În scopul realizării prevederilor Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 90-93, art. 399) şi Legii nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126, art. 530), precum şi al creării condiţiilor favorabile pentru armonizarea contabilităţii şi auditului cu cerinţele Directivelor Uniunii Europene, Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi Standardelor Internaţionale de Audit, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2011 (se anexează).
    2. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2011 se pun în sarcina Ministerului Finanţelor.
    3. Ministerul Finanţelor va iniţia negocieri cu Banca Mondială, cu instituţii internaţionale şi donatori privind alocarea mijloacelor financiare pentru implementarea Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2011.
    4. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1187 din 24 decembrie 1997 „Cu privire la reforma contabilităţii” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88-91, art. 890).

    PRIM-MINISTRU                                                              Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului                                      Igor Dodon
    Ministrul finanţelor                                                             Mariana Durleşteanu

    Nr. 1507. Chişinău, 31 decembrie 2008.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1507 din 31 decembrie 2008

    1. Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2011 (în continuare – Planul) constituie un document conceptual care determină priorităţile de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în Republica Moldova şi stabileşte măsurile şi acţiunile necesare pentru realizarea acestor priorităţi.
    2. Obiectivul general al Planului constă în îmbunătăţirea calităţii raportării financiare a entităţilor din Republica Moldova, ceea ce va avea un impact semnificativ şi pozitiv asupra economiei naţionale, datorită:
    1) fortificării stabilităţii financiare a ţării şi reducerii riscului crizelor pieţei financiare;
    2) contribuţiei la investiţiile externe directe;
    3) facilitării accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la credite prin micşorarea costurilor informaţiei financiare şi a dobînzilor aferente;
    4) creşterii veniturilor bugetare prin colectarea impozitelor şi taxelor calculate în baza informaţiilor contabile;
    5) ameliorării procesului de monitorizare şi exercitare a controlului asupra activităţii întreprinderilor de stat;
    6) creării posibilităţii de a evalua şi a lua decizii rezonabile de către investitori privind perspectivele de dezvoltare a entităţilor;
    7) asigurării accesului liber al tuturor categoriilor de utilizatori la informaţia aferentă activităţii entităţilor, promovînd astfel dezvoltarea activă a pieţelor de capital;
    8) susţinerii integrării economice a statului în Uniunea Europeană (UE), atît la nivel regional, cît şi la nivel global.
    3. Prevederile prezentului Plan sînt în concordanţă cu Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova pe anii 2008-2011, aprobată prin Legea nr. 295-XVI din 21 decembrie 2007, Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.356 din 22 aprilie 2005, Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 25 februarie 2008 „Pentru aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Planului naţional de dezvoltare pe anii 2008-2011”.
    4. Implementarea Planului va contribui la diminuarea influenţei economiei tenebre prin combaterea tranzacţiilor nelegale şi corupţiei.
    5. Elaborarea Planului derivă din necesitatea de a continua reformele iniţiate în două acte legislative importante – Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 şi Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Implementarea acestor acte legislative atrage un şir de acţiuni orientate spre armonizarea contabilităţii şi auditului cu cerinţele Directivelor UE şi standardele acceptate în practica internaţională şi în cea mai bună practică. În acest context, prezentul Plan are menirea de a continua reformele iniţiate care, în final, ar conduce la crearea unui mediu de afaceri favorabil, creşterea culturii contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, precum şi la amplificarea prestigiului profesiei de contabil şi auditor în Republica Moldova.
    6. La elaborarea Planului s-a ţinut cont de progresele înregistrate în cadrul diferitelor proiecte şi acţiuni realizate în acest domeniu în ultimii ani, precum şi de documentele similare elaborate în ţările-membre ale UE şi în statele aflate în proces de aderare la UE.
    7. Prezentul Plan confirmă angajarea Guvernului Republicii Moldova în procesul de integrare a economiei ţării în economia europeană şi, conform Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, în îndeplinirea condiţiilor economice şi instituţionale pentru obţinerea statutului de precandidat la acest organism european.

