Întru executarea art.11, alineatul (2) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007,
    I. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice.
    II. Se abrogă:
    2.1. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996.
    2.2. Ordinele privind aprobarea modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr. 85 din 9 octombrie 1996:
    Nr. 149 din 20 decembrie 1999;
    Nr. 116 din 20 decembrie 2001;
    Nr. 3 din 9 ianuarie 2002;
    Nr.17 din 15 februarie 2002;
    Nr. 49 din 21 iulie  2003;
    Nr. 7 din 3 februarie 2004;
    Nr. 46 din 27 iulie 2004;
    Nr. 58 din 18 octombrie 2004;
    Nr. 84 din 16 decembrie 2004;
    Nr. 96 din 31 decembrie 2004;
    Nr. 34 din 30 martie 2005;
    Nr. 15 din 7 februarie 2007;
    Nr. 26 din 12 martie 2007;
    Nr. 71 din 26 iulie 2007;
    Nr. 23 din 25 februarie 2008;
    Nr. 26 din 27 februarie 2008;
    Nr. 63 din 30 iunie 2008;
    Nr. 76 din 25 august 2008;
    Nr. 82 din 22 septembrie 2008;
    Nr. 91 din 14 decembrie 2009;
    Nr. 96 din 29 decembrie 2009.
    III. Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    MINISTRUL FINANŢELOR                                     Veaceslav NEGRUŢA

    Nr. 93. Chişinău, 19 iulie 2010.
    1. Instituţiile publice finanţate din bugetul Republicii Moldova, precum şi contabilităţile centralizate din cadrul direcţiilor (secţiilor), spitalelor centrale raionale, municipale şi săteşti, din cadrul  altor instituţii efectuează evidenţa executării devizelor de cheltuieli bugetare  şi speciale în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2007, şi prezenta instrucţiune.
    2. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli bugetare şi a devizelor financiare ale mijloacelor speciale inclusiv în gospodăriile didactico-experimentale, atelierele de producţie (didactice) şi pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contracte economice, precum şi a altor cheltuieli speciale se efectuează în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice”.
    Instituţiile care au gospodării agricole  auxiliare, cu permisiunea organizaţiei ierarhic superioare, pot ţine evidenţa contabilă de gospodăriile auxiliare într-un bilanţ separat al planurilor de conturi, prevăzut de prezenta instrucţiune.
    Investiţiile capitale şi sursele de finanţare ale lor se înregistrează în bilanţul unic al planului de conturi, prevăzut de prezenta instrucţiune.
    Ministerelor şi departamentelor, direcţiilor (secţiilor) orăşeneşti şi raioanelor li se permit să stabilească pentru instituţiile publice subordonate lor ordinea ţinerii evidenţei contabile a investiţiilor capitale pentru construirea clădirilor, instalaţiilor şi a altor obiecte, extinderea şi reconstruirea instituţiilor în funcţiune, indiferent de volumul investiţiilor capitale, sursele de finanţare (mijloace bugetare şi speciale) şi modul de efectuare a lucrărilor, întru-un bilanţ independent. În acest caz evidenţa contabilă a operaţiilor privind investiţiile capitale şi întocmirea dărilor de seamă  se efectuează în ordinea stabilită pentru activitatea economică de producţie a asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor.
    3. În instituţiile preşcolare, care se află în subordinea asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli se efectuează în mod centralizat de către contabilităţile acestor asociaţii, întreprinderi şi organizaţii în conformitate cu instrucţiunile stabilite  pentru ele.
    4. Ministerele şi departamentele din  Republica Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, pot emite, în cazurile necesare, indicaţii privind aplicarea principiilor generale de ţinere a evidenţei contabile în instituţiile din sistemul lor, ţinînd cont de specificul activităţii acestora.
    5. Evidenţa contabilă a executării devizului de cheltuieli se efectuează conform formei de evidenţă a notelor de contabilitate în corespundere cu prezenta Instrucţiune.
    6. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli ale instituţiilor se efectuează, de regulă, de către contabilităţile centralizate create pe lîngă ministere, departamente, pe lîngă spitalele centrale raionale şi municipale şi pe lîngă alte instituţii.
    În condiţiile centralizării evidenţei, conducătorilor instituţiilor deservite li se păstrează dreptul de ordonatori de credite, în special: să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor  şi prestării serviciilor, precum şi contracte de muncă  pentru efectuarea unor lucrări; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesităţi economice etc. şi să permită acordarea de avansuri colaboratorilor lor; să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor prevăzute în deviz; să consume, în conformitate cu normele stabilite, materiale, produse alimentare şi alte valori materiale pentru necesităţile instituţiei; să aprobe deconturile de avans ale persoanelor subordonate, documentele de inventariere, actele de trecere la pierderi a fondurilor fixe învechite şi inutilizabile şi a altor valori materiale, în conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluţioneze alte chestiuni privind activitatea economico-financiară a instituţiilor.
    7. Instituţiile cheltuiesc mijloacele de stat conform destinaţiei speciale şi în măsura realizării prevederilor devizelor, respectînd  cu stricteţe disciplina bugetară şi financiară şi economisind la maximum valorile materiale şi resursele băneşti.
    Evidenţa contabilă trebuie să asigure un control sistematic asupra mersului  executării devizelor de cheltuieli, stării decontărilor cu întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi persoanele particulare, asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor  materiale.
    8. În cazurile în care  ministerelor, departamentelor, direcţiilor (secţiilor) organelor de autoadministrare locală li se permite, în ordinea stabilită, să centralizeze în devizele lor mijloacele pentru asigurarea cu valori materiale a instituţiilor ce intră în sistemul lor, evidenţa decontărilor privind aceste operaţii se efectuează în modul expus în anexa nr.1 la prezenta instrucţiune. În această anexă, de asemenea, este explicat modul de evidenţă  a ajutorului umanitar.
    9. Conducătorii ministerelor, instituţiilor şi serviciilor lor contabile, contabilii-şefi ai contabilităţilor centralizate dirijează organizarea evidenţei contabile şi a sistemului de dări  de seamă, exercită controlul asupra executării devizelor de cheltuieli de către  instituţiile din  sistemul lor.
    Conducătorii serviciilor contabile (contabilii-şefi) se conduc în activitatea lor de Legea contabilităţii  nr.113-XVI din 27 aprilie 2007.
    10. Atribuţiile serviciilor contabile sînt următoarele:
    - asigurarea organizării  corecte a evidenţei contabile în conformitate cu prezenta instrucţiune şi unele indicaţii;
    - efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la timp a documentelor şi legalităţii operaţiilor efectuate;
    - controlul asupra utilizării corecte şi cu economie a mijloacelor în corespundere  cu creditele deschise şi destinaţia lor, conform devizelor de cheltuieli bugetare aprobate, ţinîndu-se cont de schimbările introduse în ele în ordinea stabilită, precum şi  asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale;
    - finanţarea la timp a instituţiilor care ţin evidenţa contabilă  independent, precum şi controlul asupra executării  de către ele a devizelor de cheltuieli şi organizării corecte a evidenţei contabile;
    - evidenţa veniturilor şi cheltuielilor  conform devizului financiar al mijloacelor speciale şi evidenţa operaţiilor privind alte resurse speciale;
    - calcularea şi plata la timp a salariilor muncitorilor şi funcţionarilor şi bursei elevilor  din instituţiile de învăţămînt;
    - efectuarea la timp a decontărilor, care apar în procesul executării devizului de cheltuieli cu întreprinderile, instituţiile şi cu unele persoane;
    - participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti, decontărilor şi valorilor materiale, determinarea la timp şi corectă a rezultatelor inventarierii şi reflectarea lor în evidenţă;
    - instruirea persoanelor responsabile de valorile materiale în chestiunile privind evidenţa  şi integritatea valorilor  de păstrarea  cărora sînt responsabili;
    - aplicarea pe scară largă a tehnicii de calcul moderne la efectuarea lucrărilor  de calcul şi evidenţă;
    - întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă contabile;
    - întocmirea şi coordonarea cu conducătorii instituţiilor (în cazul în care lipsesc secţiile de planificare  sau alte subdiviziuni analogice) a devizelor de cheltuieli şi a calculelor de deviz;
    - exercitarea controlului asupra integrităţii fondurilor fixe, a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în locurile lor de păstrare şi utilizare;
    - studierea sistematică a regulamentelor, instrucţiunilor, indicaţiilor metodice  referitoare la evidenţă şi dările de seamă, a altor acte normative ce ţin de competenţa serviciilor contabile;
    - păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, maşinogramelor, devizelor de  cheltuieli, a calculelor de deviz, a altor documente, precum şi predarea lor la arhivă în ordinea stabilită.
    11. Contabilul-şef (conducătorul serviciului contabil) stabileşte atribuţiile de serviciu  ale lucrătorilor contabilităţii astfel încît fiecare  lucrător să-şi  cunoască îndatoririle şi să poarte răspundere pentru îndeplinirea lor.
    Repartizarea atribuţiilor de serviciu în contabilităţi se face ţinîndu-se cont de caracteristica funcţională, adică fiecărei grupe de lucrători sau unui lucrător aparte  i se încredinţează, în funcţie de volumul de lucru, un anumit sector. În contabilităţi pot fi create, de exemplu, următoarele grupe: financiară, materială, pentru decontări cu muncitorii  şi funcţionarii, decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor  în instituţiile pentru copii etc. În funcţie de volumul de lucrări în grupele financiară şi materială mai pot fi create subgrupele: financiar-operativă, operaţii  de decontare, fonduri fixe şi obiecte de mică valoare  şi scurtă durată, produse alimentare.
    În caz de necesitate în instituţiile deservite de contabilităţi centralizate se creează grupe de control şi evidenţă compuse din lucrători ai contabilităţilor centralizate. Aceste grupe sînt  obligate să asigure perfectarea  tuturor documentelor primare privind evidenţa contabilă a operaţiilor efectuate de către instituţia dată, controlul asupra integrităţii valorilor materiale ce se află la persoanele responsabile şi să îndeplinească  alte lucrări ce ţin de competenţa lor. Toate subdiviziunile ce intră în competenţa unor instituţii, precum şi instituţiile deservite de contabilităţi centralizate trebuie să transmită la timp în contabilitate documentele necesare pentru evidenţa contabilă şi pentru control; extrasele din ordine şi dispoziţii, devizele de cheltuieli, precum şi diverse contracte, normative etc.
    Cerinţele contabilului-şef în ce priveşte ordinea perfectării şi prezentării în contabilitate a documentelor necesare şi a informaţiilor sînt obligatorii pentru toţi lucrătorii subdiviziunilor şi serviciilor instituţiei, iar în condiţiile evidenţei centralizate - pentru toate instituţiile  deservite.
    12. Prezentarea documentelor primare în contabilitate se face conform graficului de circulaţie a documentelor, întocmit de contabilul-şef şi aprobat  de conducătorul instituţiei. În contabilitatea centralizată acest grafic este aprobat de conducătorul instituţiei pe lîngă  care a fost creată contabilitatea.
    Persoanelor responsabile de valorile materiale şi altor persoane cu funcţii de răspundere li se înmînează extrase din graficul de circulaţie a documentelor privind termenele de prezentare a documentelor în contabilitate.
    13. În instituţii toate documentele contabile cu privire la executarea devizelor de cheltuieli bugetare, ale mijloacelor speciale şi altor mijloace sînt semnate de conducătorul instituţiei sau adjunctul lui şi de contabilul-şef sau adjunctul lui. În ministerele şi departamentele Republicii Moldova  dreptul de a semna poate fi acordat  de asemenea şefilor direcţiilor şi secţiilor independente ale acestor  ministere şi departamente.
    În contabilităţile centralizate documentele bancare (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinele de plată), bonurile de casă de încasare şi de plată, şi statele  de retribuţii (listele de decontare şi de plată) privind termenele şi sumele plăţilor din casă (girurile de dispoziţie) se semnează de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creată contabilitatea centralizată, sau de o altă persoană, împuternicită de el  să exercite  acest drept, şi de contabilul-şef sau adjunctul lui. Celelalte documente, care servesc drept bază pentru eliberarea banilor, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori, precum şi obligaţiile  de credit şi de plată ale instituţiilor deservite de contabilităţi centralizate se semnează de conducătorii instituţiilor respective şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate sau  de locţiitorii lor.
    Documentele nesemnate de contabilul-şef sau adjunctul lui  sînt considerate nule şi nu se execută.
    Bonurile de casă şi de încasare sînt valabile doar semnate de contabilul-şef sau adjunctul lui şi de casier.
    14. Drept bază pentru reflectarea însemnărilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare perfectate în modul cuvenit. Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operaţii  economice separate, sau în grup, destinate pentru perfectarea într-o anumită perioadă de timp a unui şir de operaţii economice omogene. Documentele primare trebuie perfectate la timp, de regulă, în momentul cînd  se efectuează operaţia şi să conţină date veridice.
    Pentru ca documentele primare să fie valabile ele trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea documentului (formei), codul formei, data întocmirii, conţinutul operaţiei economice, unitatea de măsură în expresie valorică şi cantitativă, denimirea funcţiei  persoanelor responsabile de efectuarea operaţiei şi de corectitudinea perfectării ei, semnăturile personale şi descifrarea lor.
    În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului, denumirea  şi adresa întreprinderii, instituţiei, baza pentru efectuarea operaţiei economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate  de caracterul operaţiilor economice documentate.   
    În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primirea acestor valori, iar în documentele privind  executarea lucrărilor - confirmarea recepţionării lucrărilor  de către persoanele respective.
    Înscrierile în documentele primare se fac  cu cerneală sau cu pix, la maşinile  de dactilografiat şi alte mijloace. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
    La livrarea bunurilor, instituţiile publice perfectează în modul stabilit factura de expediţie.
    În documentele primare - atît în text  cît şi în datele cifrice nu se admit ştergeri  şi corectări nestipulate.
    Greşelile din documentele primare se corectează aflîndu-se textul sau suma greşită şi scriind deasupra textul sau suma corectă. Anularea se face trăgînd o linie subţire  în aşa fel ca să se poată citi ce a fost scris mai înainte. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin menţiunea: «Corectat» şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au  semnat documentul, indicîndu-se data cînd a fost corectat.
    În documentele bancare şi de casă corectări nu se admit.
    Perfectarea documentelor primare şi înregistrarea lor în registrele de evidenţă trebuie să se facă în conformitate cu Legea contabilităţii a Republicii Moldova.
    15. Documentele care servesc drept bază pentru înregistrările în registrele de evidenţă trebuie să fie prezentate în contabilitate în termenele stabilite în grafic.
    Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare  de încasare şi de cheltuire a valorilor în mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f.nr.442, întocmit în două exemplare.
    După ce s-a verificat în prezenţa responsabilului de valorile materiale corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile materiale, al doilea  exemplar rămînînd în contabilitate.
    Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un contract privind responsabilitatea materială individuală, în modul stabilit.
    16. Documentele primare intrate în contabilitate în mod obligatoriu sînt supuse controlului atît din punct de vedere al formei (completitudinea şi corectitudinea, legalitatea, perfectării documentelor primare, rechizitelor şi conturilor).
    Pentru veridicitatea datelor ce se conţin în documente, precum şi pentru perfectarea calitativă a documentelor primare poartă răspundere persoanele care au întocmit şi semnat  aceste documente.
    Toate documentele anexate la bonurile de casă şi ordinele de plată, precum şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului urmează a fi în mod obligatoriu confirmate prin aplicarea ştampilei  sau prin inscripţia de mînă «Primit» sau «Plătit», indicîndu-se data, luna, anul.
    17. Documentele controlate şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării operaţiei (în ordine cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate - borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante:
    nota de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381;
    nota de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente f.nr.381;
    notă de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile curente pentru mijloace speciale f.nr.381;
    notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind decontările cu valoarea cecurilor din carnete cu limită de sumă f.nr.323;
    notă de contabilitate 5 - centralizarea statelor de retribuţii a muncii şi burse f.nr.405;
    notă de contabilitate 6 - borderou  cumulativ privind decontările  cu diferite instituţii şi organizaţii f.nr.408;
    notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăţi planificate f.nr.408;
    notă de contabilitate 8 - borderou  cumulativ privind decontările cu gestionarii f.nr.386;
    notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz  şi deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438;
    notă de contabilitate 10 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.438;
    notă de contabilitate 11 -  borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f.nr.398;
    notă de contabilitate 12 - borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr.411;
    notă de contabilitate 13 - borderou  cumulativ privind consumul de materiale f.nr.396;
    notă de contabilitate  14 - borderou cumulativ privind calcularea veniturilor  aferente mijloacelor speciale f.nr.409;
    notă de contabilitate 15 - borderou centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406;
    notă de contabilitate 16 - borderou cumulativ privind evidenţa bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400;
    notă de contabilitate 17 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii.
    Pentru celelalte operaţii şi operaţiile «Storno» se întocmeşte  nota de contabilitate  separat f.nr.274, care  se numerotează începînd cu numărul 18 pe fiecare lună aparte.
    În instituţiile  unde volumul operaţiilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, corespondenţa conturilor se indică în notele de contabilitate f.nr.274 separat sau pe imprimatul ştampilei, aplicate nemijlocit pe documentele primare, atribuindu-li-se numerele corespunzătoare indicate mai sus. Ştampila trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi nota de contabilitate f.nr.274.
    Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiei, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în baza unui grup de documente omogene.
    Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul operaţiilor privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva subconturi.
    Notele de contabilitate se semnează de contabilul-şef sau adjunctul lui, iar în condiţiile evidenţei centralizate şi de conducătorul grupei de evidenţă.
    18. Toate notele  de contabilitate se înregistrează  în «Cartea mare» f.nr.308.
    De regulă, evidenţa în «Cartea mare» se ţine pe subconturi, iar conform deciziei contabilului-şef se poate ţine pe conturi.
    «Cartea mare» se deschide  cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar la întocmirea notelor de contabilitate - a borderourilor cumulative - o dată în lună.
    Suma notei de contabilitate  se înregistrează iniţial în rubrica «Suma din notă», iar apoi  la debitul şi creditul subconturilor respective. Suma operaţiilor lunare în toate subconturile atît la debit, cît şi la credit,  trebuie să fie egală cu totalul din rubrica «Suma din notă». În rîndul doi după operaţiile lunare se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
    19. Evidenţa analitică se ţine în registre  de evidenţă (cărţi, fişe, borderouri cumulative, maşinograme etc.). Ordinea efectuării înscrierilor în registrele de evidenţă este expusă în compartimentele respective ale prezentei instrucţiuni. Formele registrelor sînt prezentate în albumul de forme ale documentaţiei contabile pentru instituţiile şi organizaţiile bugetare, iar maşinogramele - în proiectele standard  de automatizare complexă a evidenţei contabile.
    20. În cărţile contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a foii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: «În prezenta carte au fost numerotate în total _______________pagini (foi). Registrul de casă f.OC-4, f.nr.440, registrul de venituri şi cheltuieli, de evidenţă a formularelor, carnetelor de muncă şi a foilor suplimentare pentru ele, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de foi în f.OC-4 şi f.nr.440 - certificat prin semnăturile conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef.
    Pe fiecare registru se indică: denumirea instituţiei, contabilităţii centralizate şi anul pentru care a fost deschis registrul. Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazul în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
    Dacă la sfîrşitul anului  în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi curate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiilor anului următor. În aceste cazuri registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.
    Fişele (cu excepţia fişelor pentru mijloacele fixe) se înregistrează în borderoul fişelor f.nr.279, care se ţine pentru fiecare cont aparte. Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f.MF-10.
    Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate după responsabilii de  bunuri materiale, iar în contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
    Fişele de evidenţă a materialelor, obiectelor de mică valoare şi cu uzură rapidă etc. se predau în arhivă, fiind cusute împreună cu borderoul de fişe, registrele şi alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În aceleaşi termene  se predau în arhivă fişele de evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
    Borderoul fişelor de inventar  privind evidenţa mijloacelor fixe f.MF-10 se predă în arhivă atunci cînd în el s-au făcut menţiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fişă  de inventar f.f.MF-6, 8, 9.     În cazul în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului trecut la pierderi, iar în contabilităţile centralizate şi denumirea instituţiei deservite.
    Înscrierile în registrele de evidenţă contabilă se fac cu cerneală, cu pix sau la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace din documentele primare - nu mai tîrziu de ziua următoare după primirea lor.
    La sfîrşitul fiecărei luni în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiilor şi se scot soldurile pe subconturi.
    21. Corectarea greşelilor depistate în înregistrările contabile pe anul curent se face după cum urmează:
    a) greşeala depistată în perioada dată de dare de seamă pînă la prezentarea bilanţului contabil, care nu necesită schimbări în datele notei de contabilitate, se corectează tăind cu o linie subţire textul şi sumele greşite în aşa fel  ca să se poată citi ceea ce a fost anulat şi scriind deasupra textul şi suma corectă.
    Totodată, pe cîmp, în dreptul rîndului respectiv, sub semnătura contabilului-şef se face menţiunea: «Corectat»;
    b) înregistrarea greşită, depistată pînă la predarea bilanţului contabil, care a fost comisă din cauza unei greşeli în nota de contabilitate, în funcţie de caracterul ei, se corectează prin întocmirea unei note de contabilitate suplimentare sau după metoda «Storno» în  roşu; în acest mod se corectează greşelile în toate cazurile în care au fost  depistate în înregistrările contabile privind acea perioadă de dare de seamă pentru care  bilanţul a fost deja prezentat. Înregistrările contabile suplimentare ce ţin de  corectarea greşelilor, precum şi corectările prin metoda «Storno» în roşu se perfectează prin note de contabilitate în care, în afară de elementele uzuale, se face trimitere la numărul şi data notei de contabilitate corectate prin nota de contabilitate dată.
    22. În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înregistrărilor contabile în conturile evidenţei analitice şi sintetice  se întocmesc liste  de verificare ff.M-44, 285 şi 326 pentru fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic corespunzător. Totalurile operaţiilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele  de verificare se confruntă cu totalurile operaţiilor şi soldurile  din «Cartea mare» f.nr.308.
    Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe - trimestrial.
    Înregistrările în lista de verificare f.nr.326 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul cîtorva ani.
    23. La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice şi analitice  se înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de evidenţă din anul trecut.
    Dacă instituţia ierarhic superioară - la aprobarea dării de seamă anuale, sau organul financiar - la primirea ei, au efectuat corectări în bilanţul  de închidere, atunci, în baza dispoziţiei corespunzătoare în scris, aceste corectări se introduc  în registrele anului trecut (prin efectuarea unei înregistrări contabile de rectificare) şi în registrele anului curent (prin schimbarea stocurilor de intrare).
    24. După expirarea fiecărei luni de dare de seamă toate notele de contabilitate, notele de contabilitate - borderouri cumulative, împreună cu documentele ce se referă la ele, trebuie să fie aranjate în ordine cronologică şi broşate. Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o mapă. Pe copertă  se indică: denumirea instituţiei sau a contabilităţii centralizate; denumirea sau numărul de ordine al mapei, dosarului; perioada de dare de seamă - anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de foi în dosar.
    25. Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile, perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate  de contabilul-şef.
    Documentele primare, registrele contabile, dările de seamă şi bilanţurile contabile, pînă la predarea  lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, sub răspunderea unor persoane împuternicite de contabilul-şef.
    26. În arhiva contabilităţii instituţiei dosarele se păstrează pe parcursul termenelor stabilite. După expirarea termenului de păstrare  dosarele, în modul stabilit, se predau la arhiva de stat respectivă. Documentele care adeveresc predarea la arhivă se păstrează permanent în contabilitate.
    27. Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile ale instituţiilor poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, procuraturii şi de către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în Republica Moldova. Extragerea  se perfectează printr-un proces-verbal, copia căruia se înmînează contra chitanţă funcţionarului respectiv al instituţiei. Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor  care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai instituţiei pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
    Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci, cu permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai instituţiilor pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea  opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea, certificarea prin semnătură, ştampilă).
    28. În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare conducătorul  instituţiei creează, prin ordin, o comisie în vederea cercetării cauzelor pierderii, nimicirii.
    În caz de necesitate sînt invitaţi, pentru a participa în activitatea comisiei, reprezentanţi ai organelor de anchetă, de pază  şi ai supravegherii antiincendiare de stat.
    Rezultatele activităţii comisiei  se consemnează într-un act care este aprobat  de conducătorul instituţiei. Copia actului se remite în instituţia ierarhic superioară.
    29. Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi defalcările  cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse inventarierii în conformitate cu regulamentul cu privire la aplicarea  Legii contabilităţii.
    30. Instituţiile şi contabilităţile centralizate sînt obligate să întocmească şi să prezinte dări de seamă periodice şi anuale în modul stabilit de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    31. Asigurarea instituţiilor şi contabilităţilor centralizate cu instrucţiuni, registre, formulare  ale documentaţiei contabile primare pentru ţinerea evidenţei  contabile şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează de către  ministere şi departamente.
    32. Sistemul mecanizat al evidenţei contabile se bazează pe un proces tehnologic interconex unic de prelucrare a documentaţiei pe toate  compartimentele evidenţei şi de întocmire a bilanţului în corespundere  cu hotărîrile de proiect standardizate interramurale privind automatizarea completă a evidenţei contabile, care prevăd următoarele compartimente ale evidenţei contabile: muncă şi salarii; decontări pe tipurile speciale de plăţi; produse alimentare; valori materiale; operaţii financiare de decontări; cheltuieli de casă şi reale; evidenţa sintetică.
    Evidenţa contabilă se ţine pe baza clasificatorului unic al nomenclatoarelor de evidenţă pe toate conturile analitice şi sintetice.
    Codificarea  documentelor primare (informaţiei) se înfăptuieşte în strictă corespundere cu structura  şi caracterele codurilor incluse în clasificatoarele nomenclatoarelor  de evidenţă.
    În condiţiile automatizării  complexe a evidenţei contabile, datele evidenţei analitice  şi sintetice se reflectă în maşinograme, prevăzute de hotărîrile de proiect standardizare, utilizînd calculatoarele electronice.
    Maşinogramele sînt registre de evidenţă analitică şi sintetică.
    Serviciile contabile au sarcina de a codifica şi perfecta documentele, care urmează a fi predate la centrul de calcul pentru prelucrare, ca ulterior să primească de la centrul de calcul maşinogramele prevăzute în hotărîrile de proiect standardizate interramurale privind automatizarea complexă  a evidenţei contabile.
    În cazul în care în maşinograme au fost depistate greşeli, contabilitatea prezintă la centrul de calcul o notă sau un borderou  de rectificare, în baza cărora centrul de calcul formează purtătorii de informaţie respectivi în maşină şi prezintă maşinograma ţinînd cont  de rectificări.
    Maşinogramele centrului de calcul trebuie perfectate în modul corespunzător, semnate  de responsabilii pentru emiterea  lor şi legalizate prin aplicarea  ştampilei.
    Documentele primare se broşează  în contabilitate pe sectoarele  de evidenţă în ordine cronologică după numărul pachetelor din luna dată. Maşinogramele se păstrează separat pe fiecare număr al maşinogramei  subcontului respectiv.
   
    planul

    34. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi circulaţiei tuturor mijloacelor fixe care aparţin instituţiei, inclusiv şi a celor date în arendă.
    Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi ieşirii, precum  şi controlul asupra integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui obiect (singular sau complex).
    Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile  de transmisie, maşinile şi utilajele  de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile  de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice, terenurile aflate în administrarea instituţiilor publice şi alte mijloace fixe.
    Nu se consideră  mijloace fixe:
    a) obiectele care servesc mai puţin de un an, indiferent de valoarea lor;
    b) obiectele cu valoarea mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de serviciu (cu excepţia animalelor de muncă şi de producţie, fondurilor de bibliotecă, care se consideră fonduri fixe, indiferent de valoarea lor);
    c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
    d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
    e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea şi încălţămintea din instituţiile  de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţie socială a populaţiei etc., finanţate de la buget, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
    f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile şi dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se raportă la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în componenţa cheltuielilor suplimentare;
    g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi obiecte în depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoare în limitele plafonului la preţul de cumpărare sau de fabricare;
    h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea lor;
    i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepurii de casă, animalele cu blană scumpă, familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe;
    j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare.
