*HGO834/2008 Versiunea originala
ID intern unic:  335726
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 834
din  07.07.2008
cu privire la Sistemul informaţional integrat al Serviciului Grăniceri
Publicat : 15.07.2008 în Monitorul Oficial Nr. 125-126     art Nr : 841
    Pentru realizarea art.10 al Legii nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.157-160, art.612), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Concepţia Sistemului informaţional integrat al Serviciului Grăniceri (se anexează).
    2. Se desemnează Serviciul Grăncieri în calitate de deţinător al Sistemului informaţional integrat al Serviciului Grăniceri.
   3. Serviciul Grăniceri va asigura elaborarea şi implementarea, în termen de trei luni, a produselor de program necesare pentru accesul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice la Sistemul informaţional integrat al Serviciului Grăniceri.

    Prim-ministru                                                       Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul dezvoltării informaţionale                     Pavel Buceaţchi

    Nr. 834. Chişinău, 7 iulie 2008.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr. 834 din 7 iulie 2008
CONCEPŢIA
Sistemului informaţional integrat al
 Serviciului Grăniceri

Introducere
    În ultimii ani Republica Moldova a întreprins paşi concreţi în vederea asigurării securităţii frontierei de stat, inclusiv cu asistenţa Uniunii Europene, prin lansarea activităţii Misiunii de asistenţă la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei. Graţie implicării experţilor europeni în dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat a Republicii Moldova, în comun cu organele competente în domeniul frontalier, s-a reuşit într-o perioadă scurtă optimizarea activităţii acestor organe. Totodată, se impune dezvoltarea de mai departe a managementului integrat al frontierei prin utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne. Serviciul Grăniceri va asigura modernizarea managementului integrat al frontierei de stat, inclusiv prin crearea Sistemului informaţional integrat în conformitate cu exigenţele internaţionale şi europene.
    Crearea Sistemului informaţional integrat al Serviciului Grăniceri presupune nu numai formarea resurselor informaţionale cu referire la evenimentele ce au loc la frontieră, dar şi acumularea, stocarea şi prezentarea lor conform legislaţiei în vigoare, reieşind din competenţa funcţională. Concepţia Sistemului informaţional integrat al Serviciului Grăniceri (în continuare - Concepţia) formulează cerinţele de bază pentru implementarea noilor tehnologii informaţionale în activitatea Serviciului Grăniceri, scopul final fiind eficientizarea managementului integrat al frontierei de stat.
Capitolul I
Generalităţi
    1. Definiţia sistemului
    Sistemul informaţional integrat al Serviciului Grăniceri (în continuare -SIISG) reprezintă ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale, al procedurilor şi mijloacelor de acumulare şi utilizare a informaţiei menite să contribuie la realizarea obiectivelor instituţiei. Ca rezultat al funcţionării sistemului, se formează resursa informaţională unică a Serviciului Grăniceri.
    SIISG este parte componentă a Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova (fig.1).

    Fig.1. Locul SIISG în  cadrul Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova

    2. Destinaţia SIISG
    SIISG este destinat pentru colectarea, prelucrarea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre persoanele fizice şi mijloacele de transport care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, despre evenimentele ce au loc pe segmentul verde al frontierei, cu punerea acestor informaţii la dispoziţia autorităţilor publice competente, altor persoane fizice şi juridice, în conformitate cu Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri, Legea nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova, precum şi cu alte acte legislative şi normative în vigoare.