    8. Cadrul normativ actual în domeniul contabilităţii cuprinde: Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC), Comentariile cu privire la aplicarea SNC, Planul general de conturi contabile, precum şi regulamentele şi alte acte aprobate de organele responsabile de reglementarea contabilităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    9. Legea contabilităţii este o lege organică, care stabileşte cadrul juridic, cerinţele unice şi mecanismul de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. În scopul îmbunătăţirii raportării financiare şi asigurării comparabilităţii acesteia la nivel internaţional, Legea contabilităţii conţine un şir de prevederi noi, dintre care principalele se referă la terminologia contabilă utilizată; autorităţile statale responsabile de reglementarea contabilităţii; competenţa asociaţiilor profesionale privind apărarea drepturilor şi ridicarea nivelului de calificare al membrilor lor; responsabilităţile şi drepturile entităţilor privind ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară; aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) de către unele categorii de entităţi, conform Directivelor UE; utilizarea datelor contabile ajustate în conformitate cu prevederile Codului fiscal pentru întocmirea declaraţiilor fiscale; introducerea sistemului de control intern şi audit intern; racordarea structurii, modului de întocmire, semnare şi prezentare a rapoartelor financiare la cerinţele internaţionale.
    10. Prevederile sus-menţionate ale Legii contabilităţii corespund, în general, Directivelor UE, SIRF, precum şi nivelului actual de dezvoltare economică a entităţilor autohtone. Totodată, Legea contabilităţii conţine numai aspecte metodologice generale privind ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară. Modul concret de contabilizare şi raportare financiară este stabilit în standardele de contabilitate şi alte acte normative în vigoare, care, actualmente, nu corespund în deplină măsură cerinţelor internaţionale.
    11. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, SNC, Comentariile cu privire la aplicarea SNC şi Planul de conturi contabile au fost elaborate, în principal, în anii 1996-2000 de către un grup de lucru pe lîngă Ministerul Finanţelor, care a fost finanţat din resursele prevăzute în bugetele de stat pe anii respectivi.
    12. Prevederile actelor normative nominalizate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, în conformitate cu Concepţia reformei contabilităţii, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1187 din 24 decembrie 1997.
    13. După anul 2000 lucrările de reformare a contabilităţii, practic, au fost stopate din lipsa finanţării. Totodată, în perioada menţionată, pe plan naţional şi internaţional au intervenit multiple schimbări, care înaintează noi cerinţe faţă de organizarea contabilităţii şi raportarea financiară, dintre care principalele sînt:
    1) producerea modificărilor esenţiale în dezvoltarea economiei de piaţă (constituirea întreprinderilor cu capital străin, consolidarea relaţiilor întreprinderilor autohtone cu partenerii străini, atragerea investiţiilor străine etc.), care au contribuit la sporirea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor de informaţii financiare şi a cerinţelor faţă de calitatea şi volumul acestora;
    2) aprobarea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi altor acte normative, conform cărora legislaţia naţională, inclusiv cea contabilă, trebuie să fie armonizată cu legislaţia UE;
    3) elaborarea a opt SIRF recomandate pentru aplicare în ţările-membre ale UE şi care trebuie să fie luate în considerare la elaborarea actelor normative din Republica Moldova;
    4) anularea a cinci Standarde Internaţionale de Contabilitate (SIC), care au servit drept bază pentru elaborarea SNC similare, în care sînt specificate unele aspecte privind raportarea financiară;
    5) elaborarea şi aprobarea de către Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) a Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare (în redacţie nouă), care conţine o serie de prevederi noi privind componenţa, modul de clasificare, recunoaştere şi evaluare a elementelor contabile;
    6) revizuirea a nouăsprezece SIC şi elaborarea a unsprezece SIC noi, în care au fost concretizate modalităţile de prezentare a elementelor contabile în rapoartele financiare.
    14. În anul 2004, din iniţiativa Guvernului Republicii Moldova, experţii Băncii Mondiale au întocmit un Raport cu privire la respectarea standardelor şi codurilor (ROSC) de contabilitate şi audit în Republica Moldova în care sînt menţionate realizările reformelor şi problemele existente în domeniile specificate şi formulate recomandări privind soluţionarea acestora, conform cerinţelor internaţionale. Aceste recomandări au fost luate în considerare la elaborarea Legii contabilităţii (în vigoare).
    15. În prezent, SNC şi alte acte normative ce reglementează modul concret de contabilizare şi raportare financiară în diferite sectoare şi ramuri ale economiei naţionale nu corespund Directivelor UE şi SIRF.
    16. Sistemul actual de raportare financiară al entităţilor, cu excepţia unor tipuri de entităţi, cum ar fi, de exemplu, instituţiile financiare, nu permite în măsura necesară obţinerea de către utilizatori a informaţiilor financiare pentru luarea deciziilor economice şi nu asigură transparenţa acestora. În acelaşi timp, informaţiile din rapoartele financiare nu sînt accesibile utilizatorilor externi, ceea ce creează dificultăţi considerabile în luarea deciziilor economice de către aceştia. În acest context, apare necesitatea armonizării actelor normative contabile actuale cu prevederile Directivelor UE şi SIRF.
    17. Activitatea de audit în Republica Moldova este reglementată de Legea privind activitatea de audit, Standardele Naţionale de Audit (SNA), Regulamentul Consiliului de supraveghere a activităţii de audit (CSAA), Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor (în continuare – Codul etic) şi regulamentele privind practica de audit.
    18. Legea privind activitatea de audit a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008 şi, în fond, corespunde prevederilor Directivei europene 2006/43/EC cu privire la auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale şi consolidate. O platformă semnificativă, pe baza căreia a fost elaborată Legea privind activitatea de audit, a format-o Raportul Băncii Mondiale ROSC de contabilitate şi audit în Republica Moldova, emis în iunie 2004. Recomandările din ROSC aferente politicilor şi acţiunilor ce trebuie întreprinse în domeniul auditului au fost încorporate în versiunea nouă a Legii privind activitatea de audit. Cele mai principale acţiuni stipulate în ROSC şi care au fost luate în considerare la elaborarea Legii ţin de:
    1) concretizarea entităţilor care sînt obligate să auditeze rapoartele sale financiare;
    2) înaintarea cerinţei faţă de auditori privind elaborarea procedurilor interne de control al calităţii;
    3) înfiinţarea unui organ independent de supraveghere a activităţii de audit.
    19. Totodată, Legea privind activitatea de audit nu corespunde, în deplină măsură, cerinţelor Standardelor Internaţionale de Audit (SIA), aprobate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), şi urmează a fi actualizată.
    20. Actualmente, Republica Moldova nu dispune de un organ decisiv lucrativ care ar garanta calitatea raportării financiare, şi anume existenţa profesiei de auditor independent şi de încredere, loial faţă de creditorii, acţionarii entităţilor şi alte părţi interesate. Pe plan internaţional, aceste activităţi fundamentale sînt îndeplinite de auditori ce se află sub supraveghere publică. Legea privind activitatea de audit prevede constituirea unui asemenea organ şi, în consecinţă, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1450 din
    24 decembrie 2007, au fost aprobate Regulamentul şi componenţa nominală ale CSAA. Însă, pînă în prezent nu sînt bine determinate obiectivele, acţiunile şi rezultatele organului respectiv aferente supravegherii activităţii de audit, care este un domeniu nou pentru Republica Moldova, acesta conţinînd doar prevederi generale.
    21. Principalele SNA şi Codul etic au fost elaborate în anii 2000-2001 de un grup de lucru pe lîngă Ministerul Finanţelor, care a fost finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID). SNA şi Codul etic au fost elaborate în baza reglementărilor de audit internaţionale similare (în redacţia anilor 1999-2000).
    22. În decursul ultimilor 5 ani Ministerul Finanţelor a elaborat trei SNA şi douăsprezece regulamente privind practica de audit. Totodată, trebuie de menţionat că, după aprobarea SNA şi a Codului etic, pe plan internaţional au intervenit unele schimbări ce înaintează noi cerinţe faţă de activitatea de audit şi de profesia de auditor:
    1) elaborarea de către IFAC a unui set actualizat de SIA care diferă de cele aplicabile actualmente. În acest context, apare necesitatea implementării treptate a standardelor sus-numite în Republica Moldova;
    2) actualizarea Codului privind etica contabililor profesionişti al IFAC, care generează necesitatea actualizării Codului similar din Republica Moldova;
    3) abrogarea de către IFAC a unui şir de regulamente privind practica de audit, ceea ce condiţionează necesitatea actualizării regulamentelor similare din Republica Moldova.
    23. În prezent, în Republica Moldova nu există registre de stat ale auditorilor şi societăţilor de audit. Este dificil de a stabili dacă un auditor care efectuează audite sau o societate de audit au fost aprobate de autorităţi, unde sînt înregistrate oficial şi cum sînt organizate. Acţiunile necesare pentru crearea şi ţinerea acestor registre au fost stipulate în noua Lege privind activitatea de audit, dar lipseşte capacitatea necesară pentru implementarea prevederilor respective din noua lege.
    2.3. Analiza sistemului existent de învăţămînt şi instruire profesională
    24. Actualmente, există nouă instituţii de învăţămînt universitar care pregătesc specialişti în domeniul contabilităţii. Instituţiile respective se află la etapa iniţială de integrare în procesul de la Bologna. Începînd cu anul 2005, pregătirea specialiştilor în domeniul contabilităţii se efectuează în două trepte: trei ani de bacalaureat şi doi ani de masterat. Curriculumul pentru specialitatea de contabilitate include cursuri de contabilitate financiară, contabilitate de gestiune, contabilitatea internaţională, precum şi particularităţile sectoriale şi ramurale ale contabilităţii. Conţinutul cursurilor şi programelor analitice nu corespund integral practicilor avansate şi standardelor internaţionale de educaţie (SIE). Manualele, aplicaţiile practice şi alte materiale didactice nu sînt conforme, în deplină măsură, cu prevederile SIRF şi SIA.
    25. Planurile de studii nu asigură o pregătire practică adecvată a studenţilor care le-ar permite să aplice cunoştinţele teoretice în situaţii reale şi să dezvolte deprinderi profesionale esenţiale.
    26. În prezent, în Republica Moldova se aplică două programe principale de instruire profesională şi de certificare a contabililor: Contabil practician certificat (CAP)/ Contabil practician certificat internaţional (CIPA) şi contabil certificat de Asociaţia contabililor profesionişti certificaţi (ACCA). Conform acestor programe, deţin certificate internaţionale 218 contabili, inclusiv 193 - CAP, 7 – CIPA şi 18 - ACCA. Totodată, conform legislaţiei în vigoare, instruirea profesională continuă a contabililor nu este obligatorie.
    27. În ceea ce priveşte instruirea profesională continuă a auditorilor, cerinţele faţă de asemenea instruire sînt specificate în Legea privind activitatea de audit şi în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor. Potrivit actelor normative menţionate, certificatul de calificare al auditorului se eliberează pe un termen nelimitat cu condiţia că auditorii îşi vor ridica nivelul de calificare după un program anual de cel puţin 40 ore de studii. Pentru obţinerea certificatelor de auditor, pretendenţii susţin examene de calificare la organele abilitate respective: Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei (BNM), Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), subiectele cărora sînt prevăzute în programele de examinare. Totodată, procesul de certificare actual nu este pe deplin obiectiv şi independent.
    28. Actualmente, Ministerul Finanţelor a elaborat Programul de examinare pentru conferirea calităţii de auditor pentru auditul general, care, în linii generale, corespunde cerinţelor Directivelor UE.
    2.4. Analiza SWOT a contabilităţii şi auditului

    anexa

    2.5. Costurile estimative de implementare a Planului
    29. Implementarea prezentului Plan va necesita anumite costuri ce vor fi acoperite atît din surse interne, cît şi externe. Costurile respective aferente priorităţilor strategice de dezvoltare a contabilităţii şi auditului se divizează în trei categorii:
    1) Costuri aferente consultaţiilor, elaborărilor şi implementărilor, care cuprind cheltuieli aferente consultanţilor străini şi locali; membrilor grupurilor de lucru privind elaborarea şi implementarea reglementărilor contabile şi de audit; actualizării şi publicării acestora; elaborării materialelor didactice; schimburilor de experienţă etc.;
    2) Costuri privind instruirea, la care se referă cheltuielile de instruire profesională continuă a contabililor, auditorilor, funcţionarilor publici, inclusiv a colaboratorilor organelor fiscale şi de drept;
    3) Costuri de echipament IT, care includ cheltuieli de procurare a hardware, software şi utilizarea echipamentului tehnic.
    30. Structura costurilor de implementare a Planului în cauză este prezentată în tabelul ce urmează.

Tabel 

    Analiza detaliată a costurilor de implementare a Planului este prezentată în anexa nr.1.