    35.  Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01 «Mijloace fixe», care este subdivizat în subconturi:
    010 «Clădiri»;
    011 «Construcţii speciale»;
    012 «Instalaţii de transmisie»;
    013 «Maşini şi utilaje»;
    014 «Terenuri»;
    015 «Mijloace de transport»;
    016 «Unelte de producţie, instrumente, mobilier»;
    017 «Animale de muncă şi de producţie»;
    018 «Fondul de bibliotecă»;
    019 «Alte mijloace fixe».
    36.  În subcontul 010 «Clădiri» se ţine evidenţa separat pe grupuri:
    1) clădiri de producţie şi administrative, în care sînt amplasate organele de conducere, social-culturale (clădirile instituţiilor de învăţămînt, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoarelor, caselor-internat pentru bătrîni şi invalizi, instituţiilor pentru copii, bibliotecilor, cluburilor, muzeelor, instituţiilor de cercetări ştiinţifice, laboratoarelor etc.), şi alte instituţii;
    2) clădiri destinate în întregime sau preponderent pentru locuinţe (suprafaţa utilă totală  de spaţiu locativ a căror constituie nu mai puţin de 50% din suprafaţa totală a spaţiului locativ şi cu altă destinaţie).
    37. În subcontul 011 «Construcţii speciale» se ţine evidenţa: staţiilor de pompare a apei, stadioanelor, bazinelor, drumurilor, podurilor, monumentelor, îngrădirilor parcurilor şi grădinilor publice etc.
    38. În subcontul 012 «Instalaţii de transmisie» se ţine evidenţa: liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie şi conductelor cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi  gazoase prin conducte pînă la utilizator.
    Notă: Clădirile centralelor electrice, staţiilor  de compresoare de gaze, de pompare şi ale altor staţii se ţin la evidenţă în subcontul 010, iar utilajul din ele - în subcontul 013.
    39. În subcontul 013 «Maşini şi utilaje» se ţine evidenţa: maşinilor şi utilajelor de forţă, maşinilor şi utilajelor de lucru, aparatelor de măsurare, aparatelor şi instalaţiilor de reglare, echipamentului de laborator, tehnicii de calcul, utilajului medical, altor maşini şi utilaje, fiind separate în grupuri:
    1) maşini şi utilaje de forţă - maşini-generatoare care produc energie termică şi electrică, maşini-motoare, care transformă energii de diversă natură (energia apei, a vîntului, termică, electrică etc.) în energie mecanică, adică de mişcare;
    2) maşini şi utilaje de lucru - maşini, aparate şi utilaje destinate pentru acţiunea mecanică, termică şi chimică asupra obiectului muncii în procesul creării produsului sau prestării  serviciilor cu caracter  de producţie şi deplasării obiectului muncii pe parcursul procesului de producţie cu ajutorul motoarelor mecanice, forţei omului şi animalelor;
    3) aparate de măsurare - dozatoare, ampermetre, barometre, voltmetre, apometre, vacuummetre, indicatoare pentru uleiul de cilindre, voltmetre, altimetre, galvanometre, compasuri, manometre, cronometre, cîntare speciale, dispozitive de măsurat, aparate de casă etc.;
    4) aparate şi instalaţii de reglare - aparate de respiraţie cu oxigen, instalaţii de reglare electrice, pneumatice şi hidraulice, panouri de comandă automată, aparatură de centralizare şi blocare, instalaţii liniare de control  de dispecer;
    5) echipament  de laborator - permeametre, aparate pentru determinarea umidităţii, alambicuri, maiuri de laborator, aparate de încercat impermeabilitatea la gaze, aparate  de încercat rezistenţa la rupere a mostrelor, microscoape, termostate, stabilizatoare, nişe de ventilaţie etc.;
    6) tehnică de calcul - maşini electronice de calcul, de dirijare şi analogice, maşini de calcul numerice  şi calculatoare numerice (maşini de calcul cu tastatură şi de sumat etc.);
    7) utilaj medical - utilaj medical (scaune dentare, mese de operaţie, paturi cu echipare specială etc.), aparatură specială pentru dezinsecţie şi dezinfecţie, echipamente pentru bucătăriile de lactate şi staţiile de lactate, centre de transfuzii etc.;
    8) alte maşini şi utilaje - maşini, aparate şi alt utilaj care nu au fost  indicate în grupurile enumerate mai sus. Alte maşini şi utilaje se consideră: utilajul stadioanelor, terenurilor sportive şi sălilor sportive (inclusiv aparatele sportive), utilajul cabinetelor şi atelierelor din instituţiile de învăţămînt, aparatura cinematografică, echipamentul de iluminat, amenajarea pereţilor, instrumentele muzicale, televizoarele, aparatura radio, echipamentul special al instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi al altor instituţii care se ocupă de lucrul ştiinţific, echipamentul staţiilor telefonice, maşinile de pompieri cu mers automobil sau cu tracţiune animală, autocisternele de pompieri, scările mecanice de incendiu, maşinile de spălat  şi de cusut, frigiderele, aspiratoarele etc.
    9) armament - automate, pistoale, mine, binocluri, grenade, aruncătoare de mine antitanc, aruncătoare de grenade, mitraliere etc.
    40. În subcontul 014 «Terenuri» se ţine evidenţa terenurilor aflate în administrarea instituţiilor publice.
    Contul 014 «Terenuri» este un cont activ.
    În debitul contului  se înregistrează valoarea terenurilor primite în administrare prin transferări, donaţii sau achiziţii, după caz, iar în credit - valoarea terenurilor ieşite.
    Contul 014 se debitează prin creditul contului 250 «Fondul mijloacelor fixe»:
    - cu valoarea terenurilor primite în administrare prin transferări, donaţii sau achiziţii.
    Contul 014 se creditează prin debitul contului 250 «Fondul mijloacelor fixe»:
    - cu valoarea terenurilor ieşite prin transfer.
    41. În subcontul 015 «Mijloace de transport» se ţine evidenţa tuturor mijloacelor de deplasare, destinate pentru deplasarea oamenilor  şi încărcăturilor, separat pe grupuri:
    1) materialul rulant al transportului  feroviar (pe apă, autolocomotive electrice, locomotive Dizel, locomotive cu abur, motolocomotive, drezine cu motor, vagoane, platforme, cisterne, motonave, vapoare, nave Dizel electrice, remorchere, şlepuri şi bărci, luntri şi nave  auxiliare de serviciu, de salvare, debarcadere plutitoare, nave cu vele, camioane şi autoturisme, tractoare-remorcher etc.);
    2) materialul rulant al transportului aerian (avioane, elicoptere);
    3) transport cu tracţiune animală (căruţe, sănii etc.);
    4) transportul industrial (electrocare, motociclete, motorolere, biciclete, cărucioare etc.);
    5) toate genurile de transport  sportiv;
    6) maşini blindate (tancuri, automobile de tracţiune, tractoare cu şenile, automobile blindate etc.). 
    Notă: Caii de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune sînt ţinute în evidenţă în subcontul 017 «Animale de muncă şi de producţie».
    42. În subcontul 016 «Unelte de producţie, instrumente, mobilier» se ţine evidenţa  cu separarea în grupuri a:
    1) uneltelor de muncă de uz general mecanizate şi nemecanizate, precum şi a obiectelor ce se fixează de maşini şi servesc pentru prelucrarea materialelor. La acestea se referă: uneltele pentru tăiat, de bătaie, de presare, de comprimare a uneltelor pentru munca manuală, inclusiv uneltele manuale mecanizate, care funcţionează pe baza energiei electrice, aerului etc.: (bormaşini electrice manuale, pulverizatoare de vopsea, electrovibratoare, chei mecanice etc.), precum şi diverse dispozitive pentru prelucrarea materialelor, efectuarea lucrărilor de montare etc. (menghine, mandrine, capuri divizoare, dispozitive pentru instalarea motoarelor şi pentru rotirea arborelui cardanic la automobile etc.);
    2) inventarului de producţie şi accesoriilor - obiecte  de menire industrială, care servesc pentru facilitarea operaţiilor de producţie în timpul lucrului: mese de lucru, mese de tîmplărie, catedre, bănci etc.; utilaje ce contribuie la protecţia muncii; rezervoare pentru păstrarea corpurilor lichide şi friabile (bacuri, lăzi, căzi, hambare etc.); dulapuri comerciale şi stelaje; ambalaj de inventar; obiecte de destinaţie tehnică care nu pot fi raportate la maşini de lucru (de exemplu, rame pentru copiere de pe hîrtie de calc etc.);
    3) inventarului gospodăresc - obiecte de oficiu şi gospodăreşti, mobilier de oficiu, bariere portabile, cuiere, garderoburi, dulapuri diverse, canapele, huse, fotolii, dulapuri şi lăzi ignifuge, maşini de scris, hectografe, şapirografe şi alte aparate manuale de multiplicat  şi de numerotat, corturi (cu excepţia celor de oxigen), paturi (cu excepţia celor cu echipare specială), covoare, ştoruri, şi alt inventar gospodăresc, precum şi obiecte de menire antiincendiară-hidromonitoare, stendere, scări manuale etc. (cu excepţia pompelor de incendiu cu mers automobil sau cu tracţiune animală şi scărilor mecanice), care se ţin la evidenţă în subcontul 013 «Maşini şi utilaje».
    43. În subcontul 017 «Animale de muncă şi de producţie» se ţine evidenţa cu separarea în grupe:
    1) animalelor de muncă - cai, boi, măgari şi alte animale de muncă (inclusiv cai de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune);
    2) animale de producţie şi de prăsilă  - vaci, tauri reproducători, armăsari-pepinieri şi iepe de prăsilă (care nu sînt folosite pentru lucru), vieri-reproducători şi scroafe de prăsilă, oi  de prăsilă, capre, berbeci etc.
    44. În subcontul 018 «Fond de bibliotecă» se ţine evidenţa fondurilor de bibliotecă, indiferent de valoarea unor exemplare de cărţi  aparte.
    În fondul de bibliotecă intră: literatura  ştiinţifică, artistică şi didactică, genuri de literatură specială şi alte ediţii.
    45.  În subcontul 019 «Alte mijloace fixe» se ţine evidenţa separat pe grupuri:
    1) plantaţiilor multianuale. Plantaţii multianuale se consideră, indiferent de vîrsta lor:  plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi de toate genurile, plantaţiile artificiale  ale grădinilor botanice şi ale altor instituţii  de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt, care au scop ştiinţific.
    Plantaţiile tinere de toate genurile se ţin la evidenţă separat de plantaţiile care au atins maturitatea, adică vîrsta de rodire, formarea coroanelor etc.;
    2) valorilor muzeale (indiferent de valoarea lor, cu excepţia exponatelor de muzeu (obiecte de artă şi ale ştiinţelor naturii, arhaice şi etnice, exponate ce prezintă interes ştiinţific, istoric şi tehnic), care se ţin la evidenţă în conformitate cu instrucţiunea  cu privire la evidenţa şi păstrarea valorilor muzeale în muzeele de stat din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
    3) exponatelor regnului animal din grădinile zoologice şi alte instituţii analogice, indiferent de valoarea  lor;
    4) mijloacelor pentru punerea  în scenă, care depăşesc 20 de lei  unitatea (decoruri, mobilă şi recuzită, butaforii, costume de teatru şi naţionale, pălării, lenjerie, încălţăminte, peruci);
    5) documentaţiei proiectelor-tip, indiferent de valoarea lor;
    6) programelor şi purtătorilor tehnici cu valoarea mai mare de 3000 de lei pe unitate (setul), filme didactice, discuri şi benzi magnetice, casete etc.
    7) altui inventar care depăşeşte valoarea de 3000 de lei unitatea (setul), jocuri pentru copii;
    8) valorilor de tezaur (metalele preţioase, pietrele scumpe, pietrele semipreţioase naturale şi pietrele prelucrate) şi altor obiecte de valoare  de stat.
    46. Toate mijloacele fixe trebuie să se afle  în custodia responsabililor, numiţi prin ordinul conducătorului instituţiei.
    Persoanele  responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista de inventar a mijloacelor  fixe f.MF-13. Persoanele responsabile supraveghează integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor schimbărilor.
    La înlocuirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea mijloacelor  fixe ce se află în custodia lor, fapt care se fixează într-un act de predare-primire. Actul este aprobat  de conducătorul instituţiei.
    Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare cu valoarea iniţială, adică conform preţurilor de procurare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată alte impozite şi taxe aferente procurării mijloacelor fixe, precum şi cheltuielile de instalare a acestora. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, reconstruire şi lichidare parţială a obiectelor respective.
    Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială.
    În cazul, cînd reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea iniţială a mijloacelor fixe respective se măreşte cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie.  Majorarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe se efectuează numai pentru mijloacele fixe care se află la balanţa instituţiei.
    Majorarea costului obiectelor aflate la balanţa autorităţilor publice centrale şi locale din contul volumului lucrărilor de reparaţii capitale, se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 şi creditarea subcontului 250.
    În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică centrală sau locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora.
    În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparaţia capitală a obiectelor transmise în gestiune economică (comodat) altor structuri, cu suma volumelor de lucrări de reparaţie capitală sau investiţii, se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora.
    Această operaţiune se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subcontului 136 şi creditarea subcontului 265.
    Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea iniţială.
    Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul bibliotecilor se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt trecute la cheltuielile prevăzute în devizul  instituţiei.
    Pentru mijloacele fixe nu se efectuează calcularea  amortizării, dar se trece în cont uzura.
    47. La intrarea mijloacelor fixe  în instituţii (la depozit) responsabilul pentru valorile materiale trebuie să confirme prin semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit aceste valori materiale.
    Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit se efectuează în baza facturilor (cererilor) f.nr.434, aprobate de conducătorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează într-un singur exemplar, dacă nu este stabilit alt mod de către ministerele şi departamentele Republicii  Moldova.
    48.  Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit prin lege, precum şi mijloacele  fixe scoase din uz sînt reflectate în evidenţa valorilor de bilanţ.
    49. Mijloacele fixe deteriorate  se trec la pierderi în modul stabilit. Pentru legalizarea trecerii la pierderi a mijloacelor fixe  deteriorate se folosesc actele de trecere la pierderi a  mijloacelor fixe în instituiţiile bugetare f.MF-4 bug., acte de trecere la pierderi a mijloacelor  de transport f.MF-4a, acte de trecere la pierderi a uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr.443, acte de trecere la pierderi  a literaturii excluse  din biblioteca instituţiei bugetare f.nr.444. Actele indicate sînt întocmite de către comisia permanentă, desemnată prin ordin al instituţiilor.
    Dezasamblarea şi demontarea  mijloacelor fixe, pînă la aprobarea actelor de trecere la pierderi (obţinerea aprobării din partea organelor superioare), nu este admisă.
    Piesele şi blocurile la fabricarea cărora au fost utilizate metale preţioase trebuie predate în fondul de stat, iar piesele şi blocurile fabricate din metalele neferoase şi care nu sînt folosite pentru necesităţile întreprinderii urmează a fi predate organizaţiei «Metal feros». Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la fabricarea cărora au fost utilizate metale preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor  Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii  Moldova.
    Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor obiecte din mijloacele  fixe şi care au fost  lăsate pentru necesităţile gospodăreşti ale instituţiei se iau la majorarea  finanţării.
    În cazurile în care instituţia  nu foloseşte pentru necesităţile sale valorile materiale obţinute în urma trecerii la pierderi  a mijloacelor fixe  şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute  de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, precum şi a materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sînt transferate  la venitul bugetului respectiv.
    În cazul încălcării modului stabilit de trecere la pierderi a mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de valorile materiale (nimicirea lor, arderea etc.), persoanele vinovate  de aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit.
    Transferul clădirilor şi construcţiilor dintr-o subordonare în alta se efectuează în modul expus în Regulamentul nr.688 din 9 octombrie 1995 «Despre procedura de transfer a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de stat».
    50. Evidenţa mijloacelor fixe se ţine pe grupuri ale obiectelor de inventar, avîndu-se în vedere locul de păstrare şi persoanele responsabile.
    Se consideră obiect de inventar o unitate constructivă finalizată împreună cu toate dispozitivele şi accesoriile sale  sau un obiect aparte din punct de vedere  constructiv, destinat pentru îndeplinirea anumitelor funcţii de sine stătătoare, sau un complex aparte de obiecte, care reprezintă  un tot întreg şi efectuează  împreună un anumit lucru.
    Obiecte de inventar în subcontul «Clădiri»  se consideră fiecare clădire aparte. În componenţa clădirii intră toate comunicaţiile  din interiorul ei, care sînt necesare pentru exploatarea clădirii, după cum urmează:
- sistemul de încălzire  din interiorul clădirii, inclusiv instalaţia de cazangerie (dacă aceasta se află în clădire), reţeaua interioară de alimentare cu apă şi gaze  şi canalizare cu toate instalaţiile, reţeaua internă de forţă şi de lumină cu toate accesoriile, telefoanele interioare, reţelele de  semnalizare şi instalaţiile  de ventilaţie de menire sanitară,  ascensoarele.
    Dacă clădirile sînt alăturate  şi au un perete comun, dar fiecare reprezintă un întreg constructiv independent, ele se consideră obiecte de inventar separate.
    Acareturile, îngrădirile şi alte construcţii de ogradă (sarai, gard, fîntînă etc.) constituie împreună  cu clădirea un singur obiect  de inventar. Dacă aceste construcţii şi instalaţii servesc două sau mai multe clădiri, ele se consideră obiecte de inventar separate.
    Construcţiile-anexă exterioare care au un rol economic independent, clădirile cazangeriilor, precum şi acareturile capitale (depozite, garajuri etc.) se consideră obiecte de inventar independente.
    Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra integrităţii  mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia fondurilor  de bibliotecă, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele trei se referă la subcont, al patrulea indică grupul şi ultimele  patru semne - numărul de ordine al obiectului din grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. De exemplu, numărul de inventar  01010001 inseamnă: subcontul 010 «Clădiri», grupul 1 - clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016, grupul 3 - inventar  gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005.
    Dacă un obiect de inventar este complex, adică include obiecte aparte, care constituie împreună cu dînsul un tot întreg, fiecare din aceste elemente trebuie menţionat cu acelaşi număr de inventar ca şi obiectul de bază care le uneşte.
    Numărul de inventar se notează pe un jeton care se fixează de obiect, se înscrie cu vopsea direct pe obiect sau în alt mod.
    În condiţiile  mecanizării  evidenţei mijloacelor fixe obiectelor (lucrurilor) li se atribuie codurile mijloacelor în corespundere cu clasificatorul nomenclatoarelor de evidenţă a mijloacelor fixe, care este aprobat în modul stabilit.
    Numărul de inventar atribuit unui obiect din mijloacele fixe se păstrează după aceasta pe parcursul întregii perioade de aflare a lui în instituţia dată. Numerele obiectelor de inventar, care au fost  scoase din uz sau lichidate, nu trebuie să fie atribuite unor obiecte nou intrate în mijloacele fixe.
    Evidenţa mijloacelor fixe arendate este ţinută de către arendaş în contul extrabilanţier  01 «Mijloace fixe arendate» cu numerele de inventar care li s-au atribuit de arendator.
    51. Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului «Mijloace băneşti» sau ale capitolului «Decontări». Concomitent,  se fac înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 şi creditul subcontului 250.
    Referitor la suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul subconturilor 250, 020.
    Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor fixe  se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare document.         Totodată, în  rubrica «Total» se înscrie suma mijloacelor fixe scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile pe subconturi se înregistrează în «Cartea mare».
    52.  Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele  se completează pentru fiecare obiect (lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe f.MF-9.
    Fişele de inventar f.f.MF-6, MF-8, MF-9 se înregistrează în lista fişelor de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe f.MF-10. Lista se întocmeşte într-un exemplar. Înscrierile se fac pe grupuri de mijloace fixe, indicîndu-se anul cînd a fost deschisă fişa. Pentru fiecare grup  se rezervează un număr corespunzător de pagini. Numerotarea se face pentru fiecare grup începînd cu numărul 1. În contabilităţile centralizate, fişele de inventar se întocmesc în acelaşi mod pentru fiecare instituţie deservită. La scoaterea din uz şi transferul la rubrica «Note» a listei se indică data (ziua, luna, anul) şi numărul notei de contabilitate.
    Fişele de inventar se păstrează în fişierele contabilităţii, unde sînt plasate conform subconturilor şi grupurilor corespunzătoare, fiind subdivizate în interiorul acestora pe responsabilii de valori materiale, iar în contabilităţile centralizate - şi pe instituţiile deservite.
    53.  Fişa f.MF.6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor speciale, instalaţiilor de transmisie, maşinilor şi utilajelor, uneltelor, inventarului de producţie (inclusiv accesoriile) şi gospodăresc, mijloacelor de transport etc. Înregistrările se fac în baza documentelor primare, actelor de primire privind darea în exploatare, paşapoartelor tehnice ale uzinelor producătoare şi a altor documente. În fişă se indică caracteristicile  obiectelor (lucrurilor): schema, modelul, tipul, marca,  numărul de fabricare, data fabricării (confecţionării), data şi numărul procesului-verbal de dare  în exploatare a mijloacelor fixe. Pe lîngă aceasta, se face o scurtă caracteristică individuală a obiectului (lucrului) în cazurile cînd utilajul, aparatele, tehnica de calcul etc. conţin metale preţioase. În rubrica «Scurtă caracteristică individuală a obiectului» se indică lista detaliilor  care au în componenţa lor metale preţioase, denumirea detaliilor şi masa metalului indicată în paşaport.
    Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se înregistrează pe reversul acestei fişe.
    54.  Fişa f.MF-8 serveşte  pentru evidenţa animalelor de muncă, de producţie şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor multianuale  din grădinile  botanice.
    În fişă se consemnează caracteristica individuală a animalului: vîrsta, culoarea, numele etc.
    Evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice  se ţine conform obiectelor de inventar, indicîndu-se soiul, numărul unităţilor plantate şi suprafaţa. În valoarea obiectelor se include suma tuturor cheltuielilor care se raportă la suprafeţele primite pentru exploatare, indiferent de finalizarea întregului complex de lucrări.
    55. Fişa f.MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondurilor de bibliotecă şi a mijloacelor pentru montarea în scenă.
    Înscrierile în fişe se  fac în expresie cantitativă şi sumară. Pentru fondurile  de bibliotecă se deschide o singură fişă. Evidenţa în ea se ţine numai în expresie  bănească, în sumă totală. Evidenţa  detaliată a fondurilor  de bibliotecă se ţine în modul stabilit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, de comun  acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    56. În acest cont se reflectă valoarea uzurii mijloacelor fixe trecute în bilanţul întreprinderii. Uzura  se determină  şi se ţine la evidenţă pe clădiri  şi construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, animale de  muncă, maşini de transport, inventar  de producţie (inclusiv accesoriile) şi gospodăresc.
    Uzura nu se determină pentru următoarele mijloace fixe:
    clădiri şi construcţii speciale, monumente de arhitectură şi artă unicale; utilaj; exponate, mostre, modele care funcţionează sau nu, machete şi alte materiale ilustrative, care se află în cabinete şi laboratoare şi se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice; terenurile, animalele de producţie - bivoli, boi, cerbi; exponate ale lumii animale (din grădinile zoologice şi alte instituţii similare);
    fonduri de bibliotecă, de filme, mijloace pentru montarea în scenă, valori muzeale şi artistice. De asemenea, nu se determină  uzura pentru mijloacele fixe  ale instituţiilor care se află peste hotare.
armament, muniţii, tehnica militară.
    Uzura obiectelor (lucrurilor), mijloacelor fixe se determină pentru întreg anul  calendaristic (indiferent de luna anului de gestiune în care ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele stabilite.
    Pentru instituţiile publice calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
    Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabileşte casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă.
    Modul de determinare a duratei  de funcţionare utilă a mijloacelor fixe  şi a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
     Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe  la data intrării în vigoare a Catalogului nominalizat se va determina cu ajutorul următoarei formule:
    DR este (1 – DC/DV) x DN, în care:
    DR – durata de funcţionare utilă rămasă, în ani;
    DC – durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani;
    DV – durata de funcţionare utilă  care a fost stabilită pentru mijloacele fixe;
    DN – durata de funcţionare utilă stabilită de  Catalog, în ani.
    Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog se va determina cu  ajutorul formulei:
    DT = DR +DC  în care:
    DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani.
    Exemplu:
    O clădire din blocuri de piatră cu valoarea iniţială de bilanţ 1200000 lei la care uzura calculată pînă la data de 1.01.2004 constituie 390000 lei şi valoarea reziduală 810000 lei, are  o durată normală de funcţionare fixată pînă la momentul revizuirii (DV) de   40 ani şi durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare  (DC) este de 13 ani. Durata ei de funcţionare utilă conform datelor expuse în Catalog (cod 11000002000) (DN) constituie 35 ani.
    În acest caz, durata de funcţionare utilă rămasă, în ani  va fi:
    • pentru  primul caz DR = (1 - 13/40) x 35 = 23,625 ani, astfel durata de funcţionare utilă şi rezultatul obţinut se va rotunji –24 ani.
    Prin urmare , DT=  24+13 = 37
    Deci, suma uzurii care se va calcula începînd cu 1.01.2004 va constitui:
    810000 : 24 = 33750 lei.
    Uzura  mijloacelor fixe  procurate de la 1 ianuarie 2004 se va determina după metoda casării liniare (uniformă) a valorii uzurabile  şi în  conformitate cu  anexa  nr. 1  la  Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
    De exemplu: Pe data de 16 aprilie s-a procurat o maşină de calcul în sumă de 1500 lei.
    Uzura se va calcula la data de 31 decembrie a anului de gestiune în mărime de 500 lei (1500/3) - durata de funcţionare utilă în ani conform normelor stabilite în Catalog.
    Totodată, la calcularea uzurii cu începere de la 1 ianuarie 2004, instituţiile publice indică în fişele de inventar MF-6, MF-8, MF-9 şi codul  stabilit conform   anexei  nr.1 la Catalog –  „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
    În fişele  de inventar de evidenţă a mijloacelor fixe f.f. OC-6, OC-8 se înscrie suma anuală a uzurii în lei, cifrul normei anuale de uzură şi anul  în care ultima dată s-a calculat uzura.
    Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Suma uzurii se înscrie anual din fişe în borderou. Pentru suma totală a uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii din nota de contabilitate se înregistrează  în «Cartea mare».
    Uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru trecerea la pierderi a acestor obiecte din cauza uzurii lor totale.
    În cazul scoaterii din uz a obiectelor (lucrurilor) în legătură cu degradarea lor  sau cesiunea gratuită cu ajutorul fişei respective  se determină  suma uzurii pentru timpul aflării acestui obiect (lucru) în exploatare  şi această sumă se scade din uzura înregistrată în subcontul 020.
    57. În conturile acestui capitol se ţine evidenţa materialelor de construcţie, utilajului pentru instalare, materialelor, produselor alimentare, combustibilului  şi carburanţilor, nutreţului, furajului, ambalajelor, pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje, producţiei şi articolelor  fabricate în gospodăriile auxiliare, animalelor tinere şi la îngrăşat, materialelor pentu scopuri didactice, ştiinţifice etc., precum şi a materialelor pentru utilizarea de lungă durată şi pentru investigaţii de laborator, echipamentului special pentru lucrările de cercetări ştiinţifice  efectuate în bază de contracte economice.
    Instituţiile publice scutite sau neplătitoare de TVA vor înregistra  TVA,  înscrisă în facturile de cumpărare a valorilor materiale şi serviciilor prestate pentru nevoile instituţiei, în costul de achiziţie a valorilor respective sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz, cont 200, 211.
    58. Sarcinile de bază ale evidenţei stocurilor de materiale: asigurarea integrităţii şi controlului asupra  circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate  în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.