    3. Scopul creării SIISG
    Scopul de bază al creării SIISG constă în realizarea unui management integrat, coerent şi eficace al frontierei de stat, pentru asigurarea nivelului adecvat de securitate pe toate sectoarele hotarului Republicii Moldova, alineat la cerinţele comunitare, care să asigure sporirea gradului de securitate a persoanelor, respectînd drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră. Scopul SIISG poate fi atins prin realizarea următoarelor obiective:
    a) asigurarea autorităţilor administraţiei publice competente cu informaţii veridice şi operative privind intrarea/ieşirea persoanelor şi mijloacelor de transport, necesare pentru luarea deciziilor judicioase la nivel de stat;
    b) micşorarea timpului de staţionare în punctele de trecere a frontierei de stat a persoanelor şi a unităţilor de transport ce traversează frontiera de stat;
    c) sporirea gradului de stabilitate internă a statului, exercitînd un control strict (filtru informaţional), prin intermediul înregistrării şi verificării persoanelor fizice şi a unităţilor de transport ce traversează frontiera de stat;
    d) formarea unei bănci de date privind traversarea frontierei de către persoanele fizice şi unităţile de transport;
    e) asigurarea interacţiunii efective între ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale interesate;
    f) depistarea persoanelor, mijloacelor de transport, documentelor anunţate în căutare, a cetăţenilor străini şi apatrizilor cărora intrarea în Republica Moldova le-a fost interzisă;
    g) colectarea şi stocarea datelor privind starea criminogenă la frontieră, păstrarea acestor date într-un spaţiu unic;
    h) elaborarea metodologiei şi a criteriilor de identificare a riscului, potenţialului risc, profilurilor de risc;
    i) aprecierea pierderilor posibile în cazurile apariţiei potenţialului risc, precum şi pierderile cauzate de riscurile depistate;
    j) identificarea măsurilor de prevenire a riscului, minimalizarea lui şi stabilirea resurselor necesare pentru aceasta;
    k) elaborarea metodologiei de evaluare a eficacităţii resurselor şi de aplicare practică a măsurilor de prevenire şi combatere a delictelor frontaliere;
    l) controlul practic al măsurilor aplicate pentru contracararea şi minimalizarea riscurilor la frontieră;
    m) fixarea încălcărilor regimului frontierei de stat;
    n) accesul rapid la resursele informaţionale ale Serviciului Grăniceri;
    o) fixarea rezultatelor supravegherii frontierei de stat pe sectorul verde.
    4. Principiile de bază ale creării SIISG
    SIISG este creat în conformitate cu principiile generale de edificare a sistemelor informaţionale automatizate, cele de bază fiind:
    principiul primei persoane/centrului unic, care semnifică existenţa unui conducător real de rang superior, cu abilităţi suficiente pentru luarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a sistemului;
    principiul temeiniciei datelor SIISG, care presupune introducerea datelor în sistem în baza documentelor autentice;
    principul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;
    principul confidenţialităţii informaţiei, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a colaboratorilor responsabili de prelucrarea informaţiei în SIISG pentru utilizarea şi difuzarea neregulamentară a informaţiei confidenţiale personificate;
    principul securităţii informaţionale, care presupune asigurarea nivelului dorit al integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi eficienţei protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, deteriorării şi utilizării neautorizate. Securitatea sistemului presupune rezistenţa la atacuri şi protecţia caracterului secret, a integrităţii şi pregătirea pentru lucru atît a sistemului, cît şi a datelor lui;
    principiul compatibilităţii sistemului informaţional cu sistemele existente autohtone şi străine.
Capitolul II
Cadrul juridico-normativ al SIISG
    5. Cadrul juridico-normativ al SIISG
    Cadrul juridico-normativ al SIISG se bazează pe legislaţia naţională în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea SIISG sînt reglementate de următoarele acte legislative şi normative:
    a) Legea nr.45-XIII din 12 aprilie 1994 privind activitatea operativă de investigaţii;
    b) Legea nr.106-XIII din 17 mai 1994 cu privire la secretul de stat;
    c) Legea nr. 108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova;
    d) Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
    e) Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    f) Legea nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală;
    g) Legea nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal;
    h) Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
    i) Legea nr. 162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri;
    j) Hotărîrea Guvernului nr.735 din 11 iunie 2002 “Cu privire la sistemele speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova”;
    k) Hotărîrea Guvernului nr. 562 din 22 mai 2006 “Cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale automatizate de stat”;
    l) Hotărîrea Guvernului nr. 1032 din 6 septembrie 2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”.
Capitolul III
Spaţiul funcţional al SIISG
    6. Funcţiile SIISG
    SIISG urmează să îndeplinească, pe lîngă funcţiile specifice determinate de obiectivele, scopurile şi destinaţia prezentei Concepţii, şi funcţiile de bază ale sistemului informaţional tip, stabilite în concepţia sistemului informaţional integrat de stat, cele de bază fiind:
    a) formarea băncii de date, care include funcţiile de introducere a datelor în evidenţa iniţială, actualizarea şi radierea lor din evidenţă. Aceste funcţii se realizează în cadrul colectării datelor despre obiectele de evidenţă, precum şi pe parcursul schimbului de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Informaţiile privind obiectul de evidenţă se introduc în banca de date a SIISG numai pe baza documentelor ce confirmă autenticitatea lor, cu referinţe stricte la documentul în baza căruia s-a efectuat actualizarea datelor;
    b) organizarea asigurării informaţionale din banca de date;
    c) asigurarea calităţii informaţiilor din contul creării şi menţinerii componentelor sistemului de calitate;
    d) asigurarea multiaspectuală a funcţionării SIISG;
    e) asigurarea protecţiei informaţiei la toate etapele de colectare, stocare şi prezentare;
    f) asigurarea cu informaţie statistică a autorităţilor publice competente şi a publicului;
    g) asigurarea integrabilităţii cu alte sisteme informaţionale de stat.
