Consiliului de administrare şi colaboratorilor unor instituţii din subordine”, înaintate de către minister şi unele instituţii din subordine spre aprobare Consiliului, nu sînt argumentate. Acestea nu conţin criteriile de evaluare a aportului real al acestora, a rezultatelor obţinute în domeniul protecţiei mediului de către fiecare angajat al ministerului şi membru al Consiliului care au beneficiat de premii. Documentele anexate la aceste proiecte (cererea de solicitare, cuantumul mijloacelor FEN, argumentarea de proiect) sînt întocmite formal, în lipsa reglementării unui sistem de evaluare a rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele stabilite pentru fiecare colectiv, angajat şi fiecare sarcină, care să se bazeze pe regulamente, fişele postului, planuri de lucru etc. Premiile au fost achitate cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi de Paşti, Zilei Independenţei, sărbătorii „Limba noastră”, altor sărbători. 
    Astfel, în contextul celor expuse, în lipsa unor reglementări exhaustive privind determinarea şi evaluarea aportului real adus în domeniul protecţiei mediului, din contul mijloacelor FEN, s-au achitat angajaţilor din sistem premii în sumă totală de 1,3 mil. lei, inclusiv în anul 2008 – 0,7 mil. lei (7 proiecte), în anul 2009 – 0,6 mil. lei (5 proiecte).
    3.6.2. În conformitate cu art.85 lit.c) din Legea nr.1515-XII, mijloacele fondurilor ecologice pot fi folosite „numai în limita activităţilor de procurare de mijloace tehnice, utilaje, aparatură, reactive pentru laboratoarele autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu şi subdiviziunile ei”. Reieşind din pct.12 lit.d) din Regulamentul aprobat prin  Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998, această normă a fost limitată cu admiterea utilizării mijloacelor fondurilor ecologice pentru “crearea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a structurilor de protecţie a mediului, inclusiv ţinerea evidenţei statistice a fondurilor ecologice”.     Astfel, norma Hotărîrii Guvernului nominalizate exclude reglementarea exhaustivă privind tipul, necesitatea şi destinaţiile mijloacelor, orientate pentru crearea şi consolidarea bazei tehnico-materiale, precum şi structurile de protecţie a mediului.
    Aceste circumstanţe au creat premisele de aplicare incorectă a legislaţiei, direcţionînd mijloace semnificative ale FEN (1,6 mil.lei) pentru acoperirea unor cheltuieli ale ministerului şi instituţiilor din subordine, ceea ce nu reprezintă scopul FEN, stabilit prin lege.
    Verificarea proiectelor privind achitarea cheltuielilor pentru crearea şi consolidarea bazei tehnico-materiale în anii 2008-2009, înaintate spre aprobare Consiliului şi finanţate din contul mijloacelor FEN (1,6 mil.lei, beneficiari de proiecte fiind ministerul şi unele instituţii din subordine), a relevat că finanţarea lor s-a efectuat cu abateri de la prevederile legale, acestea fiind utilizate pentru procurarea mijloacelor de transport, televizoarelor, aparatelor video şi foto, mobilierului, combustibilului, climatizoarelor, computerelor, pentru reparaţiile curente ale încăperilor unor instituţii din subordine etc.
    Concluzii: Faptele expuse denotă că Consiliul, care este responsabil de utilizarea conformă a mijloacelor FEN, şi ministerul, ca gestionar al mijloacelor FEN şi abilitat cu exercitarea controlului asupra acestuia, în perioada anilor 2008-2009, au decis şi au utilizat contrar destinaţiei mijloace ale FEN în sumă de 2,9 mil.lei.
    4. Privind executarea cerinţelor Curţii de Conturi
    Conform cerinţelor pct.3.1. din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 12.06.2008 „Privind Raportul asupra auditului regularităţii efectuat la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi la unele instituţii din subordine pe perioada anului 2007”, ministerul urma să nu admită utilizarea mijloacelor FEN şi ale instituţiilor subordonate pentru întreţinerea aparatului central. Curtea de Conturi a fost informată despre executarea acestei cerinţe.
    Prezentul audit a constatat că, în realitate, ministerul n-a executat cerinţele Curţii de Conturi, continuînd în perioada auditată practica utilizării nejustificate a mijloacelor FEN.
IV. Recomandări
    Reieşind din constatările expuse în Raport, se recomandă Ministerului Mediului, în comun cu Consiliul de Administrare al FEN:
    4.1. Să elaboreze şi să implementeze un sistem de management financiar şi control care va determina administrarea regulamentară şi eficientă a fondului, cu delimitarea strictă a competenţelor şi responsabilităţilor pentru toate structurile (persoane cu funcţii de răspundere) delegate cu atribuţii respective în procesul activităţii FEN la toate etapele (selectare, evaluare, contractare, finanţare şi raportare, cu evaluarea impactului proiectului).
    4.2. Să elaboreze şi să înainteze Guvernului, spre aprobare, Strategia de utilizare durabilă a mijloacelor FEN, care să includă: stabilirea domeniilor prioritare ale utilizării resurselor financiare ale fondului; nomenclatorul condiţiilor exhaustive pentru evaluarea şi selectarea proiectelor şi a potenţialilor beneficiari de proiecte; lista exhaustivă a restricţiilor pentru potenţialii beneficiari de proiecte etc.