    În scopul garantării integrităţii şi organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit, a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare, eliberare şi inventariere. Responsabilitatea pentru primirea, păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale, desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Substituirea acestor persoane trebuie să fie însoţită  de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire, aprobate  de conducătorul instituţiei.
    Locurile de păstrare a valorilor materiale trebuie să fie dotate cu utilaje de cîntărit, instrumente de măsurat, vase de măsurat  şi alte dispozitive de control.
    59. Evidenţa valorilor materiale în contabilitate se ţine în expresie cantitativă şi sumară după denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
    Evidenţa valorilor materiale la depozit  este dusă de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai după denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
    Evidenţa valorilor materiale  la depozit  este dusă de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai după denumiri, categorii şi calitate.
    Contabilitatea exercită sistematic controlul asupra intrării şi consumării valorilor materiale, care se află în depozit, confruntînd, totodată, înregistrările sale privind evidenţa valorilor materiale  cu înregistrările făcute la depozit (magazie).
    60. Materialele şi produsele alimentare se înscriu în registrele  de evidenţă a intrării în baza documentelor primare (facturi, acte, certificate etc.) cu data de primire a valorilor. În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele: furnizorul materialelor  şi produselor alimentare, denuimirea, calitatea, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data de intrare în depozit şi recipisa responsabilului pentru valorile materiale primite.
    În cazurile în care există nepotriviri cu datele din documentele furnizorului, se întocmeşte un act  de primire f.nr.429. Actul se întocmeşte de către comisia de primire în două exemplare, cu participarea obligatorie a şefului de depozit şi reprezentantului furnizorului sau a unei organizaţii neinteresate. Un exemplar al actului serveşte  pentru evidenţa valorilor materiale primite, celălalt - pentru expedierea scrisorii  de reclamaţie furnizorului.
    61. Cheltuielile pentru transportarea produselor alimentare, medicamentelor şi materialelor pentru pansament sînt raportate la articolul 113 «Plata mărfurilor şi serviciilor», subarticolul 13 «Arenda mijloacelor de transport şi întreţinerea transpotului propriu».
    La achiziţionarea materialelor şi produselor alimentare se plăteşte taxa pe valoarea  adăugată, suma taxei se adaugă la preţul de cost al materialelor şi produselor alimentare achiziţionate sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz 200, 211, 212. În evidenţa sintetică şi analitică materialele şi produsele alimentare se înregistrează  conform preţului de achiziţie.
    62. Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul instituţiei. Pentru eliberarea materialelor se folosesc următoarele documente:
    a) factura (cerere) f.nr.434 se utilizează la eliberarea materialelor de la depozit şi la transferarea lor în interiorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează, de regulă, într-un singur exemplar, dacă nu a fost  stabilită o altă ordine de către ministerele  şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
    b) meniul-cerere f.nr.298 şi f.nr.299 se foloseşte pentru eliberarea de la depozit a produselor alimentare. Meniul-cerere se întocmeşte zilnic în baza normelor  de repartiţie a alimentelor şi ţinîndu-se cont de numărul persoanelor incluse în porţie.
    Meniul-cerere cu semnăturile persoanelor privind eliberarea şi primirea produselor alimentare se transmite la contabilitate în termenele stabilite în grafic, dar nu mai rar de trei ori pe lună.
    Eliberarea produselor alimentare în instituţiile profilactico-medicale se efectuează în baza documentelor stabilite prin instrucţiunea Ministerului Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
    c) borderoul pentru eliberarea nutreţului şi furajului f.nr.397. Nutreţul şi furajul  se eliberează de la depozit în limitele normelor stabilite;
    d) borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei f.nr.410 se foloseşte pentru  eliberarea materialelor  de uz gospodăresc, materialelor pentru scopuri didactice etc., pe parcursul lunii. Înregistrările în borderou  nu se fac în ordine cronologică, ci pentru fiecare tip de materiale trebuie să se lase un anumit număr de rînduri, pentru ca la sfîrşitul  lunii să se poată face totalul general;
    e) lista pentru ridicarea materialelor f.nr.431 se foloseşte  atît la eliberarea zilnică a materialelor şi combustibilului, cît şi după anumite intervale de timp pe parcursul lunii.
    Fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează fiecărui destinatar pentru cîteva denumiri de materiale, în scopul consumării lor conform destinaţiei. Această fişă se eliberează în două exemplare, unul dintre care, cu semnătura  destinatarului, se păstrează la depozit, iar celălalt - la destinatar. Dacă livrarea se efectuează zilnic, fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează pe un termen de 15 zile, iar cînd are loc  periodic - pentru o lună.
    Materialele şi combustibilul se eliberează în limitele stabilite la prezentarea de către destinatar a exemplarului sau a fişei pentru ridicarea materialelor. Eliberarea materialelor peste limitele stabilite se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434.
    În cazurile în care  eliberarea combustibilului în baza facturii (cererii) sau a fişei pentru ridicarea  materialelor este imposibilă, anularea consumului  de combustibil se face în baza procesului-verbal  de măsurare a resturilor în cazul deficitului fixat în procesul-verbal de măsurare în comparaţie  cu normele de consum prevăzute, conducătorul instituţiei ia măsuri în vederea stabilirii cauzelor excedentului de consum şi, în caz de necesitate - pentru sancţionare;
    f) foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli a benzinei auto. Costul benzinei se scoate din cont, avîndu-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile;
    g) scrisoarea  de trăsură f.nr.1-t (tip) interdepartamentală  se foloseşte în instituţii şi organizaţii la transportarea mărfurilor pentru necesităţile propriei instituţii cu automobile proprii.
    63. Trecerea la pierderi  a materialelor şi produselor alimentare se face conform preţurilor  de achiziţie sau medii, dacă acestea au fost procurate la preţuri diferite.
    Ambalajul returnabil sau pentru schimb (butoaie, bidoane, lăzi, sticle etc.), atît cel eliberat (deşert), cît şi cel cu valori materiale, se ţine la evidenţă după grupurile sau tipurile respective conform preţurilor indicate în notele de plată ale furnizorilor.
    La restituirea sau realizarea ambalajului, diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul cu care a fost  comercializat ambalajul  se raportează la alte cheltuieli sau ca finanţare bugetară.
    64. Pentru evidenţa stocurilor de materiale sînt destinate următoarele conturi: 03 «Articole de producţie», 04 «Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice», 05 «Animale tinere şi la îngrăşat», 06 «Materiale şi produse alimentare».
    65. În acest cont  se ţine evidenţa articolelor şi produselor finite ale atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare  precum şi a producţiei tipărite.
    Contul 03 «Articole de producţie»  se subdivizează în subconturile:
    030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice)»;
    031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)».
    66. În subcontul 030 «Articole  ale atelierelor de producţie (didactice)» se ţine evidenţa articolelor fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a producţiei tipărite. Articolele şi producţia tipărită se ţine la evidenţă conform preţului  de cost real, determinat din datele privind cheltuielile reale pentru fabricarea lor.
    Articolele şi producţia tipărită sînt înregistrate la depozit  în baza actelor de primire şi a altor documente. Suma produselor finite se înregistrează în debitul  subcontului 030 şi creditul subcontului 080.       
    Cu suma produselor  realizate se creditează subcontul 030 şi se debitează subcontul 280.
    Evidenţa analitică  a articolelor şi producţiei tipărite se ţine pe fişe f.nr.296-a după denumire, cantitate, valoarea şi locurile de depozitare.
    67. În subcontul 031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)» se ţine evidenţa produselor gospodăriilor agricole  şi didactico-experimentale auxiliare.
    Produsele gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţin la evidenţă pe parcursul anului conform preţului planificat. La înregistrarea produselor se debitează subcontul 031 şi se creditează subcontul 081.
    La comercializarea produselor preţul de cost planificat al produselor realizate  se înscrie din creditul subcontului 031 în debitul subcontului 281.
    Produsele destinate pentru necesităţile proprii ale gospodăriilor sînt trecute din subcontul 031 în subconturile corespunzătoare ale contului 06.
    În baza calculelor de dare de seamă anuale, preţul de cost planificat  este corectat la sfîrşitul anului pînă la preţul de cost real.
    În cazul dacă preţul de cost real al produselor agricole obţinute pe parcursul anului îl depăşeşte pe cel planificat, referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost real şi cel planificat, în secţiunea producţiei nerealizate se face o înregistrare suplimentară în debitul subcontului  031 şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei  realizate se debitează subcontul 281 şi se creditează subcontul 081.
    Dacă însă preţul de cost real al producţiei agricole obţinute pe parcursul anului  este mai mic decît cel planificat, atunci referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost planificat şi cel real (suma economisită)  se face o înregistrare contabilă cu numere negative (cu cerneală roşie) în secţiunea producţiei nerealizate în debitul subcontului 031  şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei realizate - în debitul subcontului 281 şi creditul subcontului 081.
    Evidenţa analitică a producţiei gospodăriilor agricole  şi didactico-experimentale auxiliare se ţine pe fişa f.nr.296-a pe denumire, cantitate, valoarea şi locurile  de depozitare.
    68. În acest cont se ţine evidenţa utilajelor pentru montare la obiecte în construcţie (sau reconstrucţie), materialelor de construcţie, a construcţiilor pieselor şi a altor valori materiale, achiziţionate din contul mijloacelor alocate pentru investiţii capitale din buget şi din alte resurse speciale, materialelor de utilizare îndelungată pentru lucrări  de cercetări  ştiinţifice, precum şi a utilajului special pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract.
    Contul 04 «Utilaj, materiale  de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice» se subdivizează în subconturile:
    040 «Utilaje spre montare»;
    041 «Materiale de construcţii pentru construcţii capitale»;
    043 «Materiale de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator»;
    044 «Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic».
    69. În subcontul 040 «Utilaje spre montare» se ţine evidenţa pieselor de construcţie gata pentru montare. Acestea sînt: construcţiile metalice, de beton armat şi din lemn; blocurile şi piesele prefabricate ale clădirilor şi construcţiilor speciale;  elementele prefabricate; utilajele pentru sistemele de încălzire şi ventilare, de tehnică sanitară (cazane  de încălzire centrală, radiatoare etc.).
    În acest subcont, de asemenea, se ţin la evidenţă utilajele naţionale şi de import care necesită montare şi sînt destinate pentru instalare. Se consideră  utilaj care necesită montare utilajul care poate fi pus în funcţiune numai după ce au fost asamblate piesele lui şi el a fost fixat  pe fundamentul sau suportul clădirii ori construcţiei, precum şi seturile de piese de schimb pentru acest utilaj.
    Totodată, în componenţa utilajului intră şi aparatajul de  măsurat şi de control şi alte dispozitive destinate montării în cadrul utilajului instalat. În acest subcont se ţine evidenţa şi a altor valori materiale necesare pentru construcţie.
    Evidenţa analitică  în acest subcont se ţine pe fişa f.nr.296-a  pe tipurile de utilaj, construcţii şi piese, cantitate şi valoare.
    70. În subcontul 041 «Materiale pentru construcţii  capitale» se ţine evidenţa materialelor  de construcţie achiziţionate din contul mijloacelor destinate pentru construcţiile capitale şi folosite în procesul construcţiei şi al lucrărilor de instalare.
    Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); materiale de construcţie (fier, tinichea, oţel, zinc, foliat etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc.); materiale cu chimicale (vopsea, firniş, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice.
    În gospodăriile agricole auxiliare  în acest subcont se ţine la evidenţă materialul pentru plantare  achiziţionat din contul investiţiilor capitale pentru sădirea livezilor, plantaţiilor  de arbuşti fructiferi,  viilor etc.
    Evidenţa analitică a materialelor  de construcţie se ţine după  denumirea materialelor, cantitate şi valoare pe fişa f.nr.296-a.
    71. În subcontul 043 «Materialele de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator» se ţine evidenţa materialelor primite  de la depozit în laboratoare sau alte subunităţi ale institutului de cercetări  ştiinţifice, instituţiei de învăţămînt universitar pentru lucrările de cercetări ştiinţifice care se utilizează în repetate rînduri  sau timp îndelungat, precum şi materialele care servesc ca obiect al cercetărilor ştiinţifice.
    Nomenclatorul materialelor care se ţin la evidenţă în subcontul 043 este determinat de către  conducătorul instituţiei.
    În instituţiile de cultură în acest subcont pot fi ţinute la evidenţă materialele costisitoare primite de la depozit  pentru restaurarea şi reparaţia obiectelor de artă, valorilor muzeale şi monumentelor de arhitectură.
    În debitul subcontului 043  se înscriu materialele primite de la depozit,  creditîndu-se, totodată, subconturile corespunzătoare ale contului 06.
    Materialele primite de la depozit pentru realizarea lucrărilor  indicate trebuie să se afle în custodia unor persoane desemnate printr-un ordin al instituţiei.
    Aceste  persoane sînt obligate să ţină evidenţa materialelor după denumiri şi cantitate  în registrul f.M-17.
    Scăderea din cont pentru cheltuieli  a materialelor se efectuează în baza proceselor-verbale şi a altor  documente aprobate de către conducătorul instituţiei.  Cu suma materialelor  consumate se creditează  subcontul 043 şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
    Evidenţa analitică în subcontul 043 în contabilitate se ţine pe denumirile materialelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a.
    72.  În subcontul 044 «Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic», în instituţiile de cercetări ştiinţifice şi instituţiile de învăţămînt universitar, se ţine evidenţa utilajului special achiziţionat pentru executarea  cercetărilor ştiinţifice  în bază de contracte  economice pe tema concretă a clientului pînă la transmiterea lui în subdiviziunea  ştiinţifică.
    În debitul subcontului 044 se înregistrează utilajul achiziţionat pentru executarea cercetărilor ştiinţifice, tematice, creditîndu-se subcontul 178. La transferul utilajului de la depozit  în subdiviziunea ştiinţifică pentru executarea lucrărilor pe temă (contract) se creditează subcontul 044 şi se debitează subcontul 082 «Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice în bază de contract» şi aceste obiecte se iau la evidenţă în contul extrabilanţier 02 «Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie».
    Dacă, după finalizarea lucrului la temă (contract),  utilajul special nu se restituie beneficiarului, atunci el se reflectă la preţul utilizării  posibile şi se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi creditul subcontului 250 «Fondul mijloacelor fixe», dacă se va folosi în calitate de mijloace fixe, sau în debitul subcontului corespunzător al contului 06 şi creditul subcontului 140 «Decontări privind finanţarea de la buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi», dacă se va folosi  în calitate de material. Valoarea acestui utilaj se scoate din contul extrabilanţier 02.
    Evidenţa analitică în subcontul 044  se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii pentru valori materiale pe fişa f.nr.296-a.
    73.  În acest subcont se ţine evidenţa animalelor tinere de toate speciile şi a animalelor la îngrăşat, păsărilor, iepurilor de casă, animalelor cu blană preţioasă, familiilor de albine, indiferent de valoarea lor. Acest cont  se foloseşte numai în gospodăriile agricole auxiliare.
    La cumpărarea animalelor tinere şi a animalelor pentru îngrăşat  se fac înregistrări în debitul  subcontului 050  şi creditul subconturilor corespunzătoare 111, 178.
    Animalele tinere obţinute din prăsila  propriei gospodării se înregistrează în ziua fătării, în baza procesului-verbal de înregistrare a prăsilei conform preţurilor planificate, iar valoarea prăsilei, obţinute  se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400, dacă în gospodăriile auxiliare  evidenţa cheltuielilor  se ţine în subcontul 211.
    Animalele  tinere şi la îngrăşat sînt cîntărite lunar, cu excepţia animalelor tinere pentru care se  înregistrează nu sporul în greutate, ci sporul  prin creştere. Sporul în greutate al animalelor tinere şi la îngrăşat se adaugă la greutatea iniţială, conform procesului-verbal. Valoarea sporului în greutate se determină ţinînd cont de sporul în greutate real al animalelor pentru luna de gestiune  şi valoarea planificată a unităţii de spor în greutate.
    În ce priveşte animalele tinere pentru care se înregistrează sporul prin creştere, valoarea lui se calculează avîndu-se în vedere  numărul real  de zile furajate de aflare în gospodărie, estimate conform preţului planificat de creştere, luînd în considerare cheltuielile planificate pentru o zi furajată pentru specia şi grupul de animale corespunzător.
    Valoarea sporului în greutate  sau prin creştere  se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400.
    La obţinerea parametrilor îngrăşării, valoarea animalelor sacrificate se scade  din creditul subcontului 050. Totodată, valoarea producţiei obţinute  se înregistrează, în baza unui proces-verbal, conform preţurilor planificate în debitul subcontului 031. Diferenţa dintre valoarea animalelor sacrificate şi valoarea producţiei se raportează la subcontul 081 sau 400 în corespondenţă cu subcontul 050.
    Mortalitatea animalelor  tinere şi a animalelor la îngrăşat se consideră pierderi de producţie şi valoarea lor se adaugă la preţul de cost al efectivului de animale crescute. Pe parcursul anului de gestiune aceste pierderi  sînt trecute la scăderi din creditul subcontului 050  în debitul subcontului 081 sau 400, în evaluarea de la începutul anului gestionar, adăugîndu-se  preţul de cost planificat  al sporului prin greutate  sau al sporului în creştere pentru perioada de la începutul anului pînă la momentul  pieirii.
    În cazul mortalităţii animalelor din vina gestionarilor, prejudiciul cauzat gospodăriei trebuie să fie recuperat de persoanele  vinovate în modul stabilit  de lege.
    La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor animaliere şi valoarea sporului în greutate al animalelor tinere, înregistrate în subcontul 031  şi subcontul  050, se corectează, ţinîndu-se cont de suma economisită  sau de suma  cu care au fost depăşite cheltuielile. Diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real se înscrie în debitul subconturilor 031 şi 050 şi în creditul subcontului 081 sau 400 cu numere pozitive, în cazurile excedentului de cheltuieli şi cu numere negative (cu cerneală roşie) în cazurile economisirii contra preţului de cost planificat.
    Animalele tinere, trecute pentru anul următor la creştere şi îngrăşare în continuare, precum şi animalele tinere, transferate pe parcursul anului de gestiune în cireada (turma) de bază, sînt evaluate conform preţului de cost real.
    Evidenţa analitică a animalelor tinere se ţine pe specii şi grupe de animale de aceeaşi vîrstă, iar a animalelor la îngrăşat - numai pe specii în registrul de evidenţă f.nr.395. Evidenţa trebuie să asigure posibilitatea obţinerii datelor despre greutatea vie, sporul în greutate, sporul în creştere etc.
    74. În acest cont se ţine evidenţa materialelor şi produselor alimentare după caracteristica lor de obiect, indiferent  de articolul de cheltuieli  din clasificarea bugetară din contul căruia au fost achiziţionate.
    Contul 06 «Materiale  şi produse alimentare» se subdivizează în subconturile:
    060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri»;
    061 «Produse alimentare»;
    062 «Medicamente şi materiale de pansament»;
    063 «Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou»;
    064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi»;
    065 «Nutreţ şi  furaje»;
    066 «Ambalaj»;
    067 «Diverse  materiale»;
    068 «Materiale în expediţie»;
    069 «Piese de schimb pentru maşini  şi utilaje».
    75.  În subcontul 060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri» se ţine evidenţa reactivelor şi substanţelor chimice, metalelor, materialelor electrice şi materialelor  radio, turbinelor electronice, accesoriior foto, hîrtiei pentru editarea programelor didactice, manualelor şi lucrărilor  ştiinţifice, animalelor pentru experienţe şi a altor materiale  pentru scopuri didactice şi lucrări de cercetări ştiinţifice, precum  şi a metalelor preţioase şi a altor  materiale pentru protezare.
    Evidenţa metalelor preţioase pentru protezare se ţine în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    76. În subcontul 061 «Produse alimentare» se ţine evidenţa produselor alimentare în instituţiile, în devizele de cheltuieli ale cărora sînt prevăzute astfel  de alocaţii.
    Evidenţa recepţionării produselor alimentare se ţine în borderoul  cumulativ privind intrarea produselor alimentare  f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale aparte. Înregistrările în borderoul cumulativ  se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă şi sumară. La sfîrşitul lunii în borderou se semnează totalurile. Drept temei pentru întocmirea  notei de contabilitate serveşte  borderoul cumulativ  f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative  de intrare a produselor alimentare  f.nr.398.
    Evidenţa consumării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ al consumării produselor alimentare  f.nr. 399. Acest borderou cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale. Înregistrările  în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.298 sau f.nr.299 şi a altor documente. La sfîrşitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc  la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porţie din instituţiile pentru copii, spitale etc.
    Baza întocmirii notei de contabilitate  12 o constituie borderoul cumulativ f.nr.399 sau tabelul centralizator  al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu şi datele din alte acte privind consumul produselor alimentare, (procesul-verbal de constatare a lipsei produselor  alimentare, de returnare la depozit etc.).
    Evidenţa analitică a produselor alimentare se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoarea şi responsabilii  de valorile materiale în balanţele de verifiare f.nr.M-44. Înregistrările din balanţele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 şi f.nr.399 şi a altor acte  de intrare şi de consum a produselor alimentare. Lunar, în balanţele  de verificare  se fac totalurile operaţiilor şi se scoate soldul la începutul lunii.
    77. În subcontul 062 «Medicamente şi materiale de pansament» se ţine evidenţa medicamentelor, componenţilor, preparatelor microbiene, serurilor, vaccinelor, sîngelui şi materialelor de pansament  în spitaluri, instituţii curativ-profilactice şi de medicină veterinară şi alte  instituţii, în devizul  de cheltuieli al cărora sînt prevăzute alocaţii pentru procurarea medicamentelor şi materialelor de pansament. În acest subcont se ţine evidenţa materialelor auxiliare şi farmaceutice  ale instituţiilor medicale cu farmacii proprii.
    Evidenţa medicamentelor şi materialelor de pansament în contabilitate se ţine în conformitate cu instrucţiunile publicate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    78. În subcontul 063 «Materiale de uz gospodăresc şi rechizite  de birou» se ţine  evidenţa materialelor de  uz gospodăresc  şi rechizitelor de birou utilizate pentru necesităţile curente ale instituţiei (becuri electrice, săpun, perii etc.), materiale  de construcţie  pentru reparaţii curente şi capitale.
    În instituţiile mici rechizitele de birou (hîrtie, creioane, cerneală, peniţe etc.), precum şi medicamentele (cu excepţia spirtului, materialelor de pansament şi medicamentelor scumpe), achiziţionate şi totodată eliberate pentru necesităţile curente, pot fi trecute la cheltuielile reale, suma lor totală de intrare şi consum fiind reflectată în contul 063. Persoana care a primit aceste materiale trebuie să semneze actele care confirmă achiziţionarea şi primirea lor.
    79. În subcontul 064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi» se ţine evidenţa tuturor tipurilor de combustibil, carburanţi şi lubrifianţi care se află  în depozite şi magazii (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei  de motor  etc.), precum  şi nemijlocit la gestionari.
    80. În subcontul 065 «Nutreţ şi furaje» se ţin la evidenţă fînul, ovăzul şi alte tipuri de nutreţ  şi furaje pentru vite şi alte animale.
    81. În subcontul 066 «Ambalaj» se ţine evidenţa ambalajului restituibil şi de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, borcane, sticle etc.), atît a celui deşert, cît şi a celui în care  se află  valori materiale.
    82. În subcontul 067 «Diverse materiale» se ţine evidenţa  seminţelor, îngrăşămintelor şi a altor materiale. În acest subcont  se ţine, de asemenea, evidenţa prăsilei tinere (mînji), dacă instituţia are cai de muncă care sînt întreţinuţi  din contul planului  de cheltuieli bugetare.
    Prăsila tînără se înregistrează conform preţului de achiziţie în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 140 sau 230.
    În subcontul 067 se ţine evidenţa cartuşelor.
    83. Evidenţa analitică a materialelor  din subconturile 060, 063-067 în instituţii şi contabilităţile  centralizate  se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoarea şi  responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    Fişele se înregistrează în ordinea descrisă în punctul 20 al prezentei instrucţiuni, iar fişierul (f.nr.297) din contabilităţile centralizate  se ţine separat  pentru fiecare instituţie deservită.
    84. În subcontul 068 «Materiale în expediţie» se ţine evidenţa materialelor plătite de către instituţie şi care urmează să fie livrate din altă localitate, dar care pînă la sfîrşitul lunii nu au fost  primite  la depozit. În acest subcont poate fi ţinută, de asemenea, evidenţa materialelor primite la depozite grupurilor de aprovizionare şi servicii  economice centralizate,  care nu au fost încă repartizate instituţiilor.
    Sumele reflectate în acest subcont  trebuie să fie confirmate prin acte întocmite cuvenit  şi în special pentru materialele în expediţie - prin actul  de încărcare a mărfii  pe vapor, cu ştampila staţiei de cale ferată sau a portului; pentru materialele care se află la depozitele grupurilor de aprovizionare şi servicii economice centralizate - prin actele corespunzătoare.
    Evidenţa analitică a materialelor care se află în  expediţie se ţine  pe furnizori aparte pe fişa  f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    85. În subcontul 069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje» se ţine evidenţa pieselor de schimb pentru repararea şi înlocuirea  pieselor uzate ale maşinilor (medicale, electronice, de calcul etc.), utilajelor,  tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere şi benzi de obadă etc.).
    Evidenţa analitică a pieselor de schimb se ţine pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate,  valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). Totodată, pneurile şi anvelopele pentru automobile, eliberate de la depozit pentru înlocuirea celor uzate, se înregistrează la contabilitate  în registre de evidenţă operativă (cantitativă) a circulaţiei obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.412, în care  se indică funcţia şi numele recepţionerului, data primirii şi numerele de fabricaţie. În rubrica  «Menţiuni despre scoaterea din uz» se notează data şi numărul de fabricaţie ale pneului sau anvelopei scoase din uz în urma uzării.
    86. Evidenţa analitică  a stocurilor de materiale achiziţionate din contul mijloacelor speciale se ţine în aceleaşi registre de evidenţă, dar separat  de operaţiile bugetare.
    87. Valoarea materialelor achiziţionate  se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 şi creditul subconturilor  corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16,17.
    Valoarea materialelor consumate  se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 şi  debitul  subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
    88. Evidenţa operaţiilor privind consumul  materialelor, cu excepţia produselor alimentare, se ţine în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 (notă de contabilitate nr.13).
    Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare  act şi subconturile corespunzătoare, desemnîndu-se inclusiv sumele pe instituţiile deservite sau responsabilii de valorile materiale.
    La sfîrşitul lunii totalurile din subconturi  se înscriu în «Cartea mare».
    89. În instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt universitar şi alte instituţii, în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, se permite aplicarea metodei de evidenţă contabilă operativă (prin solduri) a materialelor.
    90. În acest capitol se ţine evidenţa  existenţei şi mişcării  tuturor obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care aparţin  instituţiei.
    În componenţa obiectelor  de mică valoare şi scurtă durată intră toate obiectele  enumerate în subpunctele «a», «b», «c», «d», «e», «f», «g», «h» ale punctului  34 al prezentei  instrucţiuni.
    Contul 07 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată» se subdivizează  în subconturile:
    070 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată la depozit»;
    071 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă»;
    072 «Lenjerie, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea  aflate la depozit»;
    073 «Lenjerie, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea în folosinţă».
    91. În subcontul 070 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată  la depozit» se indică obiectele care  se află la depozit indiferent de valoarea lor. Pe măsură ce sînt achiziţionate, obiectele de mică valoare  şi scurtă durată se reflectă în debitul subcontului 070 şi  în creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16, 17. Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21 şi creditul  subcontului 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine de către persoanele  cu funcţii de răspundere. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, cu o valoare de pînă la 20 lei unitatea, cînd sînt eliberate pentru  a fi puse în folosinţă, se înregistrează în creditul subcontului 070 şi debitul subcontului 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine  de către  persoanele  cu funcţii  de răspundere în registrele de evidenţă operativă (cantitativă) a  circulaţiei obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.412, sau în registrul de evidenţă a materialelor la depozit f.M-17. Lucrătorii contabilităţii confruntă periodic existenţa  reală a acestor obiecte cu înscrierile  din registrele f.nr.412 sau f.M-17.