    7. Contururile funcţionale ale SIISG
    SIISG include următoarele contururi funcţionale:
    a) conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale privind persoanele şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat (A);
    b) conturul evidenţei şi controlului automatizat al persoanelor care trec frontiera de stat (B);
    c) conturul evidenţei şi controlului automatizat al mijloacelor de transport ce trec frontiera de stat (C);
    d) conturul evidenţei şi controlului automatizat al supravegherii frontierei de stat (D);
    e) conturul evidenţei şi controlului automatizat al cazurilor de încălcare a legislaţiei privind frontiera de stat (E).
    Fiecare dintre contururile funcţionale exercită mai multe funcţii specifice.
    A. Conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale privind persoanele şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat reprezintă sistemul unic de stat care controlează resursele informaţionale privind obiectele evidenţei şi este inclus în sistemele informaţionale automatizate departamentale.
    B. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al persoanelor cuprinde datele privind evidenţa şi verificarea automatizată a persoanelor fizice care se deplasează peste frontiera de stat. El are următoarele funcţii:
    a) înregistrarea şi controlul intrării şi ieşirii din ţară a persoanelor fizice, în special a:
    cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi a apatrizilor cu domiciliul în Republica Moldova;
    cetăţenilor străini şi a apatrizilor sosiţi în Republica Moldova pentru prima dată (în acest caz ei se iau în evidenţă iniţială în Registrul de stat al populaţiei, cu atribuirea numărului de stat de identificare a persoanei - IDNP, specificat conform uzanţelor internaţionale ca abreviere a sintagmei din limba engleză “Identification Number of Person”);
    cetăţenilor străini şi a apatrizilor care trec repetat frontiera de stat;
persoanelor fizice care trec frontiera de stat însoţite de alte persoane (fără documente proprii);
    b) controlul persoanelor fizice cărora le este interzisă intrarea în /ieşirea din Republica Moldova;
    c) controlul actelor prezentate de persoanele fizice.
    C. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al mijloacelor de transport reflectă evidenţa automatizată a mijloacelor de transport ce trec frontiera de stat. El are următoarele funcţii:
    a) evidenţa mijloacelor de transport şi a agregatelor numerotate introduse pentru prima dată în Republica Moldova;
    b) evidenţa mijloacelor de transport scoase definitiv de pe teritoriul Republicii Moldova;
    c) evidenţa mijloacelor de transport ce tranzitează frontiera pe rutele internaţionale;
    d) controlul mijloacelor de transport cărora le este interzisă intrarea în/ieşirea din teritoriul Republicii Moldova;
    e) controlul actelor privind mijloacele de transport:
    certificatul de înregistrare al mijlocului de transport;
    permisul de conducere.
    D. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al supravegherii frontierei de stat reflectă evidenţa automatizată a supravegherii frontierei de stat. El are următoarele funcţii:
    a) colectarea, procesarea şi utilizarea datelor de natură generală, precum şi a datelor obţinute de Serviciul Grăniceri pe cazuri individuale;
    b) fixarea şi controlul operativ al procesului de supraveghere a frontierei;
    c) evidenţa colaboratorilor antrenaţi în supravegherea frontierei de stat;
    d) planificarea serviciului în regim nonstop;
    e) fixarea rezultatelor supravegherii frontierei de stat;
    f) automatizarea proceselor în activitatea subdiviziunilor responsabile de supravegherea frontierei de stat.