    4.3. La evaluarea, acceptarea şi justificarea proiectelor, să se determine şi să se monitorizeze înregistrarea şi reflectarea în evidenţă a mijloacelor publice  şi a valorii proprietăţii publice.
    4.4. Excluderea practicii de acceptare şi finanţare a proiectelor înaintate de agenţii economici ce practică activitate de antreprenoriat, prin ce nu se respectă principiile achiziţiilor publice şi se admite utilizarea mijloacelor FEN în scopuri de obţinere de către aceştia a profitului.
    4.5. Să elaboreze un plan de măsuri privind restabilirea în conformitate cu legislaţia a mijloacelor fondului în sumă de 2,0 mil.lei, alocate şi utilizate neîntemeiat la implementarea proiectelor:
    • Restabilirea apeductului Micăuţi-Străşeni (beneficiar – Î.S. „STI”) – 0,9 mil.lei;
    • Construcţia sistemului de epurare, canalizare şi aprovizionare cu apă potabilă  din  or.Iargara, r-nul Leova (beneficiar – Î.S. „STI”) – 0,5 mil.lei;
    • Construcţia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Căuşeni (beneficiar – Î.S. „STI”) – 0,2 mil.lei;
    • Reconstrucţia  apeductului microraionului cu construcţii cu multe nivele  din satul Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă (beneficiar – Î.S. „STI”) – 0,1 mil.lei;
    • Amenajarea a 20 de fîntîni (beneficiar – primăria comunei Corjova, r-nul Dubăsari) – 0,1 mil.lei;
    • Reparaţia sistemului de apeduct şi canalizare al Staţiunii turistice „Satul Moldovenesc” (beneficiar – S.R.L. „Satul Moldovenesc”) – 0,2 mil.lei.
    4.6. Să elaboreze un plan de măsuri privind restabilirea conform legislaţiei în vigoare a mijloacelor fondului în sumă de 5,9 mil.lei, alocate şi utilizate contrar destinaţiei pentru proiectele:
    • Privind premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa departamentală – 1,3 mil.lei, şi privind achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale – 1,6 mil.lei;
    • Efectuarea lucrărilor de îngrijire, conducere, regenerare, conservare a pădurilor şi amenajarea lor (beneficiar – AS „Moldsilva”) – 3,0 mil.lei.
    4.7. Să se determine, cu proprietarul obiectivului  „Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor” – Primăria mun. Chişinău, asupra justificării volumelor lucrărilor executate şi raportate în valoare de 4,9 mil.lei.
    4.8. La implementarea proiectelor în domeniul aprovizionării cu apă, să solicite gestionarilor obiectivelor (primăria comunei Corjova, primăria or. Iargara, primăria comunei Copanca) certificarea calităţii apelor şi corespunderea acestora cu standardele pentru apă potabilă.
    Se recomandă Ministerului Mediului:
    4.9. Să stabilească un plan de măsuri, aprobat de minister şi Consiliu, în vederea monitorizării stricte a administrării mijloacelor fondului la toate etapele, care va include: determinarea structurii (persoana cu funcţii de răspundere) căreia i se va delega funcţia de monitorizare şi control, a metodelor/procedurilor de asigurare a monitorizării; măsurile de responsabilitate; metodele de restabilire a mijloacelor utilizate neregulamentar etc.
    4.10. Pentru a înlătura discrepanţele şi neregularităţile dintre normele de drept depăşite, să înainteze propuneri de reexaminare a prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1988, asigurînd compatibilitatea cu normele legale în domeniul mediului şi racordîndu-le la cerinţele internaţionale de protecţie a mediului, parte la care este Republica Moldova.
    4.11. Să elaboreze şi să aprobe un nou regulament de funcţionare a  Consiliului de administrare al FEN, care să corespundă cerinţelor managementului relevant şi eficient de gestionare a mijloacelor FEN.
V. Opinia de audit
    Opinia contrară privind rapoartele financiare:
    În opinia auditului, ţinîndu-se cont de efectele denaturărilor semnificative,  condiţionate de utilizarea neîntemeiată a sumei de 1,9 mil.lei, utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor publice în sumă de 3,1 mil.lei şi de raportarea sumei de 4,9 mil.lei după justificarea lucrărilor executate,  Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului special pe anul 2009 nu oferă o imagine reală şi fidelă.     Opinia contrară privind regularitatea:
    În opinia auditului, efectele denaturărilor semnificative au fost condiţionate de nerespectarea principiilor privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice prin acceptarea finanţării proiectelor înaintate de agenţii economici ce practică activitate de antreprenoriat; neînregistrarea regulamentară la gestionarii bunurilor publice a valorii şi a drepturilor de proprietate asupra acestora; acceptarea spre examinare, aprobare, contractare şi finanţare a unor proiecte în condiţii neadmisibile, ce nu corespund scopurilor legale de utilizare a mijloacelor FEN; acceptarea de la antreprenorii generali a documentelor justificative privind executarea lucrărilor, care s-au efectuat prin intermediul subantreprenorilor, cu majorarea neîntemeiată a valorii acestora etc.

    Controlor superior de stat,
    auditor public                                    Iurie Ispas