    În subcontul 070 se ţine  evidenţa cătuşelor, bastoanelor, scuturilor indiferent  de valoarea lor.
    Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare depăşeşte 20 lei unitatea (setul), se înregistrează  în debitul subcontului 071 şi creditul subcontului 070. 
    Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află la depozit este ţinută de către responsabilii de valori materiale pe denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. Eliberarea acestor obiecte de la depozit se face în baza facturii (cererii) f.nr.434.
    La eliberarea de la depozit, pe obiectele de inventar moale se aplică ştampila de marcare şi se indică denumirea instituţiei, secţiei şi luna eliberării lor pentru folosinţă.
    Evidenţa analitică în subcontul 070 se ţine în contabilitate pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
    Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se înscriu în registre în ordinea indicată în punctul 61 al prezentei instrucţiuni.
    92. În subcontul 071 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă» se indică obiectele de mică valoare şi scurtă durată care se află în folosinţă.
    Trecerea la pierderi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se efectuează în cazul uzărilor totale în baza actelor corespunzătoare, aprobate de către conducătorul instituţiei, dacă nu a fost stabilit alt mod de către ministerul (departamentul) respectiv.
    Pentru trecerea la pierderi a veselei sparte, se ţine evidenţa în jurnalul de înregistrare a veselei sparte f.nr.325. Înregistrările se fac de către persoanele cu funcţii de răspundere respective, o comisie permanentă supraveghează ţinerea corectă a registrului şi întocmeşte, trimestrial (lunar), un act de trecere la pierderi a veselei sparte, care este aprobat de către conducătorul instituţiei.
    Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată retrase din folosinţă se înregistrează în creditul subcontului 071 şi debitul subcontului 260.
    Evidenţa de scoatere din uz şi transferare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.10). Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează în ordinea stabilită în punctul 52 al prezentei instrucţiuni.
    Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în subcontul 071 se ţine pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valori materiale pe fişa f.nr.296-a sau pe foi intercalate f.nr.402 în inventar şi în borderoul comparativ. Circulaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe parcursul anului este reflectată în rubricile respective ale foilor intercalate, evidenţiind stocurile la sfîrşitul fiecărui trimestru.     Dacă la evidenţa analitică se folosesc foile intercalate, atunci balanţele de verificare nu se întocmesc.
    Înregistrările pe foaia intercalată f.nr.402 se fac pentru fiecare document. Totodată, în partea liberă deasupra rubricilor «Data şi numărul notei de contabilitate», «Cantitatea» şi «Total» se indică luna în care s-a produs transferarea valorilor şi tipul operaţiei - «intrare» sau «ieşire». Dacă într-o lună au avut loc două intrări de obiecte cu aceeaşi denumire şi aceeaşi valoare, operaţia se înscrie de două ori.
    În cazurile în care pe parcursul anului intră obiecte cu denumiri noi, care nu existau la 1 ianuarie, ele trebuie înscrise în inventar (borderoul cumulativ) f.nr.401.
    Toate obiectele de mică valoare şi scurtă durată trebuie să se afle în păstrare la persoanele responsabile de folosirea corectă şi de integritatea lor. Aceste persoane trebuie să ţină evidenţa obiectelor pe denumiri în registrul f.M-17.
    93. În subcontul 072 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit» se ţine evidenţa obiectelor indicate în instituţiile ocrotirii sănătăţii, asistenţei sociale a populaţiei, învăţămîntul public etc., separîndu-le pe grupuri, denumiri, cantitate şi responsabilii de valorile materiale, în registrul f.M-17:
    1) lenjerie (cămaşe de noapte, halate, furnituri militare (epoleţi, cocarde ş.a.));
    2) lenjerie şi accesorii de pat (saltele, perne, plapume, feţe de pernă, saci de dormit etc.);
    3) îmbrăcăminte şi încălţăminte, inclusiv echipament de protecţie (costume, paltoane, trenciuri, scurte blănite, rochii, bluze, fuste, scurte, pantaloni, unforma militară, veste antiglonţ, căşti, costum de apărare chimică etc.);
    4) încălţăminte, inclusiv cea specială (ghete, cizme, sandale, pîsle etc.);
    5) îmbrăcăminte şi încălţăminte sportivă (costume, ghete etc.).
    Obiectele de inventar moale, enumerate mai sus, se marchează de către şeful depozitului, în prezenţa conducătorului instituţiei şi a unui lucrător de la contabilitate, cu o ştampilă specială cu vopsea rezistentă, fără a deteriora aspectul exterior al obiectului, în care se indică denumirea instituţiei, iar la eliberarea obiectelor pentru a fi puse în folosinţă, se indică suplimentar anul şi luna eliberării de la depozit. Ştampilele de marcare trebuie să se păstreze la conducătorul instituţiei sau locţiitorul lui.
    Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea, pe măsură ce sînt achiziţionate se reflectă în debitul subcontului 072 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16, 17. Totodată, se fac înregistrări în debitul subconturilor respective ale conturilor 20, 21, şi creditul subcontului 260.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 072 în contabilitate se  ţine pe denumiri, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile  materiale pe fişa f.MF-9 sau pe foi intercalate f.nr.402.
    Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea eliberate pentru folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 072.
    94. În subcontul 073 “Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea în folosinţă” se ţine evidenţa  lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei  care se află în folosinţă.
    Evidenţa analitică a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare, grupuri şi responsabilii de valorile materiale  pe fişe f.MF-9, f.nr.296-a (în registrul f.nr.296) sau foi intercalate f.nr.402 în lista de inventariere şi borderoul comparativ.
    Trecerea la pierderi a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei uzate şi deteriorate se efectuează, ţinîndu-se cont de termenul de utilizare stabilit de către ministere şi departamente pentru sistemul lor, în baza actului de trecere la pierderi f.nr.433 “Act de scoatere de la balanţă a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc”, aprobat de către conducătorul instituţiei.
    Suma totală a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se notează în creditul subcontului 073 şi debitul subcontului 260.
    95. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor incluse  în planul de cheltuieli pentru mijloace speciale, pentru fabricarea articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico-experimentale, pentru editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor, pentru efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte cu întreprinderi, instituţii şi organizaţii pentru fabricarea instalaţiilor experimentale, precum  şi a cheltuielilor pentru colectarea şi prelucrarea materialelor.
    Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 08 “Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie”.
    Cheltuielile de producţie se subdivizează în cheltuieli directe şi suplimentare (indirecte).
    I. Cheltuieli directe se consideră cheltuielile pentru materiale, salarizarea muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., pentru energie electrică, cheltuielile din anii precedenţi care intră în valoarea producţiei anului de gestiune şi alte cheltuieli directe.
    II. Cheltuieli suplimentare (indirecte) se consideră cheltuielile pentru salarizarea aparatului administrativ şi personalului auxiliar, arendarea încăperilor, încălzire, reparaţii curente  şi alte cheltuieli indirecte.
    În gospodăriile care au un singur tip de producţie toate cheltuielile se consideră directe.
    Cheltuielile de producţie directe sînt raportate nemijlocit la contul de producţie.
    Dacă există mai multe obiecte de calculaţie, atunci cheltuielile suplimentare se înregistrează în prealabil în subcontul 210 “Cheltuieli pentru distribuţie”.
    Distribuţia cheltuielilor suplimentare pentru atelierele de  producţie (didactice) şi pentru fabricarea producţiei tipărite se face lunar, iar în gospodăriile agricole auxiliare şi didactico-experimentale – la sfîrşitul anului. Cheltuielile suplimentare, în funcţie de condiţiile concrete, sînt distribuite pe articole aparte, tipuri de produse agricole sau domenii de producţie proporţional salarizării muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., sau materialelor consumate, sau totalităţii de cheltuieli directe. Totodată, cheltuielile suplimentare sînt trecute din creditul subcontului 210 în debitul subconturilor respective ale contului 08. Modul de distribuţie a cheltuielilor suplimentare este stabilit de ministerele, departamentele corespunzătoare.
    Cheltuielile pentru lărgirea gospodăriilor auxiliare, efectuate din contul sumelor obţinute ca rezultat al depăşirii de venituri faţă de cheltuieli în conformitate cu legislaţia în vigoare, care nu sînt prevăzute în planul de finanţare a investiţiilor capitale (achiziţionarea utilajului, inventarului şi uneltelor de producţie, investiţii capitale pentru construcţia şi reparaţia capitală a mijloacelor fixe) nu se raportează la preţul de cost al producţiei fabricate.
    Contul 08 “Cheltuielile de producţie şi cu altă destinaţie” este  subdivizat în subconturi:
    080 “Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie”;
    081 “Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)”;
    082 “Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract”;
    083 “Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale”;
    084 “Cheltuielile de colectare şi prelucrare a sîngelui şi materialelor”.
    96. În subcontul 080 “Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de fabricarea articolelor în atelierele de producţie (didactice), precum şi pentru editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor.
    În debitul subcontului 080 se înscriu toate cheltuielile legate de fabricarea articolelor, producţiei tipărite şi prestarea serviciilor. La finalizarea fabricării articolelor şi editării  producţiei tipărite şi transmiterea la depozit (magazie), se fac  înregistrări în creditul subcontului 080 şi debitul subcontului 030.
    Preţul de cost real al serviciilor prestate, pentru care a fost eliberată şi prezentată spre retribuire nota de plată, se înscrie în debitul subcontului 280 şi creditul subcontului 080.
    Soldul din subcontul 080 reflectă suma cheltuielilor pentru  producţia nefinalizată a articolelor care se află în procesul de  fabricare. Pentru servicii, de regulă, nu sînt admise cheltuieli  nefinalizate.
    Pentru determinarea preţului de cost real al articolelor fabricate, în baza datelor de evidenţă a cheltuielilor, se întocmeşte calculaţia de dare de seamă. Totodată, suma totală a cheltuielilor din acest subcont, minus cheltuielile pentru producţia  neterminată la sfîrşitul perioadei de gestiune, este distribuită  pe tipuri de articole, iar după aceasta se determină preţul de cost al unei unităţi pe fiecare tip de producţie fabricată.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile produselor şi pe articolele de cheltuieli în fişe cu multe rubrici  f.nr.283.
    97. În subcontul 081 “Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)” se ţine evidenţa cheltuielilor în gospodăriile agricole auxiliare şi didactico-experimentale. Cheltuielile se înregistrează separat pentru fiecare ramură (zootehnie şi fitotehnie) şi după tipul lor. În ramura fitotehniei se ţine evidenţa separată a cheltuielilor pentru culturile plantelor de cîmp, culturile fîneţelor şi păşunilor, culturile legumicole şi culturile pomicole. Dacă este necesar, evidenţa poate fi organizată pentru fiecare cultură aparte (grîu, legume, cartofi etc.).
    În ramura zootehniei se ţine evidenţa separat pe culturile pentru vitele cornute mari, ovicultură, creşterea porcilor etc.
    În debitul subcontului 081 se înregistrează toate cheltuielile  de producţie precum şi pierderile în urma mortalităţii animalelor tinere.
    În creditul subcontului 081 pe parcursul anului se înscriu: preţul de cost planificat al produselor obţinute în gospodăria agricolă (se debitează subcontul 031), preţul de cost planificat al sporului în greutate şi al prăsilei de animale tinere (se debitează subcontul 050). În creditul subcontului 081 la sfîrşitul anului se trece diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real al produselor. Această diferenţă este reflectată în partea care se referă la produsele nerealizate a debitului subcontului  031 şi subcontului 050 şi a creditului subcontului 081 şi în partea care se referă la produsele realizate în debitul subcontului 281 şi a creditului subcontului 081. Depăşirea cheltuielilor planificate se înscrie cu numere pozitive, iar economisirea – cu numere negative (cu cerneală roşie).
    Ca obiecte pentru calculaţia preţului de cost al produselor agricole servesc diverse culturi agricole şi diverse produse zootehnice de bază.
    Pentru determinarea preţului de cost real la sfîrşitul anului  se întocmeşte calculaţia de dare de seamă. În gospodăriile agricole auxiliare, în componenţa cărora intră ramuri ale agriculturii şi zootehniei, iniţial se face calculaţia de dare de seamă pentru preţul de cost al produselor agricole şi după aceasta – pentru produsele zootehnice.
    La întocmirea calculaţiei de dare de seamă pentru preţul de cost al produselor agricole din sumele totale de cheltuieli se separă pentru fiecare cultură cheltuielile făcute din contul roadei anului următor: semănatul de toamnă, aratul de toamnă,  pregătirea ogoarelor, pregătirea răsadniţelor şi serelor, cheltuielile pentru livezi, plantaţii de arbuşti fructiferi şi vii.
    Aceste cheltuieli sînt trecute în subcontul 081 pentru anul  următor ca producţie nefinisată. Suma rămasă a cheltuielilor este distribuită pe culturi, iar după aceasta este calculat preţul de cost real al unei unităţi de producţie pentru fiecare cultură (orez, grîu etc.), precum şi pentru producţia secundară.
    Preţul de cost real al unităţii de producţie agricolă sau zootehnică se determină prin împărţirea sumei totale a cheltuielilor reale la cantitatea de producţie obţinută din recoltă sau sectorul zootehnic.
    Suma totală a cheltuielilor, legate de cultivarea cartofilor, legumelor, cerealelor şi a altor culturi (inclusiv cheltuielile din anii precedenţi), se repartizează pe culturi aparte proporţional cu preţul de livrare sau cu preţul de cost planificat al producţiei date.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe denumirile culturilor agricole sau grupele de animale pe fişe f.nr.283.
    98. În subcontul 082 “Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază de contract” se ţine evidenţa cheltuielilor pentru efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte cu întreprinderi şi instituţii. La încheierea contractului în costul lucrărilor se includ toate  cheltuielile legate de executarea temei (lucrării), inclusiv cheltuielile pentru achiziţionarea utilajului special necesar  pentru efectuarea lucrărilor. Utilajul special achiziţionat  pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi lucrărilor de construcţie, se ţine la evidenţă în componenţa cheltuielilor pentru  producţia nefinisată (debitul subcontului 082).
    În debitul subcontului 082 sînt înregistrate toate cheltuielile pentru cercetările ştiinţifice. Soldul subcontului 082 la sfîrşitul anului se poate datora lucrărilor nefinisate.
    Valoarea reală a lucrărilor de cercetări ştiinţifice îndeplinite şi predate beneficiarului se trece din creditul subcontului 082 în debitul subcontului 282.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice, lucrările ştiinţifice şi lucrările de construcţie este ţinută pe teme şi articole de cheltuieli pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. În titlul fişei se indică denumirea completă a  temei, numărul, cifrul, termenul de executare etc.
    99. În subcontul 083 “Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de  fabricarea diverselor instalaţii experimentale (dispozitive, modele de maşini şi aparate, bancuri de probă etc.) necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în cadrul lucrărilor finanţate din buget.
    În debitul subcontului 083 se înregistrează cheltuielile legate de fabricarea instalaţiilor experimentale creditîndu-se subconturile corespunzătoare ale conturilor 01, 04, 06, 07.
    În creditul subcontului 083 se înscriu cheltuielile reale care au fost efectuate pentru instalaţiile experimentale fabricate şi date în exploatare, fapt confirmat printr-un act aprobat de conducătorul instituţiei. Instalaţiile experimentale fabricate se înregistrează în subconturile corespunzătoare 013 sau 071.
    Dacă după terminarea lucrărilor instalaţia nu se înregistrează la intrări, ci este demontată, atunci se întocmeşte un act şi  se înregistrează la intrări, cu preţul utilizării posibile, materialele, dispozitivele etc., obţinute la demontarea instalaţiei.
    Evidenţa analitică pentru fabricarea instalaţiilor experimentale se ţine pentru fiecare instalaţie experimentală pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    100. În subcontul 084 “Cheltuielile de colectare şi prelucrare a sîngelui şi materialelor” se ţine evidenţa operaţiilor de colectare şi prelucrare a materialelor în regie proprie (confecţionarea lenjeriei, colectarea combustibilului, prelucrarea legumelor etc.).
    În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materialelor  colectate şi prelucrate. În debitul subcontului sînt raportate  toate cheltuielile, costul materialelor, cheltuielile pentru livrare, păstrare etc.
    După încheierea colectării sau prelucrării unei categorii de materiale, se întocmeşte un proces-verbal semnat de persoanele respective, în care se indică cantitatea valorilor materiale, obţinute la prelucrare sau colectare, cheltuielile pentru aceste  lucrări şi preţul lor de cost.
    Procesul-verbal este aprobat de către conducătorul instituţiei şi serveşte ca document care permite scăderea sumelor de cheltuieli din contul acesta şi înregistrarea valorilor materiale obţinute în conturile respective.
    Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare mod de colectare şi prelucrare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    101. În conturile acestui capitol instituţiile şi contabilităţile centralizate ţin evidenţa mişcării mijloacelor băneşti pe conturile curente în bancă şi în casă, acreditivelor, carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a altor documente băneşti.
    Finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuţie trimestrială, ţinîndu-se cont de schimbările introduse, în modul stabilit, şi pe măsura îndeplinirii planului de activităţi, dacă nu este prevăzut alt mod de finanţare.
    102. În acest cont se ţine evidenţa mişcării mijloacelor băneşti în instituţiile finanţate din bugetul de stat.
    Prin legea bugetului de stat pentru anul gestionar se aprobă  prevederile pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură şi artă, asistenţă socială etc.), apărare naţională, administraţie publică, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi alte acţiuni.
    Prevederile aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu şi nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi  utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol.
    Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se  efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.
    Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare reprezintă limita maximă pînă la care ordonatorii de credite pot angaja şi efectua plăţi.
    În vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite procedează potrivit normelor elaborate în acest scop, astfel:
    a) Întocmesc ordinele de cheltuieli de deschidere a creditelor bugetare (formularele nr.12, 13, 15) pentru fiecare capitol de cheltuieli.
    Ordinul de cheltuieli se prezintă Secţiei finanţarea cheltuielilor a Departamentului Trezorerie al Ministerului Finanţelor;
    b) Secţia finanţarea cheltuielilor, după analiză şi verificare, aprobă deschiderea creditelor bugetare.
    Odată cu ordinele de cheltuieli pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite prezintă Ministerului Finanţelor dispoziţiile bugetare, iar pînă la momentul organizării  trezoreriilor municipale şi teritoriale şi “Ordinile de plată” la repartizarea creditelor pentru:
    a) cheltuieli proprii;
    b) cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate.
    În acest scop, ordonatorii principali întocmesc “Dispoziţia bugetară” şi “Ordinul de plată”.
    Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar din  care exemplarul nr.2 se restituie ordonatorului principal de credite pentru confirmarea primirii documentelor.
    103. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor în conturile curente bugetare se ţine în borderoul cumulativ al circulaţiei mijloacelor în conturile curente bugetare f.nr.381 (notă de contabilitate 2). În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe conturi curente bugetare, pentru fiecare cont bugetar se ţine un borderou cumulativ aparte şi notelor de contabilitate li se atribuie numerele 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile, al căror volum de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pentru fiecare cont curent bugetar.
    Evidenţa analitică a mijloacelor primite în contabilităţile centralizate se ţine pentru fiecare cont curent bugetar pe paragrafe pe fişele evidenţei analitice a creditelor bugetare f.nr.294-a. În fişa “Primit în total” se înscrie suma totală a  mijloacelor primite, în rubrica “Inclusiv pe articole” – sumele  mijloacelor primite pe articole aparte, enumerate în ordinele de plată), iar în rubrica “Revocări” – numerele articolelor şi sumele mijloacelor rambursate. În fişele f.nr.294-a se  calculează  totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul mijloacelor primite e la începutul anului se calculează fără mijloacele revocate.
    Evidenţa cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate (cheltuieli de casă se consideră toate sumele eliberate de instituţiile bancare din conturile curente bugetare atît prin achitarea prin virament a conturilor, cît şi în numerar) se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294-b pentru fiecare paragraf, evidenţiindu-se cheltuielile  pe articolele prevăzute în planurile de cheltuieli.
    În rubrica “Data extrasului bancar”, dacă sînt folosite borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă se folosesc notele de contabilitate – data şi numărul notei de contabilitate.
    Totalul cheltuielilor de la începutul anului se face fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă.
    În instituţiile care ţin evidenţa îndeplinirii devizului de cheltuieli de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor de cheltuieli generale pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa analitică a creditelor primite, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul de evidenţă a creditelor şi cheltuielilor f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificării bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip, primite pe parcursul zilei. În acele cazuri, cînd instituţiei i s-au deschis mai multe  conturi curente bugetare, evidenţa circulaţiei mijloacelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte.
    Totalurile în registru se calculează pentru fiecare lună şi de la începutul anului, în rubrica “Credite deschise” se indică  mijloacele primite, în rubrica “Credite micşorate” – mijloacele virate.
    Totalul “Creditelor deschise de la începutul anului” (rubrica  4) se calculează scăzînd “Creditele micşorate” (rubrica 6), totalul “Cheltuieli de casă de la începutul anului (rubrica 7) – scăzînd “Cheltuieli de casă restabilite” (rubrica 5), iar “Cheltuieli reale” (rubrica 9) ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele cheltuielilor reale trecute la scăderi la sfîrşitul anului, prin operaţiile de închidere, se înregistrează în (rubrica 15).
    104. Contul 09 “Conturi curente în bugetul de stat” se subdivizează în subconturile:
    090 “Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi”;
    093 “Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale”;
    094 “Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială”;
    095 “Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor  din contul mijloacelor bugetului de stat”;
    096 “Contul curent deschis din contul altor bugete”.
    În debitul acestor subconturi se înregistrează mijloacele primite şi sumele vărsate pentru restabilirea cheltuielilor de casă, iar în credit – mijloacele bugetare cheltuite conform destinaţiei speciale şi sumele mijloacelor revocate.
    Sumele mijloacelor primite prin intermediul instituţiilor bancare se înscriu de către ordonatorii de credite în debitul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi creditul subcontului corespunzător al conturilor 23, 14.
    Sumele încasate de instituţia bancară pentru restabilirea cheltuielilor de casă se înregistrează în debitul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de casă de decontări a gestionarilor etc. Sumele mijloacelor băneşti extrase din instituţia bancară (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinele de plată) se înscriu în creditul subconturilor 090, 093, 094, 095, 096 şi debitul subcontului corespunzător al contului 23 sau 14.
    105. În subcontul 090 “Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi” se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor destinate pentru întreţinerea aparatului central al ministerelor şi departamentelor, instituţiilor şi contabilităţilor centralizate, pentru transferare instituţiilor subordonate şi în contul cheltuielilor pentru activităţi centralizate.
    Evidenţa mijloacelor bugetare destinate pentru transfer instituţiilor subordonate şi a circulaţiei lor poate fi ţinută în  registrul f.nr.294 pe fiecare paragraf.
    106. În subcontul 093 “Contul curent în bugetul de stat  pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor bugetare destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi atunci cînd evidenţa investiţiilor capitale se ţine în bilanţul unic de executare a planului de cheltuieli.
    107. Cu ajutorul subcontului 094 “Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială” se ţine evidenţa încasării şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială.
    În debitul acestui subcont se reflectă operaţiunile privind încasarea veniturilor cu destinaţie specială şi sumele vărsate pentru restabilirea cheltuielilor de casă, iar în creditul acestui cont se reflectă operaţiunile privind utilizarea mijloacelor din subcont prin virament, primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei şi mijloacelor revocate.
    Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială se ţine în borderoul cumulativ f. nr.  381 (nota de contabilitate nr. 2a).
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe tipuri de mijloace cu destinaţie specială în fişe f. nr. 292–a (în registrul f. nr. 292).
    108. În subcontul 095 “Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat” se  ţine evidenţa sumelor de mijloace băneşti primite pentru cheltuielile pensiei şi indemnizaţiei, plătite din contul mijloacelor  bugetare.
    109. În subcontul 096 “Contul curent deschis din contul altor bugete” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor primite de către instituţii pentru cheltuieli care sînt finanţate din contul altor bugete.
    Contul 10 “Conturile curente în bugetele locale”
    110. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti alocate instituţiilor care sînt finanţate din bugetele locale.
    Mijloacele băneşti destinate pentru compensarea prin intermediul instituţiilor bancare a cheltuielilor sînt transferate în dispoziţia ordonatorilor principali de credite de către organele financiare respective în limitele creditelor, prevăzute în buget, ţinînd cont de modificările ulterioare, introduse în modul stabilit.
    111. Pentru ordonatorii principali de credite din bugetele locale se deschid conturi curente separate:
    a) pentru cheltuielile instituţiei;
    b) pentru cheltuielile instituţiilor şi organizaţiilor deservite de contabilitatea centralizată, precum şi pentru întreţinerea contabilităţii centralizate, pentru transferarea mijloacelor  în contul instituţiilor şi organizaţiilor deservite, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată; pentru cheltuielile în legătură cu activităţile centralizate;
    c) pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    Ordonatorii principali de credite efectuează transferul mijloacelor băneşti pentru instituţiile subordonate prin ordinile de plată ff. 0401002, 0401003. Revocarea mijloacelor se efectuează prin ordine de plată de aceleaşi forme.
    La transferarea mijloacelor ordonatorilor principali de credite în contul finanţării trimestrului următor al anului de gestiune sau a primului trimestru din noul an în ordin se indică “Cu drept de consumare începînd cu 1
    _____________________ 200____”.
    (începutul trimestrului, anului)
    112. Pentru ordonatorii inferiori de credite, care nu efectuează transferul mijloacelor băneşti instituţiilor subordonate, se deschid conturi curente:
    a) pentru cheltuielile instituţiei; 
    b) pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    113. Eliberarea mijloacelor din conturile curente se efectuează în limitele soldurilor pe aceste conturi.
    Soldurile pe contul 10 trebuie să corespundă soldurilor pe conturile curente din instituţiile bancare. Pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturile curente, banca eliberează sau expediază extrase şi documente anexate la acestea în  termene coordonate cu instituţiile, dar expedierea extraselor în ultima zi de lucru a lunii în care a avut loc o mişcare în contul personal este obligatorie.
    Soldurile pe conturile curente ale instituţiilor de la sfîrşitul anului nu sînt revocate în buget, dar trec pe anul viitor şi se socot la finanţarea din buget, dacă legislaţia nu prevede altceva.
    114. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor băneşti în conturile curente ale instituţiilor şi contabilităţilor centralizate se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.2). În cazurile în care instituţia are  mai multe conturi curente, borderourile cumulative se ţin pentru fiecare cont aparte, numerotînd notele de contabilitate 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile în care volumul de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi  curente în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292a (în registrul f.nr.292) pentru  fiecare cont curent.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294 pe fiecare paragraf, concomitent  evidenţiindu-se cheltuielile pe articolele prevăzute în devizul de cheltuieli. În rubrica “Data”, în cazul cînd se folosesc borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă  se folosesc note de contabilitate f.nr.274 – data şi numărul notei de contabilitate. Pe fişe se fac totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul cheltuielilor de la începutul anului se calculează fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă.
    În instituţiile în care evidenţa executării devizului de cheltuieli se ţine de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor generale de cheltuieli pentru instituţiile de acelaşi tip evidenţa analitică a creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificaţiei bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip  primite pe parcursul zilei. În cazurile în care instituţiei i-au  fost deschise mai multe conturi curente, evidenţa creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte.
    În registrul f.nr.294 se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului. Totalul creditelor de la începutul anului (rubrica 4) se calculează fără creditele reduse (rubrica 6), totalul  cheltuielilor de casă (rubrica 7) – fără cheltuielile de casă  restabilite (rubrica 5), iar la cheltuielile reale (rubrica 9) – ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele  cheltuielilor totale, scăzute la sfîrşitul anului prin operaţiile de închidere, se înregistrează în rubrica 15.