    E. Conturul evidenţei şi controlului automatizat al cazurilor de încălcare a legislaţiei privind frontiera de stat reflectă evidenţa automatizată a persoanelor şi mijloacelor de transport implicate în aceste cazuri, precum şi controlul riscurilor. El are următoarele funcţii:
    a) evidenţa şi analiza datelor privind starea criminogenă la frontieră (persoanele, mijloacele de transport implicate, bunurile materiale), stocarea şi păstrarea acestor date într-un spaţiu unic;
    b) elaborarea metodologiei de identificare a riscului, identificarea potenţialului risc şi fixarea acestuia;
    c) identificarea şi evidenţa cauzelor ce contribuie la încălcarea legislaţiei frontaliere în vigoare;
    d) aprecierea şi evidenţa pierderilor posibile în cazurile apariţiei potenţialului risc, precum şi pierderile cauzate de riscurile depistate;
    e) identificarea şi evidenţa măsurilor de prevenire a riscului, minimalizarea lui şi resursele necesare pentru aceasta;
    f) controlul practic şi evidenţa măsurilor aplicate în contracararea şi minimalizarea riscurilor la frontieră.
Capitolul IV
Structura organizaţională a SIISG
    8. Deţinătorul SIISG
    Deţinătorul sistemului este Serviciul Grăniceri. SIISG se înregistrează, în modul stabilit, în Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1032 din 6 septembrie 2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”.
    9. Registratorii SIISG
    Funcţiile legate de formarea şi exploatarea SIISG revin Serviciului Grăniceri. Registratori ai sistemului sînt inspectorii calificaţi numiţi în funcţie, cu drept de acces în sistem.
    10. Utilizatorii informaţiei SIISG
    Există două categorii de utilizatori ai sistemului:
    a) interni, care vor fi desemnaţi prin ordinul directorului general al Serviciului Grăniceri;
    b) externi - autorităţile administraţiei publice centrale competente şi structurile internaţionale de profil, care pot accesa informaţia din sistem numai în baza acordurilor interinstituţionale încheiate cu Serviciul Grăniceri.
Capitolul V
Documentele SIISG
    11. Documentele sistemului
    Documentele sistemului se divizează în următoarele categorii:
    a) documentele de identificare a persoanei (A);
    b) documentele conducătorului de autovehicul (B);
    c) documentele mijlocului de transport (C);
    d) documentele tehnologice (D).
    A. Documentele de identificare a persoanei
    Din categoria documentelor de identificare a persoanei fac parte documentele sistemului naţional de paşapoarte:
    a) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;
    b) paşaportul diplomatic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul apatridului;
    e) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;
    f) certificatul de naştere;
    g) buletinul de identitate al apatridului;
    h) permisul de şedere al cetăţeanului străin, domiciliat în Republica Moldova;
    i) permisul de şedere provizorie al apatridului;
    j) permisul de şedere provizorie al cetăţeanului străin;
    k) paşaportul marinarului;
    l) paşaportul naţional al cetăţenilor străini;
    m) buletinul de identitate al cetăţeanului străin;
    n) certificatul eliberat de ambasada statului străin în Moldova în schimbul documentului pierdut;
    o) certificatul de întoarcere în Republica Moldova;
    p) alte documente ce identifică persoana, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    B. Documentele conducătorului de autovehicul
    La trecerea frontierei de stat conducătorul mijlocului de transport este obligat să prezinte permisul de conducere.
    C. Documentele mijlocului de transport
    În cazul trecerii frontierei de stat cu un mijloc de transport, pentru acesta se prezintă următoarele documente:
    a) paşaportul tehnic al unităţii de transport;
    b) mandatul, în caz de necesitate;
    c) certificatul de înmatriculare a vehiculului, eliberat pe numele conducătorului.
    D. Documentele tehnologice
    a) certificate;
    b) rapoarte analitice şi statistice;
    c) procura pentru dreptul de însoţire a persoanei fizice.
Capitolul VI
Spaţiul informaţional al SIISG
    12. Obiectele informaţionale
    SIISG este format dintr-un nucleu constituit din ansamblul indivizibil al obiectelor supuse evidenţei şi controlului în cadrul sistemului şi din scenariile după care acestea interacţionează. Cîmpurile de date se formează prin manifestarea atributelor obiectelor ca urmare a interacţiunii lor conform scenariilor ordinare, care au un caracter ciclic.
    Obiectele de evidenţă şi control ale SIISG sînt:
    a) traversarea frontierei de stat, ce conţine:
    trecerea frontierei de stat;
    mijlocul de transport care a trecut frontiera;
    persoana fizică ce conduce mijlocul respectiv de transport;
    persoanele fizice pasageri ai acestui mijloc de transport.