    31. Prezentul Plan prevede realizarea obiectivului general, care constă în îmbunătăţirea calităţii raportării financiare a entităţilor autohtone, relevînd următoarele priorităţi naţionale:
    1) Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară;
    2) Fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportarea financiară;
    3) Sprijinirea profesiei de auditor;
    4) Modernizarea învăţămîntului, instruirii profesionale şi informării publicului.
    3.1. Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară
    32. Un mediu de raportare financiară eficient depinde de adoptarea şi aplicarea unui şir de standarde, coduri şi practici. Orientarea principală constă în ralierea cadrului normativ naţional de raportare financiară la Directivele UE, SIRF şi alte standarde acceptate în practica internaţională, adică corelarea legislaţiei autohtone cu privire la activităţile entităţilor, contabilitate, audit, pieţele financiare şi instituţiile financiare cu practicile internaţionale, avînd drept scop atragerea investitorilor locali şi străini şi dezvoltarea unui cerc de afaceri ce s-ar extinde pe plan global.
    33. Constituirea unui cadru normativ performant de raportare financiară prevede:
    1) elaborarea unui mecanism pentru acceptarea şi implementarea SIRF pe teritoriul Republicii Moldova;
    2) elaborarea reglementărilor contabile naţionale, în conformitate cu cerinţele internaţionale, care vor contribui la amplificarea prestigiului profesiei de contabil şi auditor, precum şi la schimbarea culturii contabilităţii, auditului şi de afaceri;
    3) acceptarea şi implementarea SIA recent aprobate şi a Codului etic revizuit.
    34. Ameliorarea cadrului de raportare financiară necesită selectarea unei astfel de modalităţi de abordare care ar asigura ca:
    1) toate actele de reglementare normativă a activităţii de întreprinzător să aplice definiţii identice, să adopte reguli unice de contabilizare, corelate reciproc;
    2) instituţiile noi sau cele existente responsabile de raportarea financiară să fie dezvoltate astfel încît să coopereze între ele şi să fie responsabile pentru elaborarea şi implementarea reglementărilor contabile şi de audit;
    3) toate persoanele responsabile de întocmirea rapoartelor financiare, auditorii, autorităţile supraveghetoare şi asociaţiile profesionale să urgenteze îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul respectiv.
    35. Accentul se pune pe adoptarea şi actualizarea standardelor de contabilitate şi de audit, care ar facilita raportarea financiară transparentă şi care îi va ajuta pe cei ce pregătesc, utilizează şi verifică rapoartele financiare.
    36. Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară se va efectua în conformitate cu articolele 4 şi 15 din Legea contabilităţii, care prevăd diferite modalităţi de aplicare a standardelor de contabilitate, în funcţie de tipurile de entităţi şi sistemele contabile aplicate. Conform art.15 din Legea contabilităţii, se disting trei tipuri de entităţi:
    1) entităţi de interes public;
    2) entităţi care aplică sistem contabil complet în partidă dublă;
    3) entităţi (intreprinderi) mici şi mijlocii.
    37. Entităţile de interes public trebuie să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoartele financiare conform SIRF.
    38. Entităţile care aplică sistemul contabil complet în partidă dublă, altele decît entităţile de interes public, ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele financiare în baza SIRF sau SNC, conform politicii de contabilitate.
    39. Entităţile care aplică sistemul contabil simplificat în partidă dublă ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele financiare conform SNC. Acest sistem poate fi aplicat de către entităţile care se referă la micul business şi nu depăşesc limitele criteriilor stabilite de Legea contabilităţii.
    40. Entităţile care aplică sistemul contabil în partidă simplă ţin contabilitatea conform normelor aprobate de Ministerul Finanţelor. Acest sistem poate fi aplicat de către entităţile care se referă la micul business şi nu depăşesc limitele criteriilor stabilite de Legea contabilităţii.
    3.2. Fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportarea financiară
    41. Implementarea prezentului Plan necesită implicarea următoarelor instituţii de bază:
    1) Ministerul Finanţelor;
    2) Banca Naţională a Moldovei;
    3) Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Bursa de Valori;
    4) Serviciul informaţional al rapoartelor financiare pe lîngă Biroul Naţional de Statistică;
    5) Consiliul de supraveghere a activităţii de audit;
    6) Ministerul Educaţiei şi Tineretului;
    7) instituţiile de învăţămînt universitar în domeniul contabilităţii şi auditului.
    42. Instituţiile sus-numite sînt responsabile pentru:
    1) stabilirea unei infrastructuri integrale şi durabile a raportării corporative, în conformitate cu practica internaţională, care va fi în folosul ţării şi va conduce la creşterea macroeconomică;
    2) cooperarea reciprocă pentru a asigura că reglementările aferente contabilităţii, auditului, entităţilor şi cele specifice ramurii, de exemplu în sectorul instituţiilor financiare, pe pieţele financiare nebancare, sînt conforme cu cadrul legislativ în vigoare şi sînt expuse într-un limbaj accesibil entităţilor care sînt obligate să le respecte;
    3) asigurarea că entităţile nu sînt excesiv împovărate prin cerinţa de a pregăti două sau mai multe seturi de rapoarte financiare în conformitate cu diferite cadre normative pentru utilizatori diferiţi;
    4) implementarea prevederilor prezentului Plan.
    3.4. Sprijinirea profesiei de auditor
    43. Aplicarea unui cadru normativ îmbunătăţit de raportare financiară va fi eficientă numai în măsura în care entităţile îl respectă. Fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportarea financiară va asigura respectarea cadrului specificat de către entităţi. De asemenea, auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale şi consolidate constituie un instrument eficient de respectare a prevederilor standardelor de contabilitate.
    44. Aplicarea instrumentelor sus-menţionate nu este posibilă fără sprijinirea profesiei de auditor. Actualmente, în Republica Moldova este slab dezvoltat pilonul esenţial pentru asigurarea calităţii şi transparenţei raportării financiare – existenţa profesiei de auditor independent şi de încredere, loial faţă de creditorii, acţionarii entităţii şi alţi utilizatori. Astfel, sprijinirea şi dezvoltarea profesiei de auditor au devenit una din priorităţile naţionale.
    45. Auditorii trebuie să elaboreze propriile standarde şi proceduri interne ce ar asigura efectuarea unor audite de calitate, totodată, urmează a fi elaborat şi implementat un sistem de supraveghere externă publica independentă a auditorilor. Pe lîngă aceasta, supravegherea publică eficientă a auditorilor este un element vital al menţinerii şi sporirii încrederii în profesia de auditor. Legea privind activitatea de audit prevede o anumită structură pentru executarea acestor activităţi. Prezentul Plan va susţine elaborarea, crearea şi dezvoltarea de către această structură a sistemului de supraveghere, pentru a ajuta organele de reglementare, investitorii şi publicul să se asigure că rapoartele anuale şi cele consolidate auditate sînt de încredere şi prezintă o imagine veridică a situaţiei financiare a entităţii auditate.
    46. Prezentul Plan prevede susţinerea directă atît a auditorilor, cît şi a organelor de reglementare a activităţii de audit.
    47. Susţinerea directă a auditorilor se va efectua prin acordarea de asistenţă la:
    1) instruirea în domeniul contabilităţii şi auditului, inclusiv în partea ce se referă la controlul calităţii;
    2) atragerea specialiştilor străini ce vor contribui la ridicarea competenţei profesionale.
    48. Susţinerea organelor de reglementare a activităţii de audit se va efectua prin acordarea asistenţei la:
    1) atragerea resurselor ce vor fi îndreptate spre instruirea controlorilor din cadrul CSAA şi altor funcţionari publici implicaţi în activitatea de audit;
    2) elaborarea procedurilor de control extern al calităţii activităţii de audit, ce vor fi aplicate de CSAA;
    3) elaborarea registrelor de stat ale auditorilor şi societăţilor de audit;
    4) elaborarea modelului de raport privind transparenţa societăţilor de audit şi a informaţiei privind respectarea procedurilor de control al calităţii lucrărilor de audit;
    5) actualizarea Legii privind activitatea de audit, conform prevederilor SIA şi ale Codului etic;
    6) acceptarea şi implementarea SIA şi a Codului etic revizuit.
    49. Cea mai bună metodă de a obţine şi a edifica încrederea publicului în audit este de a demonstra că performanţa acesteia este monitorizată, revizuită prin asigurarea calităţii şi impusă prin aplicarea sancţiunilor.         Formarea încrederii populaţiei în auditori va conduce la creşterea, la rîndul său, a încrederii în rapoartele financiare auditate.
    3.4. Modernizarea învăţămîntului, instruirii profesionale şi informării publicului
    50. Profesia de contabil şi auditor, complet funcţională, necesită modernizarea învăţămîntului în domeniul contabilităţii şi a programului de instruire profesională care ar pregăti auditori profesionişti. Prezentul Plan stabileşte modul de modernizare a învăţămîntului şi de implementare a programului de instruire profesională continuă în calitate de prioritate naţională.
    51. Raportarea financiară are un rol decisiv pentru o economie modernă şi funcţională. Înţelegerea clară de către viitoarele generaţii de antreprenori, avocaţi, creditori şi, desigur, auditori a rolului semnificativ al raportării financiare de calitate înaltă într-o economie de succes va spori considerabil oportunităţile de dezvoltare a economiei naţionale în viitor.
    52. O astfel de înţelegere poate fi realizată în baza unui program de studiu performant în contabilitate şi audit în cadrul instituţiilor de învăţămînt din Republica Moldova. Acest lucru este important nu numai pentru studenţii la specialitatea „Contabilitate”, dar şi pentru alte specialităţi (de exemplu, administrarea afacerilor, drept, economie), pentru a garanta că specialiştii din diferite sectoare ale unei economii funcţionale pot lua decizii în cunoştinţă de cauză pe baza informaţiei financiare credibile. De exemplu, viitorii întreprinzători trebuie să poată aprecia beneficiile potenţiale ce rezultă din rapoartele financiare anuale şi consolidate de calitate.
    53. Priorităţile naţionale de dezvoltare a contabilităţii şi auditului prevăd realizarea unui şir de acţiuni, care sînt examinate detaliat în capitolul IV al prezentului Plan.