    Contabilităţile centralizate, în scopul unui control operativ asupra folosirii alocaţiilor în instituţiile bugetare deservite, care au planuri de cheltuieli individuale, pot utiliza fişe de control pentru supravegherea cheltuielilor de casă pe fiecare instituţie şi pe articole aparte ale devizului de cheltuieli.
    115. Contul 10 se subdivizează în subconturile:
    100 “Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”;
    101 “Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi”;
    103 “Contul curent pentru investiţii capitale”.
    La încasarea finanţărilor în conturile curente ale instituţiilor se fac înregistrări în debitul subconturilor corespunzătoare 100, 101, 103 şi creditul subconturilor 230, 140, 143 respectiv.
    Ordonatorii principali de credite la transferarea mijloacelor ordonatorilor interiori de credite fac înregistrarea respectivă în creditul subconturilor 101, 103 şi debitul subcontului 140 sau 143.
    La utilizarea mijloacelor băneşti în baza documentelor primare se fac înregistrări în creditul contului curent corespunzător şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de cheltuieli, de materiale, de decontări, de casă etc.
    La încasarea mijloacelor băneşti în contul curent pentru restabilirea cheltuielilor de casă se fac înregistrări în debitul  subcontului corespunzător al contului 10 şi în creditul subconturilor respective ale conturilor 12, 16, 17 etc.
    116. Cu ajutorul subcontului 100 “Contul curent pentru cheltuielile instituţiei” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate în dispoziţia ordonatorilor principali şi inferiori de credite pentru întreţinerea instituţiei.
    117. Cu ajutorul subcontului 101 “Contul curent pentru  transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti bugetare intrate în dispoziţia ordonatorului principal de credite pentru transferul de mijloace instituţiilor subordonate; pentru cheltuielile contabilităţii centralizate, precum şi ale instituţiilor deservite de  contabilitatea centralizată; pentru cheltuieli legate de activităţi centralizate.
    În acelaşi subcont se ţine şi evidenţa mijloacelor intrate din partea organelor financiare în conturile curente ale spitalelor centrale municipale şi raionale, în cazurile în care secţiile de ocrotire a sănătăţii sînt desfiinţate şi drepturile de ordonatori principali de credite le deţin conducătorii acestor instituţii.
    118. Cu ajutorul subcontului 103 “Contul curent pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale.
    119. Instituţiile finanţate din buget, pe lîngă mijloace bugetare, pot avea în dispoziţie şi mijloace speciale la conturi curente aparte în instituţiile bancare, în care sînt deschise şi conturile pentru finanţare din contul mijloacelor bugetare. Instituţiei i se deschide un cont curent pentru toate tipurile de mijloace speciale, un cont curent “sume mandatate” pentru toate  tipurile de mandate şi cont curent pentru alte mijloace speciale. Atunci cînd evidenţa contabilă este centralizată, se deschide cîte un cont curent pentru evidenţa mijloacelor speciale, sumelor mandatate, altor mijloace speciale pentru toate instituţiile deservite.
    Extrasele din conturile curente pentru mijloacele speciale, din conturile de decontare şi valutare sînt eliberate sau expediate de către instituţiile bancare titularilor de conturi în ordinea în vigoare şi în termenele stabilite, coordonate cu  aceştia, eliberarea sau expedierea extraselor în ultima zi de  lucru a lunii în care au avut loc mişcări în cont fiind obligatorie.
    Contul 11 “ Conturi curente” se subdivizează în subconturile:
    110 “Contul curent al sumelor mandatate”;
    111 “Contul curent al mijloacelor speciale”;
    112 “Contul curent privind alte mijloace”;
    113 “Cont curent al mijloacelor fondurilor speciale”;
    114 “Contul valutar”;
    115 “Contul curent al veniturilor vamale”;
    116  „Contul curent pentru ajutoare umanitare”;
    117  „Contul curent  pentru  mijloacele obţinute din  granturi externe sau  sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.   
    118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”;
    119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică”.
    120. Cu ajutorul subcontului 110 “Contul curent al sumelor  mandatate” se ţine evidenţa mijloacelor primite de către instituţii din îndeplinirea însărcinărilor pentru decontări cu tinerii  specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învăţămînt; pentru achiziţionarea, în mod centralizat, a formularelor documentaţiei de evidenţă contabilă, de dări de seamă etc.
    Cu ajutorul acestui subcont se ţine, de asemenea, evidenţa următoarelor încasări:
mijloacele încasate în conturile curente ale administraţiilor organelor de autoadministrare locală, pe lîngă care există contabilităţi centralizate sau instituţii, a căror evidenţă contabilă este necentralizată, pentru colectarea şi predarea metalelor preţioase, pentru predarea altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare;
mijloacele intrate în conturile curente ale contabilităţilor  centralizate şi ale unor şcoli, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată, care au fost cîştigate de către elevi la întreprinderi şi organizaţii, prin hotărîrea colectivelor de elevi, au fost virate în conturile curente indicate;
ajutorul umanitar transferat pentru îndeplinirea dispoziţiei speciale a persoanei sau organizaţiei care a acordat ajutorul, alte intrări.
    Conturile curente “Sume mandatate” se deschid de către instituţiile bancare cu autorizaţia organelor financiare respective. Autorizaţiile sînt valabile pe parcursul termenului indicat de  către organul financiar. Dacă termenul de valabilitate al contului curent nu se limitează, atunci în autorizaţia pentru deschiderea contului trebuie să se indice că ea este valabilă pînă la revocare.
    Pentru instituţiile de învăţămînt universitar şi mediu special conturile curente “Sume mandatate” se deschid în instituţiile bancare cu autorizaţia organelor superioare pe un termen de cinci ani pentru decontări cu tinerii specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învăţămînt.
    Cu sumele încasate în conturile curente pentru îndeplinirea însărcinărilor, precum şi pentru colectarea şi predarea metalelor  preţioase, metalelor feroase şi neferoase uzate, pentru predarea  altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare, pentru  crearea fondului manualelor şcolare şi cu mijloacele cîştigate de către elevii şcolilor, se debitează subcontul 110 şi se creditează subcontul 176.
    Sumele cheltuite la îndeplinirea însărcinărilor şi sumele restituite de mijloacele în rezervă se înregistrează în creditul subcontului 110 şi debitul subcontului 176.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 110 se ţine pe sume mandatate de anumit tip pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    121. Cu ajutorul subcontului 111 “Contul curent al mijloacelor speciale”, se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pe operaţii privind executarea devizului financiar al mijloacelor speciale.
    În acelaşi subcont se mai ţine evidenţa:
    veniturilor instituţiilor bugetare, obţinute în urma comercializării producţiei, executării lucrărilor, prestării serviciilor sau în urma altor activităţi;
    mijloacelor alocate pentru alimentarea copiilor în şcoli cu program prelungit şi în internatele de pe lîngă şcoli;
    mijloacelor pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt universitar şi mediu special şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice;
    mijloacelor fondului de premiere pentru instituţiile cultural-educative bugetare din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
    altor mijloace alocate în conformitate cu Regulamentul cu privire la mijloace speciale ale instituţiilor publice, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 31 decembrie 2004;
    mijloacelor primite de instituţiile de învăţămînt tehnic profesional pentru pregătirea cadrelor şi ridicarea nivelului profesional în afara planului stabilit.
    Conturile curente pentru mijloace speciale se deschid în instituţiile bancare pe baza certificatelor de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale.
    Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează în modul următor: autorizaţiile pentru întocmirea devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează instituţiilor finanţate de la bugetul de stat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, instituţiilor finanţate de la bugetele locale – de către organele financiare locale.
    Dreptul de a dispune de mijloace speciale se acordă cu condiţia ca comercializarea producţiei, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau efectuarea altor activităţi sînt asigurate din veniturile obţinute.
    Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează pe un termen de un an calendaristic.
    Sumele încasate în contul curent se înregistrează în debitul subcontului 111 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 03, 05, 10, 12, 13, 16, 17, 28 şi 40.
    În creditul subcontului 111 sînt reflectate sumele achitate  din contul curent prin decontări fără numerar şi sumele primite în numerar în casa instituţiei bugetare.
    Concomitent se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 04, 06, 08, 12, 13, 16, 17 şi 21.
    Sumele virate din contul curent la venitul bugetului obţinute prin depăşirea de venituri faţă de cheltuieli sînt raportate în debitul subcontului 400.
    Evidenţa operaţiilor de transferare a mijloacelor băneşti se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (nota de contabilitate 3). Pe lîngă aceasta, în contabilităţile centralizate evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti din mijloacele speciale se ţine şi în registrul f.nr.297-b pe fiecare instituţie deservită.
    122. Subcontul 112 „Contul curent pentru alte mijloace” serveşte pentru evidenţa mijloacelor intrate temporar, în contul trezorerial (bancar) al instituţiei, care sînt utilizate conform destinaţiei speciale sau păstrate pînă la restituirea lor.
    În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea mijloacelor. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor de la cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
    Evidenţa analitică a  subcontului 112 se ţine la nivel de tip de mijloace pe fişe f.nr.292a (în registrul f.nr. 292).
    123. Subcontul 113 “Cont curent al mijloacelor fondurilor speciale”.
    Acest subcont serveşte pentru evidenţa încasărilor mijloacelor fondurilor speciale, care sînt utilizate conform destinaţiei speciale.    
    În debitul acestui cont se înregistrează operaţiunile privind încasarea  veniturilor fondurilor speciale. În creditul acestui cont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor din cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
    Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine separat pe tipuri de fonduri speciale în Registrul conturilor curente şi decontărilor (f.nr.292).
    124. Cu ajutorul subcontului 114 “Contul valutar” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în valută străină în conturile valutare din bănci. În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a sumelor de mijloace băneşti în valută străină (plata pentru studii în instituţiile de învăţămînt, pentru serviciile publicitare, executarea lucrărilor şi alte încasări), în credit – achitarea cheltuielilor efectuate peste hotarele republicii (achiziţionarea de valori materiale, plata pentru servicii), precum şi transferarea sumelor în contul “în lei”, conform cursului valutar respectiv.
    La trecerea în cont a sumelor de mijloace valutare, procurate din contul mijloacelor bugetare şi speciale, se debitează  subcontul 114 şi se creditează subconturile 090, 100, 111. La încasarea valutei pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 178, 400, 238.
    Sumele în valută străină primite în numerar de la bancă  (spre exemplu, pentru plata avansului pentru deplasare peste hotarele republicii) se înregistrează în debitul subcontului 120 şi în creditul subcontului 114. La efectuarea acestor înregistrări este necesar de a respecta “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
    Pentru reflectarea circulaţiei sumelor valutare în casă se deschide un registru de casă aparte f.OC-4 sau f.nr.440. Înregistrarea chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF şi dispoziţiei de plată f.OC-2 se face  într-un registru aparte f.OC-3 în planul valutelor străine.
    La transferarea sumelor din contul valutar în contul “în lei”, în conformitate cu cursul valutar stabilit, se debitează subcontul 111 şi se creditează subcontul 114. Cheltuielile legate de realizarea mijloacelor valutare se înregistrează în debitul subconturilor 200, 211 şi în creditul subcontului 114.
    Totalul pozitiv al diferenţei de curs conform datelor extraselor bancare se înregistrează în debitul subconturilor 111, 114 şi creditul subconturilor 400, 238, 230, 140. Diferenţa de curs  negativă este prezentată în aceleaşi înregistrări contabile prin metoda “storno” în roşu.
    Evidenţa mijloacelor băneşti trecute în contul curent se ţine în lei, conform cursului stabilit la ziua trecerii. Cheltuielile se înregistrează în lei conform cursului stabilit pentru ziua efectuării cheltuielilor.
    Evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti pentru contul 111 se ţine în lei în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.3) pe fiecare cont deschis în instituţiile bancare pentru depozitarea mijloacelor băneşti în valutele respective, iar evidenţa analitică a operaţiilor cu valuta străină se ţine pe fiecare valută în registrul f.nr.290 “Registrul evidenţei mijloacelor valutare”, în care se reflectă circulaţia mijloacelor în contul valutar şi în echivalentul acestuia “în lei”.
    125. Cu ajutorul subcontului 115 “Cont curent al veniturilor vamale” se ţine evidenţa veniturilor vamale.
    În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a veniturilor vamale.
    126. În subcontul 116  „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pentru ajutoare umanitare.
    În debitul subcontului 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se înregistrează mijloacele obţinute de către instituţiile publice din ajutoare umanitare.
    În creditul subcontului 116 sînt reflectate sumele utilizate din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare.    
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor băneşti obţinute din ajutoare umanitare se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    127. În subcontul 117  „Contul curent  pentru  mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti obţinute din  granturi externe sau  sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În debitul subcontului 117  „Contul curent  pentru  mijloacele obţinute din  granturi externe sau  sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer.   
    În creditul subcontului 117 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele granturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.  
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    128. În subcontul 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În debitul subcontului 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele aferente proiectelor finanţate din surse externe obţinute sub formă de împrumuturi externe recreditate. 
    În creditul subcontului 118 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    129. În subcontul 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică destinate ridicării cunoştinţelor, transferului de tehnologii, care pot fi însoţite de livrări de echipament sau investiţii.
    În debitul subcontului 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
    În creditul subcontului 119 sînt reflectate mijloacele utilizate din contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică, pentru mărfuri, lucrări şi serviciile acordate.
    Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în Registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
    130. Cu ajutorul subcontului 120, 121, 122, 123, 124, 125 se ţine evidenţa circulaţiei şi existenţei mijloacelor bugetare, speciale, mijloace cu destinaţie specială şi mijloacelor fondurilor speciale precum şi mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe în casa instituţiei sau a contabilităţii centralizate.
    La perfectarea şi evidenţa operaţiilor de casă instituţiile şi contabilităţile centralizate se conduc de “Regulile de efectuare a operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
    Cecurile pentru primirea banilor din instituţia bancară, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte.
    În instituţiile cu multe subdiviziuni sau deservite de o contabilitate centralizată plata salariilor şi indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, burselor, pensiilor etc., se poate efectua, conform ordinului în scris al conducătorului instituţiei, de către alte persoane în afară de casieri, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea materială deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar  persoanelor de încredere, evidenţa acestor eliberări se ţine de către casier în registrul evidenţei banilor eliberaţi distribuitorilor pentru plata salariilor f.nr.320.
    Dacă instituţia deservită se află la mare distanţă şi listele de calcul şi plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilităţii centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intermediul  gestionarilor. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor se eliberează gestionarului din casă conform ordinului de plată şi este raportată la subcontul 160.
    La eliberarea banilor din casă în gestiunea mai multor persoane în loc de ordine de plată individuale se foloseşte lista pentru eliberarea banilor din casă gestionarilor f.nr.317.
    În instituţii şi contabilităţile centralizate care nu au în state casieri, plata salariilor muncitorilor şi funcţionarilor şi plata cheltuielilor gospodăreşti mărunte se efectuează prin intermediul gestionarilor, numiţi prin ordin pe instituţie. Cecurile pentru primirea banilor în numerar din instituţiile bancare se eliberează pe numele acestor persoane.
    Subconturile 120, 121, 122, 123, 124, 125 se debitează cu sumele încasate în casă şi se creditează cu sumele eliberate din casă.
    Evidenţa operaţiilor de casă se ţine în registrul de casă f.OC-4 sau f.nr.440, iar în contabilităţile centralizate – în registrul f.nr.440.
    Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier de îndată ce banii au fost primiţi sau eliberaţi pe fiecare dispoziţie de casă sau alt document care o înlocuieşte.
    Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul zilei, notează restul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în contabilitate, în calitate  de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă (copia  înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele de încasare a veniturilor şi de cheltuieli contra chitanţă în registrul de casă.
    Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitate şi în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381 (notă de  contabilitate 1) şi în alte registre de evidenţă analitică. Pe baza notei de contabilitate 1 din suma totală a operaţiilor pe parcursul lunii se exclud totalurile conturilor curente bugetare.
    131. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, care se află în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă şi alte documente băneşti.
    Acest cont este subdivizat în subconturile:
    130 “Acreditive”;
    131 “Carnete de cecuri cu limită de sumă”;
    132 “Documente băneşti”;
    133 “Mijloace băneşti în expediţie”;
    134 “Angajamente trezoreriale”;
    135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;
    136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”;
    137 “Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”.
    132. Cu ajutorul subcontului 130 “Acreditive” se ţine evidenţa sumelor de acreditive, prezentate în baza contractelor cu furnizorii din alte localităţi pentru livrarea valorilor materiale şi serviciile prestate.
    Acreditivele pot fi prezentate atît din contul mijloacelor bugetare, cît şi din contul mijloacelor speciale.
    Modul de omologare a acreditivelor şi termenul lor de valabilitate se stabilesc de către Banca Naţională a Republicii Moldova.
    La prezentarea acreditivelor se debitează subcontul 130 şi se creditează subconturile bugetare sau curente respective.
    Cu sumele acreditivelor folosite se creditează subcontul 130 şi se debitează subconturile respective de valori materiale etc. Sumele de acreditive neutilizate se trec în conturile bugetare sau curente corespunzătoare 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 130 se ţine pe fiecare acreditiv prezentat pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    133. În subcontul 131 “Carnete de cecuri cu limită de sumă” se ţine evidenţa sumelor depuse pe carnete de cecuri cu limită de sumă în vederea decontărilor pentru marfa primită şi serviciile prestate din aceeaşi localitate, precum şi a decontărilor pentru marfa primită din alte localităţi de pe teritoriul Republicii  Moldova. Pentru achiziţionarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă instituţia sau contabilitatea centralizată trimite în instituţia bancară ordine de plată 0401002 şi o cerere pentru eliberarea carnetelor de cecuri limitate. Sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită de sumă se înregistrează ca cheltuieli de casă la paragraful corespunzător şi articolul de cheltuieli din clasificarea bugetară. Sumele limitei nefolosite a carnetului de cecuri, la trecerea în contul curent bugetar, sînt reflectate în evidenţă ca restabilirea cheltuielilor de casă pe subdiviziunile corespunzătoare ale clasificării bugetare.
    Cecurile din carnetele cu limită de sumă sînt semnate de către conducătorul instituţiei sau contabilul-şef. La alegerea pe loc a mărfii se permite ca cecul să fie semnat de către funcţionarul instituţiei, căruia i s-a eliberat o procură pentru primirea mărfii. În procură trebuie să fie menţionat dreptul funcţionarului de a semna cecul şi indicată suma de care se permite achiziţionarea mărfurilor. Dacă cecul este semnat în baza procurii de către funcţionarul instituţiei, atunci înainte de semnătură se face o înscripţie “Cu procură”.
    Cecul din carnetul cu limită de sumă se dă furnizorului o dată cu eliberarea mărfurilor sau prestarea serviciilor. În cec se indică, în mod obligatoriu, instituţia şi în baza cărei facturi sau a altui document care o înlocuieşte trebuie să se transfere suma din cec.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 131 se ţine în borderoul  cumulativ f.nr.323 (notă de contabilitate nr.4). Înscrierile în borderourile cumulative se fac pe fiecare document (ordinile de plată, cont de plată, cec) pe măsura efectuării operaţiilor, dar  nu mai tîrziu de ziua următoare după intrarea documentelor în  contabilitate, după cum urmează. La începutul fiecărei luni din  borderoul cumulativ pentru luna trecută se trece restul limitei  nefolosite la începutul lunii. În debitul subcontului 131 (rubrica 2-4) se înscriu sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită  de sumă. Sumele plătite pe cecuri pentru achiziţionarea valorilor  materiale se înscriu în creditul subcontului 131 în rubrica 9 şi  în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 10-18, iar  înregistrările secundare se fac în rubricile 19-21. La sfîrşitul  lunii se fac totalurile şi se calculează restul limitei libere la sfîrşitul lunii, care trebuie să coincidă cu restul limitelor din carnetele de cecuri cu limită de sumă.
    Totalurile pe rubricile 9-21 se înscriu în “Cartea mare”. În cazurile în care restul nefolosit al limitei din carnetul de cecuri este restituit în instituţia bancară în contul curent bugetar, sumele acestea nu se înregistrează în “Cartea mare”.
    134. În subcontul 132 “Documente băneşti” se ţine evidenţa diverselor documente băneşti, precum ar fi: bonurile de benzină şi ulei, pentru alimentare etc., care au fost achitate, biletele  de repartizare la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, avize de transfer poştal primite, timbre poştale şi timbre fiscale, obligaţiile împrumutului (date de către bolnavi spre păstrare etc.), imprimatele carnetelor de muncă şi anexele la ele etc.
    Primirea în casă şi eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispoziţiilor de casă pe care se pune ştampila “de fonduri” sau această inscripţie se face de mînă cu creion roşu.
    Evidenţa acestor operaţii se ţine separat de cea a operaţiilor cu mijloace băneşti. Înregistrarea ordinelor de fonduri de  încasare şi de plată se face la sfîrşitul registrului documentelor de casă de încasare şi de plată f.OC-3 sau f.OC-3-a pe foi aparte.
    Bonurile de benzină se eliberează în gestiune şoferului în baza ordinului conducătorului instituţiei. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea dării de seamă pentru cele primite anterior.
    Evidenţa analitică a documentelor băneşti, cu excepţia imprimatelor carnetelor de muncă şi a anexelor la ele, se ţine pe tipurile lor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), evidenţa  imprimatelor carnetelor de muncă şi a anexelor la ele în registrul f.T-448.
    135. Cu ajutorul subcontului 133 “Mijloace băneşti în expediţie” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în expediţie. În acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, transferate de către ordonatorii superiori de credite, dar primite de instituţii în luna următoare.
    136. Cu ajutorul subcontului 134 “Angajamente trezoreriale” se ţine evidenţa achitărilor pentru serviciile prestate, lucrările executate.
    137. Subcontul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii. Acest subcont este un subcont de activ, în debitul acestui subcont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul altor întreprinderi, iar în credit – valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate (deţinatori în capitalul statutar al întreprinderii investite pînă la 20% proprietate investiţională).
    Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    138. Subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Acest subcont este un subcont de activ. În debitul acestui subcont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen lung, inclusiv cheltuielile privind procurarea titlurilor de valoare precum şi calcularea suplimentară a diferenţei pînă la valoarea nominală a accestora, iar în credit – valoarea investiţiilor ieşite şi scăderea diferenţei dintre valoarea de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate (deţinătorii investiţiilor mai mari de 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi).
    Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    139. Subcontul 137 “Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” este destinat generalizării informaţiei privind modificările (majorările, diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung rezultate din reevaluarea acestora sau la tansferarea lor în grupa investiţiilor curente. Acest subcont este un subcont de activ-pasiv. În debitul acestui subcont se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorări) a valorii investiţiilor pe termen lung, şi casarea sumelor reducerii a acestora la ieşirea lor, iar în credit – sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de reevaluare la ieşire. Soldul acestui subcont este debitor – în cazul cînd sumele ecartului de reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi creditor – în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de reevaluare.
    Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri de investiţii pe clase şi pe emitenţi - pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    140. În contul 14 “Decontări interdepartamentale privind finanţarea” se ţine evidenţa decontărilor privind finanţarea din  buget, care au loc în procesul îndeplinirii devizelor de cheltuieli între ordonatorii superiori de credite şi instituţiile subordonate lor.
    Acest cont este subdivizat în subconturile:
    140 “Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;
    142. “Decontări privind finanţarea din contul altor bugete”;
    143 “Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale”.
    Aceste subconturi se folosesc atît de ordonatorii inferiori de credite, cît şi de ordonatorii principali de credite.
    În creditul acestor subconturi ordonatorii inferiori de credite înregistrează sumele de finanţare, primite de la ordonatorii  principali de credite, precum şi sumele altor operaţii care măresc finanţarea.
    În debitul subconturilor enumerate se înscriu sumele cheltuielilor făcute pe parcursul anului, micşorarea finanţării din ordinul ordonatorului superior de credite, sumele lipselor depistate şi alte scăderi din contul instituţiei. Suma restanţelor privind salariul calculat pentru muncitori şi funcţionari din subcontul 200 nu se anulează şi trece în anul următor.
    Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 14 sumele de finanţare a instituţiilor subordonate şi cheltuielile efectuate pentru instituţiile subordonate din contul creditelor prevăzute în planul de cheltuieli pentru activităţile centralizate, iar în credit – micşorarea finanţării instituţiilor subordonate şi sumele de cheltuieli făcute de către ordonatorii inferiori de credite pe parcursul anului.
    141. În subcontul 140 “Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi” ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa sumelor de finanţare primite de la ordonatorii superiori de credite.
    Ordonatorii superiori de credite în acest subcont ţin evidenţa sumelor de finanţări efectuate ale instituţiilor subordonate.
    142. În subcontul 142 “Decontări privind finanţarea din contul altor bugete” se ţine evidenţa sumelor de finanţare primite pentru realizarea anumitor activităţi din contul altor bugete.
    143. În subcontul 143 “Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa sumelor pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi din contul bugetului prin intermediul instituţiilor bancare.
    144. Ordonatorii principali de credite, ţin evidenţa analitică a decontărilor pentru finanţarea instituţiilor întreţinute din bugetul de stat în registrul f.nr.302 pentru fiecare instituţie pe paragrafe şi articolele  clasificării bugetare.
    Înscrierile în registru se efectuează în suma totală cu separarea acelor articole, care sînt indicate în dispoziţiile bugetare.
    Sumele închise şi retrase se înscriu în acest registru cu cerneală roşie sau cu semnul minus, sumele depistate de la plusurile materialelor, cheltuielile efectuate centralizat se înscriu  în rubrica “alte cheltuieli”. Cheltuielile, efectuate într-un an, ale instituţiilor subordonate şi alte sume raportate la micşorarea  finanţării se înscriu în rubrica “Credite”.
    Ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetele locale, ţin evidenţa cheltuielilor pentru finanţarea instituţiilor subordonate pe fiecare instituţie aparte în registrul f.nr.301.
    Înscrierile în registru încep cu transferul restului sumelor de finanţare pentru începutul anului. În rubrica 9 se înscrie  restul mijloacelor băneşti la începutul anului, care figurează în contul curent al instituţiei bancare, iar în rubrica 10 suma care constituie diferenţa dintre suma din subcontul 140 (din bilanţul instituţiei  subordonate) la începutul anului şi suma din rubrica 9.
    În rubricile 4-7 se înscriu, pe trimestre, sumele respective de credite din devizul instituţiei, iar în rubrica 8 suma totală de credite din deviz aprobate pe întregul an. Mărirea sau micşorarea creditelor se înregistrează, de asemenea, în aceste rubrici, micşorarea alocaţiilor înscriindu-se cu cerneală roşie sau cu semnul minus. În rubricile 9-12 sînt reflectate operaţiile  privind subcontul 140. În rubrica 13 se înregistrează restul creditelor neacoperite de finanţare, care se determină în modul  următor: rubricile 4-7 (creditele pentru trimestrul respectiv)  minus rubrica 9, ţinînd cont de restul la începutul anului, plus rubrica 11. Totalurile privind  rubricile 4-12 se fac pe fiecare  lună şi de la începutul anului. Suma totalului pe rubrica 9 plus  rubrica 10 minus rubricile 11 şi 12 trebuie să coincidă cu suma  restului dintr-un subcont 140 din bilanţul instituţiei subordonate de la data de dare de seamă.
    Ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa decontărilor din subconturile 140, 142, 143 pe fişe f.nr.283 pe indicatorii prevăzuţi în nota informativă “Privind circulaţia sumelor de finanţare din buget” la bilanţul executării devizului de cheltuieli”.
    La întocmirea bilanţului centralizator soldurile subconturilor 140, 142, 143 din activul bilanţului organizaţiei ierarhic superioare şi ale acestor subconturi din pasivul bilanţurilor instituţiilor subordonate se exclud reciproc.
    145. În acest capitol se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfuri, lucrări executate şi  servicii prestate, a decontărilor cu bugetul pentru defalcări privind asigurarea socială de stat, cu titularii de avans, muncitorii şi funcţionarii, bursierii, deponenţii, cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în şcoli-internat şi alte instituţii pentru copii, cu alţi debitori şi creditori, a decontărilor privind  asigurarea cu pensii şi protecţia socială a populaţiei şi a altor  tipuri de decontări.