    Trecerea frontierei de către un pieton sau ciclist este considerată, de asemenea, o traversare separată;
    b) persoana fizică ce traversează frontiera de stat;
    c) mijlocul de transport;
    d) documentul:
    documentul de identificare a persoanei;
    documentul conducătorului de vehicul;
    documentul pentru mijlocul de transport;
    e) contravenţia şi infracţiunea (tentativa) legată de încălcarea frontierei de stat:
    încălcarea regimului de frontieră;
    încălcarea regimului punctelor de trecere a frontierei de stat etc.
    13. Identificarea obiectelor informaţionale
    Obiectele de evidenţă şi control ale SIISG se identifică prin intermediul următorilor indici de bază:
    a) identificatorul traversării frontierei de stat - după un identificator intern;
    b) numărul de stat de identificare a persoanei fizice (IDNP),
    c) numărul de identificare a mijlocului de transport (codul VIN, conform uzanţelor internaţionale, ca abreviere a sintagmei din limba engleză “Vehicle Indentification Number”);
    d) identificarea documentelor - se efectuează după o cheie combinată ce include următoarele elemente: tipul documentului @ seria documentului @ numărul documentului;
    e) identificarea contravenţiei şi a infracţiunii - se identifică după un identificator intern.
    14. Scenarii de bază
    Sînt considerate de bază scenariile prin intermediul cărora sistemul îşi realizează funcţiile. Realizarea funcţiilor SIISG în timpul deplasării obiectelor de evidenţă şi control peste frontieră se efectuează conform următoarelor scenarii de bază:
    a) traversarea frontierei de stat:
    identificarea cursei;
    determinarea elementelor cursei;
    realizarea scenariilor pentru participanţii la cursă;
    luarea deciziilor cu privire la traversare în baza deciziei adoptate referitor la participanţii la traversare;
    introducerea informaţiilor în sistem;
    b) persoana fizică:
    identificarea persoanei fizice (dacă nu figurează în Registrul de stat al populaţiei - înregistrarea în acest registru cu atribuirea IDNP);
    determinarea statutului persoanei în cursa respectivă;
    stabilirea temeiului trecerii frontierei;
    controlul documentelor prezentate;
    verificarea prin masivele de filtrare;
    luarea deciziilor privind persoana respectivă;
    introducerea informaţiilor în baza de date;
    c) mijlocul de transport:
    identificarea (dacă nu figurează în Registrul de stat al transporturilor - înregistrarea în acest registru);
    stabilirea temeiului trecerii frontierei;
    controlul documentelor prezentate;
    verificarea documentelor prin masivele de filtrare;
    aplicarea diferitelor tipuri de control şi perfectarea documentelor corespunzătoare;
    adoptarea deciziilor privind mijlocul de transport;
    introducerea informaţiilor în baza de date;
    d) documentul:
    identificarea;
    controlul;
    ridicarea, în caz de necesitate;
    menţiuni privind nevalabilitatea;
    introducerea informaţiilor în baza de date;
    e) contravenţia şi infracţiunea legată de încălcarea frontierei de stat:
    identificarea;
    stabilirea obiectelor participante;
    luarea deciziei;
    introducerea informaţiilor în baza de date.
    Aplicarea practică a scenariilor se efectuează de către colaboratorii Serviciului Grăniceri în conformitate cu legislaţia în vigoare, ordinele şi instrucţiunile departamentale.
    15. Datele
    Datele reprezintă totalitatea atributelor obiectelor informaţionale.
    Datele stocate în sistem sînt:
    a) date generale despre traversarea frontierei de stat;
    b) date generale despre persoana ce traversează frontiera de stat, precum şi date despre unităţile de transport;
    c) date generale cu privire la supravegherea frontierei de stat, informaţie de natură generală, date statistice, informaţii individuale, factori de presiune, precum şi informaţie despre infracţionalitate şi pericole, care constituie informaţie oficială cu accesibilitate limitată. Modalitatea de folosire a acestui gen de informaţie se stabileşte de către directorul general al Serviciului Grăniceri, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    16. Clasificatoare
    Pentru asigurarea veridicităţii informaţiilor şi reducerea volumului de date păstrate în SIISG, se utilizează un sistem de clasificatoare care pot fi grupate în trei categorii:
    a) internaţionale;
    b) naţionale:
    CS - clasificatorul statelor;
    CA - clasificatorul modelelor unităţilor de transport;
    CUTAM - clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) interne.
    Clasificatoarele interne se elaborează şi se utilizează în cadrul SIISG numai în lipsa clasificatoarelor internaţionale şi naţionale aprobate.