    4.1. Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară
    54. Obiectivul prezentei priorităţi constă în constituirea unui cadru normativ de raportare financiară modern, în conformitate cu cerinţele Directivelor UE şi SIRF.
    4.1.1. Elaborarea mecanismului de implementare şi actualizare a SIRF
    55. SIRF reprezintă standarde şi interpretări, emise de IASB. SIRF devin valabile după acceptarea lor de către Ministerul Finanţelor în baza unui acord încheiat cu IASB şi după publicarea acestora, în modul stabilit de legislaţie.
    56. În conformitate cu Legea contabilităţii (art.4), SIRF vor fi obligatorii pentru entităţile de interes public. Totodată, SIRF pot fi aplicate şi de entităţile care utilizează sistemul contabil complet în partidă dublă, conform politicii de contabilitate aprobate.
    57. Aplicarea SIRF de către entităţile de interes public este obligatorie pentru rapoartele financiare întocmite pe anul 2010, cu excepţia SIRF 1 „Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară”, care urmează a fi aplicat începînd cu 1 ianuarie 2009.
    58. Pînă la implementarea SIRF, entităţile de interes public ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele lor financiare în baza SNC. Totodată, în cazul în care prevederile SNC nu stabilesc unele reglementări prevăzute în SIRF, entitatea este încurajată să aplice prevederile SIRF pînă la acceptarea lor de Ministerul Finanţelor.
    59. Pentru realizarea acestei acţiuni sînt necesare următoarele:
    1) acceptarea SIRF de către Guvern în baza contractului încheiat cu IASB;
    2) publicarea oficială a SIRF şi plasarea acestora pe site-ul Guvernului şi Ministerului Finanţelor;
    3) actualizarea şi publicarea anuală a modificărilor operate în SIRF de IASB;
    4) oferirea asistenţei din partea experţilor străini cu privire la implementarea SIRF;
    5) asigurarea asistenţei consultative entităţilor în procesul implementării SIRF.
    60. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la pregătirea rapoartelor financiare ale entităţilor autohtone conform SIRF şi la creşterea credibilităţii acestora.
    4.1.2. Elaborarea reglementărilor contabile naţionale în conformitate cu cerinţele Directivelor UE şi SIRF
    61. Reglementările contabile naţionale cuprind Cadrul general de raportare financiară, SNC, Planul general de conturi contabile şi alte reglementări contabile.
    62. Nomenclatorul reglementărilor contabile, inclusiv SNC, şi termenele concrete de elaborare şi implementare a acestora se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
    63. Cadrul general de raportare financiară reprezintă un act normativ care conţine caracteristica generală a convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii, elementelor rapoartelor financiare şi a categoriilor de utilizatori ai acestora, a criteriilor de recunoaştere şi evaluare a elementelor rapoartelor financiare.
    64. SNC reprezintă standarde şi interpretări, bazate pe Directivele UE şi pe IFRS, elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor, care stabilesc reguli generale obligatorii privind ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.
    65. Conţinutul de bază al SNC trebuie să corespundă prevederilor SIRF, ţinîndu-se cont, totodată, de cerinţele legislaţiei în vigoare şi de nivelul actual de dezvoltare economică a entităţilor autohtone. SNC adiţional     vor conţine exemple practice şi comentarii privind aplicarea prevederilor standardelor.
    66. În scopul asigurării unui grad relevant de veridicitate a rapoartelor financiare, SNC trebuie implementate într-un set unic, concomitent cu abrogarea SNC existente. SNC noi vor intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2011.
    67. Metodica de trecere de la SNC existente la cele noi va fi elaborată şi aprobată de Ministerul Finanţelor.
    68. SNC urmează a fi actualizate pe măsura necesităţii, în conformitate cu modificările operate în SIRF.
    69. Planul general de conturi contabile stabileşte nomenclatorul claselor şi grupelor de conturi contabile şi metodologia de utilizare a acestora. Acest plan are un caracter de recomandare, se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor în baza SNC actualizate.
    70. Planul general de conturi se recomandă entităţilor care aplică SNC şi sistemul contabil complet şi simplificat în partidă dublă. În baza Planului general de conturi entităţile pot elabora planuri de conturi de lucru care vor cuprinde nomenclatorul conturilor sintetice şi subconturile necesare pentru determinarea indicatorilor din rapoartele financiare.
    71. Entităţile ce aplică SIRF vor elabora în mod individual planuri de conturi proprii, conform cerinţelor SIRF.
    72. Planul general de conturi contabile va intra în vigoare şi va fi actualizat concomitent cu modificările operate în SNC.
    73. Pentru realizarea acestei acţiuni sînt necesare următoarele:
    1) constituirea şi finanţarea grupurilor de lucru privind elaborarea SNC;
    2) acceptarea sprijinului experţilor străini privind corespunderea SNC prevederilor SIRF;
    3) selectarea entităţilor-pilot din diferite domenii de activitate în scopul implementării SNC actualizate şi a Planului general de conturi contabile;
    4) asigurarea consultaţiilor permanente pentru entităţi în procesul implementării SNC actualizate.
    74. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară a entităţilor ce vor aplica SNC, conform cerinţelor reglementărilor contabile internaţionale.
    4.1.3. Elaborarea reglementărilor contabile pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
    75. Reglementarea contabilă a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) este condiţionată de sistemul contabil aplicat: simplificat în partidă dublă şi în partidă simplă. Sistemul contabil se alege de către fiecare întreprindere în mod individual, în conformitate cu criteriile stabilite în art.15 din Legea contabilităţii. Pentru reglementarea contabilităţii ÎMM, sînt necesare două acte normative: Regulamentul privind contabilitatea şi raportarea financiară în condiţiile sistemului simplificat în partidă dublă şi Normele privind contabilitatea în partidă simplă. Actele normative menţionate vor fi elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor.
    76. Regulamentul privind contabilitatea şi raportarea financiară în condiţiile sistemului simplificat în partidă dublă va fi elaborat ţinînd cont de prevederile reglementărilor contabile internaţionale similare şi condiţiile actuale de dezvoltare a sectorului ÎMM din Republica Moldova. Acest regulament va cuprinde cel puţin următoarele prevederi de bază:
    1) regulile generale de ţinere a contabilităţii;
    2) planul simplificat de conturi contabile;
    3) structura rapoartelor financiare şi modul de întocmire a acestora.
    77. Normele privind contabilitatea în partidă simplă vor fi elaborate în baza prevederilor reglementărilor contabile şi fiscale în vigoare. Aceste norme trebuie să cuprindă cel puţin următoarele prevederi de bază:
    1) metodele de recunoaştere a elementelor contabile: contabilitatea de angajamente sau contabilitatea de casă şi modalităţile de aplicare a acestora. Aceste metode vor fi aplicate ţinînd cont de baza normativă selectată de întreprindere: contabilă sau fiscală;
    2) structura şi modul de întocmire a registrului de încasări (venituri) şi plăţi (cheltuieli).
    78. Reglementările contabile pentru sectorul ÎMM vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, concomitent cu SNC.
    79. Pentru realizarea acestei acţiuni sînt necesare următoarele:
    1) constituirea şi finanţarea grupurilor de lucru privind elaborarea reglementărilor contabile pentru ÎMM;
    2) acceptarea sprijinului consultativ din partea experţilor străini privind modalitatea de aplicare în Republica Moldova a practicilor şi standardelor internaţionale pentru ÎMM;
    3) asigurarea consultaţiilor permanente pentru entităţi în decursul implementării reglementărilor contabile elaborate.
    80. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la simplificarea contabilităţii sectorului ÎMM şi racordarea acesteia la cerinţele internaţionale.
    4.1.4. Elaborarea mecanismului de implementare şi actualizare a Standardelor Internaţionale de Audit şi a Codului privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor
    81. SIA reprezintă standarde aprobate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB). Codul etic (elaborat şi aprobat de IFAC) reprezintă un document ce stabileşte scopurile profesiei de auditor şi contabil, precum şi conţine norme de conduită profesională ale acestora.
    82. SIA şi Codul etic vor deveni valabile după acceptarea lor de către Ministerul Finanţelor în baza unui acord încheiat cu IFAC şi după publicarea lor în modul stabilit de legislaţie.
    83. Pentru a asigura calitatea rapoartelor financiare auditate, SIA şi Codul etic vor fi aplicate pe teritoriul Republicii Moldova, începînd cu 1 ianuarie 2011.
    84. SIA şi Codul etic vor fi actualizate anual în conformitate cu modificările operate de IFAC.
    85. Pentru realizarea acestei acţiuni sînt necesare următoarele:
    1) actualizarea Legii cu privire la activitatea de audit, conform cerinţelor SIA şi Codului etic;
    2) acceptarea SIA şi a Codului etic de către Guvern în baza unui contract încheiat cu IFAC;
    3) publicarea oficială a SIA şi a Codului etic şi plasarea acestora pe site-ul Guvernului şi Ministerului Finanţelor;
    4) actualizarea şi publicarea anuală a modificărilor operate în SIA şi Codul etic de către IFAC;
    5) oferirea asistenţei din partea experţilor străini cu privire la implementarea SIA şi a Codului etic;
    6) asigurarea asistenţei consultative entităţilor în procesul implementării SIA şi Codului etic.
    86. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la îmbunătăţirea calităţii auditului rapoartelor financiare, creşterea credibilităţii rapoartelor financiare, precum şi la respectarea normelor de conduită profesională a auditorilor, acceptate în practica internaţională.
    4.2. Fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportarea financiară
    87. Obiectivul prezentei priorităţi constă în fortificarea instituţiilor responsabile de dezvoltarea contabilităţii şi auditului, în scopul introducerii unui sistem riguros de aplicare a cadrului normativ actualizat de raportare financiară.
    4.2.1. Susţinerea Ministerului Finanţelor
    88. În conformitate cu Legea contabilităţii (art.11 alin.(2)) şi Legea privind activitatea de audit (art.27 alin.(3)), Ministerul Finanţelor este principala instituţie statală responsabilă de reglementarea contabilităţii şi auditului. Pentru realizarea prezentei acţiuni trebuie susţinute următoarele subdiviziuni interioare din cadrul Ministerului Finanţelor:
    1) Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ;
    2) Direcţia monitoring şi analiză financiară;
    3) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
    Realizarea numitei acţiuni va asigura constituirea unui cadru normativ de raportare financiară racordat la cerinţele Directivelor UE şi SIRF.
    89. Sprijinirea Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ rezidă în:
    1) asigurarea procesului de implementare şi actualizare a SIRF, SIA şi a Codului etic;
    2) crearea şi finanţarea grupurilor de lucru pentru elaborarea SNC, a Planului general de conturi contabile şi altor acte normative în domeniul contabilităţii şi auditului.
    90. Susţinerea Direcţiei monitoring şi analiză financiară rezidă în:
    1) monitorizarea financiară a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital public integral sau majoritar, în scopul consolidării disciplinei financiare, eficientizării utilizării patrimoniului public şi supravegherii riscului fiscal la aceste întreprinderi;
    2) efectuarea analizei rapoartelor financiare ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale cu capital public integral sau majoritar în baza datelor prezentate de Serviciul informaţional al rapoartelor financiare;
    3) utilizarea rezultatelor monitorizării financiare în procesul de organizare şi desfăşurare a privatizării proprietăţii publice.
    91. Drept rezultat al realizării acestei acţiuni se va asigura oferirea unor informaţii accesibile potenţialilor investitori privind situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital public.
    92. Susţinerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat rezidă în:
    1) identificarea relaţiei contabilitate – fiscalitate, inclusiv în condiţiile aplicării SIRF;
    2) acordarea asistenţei în formarea unui cadru instituţional care va permite implementarea unui proces eficient de evaluare fiscală conformat cerinţelor internaţionale;
    3) asigurarea utilizării datelor contabile pentru întocmirea declaraţiilor fiscale;
    4) evaluarea impactului SIRF asupra gradului de competenţă contabilă al funcţionarilor fiscali.
    93. Realizarea sus-numitei acţiuni va permite stabilirea unei relaţii eficiente între rapoartele financiare şi declaraţiile fiscale şi va reduce substanţial fraudele fiscale nedetectate.
