Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. I. – Legea nr. 416-XII din  18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 17–19, art. 56), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. Articolul 9 se completează cu punctul 6¹) cu următorul cuprins:
    „6¹) desemnează subdiviziunea responsabilă de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, care participă la elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, asigurînd protecţia victimelor violenţei în familie şi punerea sub urmărire a agresorilor;”.
    2. Articolul 12 se completează cu punctul 5¹) cu următorul cuprins:
    „5¹) să asigure protecţia victimelor violenţei în familie şi să supravegheze executarea ordonanţei de protecţie în conformitate cu legislaţia;”.
    3. Articolul 13 se completează cu punctul 4¹) cu următorul cuprins:
    „4¹) în cazul în care victima violenţei în familie se află în stare de neputinţă, să se adreseze instanţei de judecată pentru obţinerea ordonanţei de protecţie, în baza cererii depuse de victimă sau a sesizării de caz;”.
    Art. II. – Articolul 37 alineatul (4) din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările ulterioare, se completează în final cu textul „ , cu excepţia cauzelor de divorţ pornite pe motivul violenţei în familie confirmate prin probe”.
    Art. III. – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 90, alineatul (6) se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:
    „c¹) să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent;”.
    2. Codul se completează cu articolul 133¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 133¹. Membru de familie
    Prin membru de familie se înţelege:
    a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de concubinaj, persoanele divorţate, persoanele aflate în relaţii de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor;
    b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub curatelă.”
    3. La articolul 171, alineatul (2) se completează cu litera b²) cu următorul cuprins:
    „b²) săvîrşit asupra unui membru de familie;”.
    4. La articolul 172, alineatul (2) se completează cu litera b²) cu următorul cuprins:
    „b²) săvîrşite asupra unui membru de familie;”.
    5. Articolul 173 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 173. Hărţuirea sexuală
    Hărţuirea sexuală, adică manifestarea unui comportament fizic, verbal sau nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau insultătoare cu scopul de a determina o persoană la raporturi sexuale ori la alte acţiuni cu caracter sexual nedorite, săvîrşite prin ameninţare, constrîngere, şantaj,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.”
    6. Codul se completează cu articolul 201¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 201¹. Violenţa în familie
    (1) Violenţa în familie, adică acţiunea sau inacţiunea intenţionată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferinţă fizică, soldată cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral,
    se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
    (2) Aceeaşi acţiune:
    a) săvîrşită asupra a doi sau mai multor membri ai familiei;
    b) care a provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii
    se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
    (3) Aceeaşi acţiune care:
    a) a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
    b) a determinat la sinucidere sau la tentativă de sinucidere;
    c) a provocat decesul victimei
    se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.”
    Art. IV. – La articolul 26 alineatul (3) din Legea nr. 102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 70–72, art. 312), cu modificările ulterioare, cuvîntul „preponderent” se substituie prin cuvintele „ , în mod prioritar,”, iar după cuvintele „precum şi” se introduc cuvintele „victimele violenţei în familie,”.
    Art. V. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104–110, art. 447), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. La articolul 58, alineatul (3) se completează cu punctul 6¹) cu următorul cuprins:
    „6¹) să se adreseze cu o cerere privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie;”.
    2. La articolul 165 alineatul (2) punctul 2), după cuvintele „luate în privinţa lui,” se introduce textul „precum şi ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie,”.
    3. La articolul 185 alineatul (2), punctul 3) se completează în final cu textul „ori a încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie”.
    4. Codul se completează cu articolul 215¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 215¹. Măsuri de protecţie aplicate victimelor
                              violenţei în familie
    (1) Cererea victimei violenţei în familie adresată, în cursul procesului penal, organului de urmărire penală, procurorului sau instanţei de judecată privind ameninţările cu moartea, cu aplicarea violenţei, cu deteriorarea sau distrugerea bunului ori alte acte ilegale va fi examinată de instanţa de judecată, care este obligată să ia măsuri de asigurare a protecţiei victimei faţă de bănuit, învinuit, inculpat membru de familie prin emiterea unei ordonanţe de protecţie.
    (2) În cazul depunerii cererii la organul de urmărire penală sau la procuror, aceştia vor înainta imediat,
printr-un demers, cererea în instanţa de judecată pentru a fi examinată.
    (3) Instanţa de judecată, prin încheiere, emite, în 24 de ore de la primirea cererii, o ordonanţă de protecţie, prin care poate oferi protecţie victimei, aplicînd bănuitului, învinuitului, inculpatului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
    a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor;
    b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei;
    c) obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;
    d) interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;
    e) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;
    f) obligarea de a face un examen medical privind starea psihică şi dependenţa de droguri/alcool şi, dacă există avizul medical care confirmă dependenţa de droguri/alcool, de a face un tratament medical forţat de alcoolism/narcomanie;
    g) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;
    h) interzicerea de a păstra şi purta armă.
    (4) Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni. Termenul măsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţă la cererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultat al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.
    (5) Ordonanţa de protecţie este expediată imediat organului afacerilor interne şi organului de asistenţă socială de la locul aflării bănuitului, învinuitului, inculpatului şi a victimei.
    (6) Încheierea judecătorului privind aplicarea sau prelungirea ordonanţei de protecţie este executorie imediat, cu drept de recurs în instanţa ierarhic superioară.”
    5. Articolul 276:
    la alineatul (1), după cifra „161,” se introduce cifra „173,”;
    alineatul (5) se completează în final cu textul: „În cazurile de violenţă în familie, procurorul sau instanţa de judecată va examina dacă voinţa de împăcare a victimei este liber exprimată, asigurîndu-se că victima a avut acces real la asistenţă şi protecţie.”