    Decontările cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfurile primite şi serviciile prestate se fac, de regulă, prin intermediul instituţiilor bancare în conformitate cu regulile şi instrucţiunile în vigoare.
    Transferarea avansurilor de la o instituţie finanţată din buget la alta, precum şi întreprinderilor şi agenţilor economici, se permite în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi directivele Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
    146. Sumele creditoare şi deponate, trecute în bilanţ, pentru care a expirat termenul de prescripţie, se iau la majorarea  finanţării.
    Sumele debitoare pentru care a expirat termenul de prescripţie sînt scăzute din finanţare cu acordul conducătorului instituţiei.
    Persoanele cu funcţii de răspundere, care au lăsat să expire termenul de prescripţie, sînt trase la răspundere disciplinară.
    Datoria din lipsuri şi sustrageri de valori materiale, perceperea forţată a căreia a fost respinsă de judecată, precum şi alte datorii declarate compromise, sînt scăzute din finanţare în  modul stabilit de Legea contabilităţii a Republicii Moldova. Pe parcursul a 5 ani, din momentul scăderii în contul extrabilanţier 05, trebuie ţinută evidenţa acestor datorii pentru a urmări posibilitatea perceperii lor forţate în cazul unor schimbări în situaţia patrimonială a datornicilor.
    147. Acest cont se subdivizează în subconturile:
    150 “Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”;
    151 “Decontări cu sumele veniturilor vamale”;
    152 “Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor  pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare”;
    153 “Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi”;
    154 “Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţi”;
    155 “Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice”;
    156 “Decontări cu coexecutanţii atraşi la executarea lucrărilor în bază de contract economic”;
    157 “Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică”;
    158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”;
    159 “Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”.
    148. În subcontul 150 “Decontări cu furnizorii şi antreprenorii” se ţine evidenţa decontărilor du furnizorii pentru materiale de construcţie, construcţii şi piese, utilaj pentru montare  etc., care se achiziţionează din contul mijloacelor alocate pentru  investiţiile capitale şi a decontărilor cu antreprenorii pentru  construcţiile şi piesele, transmise lor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montare, şi pentru executarea acestor lucrări.
    La decontările cu furnizorii în debitul subcontului 150 se  înregistrează sumele notelor de plată achitate pentru materialele  de construcţie, construcţii şi piese, în acelaşi timp se creditează subconturile 093, 103, 111, 114. Cu valoarea bunurilor primite de la furnizori la depozit se debitează subconturile 040, 041, sau 150, dacă bunurile sînt transmise antreprenorului, fără ca să  intre la depozit, şi se creditează subcontul 150.
    La decontări cu antreprenorul în debitul subcontului 150 se înscriu sumele transferate pentru lucrările de construcţie şi  montare executate, construcţiile şi piesele, materialele de construcţie pentru lucrările de construcţie şi montare transmise antreprenorului, creditîndu-se subconturile 040, 041, 093, 103, 111 şi 114. Sumele lucrărilor de construcţie şi montare executate de  către antreprenor se înregistrează în debitul subconturilor 203, 212 şi 216 şi creditul subcontului 150.
    Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor şi antreprenor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    149. Cu ajutorul subcontului 151 “Decontări cu sumele veniturilor vamale” se ţine evidenţa veniturilor vamale.
    Cu sumele veniturilor vamale transferate în buget se debitează subcontul 151 şi se creditează subcontul 115, iar cu suma veniturilor vamale, transferate de agenţii economici se debitează subcontul 115 şi se creditează subcontul 151.
    150. Cu ajutorul subcontului 152 “Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare” se ţine evidenţa decontărilor cu întreprinderile şi instituţiile pentru executarea de către acestea a proiectelor experimentale pentru instituţiile de cercetări ştiinţifice.
    Executarea proiectelor experimentale se realizează de către întreprindere sau instituţie în baza contractului încheiat cu instituţia de cercetări ştiinţifice în modul stabilit. În contract se indică costul deplin al proiectului experimental (articolelor), mărimea avansului şi volumul cheltuielilor pentru anul curent, termenul recepţionării produselor finite.
    În debitul subcontului 152 se înregistrează sumele transferate în avans şi sumele pentru lucrările executate, creditîndu-se subcontul 090. Cu valoarea articolelor primite se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 01, 07 şi se creditează subcontul 152.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare întreprindere şi organizaţie pe fişe f.nr.292-a.
    151. În subcontul 153 “Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate de către deţinuţi” se ţine evidenţa decontărilor cu persoane fizice sau juridice cu diferite forme de proprietate care utilizează forţa de muncă a deţinuţilor.
    În debitul subcontului 153 se înregistrează sumele aferente calculării retribuirii muncii a deţinuţilor, creditîndu-se subcontul 180.
    În creditul subcontului 153 se înscriu sumele achitate de către persoanele fizice sau juridice pentru lucrări efectuate sau servicii prestate de către deţinuţi, debitîndu-se subcontul 112.
    Evidenţa analitică a decontărilor în subcontul 153 se ţine în f.nr.283 separat, pe fiecare persoană fizică sau juridică care beneficiază de lucrări efectuate sau servicii prestate de către deţinuţi.
    152. În subcontul 154 “Decontări cu clienţii pentru lucrări de cercetări ştiinţifice supuse plăţii” se ţine evidenţa decontărilor cu beneficiarii pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract.
    În debitul subcontului 154 se înscriu sumele din notele de plată prezentate pentru cercetările ştiinţifice executate, conform costului de deviz al acestor lucrări, care au fost prevăzute în contract, creditîndu-se subcontul 282. În creditul subcontului 154 se înregistrează sumele intrate pentru achitarea notelor de  plată şi sumele avansurilor compensate, debitîndu-se subconturile 111 şi 155 respectiv.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a.
    153. În subcontul 155 “Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetările ştiinţifice” se ţine evidenţa avansurilor primite de la beneficiari în contul lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contracte. Sumele avansurilor  primite se înscriu în creditul subcontului 155 şi debitul subcontului 111. Sumele avansurilor calculate la achitarea conturilor pentru lucrările executate se înscriu în debitul subcontului 155 şi creditul subcontului 154.
    Evidenţa analitică a decontărilor se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a.
    154. În subcontul 156 “Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru executarea lucrărilor în bază de contract economic” se  ţine evidenţa decontărilor cu executanţii cooptaţi pentru executarea unor lucrări aparte de cercetări ştiinţifice şi experimentale de construcţie în bază de contracte economice ale instituţiei de cercetări ştiinţifice.
    Cu sumele transferate executanţilor cooptaţi pentru lucrările executate de ei se debitează subcontul 156 şi se creditează subcontul 111, iar cu valoarea lucrărilor recepţionate de la executanţii cooptaţi se debitează subcontul 082 şi se creditează subcontul 156.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare executant cooptat în fişe f.nr.292- a.
    155. În subcontul 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi serviciile achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică. La decontările cu furnizorii,  în debitul subcontului 157 se înregistrează sumele notelor de plată achitate, în acelaşi timp se creditează subconturile 116, 117, 118, 119.
    În creditul subcontului 157 se înregistrează evidenţa mărfurilor achiziţionate, volumului de lucrări îndeplinite şi serviciilor prestate.
    Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor în registrul f.nr.292.
    156. În subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se ţine evidenţa decontărilor privind sumele veniturilor calculate şi achitate pentru serviciile prestate sau lucrările efectuate de către executorii de buget. Veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale calculate spre încasare pe parcursul anului se vor reflecta în evidenţa contabilă la debitul subcontului 158 şi creditul subconturilor 400,238,235.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
    157. Cu ajutorul subcontului 159 “Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” se ţine evidenţa primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariu angajaţilor conform legislaţiei în vigoare în mărime de 3% şi transferarea lor la Compania Naţională de Asigurări Medicale.
    Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariile angajaţilor se înregistrează în creditul subcontului 159 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul instituţiilor publice Companiei Naţionale de Asigurări Medicale se înscriu în debitul subcontului 159 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale instituţiilor se efectuează în ordinea şi termenele stabilite de către Compania Naţională de Asigurări Medicale, prin ordin de plată trezorerial.
    Cheltuielile de casă pentru transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la Compania Naţională de Asigurări Medicale sînt reflectate în art. 111 “Retribuirea muncii”.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru asigurarea obligatorie a asistenţei medicale se ţine pe fişe f. nr. 292– a (în registrul f. nr. 292).
    158. În subcontul 160 “Decontări cu titularii de avans” se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile date lor pentru plata cheltuielilor  care nu pot fi efectuate prin  virament.
    Avansurile spre decontare se eliberează numai persoanelor  care lucrează în instituţia dată.
    Avansurile spre decontare se eliberează conform ordinului conducătorului instituţiei în baza cererii în scris a destinatarului, indicîndu-se destinaţia avansului. Pe cererea de eliberare a sumelor spre decontare lucrătorul contabilităţii înscrie subdiviziunea devizului la care vor fi raportate cheltuielile şi notează lipsa restanţelor pentru avansurile precedente din partea titularului de avans.
    Banii eliberaţi spre decontare pot fi cheltuiţi numai în  scopurile prevăzute la eliberarea lor. Titularii de avans prezintă decontul de avans privind întrebuinţarea sumelor de avans, anexînd documentele care adeveresc cheltuielile făcute.
    Documentele anexate la decontul de avans sînt numerotate de  către titularul de avans în ordinea înscrierii lor în decont.
    În contabilitate deconturile de avans se verifică din punct de vedere aritmetic, precum şi al corectitudinii întocmirii documentelor şi al utilizării conform destinaţiei. Decontările de  avans verificate sînt aprobate de către conducătorul instituţiei.
    Tot în acest subcont se ţine evidenţa decontărilor de salarizare prin intermediul titularilor de avans în instituţiile în  care nu este prevăzută în state funcţia de casier sau cînd mijloacele destinate acestui scop sînt transferate în conformitate cu legislaţia  în vigoare pe numele conducătorilor de instituţii prin intermediul întreprinderilor Ministerului Telecomunicaţiilor şi Informaticii al Republicii Moldova şi instituţiilor bancare.
    În organele asistenţei sociale a populaţiei, cu ajutorul acestui subcont se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile eliberate lor pentru plata ajutorului unic pensionarilor.
Soldul neutilizat al avansului trebuie restituit de către titularul de avans pe parcursul a trei zile după prezentarea decontului de avans. Eliberarea unui nou avans titularului de avans se face cu condiţia achitării avansului precedent.
    În cazurile neprezentării în termenele stabilite a deconturilor de avans privind utilizarea sumelor spre decontare sau nerestituirii în casă a soldurilor neutilizate de avans instituţiile sau contabilităţile centralizate au dreptul de a reţine această datorie din salariul persoanelor care au primit avansul, respectînd cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare.
    Cu sumele eliberate titularilor de avans se debitează subcontul 160 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09-12.
    Sumele de avans cheltuite şi soldurile restituite ale sumelor spre decontare se înregistrează în creditul subcontului 160 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 06,07,12, 18, 20, 21.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans se ţine în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.286 (notă de contabilitate nr.8). Evidenţa în acest borderou se ţine prin metoda de poziţie. În fiecare rînd se  înscriu numele titularului de avans, suma avansului eliberat şi sumele cheltuielilor efectuate, precum şi suma intrată de avans neutilizat. La sfîrşitul lunii totalurile pe rubrica “Suma de cheltuieli aprobată din decont – creditul subcontului 160” şi pe rubricile “Debitul subconturilor” şi “Înregistrări secundare” se înscriu în “Cartea mare”.
    În instituţiile cu un număr neînsemnat de titulari de avans evidenţa decontărilor se ţine pentru fiecare titular de avans pe fişe f.nr.292- a (în registrul f.nr.292).
Operaţiile de decontări cu titularii de avans efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înscrise separat în registrele respective.
    159. Contul 17 se subdivizează în subconturile:
    170 “Decontări privind manco”;
    171 “Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice”;
    172 “Decontări privind tipurile speciale de plăţi”;
    173 “Decontări privind plăţile în buget”;
    174 “Decontări privind sumele în depozit”;
    175 “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”;
    176 “Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate”;
    177 “Decontări cu personalul privind deponenţii”;
    178 “Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”;
    179 “Decontări conform plăţilor planificate”.
    160. În subcontul 170 “Decontări privind manco” se ţine evidenţa sumelor de lipsuri şi delapidate, sumelor de pierderi din cauza deteriorării valorilor materiale puse pe seama persoanelor culpabile şi a altor sume care trebuie reţinute în modul stabilit.
    La determinarea dimensiunilor prejudiciului cauzat de lipsuri şi delapidări trebuie să se ţină cont de costul valorilor materiale pentru ziua depistării prejudiciului.
    Lipsurile şi delapidările depistate sînt puse pe seama persoanelor culpabile, în suma indicată, în actul de control sau de revizie şi, pe parcursul a cinci zile de la stabilirea lipsurilor şi delapidărilor materiale, trebuie transmise în organele de anchetă pentru a se intenta o acţiune civilă. După ce a fost remisă hotărîrea judecăţii, sumele, puse în sarcina persoanelor culpabile, trebuie precizate în conformitate cu titlul executoriu al organului judiciar.
    În debitul subcontului 170 sînt raportate sumele lipsurilor, delapidărilor, pierderilor etc., descoperite în corespondenţă cu creditul subconturilor respective ale mijloacelor băneşti sau valorilor materiale. În creditul subcontului 170 se înscriu sumele intrate în contul curent bugetar în instituţia bancară sau în casă pentru recuperarea prejudiciului cauzat instituţiei.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pe fiecare persoană culpabilă, indicîndu-se numele, prenumele, funcţia, data apariţiei datoriei şi suma lipsă.
    161. În subcontul 171 “Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice” se ţine evidenţa decontărilor privind cheltuielile legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice, care pot avea următoarea destinaţie: recuperarea prejudiciului material, recuperarea prejudiciului moral, compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare colaboratorilor instituţiilor penitenciare şi situaţiilor excepţionale, instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi securităţii naţionale, recalcularea pensiilor şi taxei de stat.
    Calcularea cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează prin următoarea formulă contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 20,21 credit subcontul 171.
    Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează  prin formula contabilă debit subcontul 171 credit subconturile corespunzătoare ale conturilor 09,10,11.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se ţine - pe fişe f.nr.292– a (în registrul f.nr.292).
    162. În subcontul 172 “Decontări privind tipurile speciale de plăţi” se ţine evidenţa decontărilor: cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare; pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale; pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat; cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de lucru; cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme;  pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
    Aceste mijloace încasate prin casieriile şi/sau conturile trezoreriale ale instituţiilor publice se atribuie la categoria de mijloace speciale 001 ”Servicii cu plată”, conform Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 31 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    163. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare (creşe de copii, grădiniţe de copii şi grădiniţe-creşe).
    Plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, care a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 şi se eliberează de către Direcţia Statistică respectivă, de regulă, în băncile de economii, iar în anumite cazuri – nemijlocit în instituţiile preşcolare, prin intermediul persoanelor împuternicite cu primirea banilor. Aceste persoane sînt numite prin ordin pe instituţie şi cu ele se încheie un contract privind răspunderea materială  individuală deplină. Dacă plata se efectuează prin intermediul băncilor de economii, ordinele de încasare a numerarului, de forma stabilită, eliberate sînt transmise  conducătorilor instituţiilor de copii, care sînt obligaţi să le înmîneze părinţilor nu mai tîrziu de următoarea zi de lucru.
    Responsabilitatea pentru încasarea oportună a plăţii pentru  întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare de copii o poartă conducătorii acestor instituţii.
    Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este determinat în modul stabilit.
    Calculul plăţii se face în ultima zi a lunii pentru zilele de reală frecvenţă în baza tabelului de evidenţă a frecvenţei copiilor f.nr.3-5. Numărul zilelor de frecvenţă se determină ca diferenţa dintre numărul de zile de frecvenţă pe lună în conformitate cu graficul calendaristic de lucru al instituţiei de copii şi numărul zilelor în care copilul a lipsit, notate în tabel.
    Dacă copilul nu a frecventat instituţia preşcolară mai mult de trei zile la rînd, în cazurile prevăzute de regulamentele în vigoare, plata încasată pentru zilele de nefrecventare se ia în consideraţie la plăţile următoare.
    Dacă plata se efectuează nemijlocit în instituţia preşcolară, părinţilor li se eliberează borderoul chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF. Sumele primite de către împuterniciţi trebuie să fie virate zilnic la contul trezorerial de mijloace speciale deschis în unităţile Trezoreriei de Stat. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite.     Persoanele împuternicite cu primirea banilor sînt obligate în fiecare decadă să transmită în contabilitate documentele instituţiei bancare privind sumele predate de ei, anexînd concomitent avizele respective. Chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF neachitate de părinţi în ultima zi de lucru a lunii trebuie să fie restituite în contabilitate.
    Cu sumele încasate de la părinţi se creditează subcontul 172 şi de debitează subcontul 111. Aceste sume se înscriu în fişa f.nr.294-b sau în registrul  f.nr.294.
    Restituirea sumelor părinţilor (în cazul plecării copiilor) se face în baza cererii acestora, la dispoziţia conducătorului  instituţiei preşcolare. Cererile cu dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare se predau la contabilitate împreună cu tabelul respectiv de evidenţă a frecvenţei copiilor. Restituirea se face prin casă sau prin mandat poştal. Sumele restituite se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 121 sau al subcontului 111.
    Evidenţa analitică a decontărilor pentru întreţinerea copiilor se ţine în borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.327. Borderoul se poate întocmi pe anul întreg sau pe jumătate de an, plasînd indicii din rubricile 3-10 pentru fiecare lună pe foi intercalate.
    În instituţiile preşcolare, care ţin evidenţa de sine stătător, nota de contabilitate se întocmeşte în ordinea stabilită pe baza sumei totale a plăţii calculate din rubrica “Calculat pentru zilele de frecventare” a borderoului f.nr.327.
    În contabilităţile centralizate pe baza borderourilor f.nr.327 se alcătuieşte tabelul centralizator al borderourilor  privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406 (notă de contabilitate nr.15).
    Sumele calculate pentru zilele de reală frecvenţă de către copil a instituţiei preşcolare se înregistrează în creditul subcontului 400 şi debitul subcontului 172.
    164. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat.
    Plata pentru întreţinerea elevilor se face lunar nu mai tîrziu de data de 10 a lunii curente. Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea elevilor este determinat în modul stabilit. Actele pentru determinarea volumului plăţii pentru întreţinerea elevilor sînt prezentate odată cu depunerea cererii în instituţia-internat, iar ulterior – în termenele stabilite.
    Dacă elevii au lipsit de la şcoala-internat mai mult de trei  zile la rînd (în legătură cu vacanţa sau pe motive de boală), plata pentru întreţinerea lor în şcoala-internat pentru această  perioadă nu se încasează. Dacă în zilele de duminică sau de  sărbătoare elevii s-au aflat la părinţi sau la persoanele care-i înlocuiesc, plata pentru întreţinerea lor în aceste zile se scoate din plăţile următoare.
    La exmatricularea elevilor din şcoala-internat (pe motive de  boală, în legătură cu schimbarea locului de trai şi din alte cauze), suma plătită pentru întreţinerea lui pentru numărul respectiv de zile ale lunii date este reversibilă. Restituirea sumelor  plătite suplimentar pentru întreţinerea elevilor în instituţiile-internat are loc cu condiţia depunerii unei cereri de restituire a sumelor în instituţia respectivă pînă la expirarea termenului de trei ani din ziua achitării lor.
    Plata pentru întreţinerea elevilor se efectuează de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, prin intermediul contului trezorerial de mijloace speciale deschis în trezoreria teritorială respectivă. Plata poate fi efectuată şi în casa şcolii-internat în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele primite urmează a fi virate zilnic la contul trezorerial de mijloace speciale deschis în unităţile  Trezoreriei de Stat. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite.
    Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subcontul 111 sau  subcontul 121.
    Cu sumele plăţii calculate pentru zilele aflării reale a elevului în şcoala-internat se debitează subcontul 172 şi se creditează subcontul 400.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
    165. Decontări cu părinţii pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli. Plata pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli pentru luna curentă se face de către părinţi lunar, nu mai  tîrziu de a cincea zi a aceleiaşi luni.
    Calculul plăţii pentru alimentarea copiilor se face în baza listelor întocmite pe grupe şi semnate de educator şi directorul şcolii.
    Plata pentru alimentarea copiilor se face de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, în cotul trezorerial de mijloace speciale deschis în unităţile Trezoreriei de Stat. Utilizarea mijloacelor speciale direct din casieriile instituţiilor, fără depunerea prealabilă la contul trezorerial de mijloace speciale, nu se admite.
    În cazuri excepţionale plata poate fi efectuată în casa şcolii sau persoanei împuternicite prin ordinul directorului. Sumele primite de la părinţi pentru alimentare trebuie predate în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontări. Cheltuirea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontare, nu se admite.
    Dacă în internatele de pe lîngă şcoli există blocuri de alimentare, plata poate fi primită în produse alimentare.
    Recepţionarea produselor alimentare de la părinţi se face în baza facturii (cererii) f.nr.434, care se eliberează în trei exemplare: primul se dă în contabilitate, al doilea – responsabilului pentru valorile materiale, al treilea-persoanei care a predat produsele. În factură (cerere) se indică: persoana de la care au fost primite produsele, denumirea produselor alimentare, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data intrării la depozit precum şi semnătura persoanei care a primit produsele.
    Sumele plăţii calculate pentru alimentarea elevilor se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400, cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile 121, 111 sau 061 (dacă în locul  plăţii au fost primite produse alimentare).
    Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
    166. Decontări cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale.
    Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale, se ţine în modul expus în punctul 152 al prezentei instrucţiuni.
    Încasarea plăţii de la părinţi în contul trezorerial al şcolii muzicale este reflectată în debitul subcontului 111 şi  creditul subcontului 172.
    167. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de muncă.
    Decontările pentru alimentare au loc cu lucrătorii instituţiilor (spitale, instituţiilor preşcolare de copii, caselor de invalizi şi bătrîni şi alte instituţii), în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este permisă alimentarea lucrătorilor contra plată, dacă lipsesc întreprinderile alimentaţiei publice  în locurile amplasării acestor instituţii.
    La decontările cu lucrătorii pentru alimentare în debitul  subcontului 172 se înregistrează costul produselor alimentare consumate, iar în credit – sumele încasate de la lucrători pentru  alimentare.
    Evidenţa decontărilor pentru alimentare se ţine în balanţa de verificare f.nr.285, în care se indică numele şi prenumele  lucrătorilor, în contabilităţile centralizate se ţine evidenţa şi pe instituţii.
    168. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme.
Modul de ţinere a evidenţei decontărilor pentru uniformă se stabileşte de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    169. În subcontul 173 “Decontări privind plăţile la buget” se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul privind:
    - impozitele reţinute din salarii sau burse;
    - lipsurile de valori materiale depistate şi mijloace băneşti, puse în seama persoanelor vinovate şi care trebuie să fie transferate în venitul bugetului;
    - sumele cîştigate în urma comercializării valorilor materiale şi care, în conformitate cu ordinea în vigoare, trebuie transferate în venitul bugetului;
    - plata pentru întreţinerea copiilor în şcolile-internat;
    - taxa pe valoarea adăugată, calculată din veniturile de la mărfurile comercializate (lucrările efectuate, serviciile prestate), incluse în devizele mijloacelor speciale;
    - alte intrări.
    Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului – în debitul acestui subcont.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de decontări aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    170. În subcontul 174 “Decontări privind sumele în depozit” se ţine evidenţa sumelor intrate provizoriu în dispoziţia  instituţiei şi care trebuie restituite la respectarea anumitor condiţii.
    Sumele de depozit se păstrează în conturile curente pentru  mijloacele speciale în instituţia bancară şi la respectarea condiţiilor se eliberează sau se transferă prin ordin de plată pe numele persoanelor sau instituţiilor cărora le aparţin aceste mijloace băneşti.
    În creditul subcontului 174 se înscriu sumele intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei, debitîndu-se concomitent subcontul 112 sau 120, iar în debitul subcontului 174 se înregistrează  sumele eliberate sau transferate din contul curent conform destinaţiei.
    Evidenţa analitică a sumelor de depozit se ţine pe fiecare destinatar pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    171. În subcontul 175 “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor aflate la cercetare în organele de anchetă.
    Lipsurile şi delapidările depistate, puse pe seama persoanelor culpabile şi transmise în organele de anchetă, se înscriu în  creditul subcontului 175 şi se debitează subconturile 250, 260, 140, 230.
    În debitul subcontului 175 se înregistrează suma după parvenirea hotărîrii judecăţii, creditîndu-se subcontul 173.
    172. În subcontul 176 “Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate” se ţine evidenţa decontărilor:
    - cu instituţiile şi organizaţiile de la care au fost primite mijloace pentru cheltuielile legate de executarea însărcinărilor date de acestea;
    - privind mijloacele primite de către direcţiile (secţiile) administrative pe lîngă care există contabilităţi centralizate, sau de către instituţiile, a căror evidenţă contabilă nu este  centralizată, pentru colectarea metalelor uzate feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materie primă secundară şi a produselor alimentare;
    - privind împrumuturile (creditele) primite în instituţia bancară pentru a fi livrate muncitorilor şi funcţionarilor.
    Sumele primite pentru cheltuielile mandatate se înscriu în creditul subcontului 176 şi debitul subcontului 110. Sumele consumate se înregistrează în debitul subcontului 176 şi creditul subcontului 110.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    Evidenţa sumelor mandatate se ţine pe fiecare instituţie sau organizaţie, de la care au fost primite mijloace pentru îndeplinirea unor însărcinări.
    Evidenţa mijloacelor primite pentru colectarea metalelor uzate feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materii prime secundare, produselor alimentare, pentru crearea fondului manualelor şcolare, precum şi evidenţa mijloacelor cîştigate de către colectivele elevilor din şcoli se ţine pe fiecare tip de intrări.
    173. În subcontul 177 “Decontări cu personalul privind deponenţii” se ţine evidenţa sumelor de salarii şi burse care nu au fost ridicate în termenul stabilit.
    Sumele salariilor şi burselor care nu au fost ridicate la timp se înregistrează în creditul subcontului 177 şi debitul subcontului 180 sau 181. Cu sumele datoriilor de deponent achitate se debitează subcontul 177 şi se creditează subcontul 120 sau  160.
    În debitul subcontului 177 se înregistrează, de asemenea, sumele datoriilor de deponent cu termenul de prescripţie expirat, se iau la majorarea finanţării în creditul subcontului 140, 230.
    Evidenţa sumelor depuse pentru salarii şi burse se ţine în registrul evidenţei analitice a salariilor şi burselor depuse  f.nr.441. Înscrierile în registru se fac pe fiecare deponent. În rubricile respective “Credit” trebuie indicată luna şi anul în care s-a creat datoria de deponent, numerele borderourilor de plată (de decontări şi plată), iar în rubricile “Debit”, în dreptul numelui deponentului, se înscrie numărul bonului de plată şi suma plătită.
    La sfîrşitul lunii în registrul f.nr.441 se fac totalurile pe rubrica “Credit” şi “Debit” şi se calculează soldul creditor la  începutul lunii următoare.
    174. În subcontul 178 “Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” se ţine evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi  creditori şi decontărilor cu studenţii şi elevii instituţiilor de învăţămînt pentru folosirea căminului.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se ţine prin metoda de poziţie în borderoul cumulativ  f.nr.408 (notă de contabilitate nr.6).
    Înregistrările în borderou se fac pe fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută în rubricile 2-6 pe fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost  primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, în rubricile
2-4, 7-11 se fac înregistrări  în fiecare poziţie (rînd). Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 în rubrica 15 în acelaşi rînd  în care este notată datoria şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 16-23, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi datele din rubricile 16-26 se înscriu în “Cartea mare”. În cazurile în care furnizorii, în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în conturile curente bugetare ale instituţiilor sau contabilităţilor centralizate, înregistrările în “Cartea mare” se fac fără a se ţine cont de aceste sume.