    4.2.2. Susţinerea Băncii Naţionale a Moldovei
    94. Cerinţele specifice aferente raportării financiare în sectorul bancar cuprind acţiunile ce urmează a fi realizate de către BNM, avînd drept obiectiv stabilirea cerinţelor specifice de raportare financiară şi supraveghere a acesteia în sectorul bancar.
    95. Acţiunea în cauză prevede:
    1) stabilirea relaţiei dintre „capitalul contabil” şi „capitalul prudenţial”, ceea ce va permite aplicarea Îndrumărilor europene ale cadrului comun de raportare, care urmează a fi utilizate de instituţiile creditoare şi de investiţii în cazul raportării acestora despre rata solvabilităţii (Directiva UE cu privire la necesarul de capital), precum şi îndrumarele cadrului standardizat de raportare financiară pentru instituţiile de creditare din UE;
    2) armonizarea cerinţelor regulatorii ale instituţiilor financiare cotate la Bursa de Valori şi celor ale CNPF şi Bursei de Valori;
    3) perfecţionarea relaţiilor dintre BNM, auditori şi băncile comerciale, conform Regulamentului privind practica de audit 1004 „Relaţiile dintre organele ce reglementează activitatea bancară şi auditorii externi”;
    4) monitorizarea aplicării corectă a legislaţiei SIRF şi a normelor prudenţiale ale BNM, interpretarea practică a dezvăluirii informaţiei rapoartelor financiare.
    96. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la:
    1) facilitarea monitorizării de către BNM a respectării de către bănci a modificărilor efectuate în raportarea financiară;
    2) fortificarea stabilităţii sistemului bancar conform sistemului Bazel II, aplicarea cerinţelor de capital minim, verificarea suficienţei capitalului în scopul supravegherii şi dezvăluirii informaţiilor financiare.
    4.2.3. Susţinerea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a Bursei de Valori
    97. Prezenta acţiune prevede dezvoltarea şi fortificarea CNPF în procesul de implementare a cadrului legislativ al entităţilor cotate la Bursa de Valori, conformate cerinţelor legislaţiei europene. Pentru realizarea acţiunii nominalizate sînt necesare următoarele:
    1) identificarea particularităţilor aplicării SIRF în sectorul pieţei financiare nebancare şi Bursei de Valori, cu stipularea modului de determinare şi dezvăluire a indicatorilor rapoartelor financiare;
    2) asigurarea continuă şi permanentă a calităţii informaţiilor rapoartelor financiare;
    3) aplicarea cerinţelor minime de transparenţă în dezvăluirea informaţiilor rapoartelor financiare ale entităţilor cotate la Bursa de Valori, conform Directivei cu privire la transparenţă, Regulamentului 1606/2002 şi Directivei cu privire la prospect;
    4) ajustarea cadrului legislativ al entităţilor cotate la Bursa de Valori la prevederile legislaţiei europene, aferente raportării financiare, principalele dintre care sînt:
    Regulamentul nr.1606/2002/EC al Parlamentului şi Consiliului European, conform căruia entităţile cotate la Bursa de Valori trebuie să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare consolidate. Statele-membre ale UE insistă ca aceste cerinţe să fie aplicate şi pentru entităţile care nu se cotează la Bursa de Valori;
    Directiva cu privire la prospect (2003/71/EC) şi Regulamentul nr.809/2004, care determină informaţiile ce trebuie introduse în prospect, formatul, dimensiunile şi publicarea acestora;
    Directiva cu privire la transparenţă pentru companiile cotate la bursă (2004/109/EC), în care se stipulează cerinţele minime de transparenţă a informaţiilor financiare ale companiilor cotate la Bursa de Valori, în scopul îmbunătăţirii calităţii acestor informaţii;
    5) ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul asigurărilor la cerinţele legislaţiei europene;
    6) acordarea asistenţei tehnice necesare pentru ameliorarea raportării financiare a companiilor de asigurări;
    7) dezvoltarea raportării financiare în asigurări prin:
    aplicarea cerinţelor SIRF în ţinerea contabilităţii, raportării financiare şi SIA în exercitarea auditului, elaborarea îndrumarelor de implementare a SIRF în acest sector;
    aplicarea cerinţelor Directivei patru a UE cu privire la rapoartele anuale (78/660/EEC), Directivei şapte cu privire la rapoartele anuale consolidate (83/349/EEC), Regulamentului (EC) nr.1606/2002 al Parlamentului şi Consiliului European şi Directivei cu privire la rapoartele financiare ale companiilor de asigurări (91/674/EEC);
    verificarea permanentă a corespunderii cerinţelor legislaţiei naţionale cu cele europene în domeniul asigurărilor.
    98. Realizarea acestor acţiuni va conduce la:
    1) ralierea cadrului legislativ şi normativ al Republicii Moldova în asigurări la cerinţele legislaţiei UE, ţinerea contabilităţii, raportării financiare conform SIRF şi exercitarea auditului conform SIA;
    2) asigurarea permanentă a supravegherii, reglementării şi respectării legislaţiei aferente asigurărilor şi raportării financiare în acest domeniu;
    3) elaborarea reglementărilor contabile pentru asociaţiile de economii şi împrumut în conformitate cu cerinţele naţionale şi internaţionale;
    4) crearea cadrului normativ de raportare financiară pentru entităţile cotate la Bursa de Valori, conform cerinţelor legislaţiei comunitare, precum şi a unui mecanism de control al aplicării acestuia.
    4.2.4. Susţinerea Serviciului informaţional al rapoartelor financiare pe lîngă Biroul Naţional de Statistică
    99. Acţiunea în cauză prevede:
    1) elaborarea Regulamentului privind Serviciul informaţional al rapoartelor financiare, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi normele acceptate în practica internaţională;
    2) înzestrarea serviciului cu sisteme şi tehnologii adecvate care vor permite implementarea politicilor şi procedurilor de colectare, prelucrare, publicare şi arhivare a informaţiilor financiare;
    3) aplicarea principiului dezvăluirii obligatorii a informaţiei financiare, conform Directivei pentru companii (68/151/EEC), Directivei patru cu privire la rapoartele financiare anuale (78/660/EEC), Directivei şapte cu privire la rapoartele financiare consolidate (83/349) şi Directivei cu privire la transparenţă (2004/109/EC);
    4) facilitarea şi simplificarea accesului utilizatorilor de informaţii, inclusiv al publicului, la informaţia dezvăluită, publicată pe suport de hîrtie sau în formă electronică, conform cerinţelor Directivei 2003/58/EC;
    5) stabilirea unor sancţiuni pentru a asigura respectarea cerinţelor de arhivare a informaţiilor rapoartelor financiare anuale proprii şi consolidate ale entităţilor;
    6) livrarea informaţiilor cumulate şi arhivate prin acordarea accesului la acestea în forma electronică, cu aplicarea unor măsuri de protecţie.
    100. Realizarea acestei acţiuni va conduce la:
    1) constituirea şi asigurarea activităţii Serviciului informaţional al rapoartelor financiare şi elaborarea cadrului normativ de colectare, prelucrare, publicare şi arhivare a informaţiilor financiare, în conformitate cu legislaţia comunitară;
    2) asigurarea transparenţei şi accesibilităţii informaţiilor din rapoartele financiare ale entităţilor pentru toate categoriile de utilizatori;
    3) protejarea utilizatorilor de informaţii externi în luarea deciziilor incorecte, prin asigurarea acestora cu informaţii calitative ale rapoartelor financiare anuale proprii şi consolidate ale entităţilor;
    4) sporirea investiţiilor în entităţile ale căror informaţii financiare vor fi publicate şi dezvăluite.
    4.2.5. Susţinerea Consiliului de supraveghere a activităţii de audit
    101. În conformitate cu Legea privind activitatea de audit, în decembrie 2007 au fost aprobate Regulamentul CSAA şi componenţa nominală a acestuia, iar în ianuarie 2008 a fost format CSAA. În linii generale, CSAA are menirea de a garanta utilizatorilor calitatea serviciilor prestate de auditori şi societăţile de audit, îndeosebi calitatea auditelor obligatorii ale rapoartelor financiare, prin supravegherea activităţii societăţilor de audit. Întrucît CSAA este o structură nouă ce trebuie să îndeplinească funcţii inexistente pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova, iar Regulamentul CSAA conţine doar prevederi generale aferente funcţiilor şi atribuţiilor membrilor CSAA, acesta necesită suport intern şi extern în exercitarea acestor funcţii noi.
    102. Prezentul Plan prevede acordarea unui suport CSAA în ceea ce priveşte implementarea procesului şi procedurilor de control al calităţii profesiei de auditor în Republica Moldova, inclusiv în realizarea activităţilor sale de supraveghere. Activităţile ce urmează a fi întreprinse de CSAA şi suportul ce va fi acordat pot fi divizate în trei direcţii principale, descrise în cele ce urmează.
    103. Activităţi de supraveghere a calităţii lucrărilor de audit ale societăţilor de audit
    1) Elaborarea unui plan de acţiuni al CSAA pentru anii 2009-2011, ce ar include obiectivele de lucru şi capacităţile de atingere a obiectivelor trasate.
    2) Stabilirea şi descrierea ariei de acoperire a procesului de supraveghere din partea CSAA (de exemplu, procesul educaţional, licenţierea, respectarea standardelor profesionale, asigurarea calităţii activităţii de audit, aplicarea sistemului disciplinar etc.).
    3) Elaborarea programului de control al calităţii, ce ar include procedurile de control care trebuie aplicate de colaboratorii Serviciului de control şi verificare din cadrul CSAA.
    4) Stabilirea şi descrierea competenţelor de control şi disciplinare (pedeapsă) ale CSAA.
    104. Activităţi orientate spre obţinerea şi menţinerea abilităţilor de control şi a competenţei profesionale ale membrilor CSAA
    1) Organizarea unor seminare cu membrii CSAA în scopul conştientizării de către aceştia a rolului şi funcţiilor organului de supraveghere, inclusiv a cerinţelor aferente asigurării calităţii activităţii de audit şi a sistemului disciplinar.
    2) Stabilirea relaţiilor de cooperare cu organismele de supraveghere din ţările care deja aplică asemenea sistem, ceea ce ar permite acumularea experienţei, inclusiv organizarea asistenţei din partea organismelor internaţionale similare în organizarea controalelor pe teren.
    3) Asigurarea unei pregătiri profesionale şi acumularea experienţei adecvate prin participarea la diverse instruiri, inclusiv aferente normelor de etică, ceea ce ar garanta imparţialitatea şi obiectivitatea controlorilor faţă de subiecţii controlaţi.
    105. Activităţi orientate spre confirmarea transparenţei procesului de supraveghere de către CSAA a activităţii de audit
    1) Elaborarea documentelor ce vor asigura transparenţa procesului de supraveghere a activităţii de audit.
    2) Desfăşurarea activităţilor ce confirmă transparenţa procesului de supraveghere din partea CSAA (de exemplu, informarea publicului pentru programele de lucru anuale şi rapoartele ce atestă activitatea CSAA).
    106. Realizarea prezentei acţiuni va contribui la:
    1) asigurarea utilizatorilor şi organelor de reglementare că aceştia se pot baza pe rapoartele financiare auditate şi pot lua decizii economice corecte;
    2) fortificarea unui organ eficient de control al calităţii activităţii de audit, care este capabil să-şi exercite funcţiile şi care va menţine încrederea publicului în profesie.
    4.2.6. Susţinerea instituţiilor de învăţămînt universitar în domeniul contabilităţii şi auditului
    107. Prezenta acţiune prevede susţinerea instituţiilor de învăţămînt universitar prin:
    1) elaborarea unui program, independent din punct de vedere financiar, care va îndeplini obiectivele din domeniul învăţămîntului referitor la dezvoltarea cunoştinţelor generale, abilităţilor intelectuale şi de comunicare necesare contabililor şi auditorilor profesionişti;
    2) acordarea asistenţei în cooperarea cu profesorii instituţiilor acreditate din ţările-membre ale UE şi în transferul de cunoştinţe şi experienţă de la experţii internaţionali celor locali în domeniul învăţămîntului şi instruirii profesionale a contabililor şi auditorilor;
    3) sprijinirea instituţiilor de învăţămînt în pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice;
    4) sprijinirea instituţiilor de învăţămînt prin transfer de resurse financiare în elaborarea şi publicarea programelor noi, manualelor, studiilor de caz şi altor materiale didactice, conform cerinţelor standardelor educaţionale şi reglementărilor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.
    108. Realizarea acestei acţiuni va contribui la:
    1) fortificarea instituţiilor de învăţămînt universitar prin extinderea posibilităţilor şi sporirea responsabilităţii în pregătirea şi instruirea cadrelor de înaltă calificare, ceea ce va corespunde cerinţelor internaţionale;
    2) îmbunătăţirea procesului de pregătire a specialiştilor în domeniu.
    4.3. Sprijinirea profesiei de auditor
    109. Obiectivul prezentei priorităţi constă în asigurarea unui nivel înalt al calităţii activităţii de audit, care ar contribui la creşterea încrederii utilizatorilor de rapoarte financiare în profesia de auditor.