    17. Sursele de informaţii ale SIISG
    Principala sursă de informaţii este Serviciul Grăniceri, care oferă date despre trecerea frontierei de stat de către persoane fizice şi mijloace de transport; date generale cu privire la supravegherea frontierei de stat; date statistice, informaţii individuale, factori de presiune, informaţii despre infracţionalitate şi informaţii referitoare la pericole.
    Surse suplimentare de informaţii sînt:
    a) Ministerul Dezvoltării Informaţionale, care oferă date privind persoanele fizice şi actele eliberate acestora, date privind mijloacele de transport;
    b) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care oferă date privind acordarea vizelor de intrare cetăţenilor străini şi apatrizilor de către consulatele de peste hotare;
    c) organele de drept, care oferă date privind persoanele fizice şi mijloacele de transport date în urmărire;
    d) Ministerul Justiţiei, care furnizează date privind deciziile instanţelor judecătoreşti prin care se interzice anumitor persoane fizice trecerea frontierei Republicii Moldova.
    SIISG este unica sursă de informaţii privind trecerea frontierei de stat de către persoane fizice şi mijloace de transport pentru sistemele informaţionale automatizate de stat.
    18. Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale
    Pentru asigurarea formării corecte a resursei informaţionale a SIISG, este necesară organizarea interacţiunii cu următoarele registre informaţionale, ce constituie resurse informaţionale de importanţă statală:
    a) Registrul de stat al populaţiei, care conţine date privind persoanele fizice şi actele eliberate acestora;
    b) Registrul de stat al transporturilor, ce cuprinde date privind mijloacele de transport (inclusiv agregatele numerotate) şi documentele de înmatriculare;
    c) Registrul de stat al conducătorilor de vehicule, ce conţine date privind dreptul persoanei fizice de conducere a mijlocului respectiv de transport;
    d) Sistemul informaţional integrat al organelor de drept;
    e) Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni;
    f) Sistemul informaţional automatizat “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”;
    g) Sistemul informaţional automatizat “Registrul armelor”;
    h) Sistemul informaţional integrat vamal.
    Interacţiunea cu registrele informaţionale internaţionale se va organiza în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Capitolul VII
Spaţiul tehnologic al SIISG
    19. Nivelurile infrastructurii informaţionale
    SIISG este proiectat ca sistem modular, care asigură posibilitatea dezvoltării sale fără a afecta continuitatea funcţionării.
    Arhitectura SIISG este concepută după schema-tip a infrastructurii informaţionale a sistemului informaţional automatizat, în conformitate cu cerinţele expuse în Concepţia creării infrastructurii informaţionale de stat.
    Infrastructura informaţională a SIISG este amplasată în două niveluri:
    a) central (A);
    b) local (B).
    A. Nivelul central este amplasat în municipiul Chişinău. Funcţia de bază a nivelului central al infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii este asigurarea păstrării informaţiei şi acordarea ei utilizatorilor prin portalul informaţional de stat. La nivelul central se află banca centrală de date a sistemului.
    B. Nivelul local este amplasat în unităţile teritoriale ale Serviciului Grăniceri. În fiecare dintre unităţile teritoriale ale Serviciului Grăniceri de toate nivelurile sistemului se instalează module-tip. Accesul la informaţie pentru utilizatorii autorizaţi se efectuează prin portalul informaţional.
    20. Complexul software-hardware
    Arhitectura complexului software-hardware, lista produselor software şi a mijloacelor tehnice utilizate la crearea infrastructurii informaţionale se determină de către elaboratorul sistemului în comun cu deţinătorul la etapele ulterioare de elaborare a sistemului.
    Pentru comunicarea între nivelurile sistemului se utilizează sistemul de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice.
Capitolul VIII
Asigurarea securităţii informaţionale al SIISG
    21. Securitatea informaţională
    Securitatea informaţională trebuie să fie asigurată printr-un sistem complex de măsuri juridice, tehnco-organizatorice şi economice, cu utilizarea mijloacelor tehnologice, dispozitivelor software/hardware şi a mecanismelor criptografice de protecţie a informaţiei, orientate spre asigurarea nivelului necesar de integritate, confidenţialitate şi accesibilitate al resurselor informaţionale.
    La elaborarea, susţinerea funcţionării şi administrarea SIISG, Serviciul Grăniceri se va conduce de legislaţia în vigoare şi standardele naţionale în domeniul asigurării securităţii informaţionale şi protecţiei informaţiei.