    În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează  soldurile pentru sfîrşitul lunii.
    Evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se  poate ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), evidenţa decontărilor cu studenţii şi elevii pentru folosirea căminului se  ţine în balanţa de verificare f.nr.285.
Operaţiile de decontări cu diferiţi debitori şi creditori  efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înregistrate separat în registrele respective.
    175. În subcontul 179 “Decontări conform plăţilor planificate” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizori privind plăţile  de plan, care au loc nu pentru fiecare tranzacţie aparte  (încărcarea pentru expediere, livrarea mărfii sau prestarea serviciilor), ci prin transferarea periodică a mijloacelor în termenele şi volumul specificate din timp de către părţi.
    Suma fiecărei plăţi de plan şi termenele de transferare se stabilesc de către părţi pentru luna viitoare (trimestrul viitor), ţinîndu-se cont de periodicitatea plăţilor şi volumul livrării (achiziţiei) ori al prestării serviciilor în bază de  contract sau acord, sau livrarea reală din perioada precedentă.
    În ordinele de plată pentru plăţile de plan cumpărătorul  trebuie să indice în rubrica “Destinaţia plăţii”. “Plata de plan în baza contractului, acordului din ________________ 200_”,  precum şi termenul plăţii şi destinaţiei sumelor transferate. Instituţiile şi contabilităţile centralizate nu prezintă copiile  contractelor acordurilor în instituţiile bancare.
    Furnizorul şi cumpărătorul precizează lunar situaţia decontărilor lor în baza valorilor materiale primite real sau a  serviciilor prestate şi fac recalcularea şi plata respectivă în modul stabilit în contract sau în acord.
    Evidenţa analitică a decontărilor pe subcontul 179, cu excepţia decontărilor pentru produsele alimentare, se ţine în borderoul cumulativ f.nr.408 (notă de contabilitate 7), în care pentru fiecare furnizor se rezervează numărul necesar de rînduri  pentru reflectara operaţiilor pe parcursul lunii.
    Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare document (ordinele de plată, factură) pe măsura efectuării operaţiilor în modul următor. La începutul lunii din borderoul cumulativ pe luna trecută, în rubricile 4-6, soldurile sumelor la  începutul lunii pentru fiecare furnizor. Sumele avansului de plan transferate furnizorului se înscriu în debitul subcontului 179 în rubricile 7-12.
    Sumele valorilor materiale primite de la furnizori se înregistrează în creditul subcontului 179 în rubricile 13-15 şi în debitul subconturilor corespunzătoare în rubricile 16-23, înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26.
    La sfîrşitul lunii în rubricile 9-12, 15-26 se calculează totalurile pe lună şi soldul la sfîrşitul lunii din rubricile 27-28 pentru fiecare furnizor, precum şi în general pentru toţi furnizorii. Totalurile din rubricile 15-26 se înregistrează în “Cartea mare”.
    În cazurile în care furnizorul a restituit plata de plan în contul curent bugetar al instituţiei, înregistrările din “Cartea mare” se fac fără a include aceste sume.
    Evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan poate fi ţinută pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    176. În acest cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, indemnizaţiile pentru pierderea  temporară a capacităţii de muncă şi pentru întreţinerea copilului  pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani, precum şi cu studenţii, doctoranzii sau elevii privind bursele şi alte decontări.
    Contul 18 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri” se subdivizează în subconturile:
    180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”;
    181 “Decontări cu bursierii”;
    182 “Decontări privind mărfurile vîndute în rate”;
    183 “Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă”;
    184 “Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”;
    185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului”;
    186 “Decontări privind împrumuturile bancare”;
    187 “Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri”;
    188 “ Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”;
    189 “Alte decontări pentru lucrările executate”.
    177. În subcontul 180 “Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” se ţine evidenţa decontărilor cu lucrătorii instituţiilor, incluşi sau neincluşi în personalul scriptic, privind  toate formele de salariu, pensii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, pentru concediu de maternitate  şi naştere, pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani.
    Calculul salariilor şi indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii.
    Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele pe instituţie de angajare, concediere şi transferare a colaboratorilor, în conformitate cu statele de personal şi salariile aprobate, tabelele de evidenţă a utilizării timpului de  muncă şi alte documente.
    Tabelele se ţin pe fiecare lună în modul stabilit de către  persoanele numite prin ordin pe instituţie. Tabelele se ţin pe instituţie sau pe subdiviziuni structurale (secţii, secţiuni, facultăţi, laboratoare etc.).
    La sfîrşitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum şi orele suplimentare de lucru.
    Tabelul completat şi alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare, în termenele stabilite, se predau în contabilitate pentru calcularea salariului.
    Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabileşte în volum de 50% din salariu minus sumele impozitelor, care se reţin în modul stabilit. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se predă nota informativă  pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389.
    Calculul salariului lunar şi plata pentru a doua jumătate a lunii se face, de regulă, în baza fişelor personale sau listelor de calcul şi plată f.nr.49. În lista de calcul şi plată se  înscriu numerele de pontaj, numele şi iniţialele lucrătorilor, sumele salariilor şi indemnizaţiilor calculate, avansului plătit, impozitelor reţinute şi alte sume. Decontările cu personalul care  pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau din serviciu nu au loc în acelaşi timp, calculările  generale, plăţile în  perioada dintre calculări se fac în baza  listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Aceste sume  calculate şi plătite sînt incluse în lista de calcul şi plată  pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica “Suma pentru plată” în dreptul numelui respectiv se pune o liniuţă, iar suma plătită  se înscrie în rubrica “Plăţile din perioada dintre calculări”.
    Listele de calcul şi plată şi listele de plată sînt semnate de lucrătorii care au întocmit şi au controlat aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţiei şi contabilul-şef.
    În contabilităţile centralizate listele de calcul şi plată şi de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituţie deservită şi sînt semnate de către conducătorul instituţiei deservite respective, de conducătorul grupului de evidenţă şi de persoana care a întocmit aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creată contabilitatea centralizată şi de contabilul-şef în lista de plată (coperta) f.nr.427.
    La expirarea termenului de plată în lista de plată şi cea de calcul şi plată, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariul, casierul trebuie să pună ştampila sau să noteze în  scris “Deponat” şi să întocmească borderoul sumelor deponate.
    La sfîrşitul listei trebuie să facă o menţiune despre suma de salariu real plătită şi suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul pe lista de plată şi cea de calcul şi plată şi să semneze menţiunea. Dacă banii au fost eliberaţi nu de  casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o menţiune suplimentară “Banii pe listă au fost eliberaţi de – funcţia, semnătura, descifrarea semnăturii”. După o verificare minuţioasă a menţiunilor, făcute de casier în listele de plată şi de calcul şi de plată, şi calcularea sumelor eliberate şi depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmeşte un bon de plată, care  este perfectat în modul stabilit şi se înregistrează în registrul  documentelor de casă de încasări şi de cheltuieli. Pe listele de plată şi cele de calcul şi plată se indică data şi numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuţi la cheltuieli.
    În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului sumele depuse se predau în bancă în contul curent bugetar şi referitor la ele se întocmeşte un bon de plată.
    Pentru a avea informaţii despre salariul angajatului pentru perioadele trecute, se ţine fişa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informaţiile generale despre angajat, în fiecare lună se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri.
    Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic şi nescriptic şi sumele indemnizaţiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21, 17 şi al subcontului 198.
    În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte notă de contabilitate nr.5. În instituţiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul şi plată privind mijloacele speciale, se înscriu în f.nr.405 după totalurile privind mijloacele bugetare. La notă de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.).
    Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte şi se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul şi plata în care a fost inclus pentru calcul.
    178. În subcontul 181 “Decontări cu bursierii” se ţine evidenţa decontărilor privind bursele cu studenţii, aspiranţii şi doctoranzii instituţiilor de învăţămînt universitar, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi elevii colegiilor, şcolilor, audienţii cursurilor etc.
    Calculul şi plata burselor se face în listele de calcul şi plată o dată pe lună în baza ordinelor.
    Perfectarea listelor de calcul şi plată pentru plata burselor se face în modul descris în punctul 163 al prezentei instrucţiuni.
    Sumele burselor calculate se înscriu în creditul subcontului 181, iar în debitul acestui subcont se înregistrează sumele reţinerilor, burselor plătite şi a celor care nu au fost ridicate la timp.
    Conturile personale ale bursierilor se ţin pe formulare stabilite de ministerele şi departamentele respective.
    179. În subcontul 182 “Decontări privind mărfurile vîndute în rate” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii în baza mandatelor-angajament ale muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate de către organizaţiile de comerţ.
    Sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor privind mărfurile vîndute în rate se înregistrează în creditul subcontului 182 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile bugetare curente organizaţiilor de comerţ se  înscriu în debitul subcontului 182 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate se ţine pe fiecare organizaţie de comerţ aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).     Evidenţa sumelor reţinute pentru fiecare angajat se ţine în mandatele-angajament (angajamentele), iar în cazul în care un număr considerabil de muncitori  şi funcţionari din aceeaşi organizaţie au procurat mărfuri în rate – în borderoul reţinerilor din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile procurate în rate (f.nr.407). La sfîrşitul lunii înregistrările din fişele f.nr.292-a (registrul f.nr.292) sînt confruntate cu mandatele-angajament (angajamentele).
    180. În subcontul 183 “Decontări  privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor, în baza  cererii în scris a fiecărui angajat aparte, care a dorit să transfere salariul prin decontări fără numerar în depunerile personale la bancă.
    Cu sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru transferare în conturile de depuneri se creditează subcontul 183 şi se debitează subcontul 180.
    În debitul subcontului 183 se înscriu sumele transferate în bancă în conturile de depuneri ale muncitorilor şi funcţionarilor, creditîndu-se concomitent subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare bancă aparte pe fişa f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Cînd numărul deponenţilor este considerabil, evidenţa se ţine pe fiecare persoană şi bancă în balanţa de verificare f.nr.285.
    181. În subcontul 184 “Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu din însărcinarea muncitorilor şi funcţionarilor pentru achitarea ratelor de asigurare, în baza  contractelor de asigurare benevolă, prin decontări fără numerar cu companiile de asigurare.
    Reţinerea ratelor de asigurare din salariul muncitorilor şi funcţionarilor şi virarea lor în conturile companiilor de asigurare se face în baza listelor şi însărcinărilor transmise în contabilitatea instituţiei de către agentul de asigurări în ordinea stabilită.
    În creditul subcontului 184 se înregistrează sumele reţinute din salariu, debitîndu-se subcontul 180. Sumele transferate în contul companiei de asigurare din contul curent sau de decontări se înscriu în debitul subcontului 184 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 184 se ţine pe fiecare companie de asigurare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    182. În subcontul 185 “Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului” se ţine evidenţa cotizaţiilor de membru al sindicatului, reţinute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul.
    Reţinerea cotizaţiilor de membru al sindicatului se face în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a primi de la ei cotizaţiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar.
    Sumele reţinute din salariu pentru plata cotizaţiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile curente de decontări se înscriu în debitul subcontului 185 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 185 se ţine pe fiecare organizaţie sindicală pe fişa f.nr. 292-a (în registrul f.nr.292).
    183. În subcontul 186 “Decontări privind împrumuturile bancare” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea împrumutului primit în instituţia bancară, în conformitate cu ordinea în vigoare.
    În creditul subcontului 186 se înscriu sumele reţinute din  salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea  împrumutului, debituîndu-se subcontul 180. Cu sumele transferate  din conturile curente şi de decontări se debitează subcontul 186 şi se creditează subconturile conturilor corespunzătoare 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor cu muncitorii şi funcţionarii privind sumele  reţinute din salariu se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), în care se deschide un cont aparte pentru fiecare instituţie bancară care a acordat împrumut. Evidenţa sumelor reţinute pe fiecare debitor se ţine în ordinea expusă în punctul 165 al prezentei instrucţiuni.
    184. În subcontul 187 “Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri” se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii şi burse în baza titlurilor executorii şi a altor documente.
    Sumele reţinute din salarii şi burse, în baza titlurilor executorii şi a altor documente, se înregistrează în creditul subcontului 187 şi debitul subconturilor corespunzătoare 180, 181. În debitul subcontului 187 se înscriu sumele transferate din contul curent bugetar, creditîndu-se subconturile respective ale conturilor 09, 10, 11.
    Evidenţa analitică a decontărilor privind titlurile executorii şi alte documente se ţine pe fiecare destinatar indicîndu-se persoana sau instituţia, numărul, data şi termenul de valabilitate a titlului executoriu sau altui document, suma (procentul) reţinerilor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    185. În subcontul 188 “Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
    Sumele contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii reţinute din salariile angajaţilor şi care trebuie transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat se înregistrează în creditul subcontului 188 şi debitul subcontului 180.
    Transferarea contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare.
    Cheltuielile de casă a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor sînt reflectate la articolul 111.00 “Retribuirea muncii”.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 188 se ţine pe fişe f.nr.292-a sau în registrul nr.292.
    186. În  subcontul 189 “Alte decontări privind lucrările executate” se ţine evidenţa decontărilor privind sumele de onorar plătite personalului nescriptic (compozitorilor, artiştilor, autorilor) pentru lucrările şi reprezentaţiile în bază de contract  şi comenzi unice în emisiunile televizate, radio etc.
    În creditul subcontului 189 se înregistrează sumele onorarului calculat, debitîndu-se subconturile corespunzătoare ale conturilor 20, 21. În debitul subcontului 189 se înscriu impozitele reţinute în ordinea stabilită şi sumele de onorar plătite.
    Dacă e necesar a avea informaţii despre sumele de onorar plătite, pe fiecare beneficiar poate fi ţinută fişa informativă f.nr.417.
    Contul 19 “Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei”
    187. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a plăţii prestaţiilor de asigurări sociale.
    Contul 19 “Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei” se subdivizează în subconturile:
    190 „Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii”;
    192 “Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor”;
    198 “ Decontări privind contribuţiile  asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”.
    188. În subcontul 190 „Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii” se ţine evidenţa decontărilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării în străinătate privind plata indemnizaţiilor neimpozabilă în valută străină convertibilă, care nu are regim de salariu.
    Calcularea indemnizaţiilor personalului  misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se efectuează o dată pe lună şi este reflectată în evidenţă în ultima zi a lunii.
    Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea indemnizaţiilor sînt: ordine, tabelul de pontaj, care se ţine în modul stabilit de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. La sfîrşitul lunii în baza tabelului de pontaj se determină numărul total de zile lipsă şi frecvente. Tabelul de pontaj completat şi alte documente, în termenele stabilite, se predau in contabilitate pentru calcularea indemnizaţiei.
    Calcularea indemnizaţiilor personalului  misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se înregistrează în creditul subcontului 190 şi în debitul subcontului 200.
    În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte „nota de contabilitate 17 – borderou cumulativ privind plata indemnizaţiilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii”. La nota de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea indemnizaţiilor.
    Plata indemnizaţiilor personalului  misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se înregistrează în debitul subcontului 190 şi creditul subconturilor 100, 120.
    Evidenţa analitică a calculării indemnizaţiilor personalului  misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii se ţine pe fişe f.nr.292–a (în registrul nr.292).
    189. În subcontul 192 “Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor” se ţine evidenţa operaţiilor de încasare a plăţilor în plus de la beneficiarii de pensii şi indemnizaţii a sumelor primite de ei nelegitim.
    190. În subcontul 198 “Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor publice  cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
    În instituţiile publice calculul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în creditul subcontului 198 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21 şi se atribuie la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii". Calculul plăţii prestaţiilor de asigurări sociale plătite din contul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii, se reflectă în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 180.
    Transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare. Cheltuielile de casă pentru transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat ale instituţiilor publice sînt reflectate la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii".
    Contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat, minus cheltuielile efectuate din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11,12.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 198 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul nr.292).
    191. În subcontul 199 “Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale” se ţine evidenţa decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale.
    Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile publice se efectuează în luna calculării salariului, în mărime stabilită anual prin lege şi este reflectată în creditul subcontului 199 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20,21 art.116 „Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron”.
    Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală transferate de către instituţiile publice la Compania Naţională de Asigurări Medicale se reflectă în debitul subcontului 199 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09,10,11.
    Evidenţa analitică a calculării şi transferării primelor de asigurare obligatorie se ţine pe fişe f. nr. 292–a (în registrul f. nr. 292).
    192. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor reale, făcute de instituţii în legătură cu activităţile incluse în planul de cheltuieli şi cheltuielile din mijloacele primite din alte bugete.
    Cheltuieli reale se consideră cheltuielile de facto ale instituţiei, legalizate prin documente corespunzătoare, inclusiv cheltuielile privind conturile neachitate ale creditorilor, salariile calculate şi bursele.
    Evidenţa cheltuielilor din buget se ţine pe subdiviziunile clasificării bugetare.
    Evidenţa cheltuielilor reale se ţine în conturile 20 “Cheltuieli din buget” şi 21 “Alte cheltuieli”.
    193. Acest cont se subdivizează în subconturile:
    200 “Cheltuieli bugetare pentru întreţinera instituţiei şi pentru alte activităţi”;
    202 “Cheltuieli din contul altor bugete”;
    203 “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”;
    205 “Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului”.
    194. În subcontul 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi” se ţine evidenţa cheltuielilor reale pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi.
    Utilizarea mijloacelor bugetare se face în strictă conformitate cu planurile de cheltuieli aprobate.
    La sfîrşitul anului executorii (ordonatorii) de buget şi instituţiile subordonate acestora închid subcontul 200 prin trecerea cheltuielilor efective pe parcursul anului în debitul subcontului 230 sau subcontul 140, cu excepţia soldului din pasivul bilanţului la capitolul „Decontări”, cu excluderea subcontului 175.
    Dacă suma cheltuielilor reale din buget depăşeşte soldul de finanţare din subcontul 230 sau subcontul 140, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi.
    În contabilităţile centralizate evidenţa cheltuielilor reale se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor şi cheltuielilor reale f.nr.309-b, în care se deschid conturi aparte pe fiecare  articol de cheltuieli din paragraful corespunzător pentru toate instituţiile deservite, înregistrînd corespunzător pentru toate instituţiile deservite, înregistrînd în rubricile “Inclusiv pe instituţiile deservite” cheltuielile pe instituţii aparte. Pe  lîngă aceasta, pe unele articole de cheltuieli se evidenţiază literele prevăzute în dările de seamă contabile şi anumite directive.
    În registrul f.nr.309-b se ţine evidenţa extrasistematică a creditelor anuale cu împărţirea concomitentă pe trimestre în conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate şi evidenţa  schimbărilor introduse în devizele de cheltuieli pe parcursul anului în ordinea stabilită.
    La sfîrşitul lunii, în registru se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului.
    În cazurile în care reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor se efectuează în regie proprie, evidenţa cheltuielilor reale se ţine pe fiecare obiect în parte cu repartizarea pe elementele de cheltuieli: salarii, materiale, alte cheltuieli directe şi suplimentare.
    195. În subcontul 202 “Cheltuieli din contul altor bugete” se ţine evidenţa cheltuielilor făcute de către instituţii din contul altor bugete pentru activităţi care nu au fost prevăzute în planul de cheltuieli al instituţiei date.
    La sfîrşitul anului, ordonatorii principali de credite trec  cheltuielile din subcontul 202 în debitul subcontului 232, iar ordonatorii inferiori de credite – în debitul  subcontului 142.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe fiecare activitate şi pe articole de cheltuieli în registrul f.nr.294.
    196. În subcontul 203 “Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale” se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstruirea clădirilor şi edificiilor din contul mijloacelor  bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare.
    Dacă construcţia se execută în regie proprie, cu sumele cheltuielilor făcute se debitează subcontul 203 şi se creditează subconturile respective de mijloace băneşti, de decontări, de materiale de construcţie şi utilaj pentru montare, de decontări cu furnizorii şi antreprenorii. Dacă construcţia are loc în regie de  antrepriză, sumele cu care au fost achitate notele de plată pentru  lucrările executate la decontările cu furnizorii se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
    Dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) contractate pentru efectuarea lucrărilor de investiţii în construcţii se includ în costul obiectelor de construcţii prin înregistrarea în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 178.
    Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La  sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231 de către ordonatorii principali de credite sau  al subcontului 143 de către ordonatorii inferiori de credite.
    Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în  baza actelor de primire se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subcontului 250.
    Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, trec prin subcontul 203 în balanţa anului următor.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 203 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte cu repartizare pe elemente directe şi suplimentare.
    Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
    Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
    197. În subcontul 205 “Cheltuielile pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului” se ţine evidenţa cheltuielilor reale privind plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat.
    198. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    210 “Cheltuieli pentru distribuţie”;
    211 “Cheltuieli privind mijloacele speciale”;
    212 “Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”;
    213 “Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare”;
    214 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale”;
    215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe”;
    217 “Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie”;
    218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
    219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”.
    199. În subcontul 210 “Cheltuieli pentru distribuţie” se ţine evidenţa cheltuielilor care la momentul apariţiei nu pot fi raportate la anumite tipuri de lucrări (obiecte) sau la preţul de cost al anumitor tipuri de articole sau produse, atunci cînd se fabrică mai multe.
    Cheltuielile destinate pentru distribuţie pe parcursul lunii se înscriu în debitul subcontului 210 şi creditul subconturilor corespunzătoare. La sfîrşitul lunii aceste cheltuieli sînt repartizate în ordinea stabilită. Distribuţia cheltuielilor suplimentare în gospodăriile agricole auxiliare şi didactice – experimentale se face la sfîrşitul anului.
    Cheltuielile suplimentare, în funcţie de condiţiile concrete, sînt repartizate proporţional salariilor muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., sau materialelor consumate, sau totalităţi de cheltuieli directe.
    Cheltuielile pentru distribuţie se trec din creditul subcontului 210 în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    200. În subcontul 211 “Cheltuieli privind mijloace speciale” se ţine evidenţa cheltuielilor prevăzute în planul financiar al mijloacelor speciale. Utilizarea mijloacelor speciale se efectuează în ordinea stabilită pentru mijloacele bugetare.
    În acest subcont, prin decizia contabilului-şef, de asemenea, poate fi ţinută evidenţa cheltuielilor gospodăriilor auxiliare. În acest caz contul 08 nu se foloseşte.
    Sumele materialelor, mijloacelor băneşti consumate şi ale altor cheltuieli se înregistrează în debitul subcontului 211 şi creditul subconturilor corespunzătoare “Stoc de materiale”, “Mijloace băneşti”, “Decontări”.
    La sfîrşitul anului suma cheltuielilor făcute pe parcursul anului se trece din  creditul subcontului 211 în debitul subcontului 400.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile mijloacelor speciale şi pe articolele de cheltuieli în registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.297-b, iar în contabilităţile centralizate evidenţa acestor cheltuieli se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa cheltuielilor poate fi ţinută pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    201. În subcontul 212 “Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” se ţine evidenţa:
    cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor speciale;
    cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor alocate pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;
    cheltuielilor pentru construcţiile noi făcute din contul altor mijloace speciale;
    cheltuielilor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactice-experimentale care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor (achiziţionarea utilajului şi inventarului, investiţii capitale pentru construcţie).
    Cheltuielile atelierelor de producţie, gospodăriilor agricole auxiliare, care intră în preţul de cost al producţiei, precum şi cheltuielile legate de executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice, sînt ţinute la evidenţă în subconturile corespunzătoare ale contului 08.
    La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare, precum şi alte cheltuieli care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor, se trec din creditul subcontului 212 în debitul subconturilor 400, 246. Cheltuielile legate de obiectele de construcţie şi reconstrucţie neterminate şi terminate, dar care nu au fost date în exploatare, rămîn la balanţă în subcontul 212.
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în ordinea expusă în punctul 169 al prezentei instrucţiuni.
    202. În subcontul 213 „Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul ajutoarelor umanitare.
    Sumele cheltuielilor efectuate din contul ajutoarelor umanitare se înscriu în debitul subcontului 213 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 213 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 408.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici  f.nr.283.
    203. Subcontul 214 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale”.
    La acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor fondurilor speciale. Sumele cheltuielilor efectuate se  înscriu în debitul subcontului 214 şi creditul subconturilor corespunzătoare.
    La sfîrşitul anului, subcontul 214 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 235 “Mijloace din fondurile speciale”.
    Evidenţa analitică se ţine separat pe fiecare fond extrabugetar.
    204. În subcontul 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe de către instituţiile publice.
    Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe se înscriu în debitul subcontului 215 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 215 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 405, 409, 540, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici  f. nr. 283.
    205. În subcontul 217 “Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie” se ţine evidenţa cheltuielilor pentru serviciile social-culturale şi stimularea elevilor eminenţi, efectuate din contul vărsămintelor din veniturile activităţii de producţie, care au rămas în dispoziţia instituţiilor de învăţămînt tehnic-profesional.
    În debitul subcontului 217 se înregistrează sumele, cheltuite pentru activităţi aparte în ordinea stabilită, creditîndu-se subconturile 111, 120 etc. La sfîrşitul anului suma cheltuielilor reale efectuate se trece din creditul subcontului 217 în debitul  subcontului 402 “Venituri din activitatea de producţie a şcolilor  tehnico-profesionale”.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 217 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    206. În subcontul  218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se înscriu în debitul subcontului 218 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
    La sfîrşitul anului subcontul 218 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 406, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în fişe cu multe rubrici  f.nr.283.
    207. Subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”. În acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cu suma cheltuielilor efectuate se debitează subcontul 219 şi se creditează subcontul 157.
    Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 219. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 405.
    Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire predare se înregistrează în debitul subconturilor 010,011 şi creditul subcontului 250.
    Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, sînt trecute în anul următor.
    Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 219 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
    Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
    208. Contul 23 este folosit de către ordonatorii principali de credite. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    230. “Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”;
    231 “Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”;
    232 “Finanţarea din contul altor bugete”;
    234 “Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială”;
    235 “Mijloace din fondurile  speciale”;
    238 “Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei”.
    209. În subconturile 230 “Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi”, 231 “Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” şi 232 “Finanţarea din contul altor bugete” se ţine evidenţa finanţării din contul bugetelor.
    În creditul subconturilor 230-232 se înregistrează:
    - sumele mijloacelor primite;
    - sumele surplusurilor de materiale depistate şi sumele mijloacelor primite de la arendaşi (pentru energia electrică, termică, telefon, apă, canalizare).
    În debitul subconturilor 230-232 se înregistrează:
    - sumele mijloacelor rechemate;
    - sumele cheltuielilor decontate la sfîrşitul anului în baza dărilor de seamă anuale;
    - sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi datoriilor compromise.
    După închiderea anuală a cheltuielilor efective, în creditul subcontului 230 rămîn restanţele mijloacelor băneşti, sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate la sfîrşitul anului.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 230 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283, conform indicilor prevăzuţi în nota informativă “Despre circulaţia sumelor de finanţare din buget”.
    Evidenţa pentru subconturile 231 şi 232 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    210. În subcontul 234 “Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială” se  ţine evidenţa mijloacelor finanţate din veniturile cu destinaţie specială.
    La efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor cu destinaţie specială în limita surselor aprobate se întocmeşte formula contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 15, 17, 19 şi creditul subcontului 094, concomitent se înregistrează formula contabilă secundară debit subcontul 404 şi creditul subcontului 234.
    La sfîrşitul anului în debitul subcontului 234 sînt trecute cheltuielile din contul mijloacelor cu destinaţie specială care se atribuie la subcontul 200 în limitele sumelor din subcontul 234.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr.292).
    211. În subcontul 235 “Mijloace din fondurile speciale” se ţine evidenţa mijloacelor din fondurile speciale acumulate pentru efectuarea cheltuielilor instituţiei şi alte activităţi.
    În creditul subcontului 235 “Mijloace din fondurile speciale” se înregistrează încasarea veniturilor fondurilor speciale.
    La sfîrşitul anului, în debitul subcontului 235 sînt trecute cheltuielile efective din contul mijloacelor fondurilor speciale (subcontul 214).