    6. La articolul 511, alineatul (1) se completează cu punctul 5) cu următorul cuprins:
    „5) să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent.”
    Art. VI. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 111–115, art. 451), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. La articolul 85, alineatul (1) se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:
    „c¹) victimele violenţei în familie – pentru cererile privind aplicarea măsurilor de protecţie;”.
    2. La articolul 279, alineatul (1) se completează cu litera g¹) cu următorul cuprins:
    „g¹) aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie;”.
    3. Codul se completează cu capitolul XXX¹ cu următorul cuprins:
    Articolul 318¹. Depunerea cererii
    (1) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească de către victima violenţei în familie sau de reprezentantul ei legal, iar în cazul minorului – de organul de tutelă şi curatelă. În caz de imposibilitate de depunere a cererii de către victimă, la solicitarea ei, cererea poate fi depusă de către procuror, organul de asistenţă socială sau poliţie.
    (2) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească competentă de la domiciliul sau locul de aflare a victimei sau a agresorului, de la locul unde victima a solicitat asistenţă sau de la locul unde a avut loc actul de violenţă.
    Articolul 318². Cuprinsul cererii
    În cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se indică circumstanţele actului de violenţă, intensitatea, durata, consecinţele suportate şi alte circumstanţe care indică necesitatea aplicării măsurilor de protecţie.
    Articolul 318³. Examinarea cererii
    (1) După primirea cererii, instanţa de judecată contactează imediat poliţia de sector de la locul aflării agresorului şi solicită informarea acestuia despre procedura iniţiată.
    (2) Instanţa poate solicita organului de asistenţă socială sau poliţiei, după caz, prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a agresorului. Instanţa poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii.
    (3) Neprezentarea agresorului la şedinţa de judecată nu împiedică instanţa să examineze cererea.
    Articolul 318⁴. Emiterea ordonanţei de protecţie
    (1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea.
    (2) În cazul admiterii cererii, instanţa emite o ordonanţă de protecţie prin care aplică agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
    a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;
    b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei;
    c) obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;
    d) interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;
    e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima;
    f) obligarea de a plăti cheltuielile şi daunele cauzate prin actele sale de violenţă, inclusiv cheltuielile medicale şi cele de înlocuire sau reparare a bunurilor distruse sau deteriorate;
    g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;
    h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori;
    i) interzicerea de a păstra şi purta armă.
    (3) Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni.
    (4) Instanţa remite de îndată ordonanţa de protecţie poliţiei şi organului de asistenţă socială spre executare imediată.
    (5) Ordonanţa privind măsurile de protecţie prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f) se remite spre executare imediată oficiului de executare în condiţiile legislaţiei cu privire la executarea hotărîrilor cu caracter civil.
    Articolul 318⁵. Prelungirea şi revocarea ordonanţei
                             de protecţie
    (1) Termenul măsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţa de judecată la cererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultat al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.
    (2) La cererea întemeiată a victimei, instanţa de judecată poate revoca măsurile de protecţie aplicate, asigurîndu-se că voinţa victimei este liber exprimată şi nu a fost supusă presiunilor din partea agresorului.
    Articolul 318⁶. Contestarea încheierii privind admiterea sau
                             respingerea cererii de aplicare a măsurilor
                             de protecţie şi contestarea  încheierii privind
                             aplicarea ordonanţei de protecţie
    (1) Încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie şi încheierea privind aplicarea ordonanţei de protecţie pot fi atacate cu recurs conform prezentului cod.
    (2) Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanţei de protecţie nu suspendă executarea măsurilor aplicate.”
    Art. VII. – Articolul 7 din Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din  25 decembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 42–44, art. 249), cu modificările ulterioare, se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:
    „c¹) familiile afectate de violenţa intrafamilială;”.
    Art. VIII. – La articolul 29 alineatul (1) litera r) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 32–35, art. 116), cu modificările ulterioare, după cuvintele „familiile cu mulţi copii,” se introduc cuvintele „ , familiile afectate de violenţă intrafamilială,”.
    Art. IX. – Legea nr. 45-XVI  din  1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 55–56,  art. 178) se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 7 se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins:
     „(3) Pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se creează Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilor centrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi interesate. Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şi colaborării dintre ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Regulamentul Consiliului coordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern.
    (4) Autoritatea publică locală abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în cadrul căreia se desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
    (5) Celelalte servicii publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, responsabile de coordonarea activităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurarea activităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduri stabilite de conlucrare în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.”
    2. Articolul 8:
    în partea introductivă a alineatului (3), după cuvintele „şi de protecţie a familiei” se introduce textul „ , prin intermediul specialistului responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie ”;
    la alineatul (6) litera d), după cuvintele „centrelor medico-legale” se introduc cuvintele „şi a altor instituţii”.
    3. La articolul 11:
    articolul se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:
    „(2¹) Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sînt garantate.”
    alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie sînt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimele despre drepturile lor, despre autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie; despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care se pot adresa după ajutor; despre asistenţa disponibilă pentru ele; unde şi cum pot depune o plîngere; despre procedura ce urmează după depunerea plîngerii şi rolul lor după asemenea proceduri; cum pot obţine protecţie; în ce măsură şi în ce condiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică; dacă există un pericol pentru viaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate; dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.”
    articolul se completează cu alineatele (5), (6) şi (7) cu următorul cuprins:
    „(5) Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
    (6) Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
    (7) Viaţa privată şi identitatea victimei sînt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.”

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                         Mihai GHIMPU

    Nr. 167. Chişinău, 9 iulie 2010.