    Metodele de asigurare a securităţii informaţionale trebuie reexaminate şi ajustate periodic sub aspect juridic, tehnico-organizatoric şi economic.
    22. Sarcinile securităţii informaţionale
    a) Crearea sistemului complex al securităţii informaţionale include o serie de etape consecutive:
    determinarea profilurilor protecţiei;
    clasificarea resurselor protejate;
    analiza riscurilor;
    elaborarea politicii securităţii;
    elaborarea arhitecturii securităţii;
    crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
    certificarea sistemului.
    b) Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt:
    protecţia informaţiei şi infrastructurii de suport la conectarea la reţelele externe;
    protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele;
    protecţia fluxurilor de date;
    protecţia serviciilor sistemului;
    protecţia antivirus;
    asigurarea securităţii mediului software;
    autentificarea;
    protocolare şi audit.
    c) Mecanismele tehnologice de bază de asigurare a protecţiei securităţii informaţiei sînt:
    autentificarea şi autorizarea;
    dirijarea accesului;
    înregistrarea acţiunilor şi auditul;
    criptarea informaţiei;
    delimitarea accesului utilizatorilor la date, în conformitate cu rolurile acestora în SIISG;
    aplicarea mijloacelor bioidentificării utilizatorilor;
    aplicarea semnăturii digitale;
    accesul la date doar prin interfaţa unică de obiect;
    dirijarea centralizată şi controlul accesului la date.
    d) Sistemul complex al securităţii informaţionale asigură:
    confidenţialitatea informaţiei;
    integritatea logică a informaţiei;
    integritatea fizică a informaţiei;
    protecţia infrastructurii informaţionale în cazul tentativelor de deteriorare sau de modificare a funcţionării SIISG.
    Una dintre cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul uman. În legătură cu aceasta, un element important al securităţii informaţionale este instruirea personalului, familiarizîndu-l cu metodele şi procedeele de contracarare a pericolelor.
    23. Pericolele securităţii informaţionale
    Prin pericol se subînţelege un eveniment sau o acţiune potenţială, orientată spre cauzarea de prejudicii resurselor informaţionale sau infrastructurii informaţionale.
    a) Pericolele de bază ale securităţii informaţionale sînt:
    colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
    nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;
    compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei.
    b) Obiecte ale pericolelor sînt resursele informaţionale sau infrastructura informaţională de telecomunicaţii.
    c) Surse ale pericolelor sînt infractorii, funcţionarii publici corupţi, precum şi utilizatorii de rea-credinţă.
    24. Protecţia informaţiilor împotriva accesului neautorizat
    a) Sistemul de protecţie a informaţiilor împotriva accesului neautorizat include măsuri organizaţionale, echipamente şi produse de program care asigură blocarea:
    scurgerii informaţiilor prin canalele tehnice;
    accesului neautorizat la resursele reţelei.
    Măsurile organizatorice de protecţie sînt asigurate de către serviciile respective ale participanţilor la sistem şi exclud accesul necontrolat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale sistemului informaţional de telecomunicaţii, la purtătorii magnetici, mijloacele de eliberare a copiilor pe suporţi materiali şi la sistemele de cablu.
    b) Echipamentele şi produsele de program de protecţie contra accesului neautorizat asigură:
    identificarea resurselor aflate sub protecţie;
    autentificarea resurselor şi utilizatorilor aflaţi sub protecţie;
    confidenţialitatea informaţiei care circulă în sistem;
    schimbul de date autentificat;
    integritatea datelor la apariţia, transmiterea, utilizarea şi păstrarea informaţiei;
    accesul autorizat al tuturor resurselor sistemului în condiţii de exploatare normală;
    delimitarea accesului utilizatorilor la sistem;
    delimitarea accesului utilizatorilor la resursele aflate sub protecţie;
    administrarea (indicarea dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie, prelucrarea informaţiei din registre, instalarea şi dezinstalarea sistemului de protecţie);
    înregistrarea acţiunilor de intrare a utilizatorilor în sistem, ieşire din sistem, încălcare a dreptului de acces la resursele aflate sub protecţie; controlul integrităţii şi capacităţii de funcţionare a sistemului de protecţie;
    securitatea în situaţii de forţă majoră.
Capitolul IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii
    25. Implementarea efectivă a Concepţiei revine Serviciului Grăniceri, în comun cu alte organe competente.
    26. La îndeplinirea obiectivelor Concepţiei pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.