    4.3.1. Asigurarea calităţii profesiei de auditor
    110. Asigurarea calităţii profesiei de auditor este principalul mijloc al auditorilor de a demonstra utilizatorilor că auditorii activează la un nivel ce corespunde standardelor de audit şi regulilor etice. În acest context este necesar de a lua în considerare actele relevante acestui aspect, aplicate în UE:
    1) Recomandarea Comisiei nr. 3304/2000 din 15 noiembrie 2000 privind exigenţele minime în materie de control al calităţii controlului legal al conturilor în Uniunea Europeană;
    2) Recomandarea Comisiei nr.1721/2008 din 6 mai 2008 privind asigurarea calităţii externe pentru auditorii legali şi firmele de audit care auditează entităţile de interes public.
    111. Calitatea poate fi asigurată atît prin eforturi interne ale societăţilor de audit, cît şi prin eforturi externe, din partea organelor de reglementare.
    112. Pentru realizarea prezentei acţiuni este necesară implicarea organelor de reglementare în asigurarea calităţii activităţii de audit prin:
    1) aplicarea unei baze normative adecvate: Legea privind activitatea de audit, SIA, Codul etic;
    2) implementarea regimului de control extern al calităţii pentru activitatea de audit;
    3) elaborarea Informaţiei privind respectarea procedurilor de control al calităţii lucrărilor de audit, care urmează a fi prezentată de către societăţile de audit în conformitate cu art.10 alin.(5) lit.a) din Legea cu privire la activitatea de audit;
    4) elaborarea Raportului privind transparenţa societăţii de audit, care este necesar de a fi prezentat de către societăţile de audit ce efectuează auditul la entităţile de interes public, în conformitate cu art.10 alin.(5) lit.b) din Legea cu privire la activitatea de audit.
    113. Societăţile de audit trebuie să asigure controlul calităţii prin:
    actualizarea standardelor şi metodelor interne de activitate, conform legislaţiei în domeniul auditului şi practicilor internaţionale avansate;
    elaborarea politicilor şi procedurilor interne de control al calităţii;
    îmbunătăţirea calităţii metodelor de audit.
    114. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la asigurarea calităţii profesiei de auditor din Republica Moldova la nivelul cerinţelor internaţionale.
    4.3.2. Formarea registrelor de stat ale auditorilor şi societăţilor de audit
    115. Crearea unor registre pentru auditorii şi societăţile de audit din Republica Moldova, disponibile în formă electronică şi accesibile publicului în mod gratuit, va permite utilizatorilor să determine rapid dacă auditorul sau societatea de audit care efectuează auditul a fost înregistrată, care este adresa ei juridică şi forma de organizare. Aceste registre vor contribui la identificarea persoanelor care acţionează fără licenţă, vor permite publicului să identifice autorităţile relevante în cazul necesităţii de prezentare a unei reclamaţii împotriva unui auditor licenţiat, vor mări încrederea publicului în auditorii înregistraţi.
    116. Pentru a realiza prezenta acţiune sînt necesare următoarele:
    1) acordarea asistenţei tehnice la elaborarea proceselor şi procedurilor ce vor permite crearea unor registre eficiente;
    2) gestionarea procesului de înregistrare, actualizare şi menţinere permanentă a informaţiei din registre;
    3) elaborarea programelor software pentru procesul de înregistrare electronică;
    4) aprovizionarea cu hardware pentru a asigura funcţionarea continuă a programelor software.
    117. Realizarea sus-numitei acţiuni va îmbunătăţi pe termen lung încrederea publicului în profesia de auditor şi va permite reglementarea continuă a profesiei de auditor.
    4.3.3. Perfecţionarea procesului de certificare profesională a auditorilor
    118. Legea privind activitatea de audit, la momentul adoptării, nu a anticipat posibilitatea verificării certificatelor auditorilor certificaţi pe care le-au obţinut prin programele internaţionale de certificare (ACCA, CIPA, CPA şi altele). Aceşti auditori profesionişti, în marea lor majoritate, sînt implicaţi în activitatea de audit a primelor patru companii de servicii profesionale internaţionale („Big 4”), însă mulţi dintre ei nu au obţinut certificatele locale pentru auditorii certificaţi. Prezentul Plan prevede necesitatea recunoaşterii certificatelor profesionale internaţionale, precum şi asigurarea independenţei şi obiectivităţii procesului de certificare a auditorilor în ansamblu. Recunoaşterea calificării profesionale a unui auditor, obţinută peste hotarele Republicii Moldova, va contribui la soluţionarea problemei numărului insuficient de auditori calificaţi.
    119. Prezenta acţiune prevede următoarele:
    1) acordarea asistenţei CSAA la elaborarea politicilor pentru recunoaşterea calificării profesionale internaţionale de auditor certificat;
    2) implicarea specialiştilor calificaţi independenţi, inclusiv străini, în procesul de certificare a auditorilor, în special la elaborarea probelor pentru susţinerea examenului de calificare;
    3) implementarea procedurilor şi politicilor identificate;
    4) acordarea asistenţei Comisiei de certificare de pe lîngă Ministerul Finanţelor la determinarea şi convenirea asupra scutirilor de examene, experienţa necesară şi alte criterii pentru recunoaşterea persoanelor ce deţin certificate internaţionale de calificare.
    120. Realizarea sus-numitei acţiuni va permite crearea unui sistem de certificare profesională a auditorilor, racordat la cerinţele internaţionale.
    4.4. Modernizarea învăţămîntului, instruirii profesionale şi informării publicului, în conformitate cu standardele internaţionale
    121. Obiectivul prezentei priorităţi constă în conformarea procesului de pregătire a cadrelor în domeniul contabilităţii şi auditului şi a instruirii profesionale continuă a acestora la cerinţele internaţionale.
    4.4.1. Modernizarea procesului de studii universitare în domeniul contabilităţii şi auditului
    122. Prezenta acţiune constă în conformarea procesului de pregătire a cadrelor contabile la cerinţele standardelor şi practicilor educaţionale internaţionale.
    123. În cadrul acestei acţiuni este necesar de a:
    1) modifica programul existent de pregătire a cadrelor în domeniul contabilităţii şi auditului, care va asigura obţinerea cunoştinţelor corespunzătoare privind SIRF şi SIA, precum şi a SNC actualizate, luînd în considerare:
    a) toate disciplinele aferente contabilităţii şi auditului, inclusiv normele de etică profesională;
    b) Directiva a opta a UE;
    c) Standardele Internaţionale de Educaţie;
    d) experienţa ţărilor membre ale UE în elaborarea programelor de învăţămînt;
    e) Codul etic;
    2) elabora manuale, studii de caz şi alte materiale didactice în domeniul contabilităţii şi auditului, bazate pe SIRF şi SIA;
    3) asigura colaborarea cu universităţile acreditate din statele-membre ale UE, inclusiv prin schimb de experienţă bilateral.
    124. Programul de studiu serveşte drept suport pentru a:
    1) utiliza în procesul de pregătire şi evaluare a cadrelor în sistemul de învăţămînt universitar prevederile standardelor menţionate şi practicilor internaţionale şi europene care ar corespunde cerinţelor internaţionale;
    2) asigura durabilitatea procesului de pregătire a contabililor competenţi pe o perioadă îndelungată, luînd în considerare experienţa ţărilor-membre ale UE.
    125. Realizarea sus-numitei acţiuni va permite:
    1) fortificarea capacităţii instituţiilor de învăţămînt universitar din Republica Moldova privind pregătirea şi realizarea programelor de studii actuale în domeniul contabilităţii şi auditului;
    2) elaborarea unui nou curriculum universitar bazat pe SIRF şi SIA;
    3) obţinerea unui nivel înalt al specialiştilor în domeniul contabilităţii şi auditului ce corespunde cerinţelor standardelor internaţionale educaţionale.
    4.4.2. Organizarea procesului de instruire profesională continuă pentru contabili şi auditori
    126. Prezenta acţiune prevede:
    1) elaborarea programelor de instruire cu accent special pe aplicarea practică a SIRF, SIA şi Codului etic;
    2) elaborarea materialelor de instruire legate de implementarea practică a SIA şi a Codului etic;
    3) coordonarea programelor de instruire profesională continuă cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului;
    4) oferirea asistenţei din partea organismelor internaţionale privind schimbul de experienţă şi participarea la cursurile organizate de asociaţiile profesionale;
    5) acordarea asistenţei la transferul de cunoştinţe practice de la experţii internaţionali către cei locali în domeniul instruirii de perfecţionare profesională continuă pentru auditorii ce efectuează audit obligatoriu.
    127. În realizarea prezentei acţiuni vor fi implicate asociaţiile profesionale în domeniul contabilităţii şi auditului, instituţiile de învăţămînt, instituţiile şi asociaţiile de instruire, licenţiate conform legislaţiei în vigoare.
    128. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la crearea unui sistem modern de instruire profesională continuă a contabililor şi auditorilor prin:
    1) menţinerea şi ridicarea competenţei profesionale a contabililor şi auditorilor;
    2) asigurarea unui nivel înalt al culturii contabile;
    3) ameliorarea percepţiei publice a profesiei de contabil şi auditor;
    4) creşterea prestigiului profesiei de contabil şi auditor şi amplificarea rolului acesteia în asigurarea unui nivel înalt al calităţii raportării financiare.
    4.4.3. Instruirea funcţionarilor publici, inclusiv a colaboratorilor organelor fiscale şi de drept
    129. Prezenta acţiune prevede elaborarea şi implementarea unui program de instruire a funcţionarilor publici, care va permite o percepere mai aprofundată a importanţei raportării financiare, precum şi a drepturilor şi responsabilităţilor părţilor interesate.
    130. Programul de instruire este destinat preponderent funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor, Serviciului informaţional al rapoartelor financiare, CSAA, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, organelor de drept etc. Programul în cauză urmează a fi elaborat de instituţiile responsabile nominalizate, coordonat cu Ministerul Finanţelor şi implementat în mod diferenţiat pentru fiecare categorie de funcţionari publici. Acest program va include cel puţin principiile fundamentale ale contabilităţii; reglementarea normativă a contabilităţii şi auditului; componenţa, structura şi utilizatorii rapoartelor financiare; normele de conduită profesională a contabililor şi auditorilor.
    131. Realizarea numitei acţiuni va conduce la facilitarea procesului de prezentare şi de utilizare a rapoartelor financiare, soluţionarea corectă a litigiilor apărute între entităţi, efectuarea controalelor din partea autorităţilor abilitate şi reducerea sancţiunilor neargumentate.
    4.4.4. Elaborarea şi implementarea programului de informare a publicului
    132. Prezenta acţiune va spori gradul de încredere a publicului în rapoartele financiare, respectiv, se va mări numărul de solicitări ale acestor informaţii. Programul de informare a publicului trebuie să includă evidenţierea drepturilor părţilor implicate; accentuarea cerinţei de audit obligatoriu; relevarea avantajelor financiare ale culturii de conformare strictă; sporirea sensibilizării opiniei publice cu privire la avantajele bunei raportări corporative; promovarea sensibilizării opiniei publice cu privire la integritatea, obiectivitatea, competenţa şi profesionalismul auditorilor şi părţilor-cheie implicate; acordarea informaţiei, îndrumării educaţionale şi asistenţei tehnice publicului şi promovarea dezvăluirii corecte şi transparenţei raportării financiare.
    133. În cadrul numitului program vor fi desfăşurate diverse campanii de sensibilizare a publicului care, în particular, se vor concentra:
    1) pentru manageri – asupra evidenţierii culturii comunicării oneste şi deschise, reorientării auditului intern spre problemele mai mari şi mai riscante şi încurajării unei modalităţi sigure pentru angajaţi de a–şi comunica îngrijorările (semnalare);
    2) pentru directori – asupra evidenţierii înţelegerii mai bune a afacerii, utilizării acestei înţelegeri pentru a prezenta o imagine mai constructivă pentru management, exercitării dreptului de acces la informaţii prin auditorii interni şi externi.
    134. Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la:
    1) promovarea înţelegerii de către public a importanţei dezvăluirii corecte şi transparente a informaţiilor financiare;
    2) sporirea încrederii în raportarea financiară din cadrul Republicii Moldova;
    3) sporirea solicitării de către public a dezvăluirii corecte şi transparente a informaţiilor corporative;
    4) reducerea riscului fraudelor majore datorită unei înţelegeri mai bune a drepturilor şi responsabilităţilor ale persoanelor;
    5) aprofundarea cunoştinţelor publicului privind raportarea financiară, ceea ce sporeşte baza de investitori potenţiali în Republica Moldova.

    5.1. Etapele de implementare a Planului
    135. Prima etapă (anii 2009-2010). Pe parcursul acestei etape urmează a se efectua următoarele: elaborarea mecanismului de implementare şi actualizare a SIRF pe teritoriul Republicii Moldova; organizarea seminarelor pentru funcţionarii publici şi contabilii entităţilor care vor aplica SIRF; instruirea auditorilor şi membrilor CSAA în domeniul controlului calităţii activităţii de audit; elaborarea actelor normative de bază în domeniul contabilităţii: SNC, Planul general de conturi, reglementările contabile pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în conformitate cu Legea contabilităţii; stabilirea cerinţelor specifice de raportare financiară pentru instituţiile financiare, companiile de asigurări, entităţile acţiunile cărora sînt cotate la Bursa de Valori; acordarea asistenţei Serviciului informaţional al rapoartelor financiare; elaborarea şi implementarea programului de informare a publicului; implementarea sistemului de supraveghere şi control al activităţii de audit şi de certificare a auditorilor, în conformitate cu regulamentele aprobate; modernizarea programelor de studii universitare şi elaborarea manualelor, studiilor de caz şi altor materiale didactice în domeniul contabilităţii şi auditului; elaborarea programului de control extern al calităţii lucrărilor de audit; modificarea Legii privind activitatea de audit; iniţierea tratativelor cu IFAC în legătură cu dreptul de utilizare a SIA şi Codului etic pe teritoriul Republicii Moldova; publicarea SIA şi Codului etic; instruirea funcţionarilor publici, inclusiv a colaboratorilor organelor fiscale şi de drept.
    136. Etapa a doua (anul 2011). La această etapă se va acorda atenţie primordială implementării SNC şi altor reglementări contabile naţionale; actualizării Regulamentului CSAA, Regulamentului cu privire la certificarea auditorilor, regulamentelor privind practica de audit; elaborării reglementărilor contabile pentru entităţile din diferite ramuri şi sectoare ale economiei naţionale.
    137. Acţiunile concrete pentru fiecare etapă, costurile şi instituţiile responsabile de realizarea acestora sînt prezentate în anexa nr.1.
    5.2. Mecanisme de implementare şi monitorizare a Planului
    138. În procesul implementării prezentului Plan se va efectua monitorizarea permanentă a realizării acţiunilor, a utilizării resurselor financiare şi a rezultatelor obţinute, pentru ca, în caz de necesitate, să fie operate modificări în acţiunile întreprinse.
    139. Procesul de administrare, implementare şi monitorizare a Planului se va efectua de către proiectul de pe lîngă Ministerul Finanţelor cu asistenţa consultanţilor locali şi externi. Resursele financiare vor fi utilizate în baza devizelor de cheltuieli, elaborate de către proiect şi aprobate de Ministerul Finanţelor, în limita resurselor prevăzute în anexa nr.1. Autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea componentelor specifice ale Planului vor raporta Ministerului Finanţelor semianual şi anual rezultatele privind realizarea acţiunilor prevăzute în anexa nr.1.
    140. Proiectul de pe lîngă Ministerul Finanţelor va elabora rapoarte generale aferente implementării prezentului Plan, inclusiv privind utilizarea resurselor financiare, şi le va prezenta Comitetului de supraveghere din cadrul proiectului, Ministerului Finanţelor, donatorilor străini (Băncii Mondiale) spre avizare, după care acestea vor fi transmise Guvernului.
    141. Proiectul de pe lîngă Ministerul Finanţelor va prezenta spre examinare şi avizare proiectele actelor normative elaborate Consiliului Naţional de Coordonare (CNC) (componenţa nominală expusă în anexa nr.2), cu implementarea acestora la entităţile - pilot.

    142. Factorii de risc interni includ:
    1) lipsa de coerenţă în acţiunile statului în domeniul contabilităţii şi auditului;
    2) imperfecţiunea managerială, organizaţională şi economică a instituţiilor implicate în implementarea prezentului Plan;
    3) insuficienţa resurselor financiare bugetare pentru acţiunile prevăzute în prezentul Plan;
    4) supravegherea insuficientă a modului de utilizare a resurselor alocate pentru realizarea acţiunilor stipulate în prezentul Plan;
    5) nivelul insuficient de pregătire profesională a funcţionarilor publici şi a altor specialişti implicaţi în realizarea prezentului Plan.
    143. Factori de risc externi includ:
    1) apariţia unor modificări pe plan internaţional ce ar submina implementarea prezentului Plan;
    2) absenţa şi/sau reducerea surselor de finanţare externă a acţiunilor prevăzute în prezentul Plan.

Anexa nr.1
la Planul de dezvoltare a contabilităţii
şi auditului în sectorul corporativ
 pe anii 2009-2011

Anexa nr.2
la Planul de dezvoltare a contabilităţii
şi auditului în sectorul corporativ
pe anii 2009-2011

    DANDARA Viorel              - viceministru al finanţelor
    ŢURCAN Viorel                 - doctor habilitat în economie, profesor universitar,
                                                decan al Facultăţii Contabilitate şi Audit, Academia
                                                 de Studii Economice din Moldova
    BUCUR Vasile                    - doctor în economie, profesor universitar,
                                                  Academia de Studii Economice din Moldova
    NEDERIŢA Alexandru        - doctor în economie, profesor universitar,
                                                 Academia de Studii Economice din Moldova
    DOLGHII Cristina               - doctor în economie, conferenţiar universitar,
                                                  Universitatea de Stat din Moldova
    GRABAROVSCHI
    Ludmila                                - doctor în economie, conferenţiar universitar,
                                                  Asociaţia Contabililor şi Auditorilor din Moldova
    TOSTOGAN Pavel              - doctor în economie, profesor universitar,
                                                 Academia de Studii Economice din Moldova
    CRĂCIUN Andrei               - şef adjunct al Direcţiei infrastructură statistică
                                                 şi rapoarte financiare, Biroul Naţional de Statistică
    ARDELEANU Mariana       - şef Direcţie management servicii, Comisia
                                                  Naţională a Pieţei Financiare
    VITIUC Ana                         - doctor în economie, conferenţiar universitar,
                                                  Academia de Studii Economice din Moldova,
                                                  auditor, Compania „KPMG Moldova”
    UNTILOVA Elena                - contabil-şef, Bursa Universală de Mărfuri
                                                 a Moldovei, preşedinte al Consiliului de directori
                                                 al „Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare
                                                 a Moldovei” S.A.
    SCRIPNIC Diana                 - consilierul preşedintelui Asociaţiei Băncilor
                                                 din Moldova
    SUVEICĂ Sergiu                 - auditor, contabil, Compania „Ernst&Young” S.R.L.
    PRISĂCARU Ion                 - auditor, director general, Compania
                                                 „Ecofin-Audit Service” S.R.L.,  preşedinte al
                                                 Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în
                                                  Management
    VÎRTOSU Artur                  - controlor financiar, Î.M.„EFES VITANTA
                                                  MOLDOVA BREWERY” S.A.
    SÎRBU Sergiu                       - auditor, Compania „Real Business Consulting”SRL,
                                                 reprezentantul Camerei Experţilor Independenţi
                                                 „CEI” din cadrul Asociaţiei Auditorilor
                                                 şi Societăţilor de Audit „AFAM”
    FOALEA Lidia                     - şef adjunct al Direcţiei reglementarea contabilităţii
                                                 şi auditului în sectorul corporativ, şef al Secţiei
                                                 reglementarea contabilităţii în sectorul corporativ,
                                                 Ministerul Finanţelor
    CEMERTAN Silvia              - şef-interimar al Secţiei reglementarea auditului în
                                                 sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor
    ŞLOPAC Vera                    - şef al Direcţiei monitoring şi analiză
                                                 financiară, Ministerul Finanţelor