    Evidenţa analitică se ţine separat, pe fiecare fond special, în Registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.309-p şi în Registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr.292.
    212.  În subcontul 238 “Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei” se ţine evidenţa finanţării primite în conformitate cu ordinea în vigoare din alte surse – ajutorul umanitar, primit de la alte state şi guverne, de la agenţii economici şi persoane  particulare, şi mijloacele fondului resurselor financiare suplimentare ale organelor autoadministraţiei publice locale alocate pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi.
    Subcontul 238 se creditează cu sumele mijloacelor intrate.
    La sfîrşitul anului în debitul subcontului 238 sînt trecute cheltuielile reale din buget (contul 200) în limitele sumelor din  subcontul 238 şi cheltuielile din contul mijloacelor fondului resurselor financiare suplimentare ale organelor administraţiei publice locale şi alte surse (subcontul 213).
    Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
    213. Contul 24 “Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială” este subdivizat în subconturile:
    246 “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”;
    248 “Credite bancare”.
    214. În subcontul 246 “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei” se ţine evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială, repartizate pentru finanţarea cheltuielilor determinate de legislaţia în vigoare.
    În instituţiile de cercetări ştiinţifice în acest subcont se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate din sumele excedentului bugetar privind lucrările de cercetări ştiinţifice executate în baza contractelor economice, de la vînzarea licenţelor pentru invenţiile realizate în organizaţia dată, precum şi de la comercializarea utilajului de prisos şi retras etc.
    În instituţiile de învăţămînt universitar şi mediu special în subcontul 246 se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor alocate în ordinea stabilită pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale.
    Sumele intrate în fondul pentru dezvoltarea instituţiei se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare şi creditul subcontului 246.
    Cheltuielile făcute pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului din contul fondului pentru dezvoltarea instituţiei se ţin la evidenţă în subcontul 212. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare se înregistrează în debitul subcontului 246.
    Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 246 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    215. În subcontul 248 “Credite bancare” se ţine evidenţa sumelor de credite pe termen lung şi pe termen scurt primite de la instituţiile bancare.
    Modul de creditare, de legalizare şi rambursare a creditelor este reglementat de legislaţia în vigoare, regulamentele băncilor şi contractele de credit.
    Sumele creditelor primite pe termen lung şi pe termen scurt sînt reflectate în creditul subcontului 248 şi debitul subcontului 111.
    Cheltuielile din contul creditelor pe termen lung şi pe termen scurt privind organizarea şi lărgirea bazei tehnico-materiale sînt reflectate în creditul subcontului 111 şi debitul subconturilor 120, 150, 178 etc.
    Creditele sînt folosite pentru scopurile prevăzute în planul de venituri şi cheltuieli.
    La rambursarea creditelor bancare pe termen lung şi pe termen scurt se debitează subcontul 248 şi se creditează subcontul 111.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 248 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.238 pe tipurile de credite şi băncile care le-au acordat.
    216. În subcontul 250 se ţine evidenţa investiţiilor în fondul mijloacelor fixe, care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei. La punerea în funcţiune a noilor obiecte de construcţie, de organizare a teritoriului şi de amenajare a pădurilor se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
    Achiziţionarea mijloacelor fixe se înregistrează în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20 şi 21 (vezi punctul 52 al prezentei instrucţiuni).
    La primirea gratuită a mijloacelor fixe se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
    La retragerea, lichidarea şi predarea gratuită a mijloacelor fixe se debitează subcontul 250 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale contului 01.
    În subcontul 250 este reflectat şi costul documentaţiei privind proiectele-tip.
    La primirea documentaţiei privind proiectele-tip concomitent cu trecerea la cheltuieli, se fac înregistrări în debitul subcontului 019 şi creditul subcontului 250. La scoaterea din cont a acestei documentaţii se debitează subcontul 250 şi se creditează subcontul 019.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 250 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283 conform indicilor privind intrările şi ieşirile mijloacelor fixe, consemnaţi în darea de seamă anuală cu privire la circulaţia mijloacelor fixe (f.nr.5).
    Contul 26 “Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” este subdivizat în subconturile:
    260 “Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”;
    265 “Fondul investiţional”.
    217. În subcontul 260 “Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” se ţine evidenţa valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei.
    Costul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei achiziţionale se înregistrează în creditul subcontului 260 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21. Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei scoase din folodinţă se înregistrează în debitul subcontului 260 şi creditul subconturilor 071 şi 073.
    Soldul subcontului 260 trebuie să coincidă cu suma soldurilor subconturilor 070, 071, 072, 073.
    Evidenţa pentru subcontul 260 se ţine în registrul f.nr.308.
    Subcontul 265 “Fondul investiţional” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea fondurilor investiţionale create în conformitate cu actele normative în vigoare şi este un subcont de pasiv. În creditul acestui subcont se reflectă crearea fondurilor de investiţii, iar în debit – utilizarea (restituirea) răscumpărarea, stingerea şi vînzarea lor.
    Soldul acestui subcont este creditor şi reprezintă soldul fondurilor de investiţie la finele perioadei de gestiune.
    Evidenţa analitică pentru subcontul  265 se ţine pe fiecare fond investiţional, surse de constituire şi destinaţii – (în registrul f. nr. 292).
    218. În contul 28 se ţine evidenţa realizării articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale, producţiei tipărite, a serviciilor prestate, precum şi a comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract.
    Gospodăriile auxiliare, care nu folosesc acest cont, ţin evidenţa sumelor obţinute în urma comercializării produselor finite în subcontul 400.
    219. Contul 28 este subdivizat în subconturile:
    280. “Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)”;
    281. “Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)”;
    282. “Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract”.
    220. În subcontul 280 “Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)” se ţine evidenţa comercializării articolelor, fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a comercializării producţiei tipărite şi a serviciilor prestate.
    În creditul subcontului 280 se înregistrează sumele articolelor, producţiei tipărite finite comercializate şi serviciilor prestate la preţuri de livrare, debitîndu-se subconturile 111 sau 120.
    În debitul subcontului 280 se înscrie preţul de cost real al articolelor şi producţiei tipărite finite comercializate, creditîndu-se subcontul 030. Cu preţul de cost al serviciilor prestate, pentru care au fost emise şi prezentate notele de plată pentru a fi achitate, se debitează subcontul 280 şi se creditează subcontul 080.
    Soldul de credit în subcontul 280 indică suma venitului, iar cel de debit – pierderile în urma comercializării articolelor, producţiei tipărite şi prestării serviciilor.
    Rezultatele comercializării la sfîrşitul anului de gestiune sînt raportate la subcontul 210.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 280 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    221. În subcontul 281 “Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)” se ţine evidenţa comercializării produselor gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico-experimentale.
    În creditul subcontului 281 se înregistrează sumele produselor comercializate cu preţul de livrare, debitîndu-se subconturile 111,120.
    În debitul subcontului 281 se înscrie preţul de cost planificat al produselor comercializate, creditîndu-se subcontul 031.
    La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor comercializate se corectează conform preţului de cost real prin trecerea în debitul subcontului 281 (din creditul subcontului 081) a diferenţei dintre preţul de cost al produselor şi preţul de cost planificat în volumul care revine produselor comercializate. Excedentul de cheltuieli se înregistrează cu numere pozitive, iar economisirea – cu numere negative (cu cerneală roşie).
    Soldul pe credit al acestui subcont indică suma venitului iar pe debit – pierderile la realizarea produselor.
    Rezultatele de la sfîrşitul anului sînt raportate la subcontul 410.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 281 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    222. În subcontul 282 “Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract” se ţine evidenţa lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie executate şi predate clienţilor în bază de contract.
    În creditul subcontului 282 se înregistrează costul real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie al notelor de plată prezentate clientului pentru a fi achitate conform preţului prevăzut în contract, debitîndu-se subcontul 154.
    În debitul subcontului 282 se înregistrează preţul de cost real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie pe temă, executate şi predate clientului, creditîndu-se subcontul 082.
    Deconectarea rezultatelor comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie, executate în bază de contract, se face pe temele finalizate şi predate clienţilor conform proceselor-verbale.
    Venitul obţinut este repartizat în modul stabilit de lege, făcîndu-se înregistrări în debitul subcontului 282 şi creditul subconturilor 246, 173.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 283 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    223. Acest cont este subdivizat în subconturile:
    400 “Venituri din mijloacele speciale”;
    402 “Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale”;
    404 “Venituri cu destinaţie specială”;
    405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”;
    406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
    408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare”;
    409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
    224. În subcontul 400 “Venituri din mijloace speciale” se ţine evidenţa veniturilor din mijloacele speciale care, în conformitate cu regulamentele în vigoare, rămîn la dispoziţia instituţiilor şi pot fi cheltuite în anumite scopuri pe lîngă creditele din buget. Mijloace speciale ale instituţiei se consideră: arenda şi chiria, veniturile de la exploatarea transportului, plata încasată pentru vizitarea muzeelor şi expoziţiilor, veniturile din activitatea de producţie a gospodăriilor auxiliare, plata pentru arenda încăperilor şi alte tipuri de mijloace speciale.
    Venituri din mijloacele speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum şi pot fi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale.
    La plata banilor prin intermediul băncii de economii contabilitatea eliberează plătitorului ordin de încasare a numerarului de forma stabilită.
    Primirea banilor în numerar în casa instituţiei se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, omologate în ordinea stabilită.
    Veniturile din mijloacele speciale pot fi primite şi de către o persoană împuternicită printr-un ordin pe instituţie. În acest caz primirea banilor în numerar se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF.     Banii primiţi pe chitanţe trebuie, pe parcursul a trei zile de la primire, să fie predaţi în contul curent pentru mijloace speciale în instituţia bancară. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea prealabilă în contul curent la instituţia bancară, nu este admisă.
    În creditul subcontului 400 se înregistrează:
    sumele de arendă şi chirie calculate, pentru exploatarea transportului şi alte servicii. În aceste cazuri se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subconturile 111, 114, 120.
    În gospodăriile auxiliare în care nu sînt utilizate subconturile 080, 081 în creditul subcontului 400 se înscrie costul articolelor fabricate şi al produselor, debitîndu-se subconturile 030, 031.
    În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (din contul subcontului 211):
    sumele alocate în fondul de premiere pentru plata premiilor lucrătorilor instituţiilor cultural-educative, creditîndu-se subcontul 240;
    sumele excedentului bugetar transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111);
    sumele datoriilor compromise şi lipsurilor, primite din contul instituţiei. În acest caz se creditează subconturile corespunzătoare de materiale şi cele de decontări.
    Evidenţa operaţiilor de calculare a veniturilor se ţine în borderoul cumulativ f.nr.409 (notă de contabilitate nr.14).
    Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe fiecare tip de mijloace speciale în registrul f.nr.297-b, iar în contabilităţile centralizate se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa veniturilor se poate ţine şi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    225. În subcontul 402 “Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale” se ţine evidenţa veniturilor din activitatea atelierelor didactice de producţie şi mijloacelor intrate la dispoziţia instituţiilor de învăţămînt, obţinute în urma practicii de producţie a elevilor în întreprinderi şi instituţii, pentru lărgirea bazei de învăţămînt, îmbunătăţirea deservirii social-culturale a elevilor, stimularea celor mai buni elevi şi premierea lucrătorilor.
    În creditul subcontului 402 se înregistrează veniturile intrate în urma activităţii atelierelor didactice de producţie şi mijloacelor obţinute din practica de producţie a elevilor în întreprinderi şi organizaţii, debitîndu-se subcontul 280 sau 153.
    În debitul subcontului 402 la sfîrşitul anului sînt trecute cheltuielile din creditul subcontului 217.
    Evidenţa analitică pentru subcontul 402 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
    226. În subcontul 404 “Venituri cu destinaţie specială” se ţine evidenţa veniturilor cu destinaţie specială (taxele consulare şi alte încasări care se includ în executarea de casă a bugetului conform legislaţiei în vigoare).
    În creditul subcontului 404 se înregistrează încasarea veniturilor cu destinaţie specială la contul curent.
    La efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor cu destinaţie specială se întocmeşte formula contabilă debit subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 15, 17, 19 şi creditul subcontului 094, concomitent se înregistrează formula contabilă secundară debit subcontul 404 şi creditul subcontului 234.
    Soldul creditor al subcontului 404 trebuie să corespundă soldului de mijloace cu destinaţie specială a subconturilor 094 şi 124.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr. 292).
    227. În subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În creditul subcontului 405 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute sub formă de  transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 405 şi creditarea subcontului 215.
    Evidenţa analitică a veniturilor din mijloacele obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    228. În subcontul  406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
    În creditul subcontului 406 şi debitul subcontului 119 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din asistenţă tehnică se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 406 şi creditarea subcontului 218.
    Evidenţa analitică a veniturilor mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    229. În subcontul 408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din ajutoare umanitare.
    În creditul subcontului 408 şi debitul subcontului 116 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din ajutoare umanitare.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din ajutoare umanitare se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 408 şi creditarea subcontului 213.
    Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    230. În subcontul  409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    În creditul subcontului 409 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 409 şi creditarea subcontului 215.
    Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
    231. În acest cont se ţine evidenţa rezultatelor obţinute din comercializarea produselor, articolelor fabricate, serviciile prestate, totalurile diferenţelor investiţiilor financiare ale instituţiei în depozitele băncilor, hîrtiile de valoare ale instituţiilor şi organizaţiilor, obligaţiile cu dobîndă ale împrumutului de stat.
    Rezultatele financiare se decontează în ordinea stabilită.
    232. În subcontul 530 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe .
    În debitul subcontului 530 şi creditul subcontului 118 se înregistrează transferul mijloacelor sub formă de împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 18 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
    Evidenţa analitică a împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 292.
    233. În subcontul 540 „împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale.
    În creditul subcontului 540 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor de la organisme internaţionale obţinute din împrumuturi externe.
    Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale”.
    Evidenţa analitică a împrumuturilor externe obţinute de la organismele internaţionale  se ţine în registrul f. nr. 292.
    234. În conturile în afara bilanţului se ţine evidenţa bunurilor aflate provizoriu în instituţie şi care nu-i aparţin (mijloace fixe arendate, valori materiale primite în custodie sau pentru prelucrare), precum şi a formularelor de valoare, biletelor de repartizare la casele de odihnă şi sanatorii etc. Evidenţa în conturile în afara bilanţului se ţine conform sistemului simplu.
    Toate valorile în mărfuri şi materiale, precum şi mijloacele fixe arendate, ţinute la evidenţă în conturile în afara bilanţului, sînt inventariate în ordinea şi termenele stabilite pentru valorile ţinute la evidenţă în bilanţ.
    Pentru evidenţa bunurilor indicate se folosesc următoarele conturi în afara bilanţului:
    01 “Mijloace fixe arendate”. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe primite în arendă sau în amanet de la persoane juridice şi fizice în baza unui contract, conform valorii prevăzute în contractul de arendă (amanet).
    Evidenţa analitică a mijloacelor fixe arendate (primite în amanet) se ţine pe fiecare obiect al mijloacelor fixe (cu numerele de inventar ale arendatorului, amanetorului pe fişe f.nr.296-a).
    02 “Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale primite de către instituţie în custodie, inclusiv a utilajului special, achiziţionat pentru executarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte.
    Evidenţa analitică în mărfuri şi materiale primite în custodie se ţine pe instituţiile-proprietar, tipuri, calitate şi locurile de depozitare conform preţurilor contractuale sau de achiziţionare. În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa materiei prime şi materialelor pentru a fi prelucrate, conform preţurilor prevăzute în contracte.
    Evidenţa analitică se ţine pe clienţi, tipul, calitatea materialelor şi locul lor de aflare.
    Evidenţa pentru contul 02 se ţine pe fişe f.nr.296-a.
    03 „Mijloace băneşti transmise în custodie”. În acest cont se ţine plata cauţiunii sub formă de sumă de bani depusă pentru garantarea executării de către misiunile diplomatice a obligaţiunii pentru plata chiriei în baza contractelor încheiate cu locator pentru închirierea spaţiilor (apartamentelor) pentru angajaţii misiunilor diplomatice. Plata cauţiunii pentru închirierea spaţiilor (apartamentelor) se reflectă în contul 03 cu semnul „plus”, iar restituirea sumelor de către locator se reflectă cu semnul „minus”.
    Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se locatorul, data şi suma depusă pentru plata cauţiunii.
    04 “Formulare de valoare”. În acest cont se ţine evidenţa formularelor de valoare care se află la păstrare şi sînt eliberate spre deconectare – chitanţiere, atestate, diplome, formulare ale adeverinţelor etc. – în conformitate cu nomenclatoarele aprobate de către ministere şi departamente.
    Evidenţa analitică a formularelor de valoare se ţine pe fiecare tip de imprimate şi locurile de depozitare în registrul de evidenţă a formularelor de valoare f.nr.448.
    05 “Restanţe anulate ale debitorilor insolvabili”. În acest cont se ţine evidenţa restanţelor debitorilor insolvabili pe parcursul a cinci ani din momentul anulării, pentru a urmări posibilitatea perceperii forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a debitorilor. Sumele primite pentru rambursarea acestor datorii sînt decontate şi predate în venitul bugetului respectiv.
    Evidenţa analitică se ţine pe fişa f.nr.292-a, indicîndu-se numele, prenumele debitorului.
    06 “Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale plătite de organul superior şi expediate instituţiilor din sistemul său, care sînt finanţate din alte bugete.
    La parvenirea în organul superior a confirmării de la instituţia-destinatar al încărcăturii, că valorile indicate sînt reflectate în evidenţă, costul lor este scos din acest cont.
    Evidenţa analitică a valorilor materiale plătite în mod centralizat se ţine în registrul f.nr.322 pe fiecare instituţie – destinatar al încărcăturii.
    07 “Restanţele studenţilor şi elevilor pentru valorile materiale nerestituite”. În acest cont se ţine evidenţa restanţelor elevilor şi studenţilor pentru uniformele, lenjeria, uneltele şi alte bunuri nerestituite de ei.
    Scoaterea de la balanţa instituţiei de învăţămînt a valorilor materiale care sînt trecute după elevii şi studenţii eliminaţi se efectuează în baza ordinului de exmatriculare. Valorile materiale nerestituite de elevi şi studenţi sînt luate la evidenţă în afara bilanţului, ei fiind reclamaţi în justiţie în modul stabilit.
    Evidenţa analitică pentru contul 07 se ţine pe fiecare elev şi student pe fişe f.nr.292-a.
    08 “Premii şi cupe sportive transmisibile”. În acest cont se ţine evidenţa premiilor, cupelor transmisibile, instituite de diverse organizaţii şi primite de la ele pentru premierea echipelor învingătoare. Premiile, cupele se ţin în evidenţă pe parcursul întregii perioade de aflare în instituţia dată.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect şi valoarea lui pe fişe f.nr.296-a.
    09 „Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative”. În acest cont se ţine evidenţa datoriilor instituţiilor publice îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative. Datoriile îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative se înregistrează în contul 09 cu semnul „plus”, iar datoriile dezgheţate conform actelor normative şi legislative  - cu semnul „minus”.
    Datoriile dezgheţate urmează a fi reflectate în formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”.
    Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se denumirea agentului  economic, data îngheţării datoriei, actul normativ şi legislativ, conform cărui a fost îngheţată sau eşalonată datoria, data eşalonării, suma.
    10 „Indemnizaţie unică acordată tinerilor specialişti, conform legislaţiei în vigoare”. În acest cont, pe parcursul a trei ani, se ţine evidenţa sumelor indemnizaţiilor achitate de la bugetul de stat tinerilor specialişti, angajaţi în cîmpul muncii conform repartizării în instituţiile publice.
    În cazul concedierii tînărului specialist, din iniţiativă proprie sau pentru fapte culpabile, pînă la expirarea a trei ani de activitate, acesta urmează să restituie pînă la data concedierii sumele primite sub formă de indemnizaţie unică. Suma indemnizaţiei ce urmează a fi restituită se depune pe contul instituţiei, şi ulterior se transferă la bugetul de stat.
    Evidenţa analitică a sumelor achitate, în sumă totală, se ţine în f.nr.292-a.
    13 “Împrumuturi acordate muncitorilor şi funcţionarilor”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa împrumuturilor acordate de bancă.
    Evidenţa împrumuturilor se ţine pe fiecare instituţie bancară, care a acordat împrumutul, pe fişe f.nr.292-a.
    14 “Valori primite în custodie de la condamnaţi”.
    În acest cont se ţine evidenţa valorilor şi hîrtiilor de valoare, aparţinînd persoanelor care se află în instituţiile de muncă corecţională, primite în custodie.
    În acest cont se ţine evidenţa valorilor şi hîrtiilor de valoare, percepute de la cetăţeni în timpul arestului, cu excepţia valorilor care constituie corpuri delicte.
    Evidenţa analitică se ţine pe fiecare persoană condamnată (arestată) în fişe f.nr.292-a.
    18 „Împrumuturi recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
    19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale”  se ţine evidenţa soldului datoriilor la împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale.
    30 „Cota-parte a garanţiilor emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii  teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele preferenţiale”.
    În acest cont se ţine evidenţa cotei-părţi a garanţiilor  bancare emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii  teritoriale autonome cu statut juridic special pentru creditele preferenţiale. Pe măsura încheierii contractelor cu instituţiile financiare pentru acordarea creditelor preferenţiale se micşorează contul 30.
    31 ,,Cota-parte a creditelor preferenţiale eliberate  de către instituţiile financiare în baza scrisorilor de garanţie emise de către Consiliile raionale, municipale, Comitetul executiv al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special”.
    În acest cont se ţine evidenţa cotei-părţi a creditelor preferenţiale pentru cheltuielile de capital eliberate  de către instituţiile financiare, care urmează a fi rambursate de către autoritatea executivă. Temei pentru luarea la evidenţă a sumei respective servesc contractele încheiate  între beneficiarii creditelor, Consiliul raional şi instituţia financiară. Pe măsura rambursării cotei-părţi a creditelor preferenţiale garantate se micşorează contul extrabilanţier 31.
    50 „Cota-parte  la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor  publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”. În acest cont se reflectă sumele transferate de către instituţiile publice sub formă de cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor  publice prin ipoteca imobiliară, cu indicarea listei persoanelor pentru care se efectuează transferul.
    Drept bază pentru scoatere din evidenţa contabilă a cotei-părţi la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, servesc documentele care confirmă dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ, prezentate de către persoanele pentru care s-a efectuat transferul.

    1. Decontările între ministere, departamente, direcţii (secţii) ale organelor autoadministraţiei publice locale (beneficiari) şi furnizori privind aprovizionarea centralizată cu valori materiale a instituţiilor se fac prin intermediul beneficiarului.
    2. Recepţia valorilor materiale parvenite prin sistemul aprovizionării centralizate are loc în ordinea stabilită.
    3. Instituţia-destinatar al încărcăturii, din momentul primirii de la beneficiar a avizului privind expedierea în adresa ei de către furnizor a valorilor materiale, este obligată să supravegheze sosirea lor şi să comunice beneficiarului despre primirea şi luarea la evidenţă a acestor valori. Dacă valorile materiale nu au fost primite într-o perioadă de timp suficientă pentru transportarea lor, acest fapt trebuie comunicat beneficiarului, pentru a se lua măsuri în vederea căutării şi livrării lor destinatarului.
    Dacă evidenţa executării devizului de cheltuieli a instituţiei se ţine într-o contabilitate centralizată, beneficiarul trebuie să comunice în contabilitate despre expedierea valorilor materiale în adresa instituţiei-destinatar al încărcăturii. Contabilitatea centralizată instituie controlul asupra recepţionării valorilor materiale şi comunică beneficiarului despre luarea lor la evidenţă.
    4. Decontările cu furnizorii pentru valorile materiale primite prin sistemul de aprovizionare centralizată a instituţiei sînt ţinute la evidenţă de către beneficiar în subcontul 178. La achitarea notei de plată a furnizorului beneficiarul debitează subcontul 178 şi creditează subcontul 090 sau 101.
    5. În baza actelor justificative (notelor de plată, scrisorilor de trăsură etc.), primite de la furnizor pentru valorile expediate destinatarului încărcăturii, beneficiarul înregistrează suma acestor valori în debitul subcontului 140 şi creditul subcontului 178. Concomitent, beneficiarul trimite instituţiei-destinatar al încărcăturii sau contabilităţii centralizate un aviz de formare stabilită de ministerul (departamentul) respectiv. La aviz se anexează copia notei de plată a furnizorului pentru valorile materiale expediate în adresa destinatarului încărcăturii.
    6. Contabilitatea destinatarului încărcăturii la primirea avizului şi copiei notei de plată a furnizorului pentru valorile materiale expediate în adresa destinatarului încărcăturii efectuează următoarele înregistrări:
    cu suma utilajului primit sau a altor obiecte care intră în componenţa mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi cu uzură rapidă, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei debitează subconturile corespunzătoare ale contului 01 sau subconturile 070, 072 şi creditează subconturile 140, 246, 230. Concomitent, se fac înregistrări secundare în debitul subcontului 200 sau 214 şi creditul subcontului 250 sau 260;
    cu suma materialelor recepţionate sau a ambalajului returnabil debitează subconturile corespunzătoare ale contului 06 şi creditează subconturile 140, 230;
    cu suma valorilor materiale expediate de furnizor, dar care n-au fost primite la momentul remiterii avizului, debitează subcontul 068 şi creditează subcontul 140 sau subconturile 246, 230.
    La primirea acestor valori se debitează subconturile corespunzătoare de valori materiale şi se creditează subcontul 068. La primirea mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se fac înregistrări secundare.
    7. Beneficiarul înregistrează în debitul subcontului 178 (furnizorul sau oganizaţia de transport) şi creditul subcontului 140 al instituţiei subordonate suma lipsei şi deteriorării valorilor sau incompletului obiectelor, descoperite la primirea lor de către destinatarul încărcăturii, în baza actelor întocmite în formă legală, primite de la destinatar.
    8. La expedierea ambalajului folosit furnizorului contabilitatea destinatarului încărcăturii trimite beneficiarului pentru decontări cu furnizorul toate documentele care confirmă expedierea ambalajului şi indică cantitatea, preţul şi valoarea lui. Aceste operaţii sînt înregistrate de către destinatarul încărcăturii în debitul subconturilor 140, 230 şi creditul subcontului 066 conform sumei valorii ambalajului folosit. Beneficiarul înregistrează aceste operaţii în modul următor:
    la primirea documentelor de la destinatarul încărcăturii privind ambalajul utilizat expediat şi la prezentarea notei de plată furnizorului se debitează subcontul 178 cu suma din nota de plată şi se creditează subcontul 140 cu suma diferenţei dintre preţul de achiziţionare a ambalajului şi preţul cu care ambalajul a fost restituit furnizorului se debitează subcontul 200 şi se creditează subcontul 140;
    la primirea banilor pentru ambalajul folosit se debitează subcontul 090 sau 101 şi se creditează subcontul 178. Sumele intrate în cont se varsă în venitul bugetului din care este finanţat beneficiarul:
    - Dacă sumele incasate se referă la ambalajul achiziţionat în anul curent, la sumele transferate la buget se debitează subcontul 230 şi se creditează subcontul 090 sau 101. Această operaţiune se reflectă în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice” în „Informaţia privind rulajul sumelor finanţate din buget conform subconturilor 230,231 şi 234 (140 şi 143)” în rîndul 808 „Finanţat în cursul anului (trimestrului)” cu semnul „minus”.
    - Dacă sumele încasate se referă la ambalajul achiziţionat în anul trecut, concomitent cu formula contabilă aferentă primirii banilor pentru ambalajul folosit se debitează subcontul 230 şi se creditează subcontul 173.     Această operaţiune se reflectă în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice” în „Informaţia privind rulajul sumelor finanţate din buget conform subconturilor 230,231 şi 234 (140 şi 143)” în rîndul 800 „Trecut la contul 173 „Decontări privind plăţile la buget”. La efectuarea transferului mijloacelor la buget se debitează subcontul 173 şi se creditează subcontul 090.
    9. În cazurile în care instituţia-destinatar al încărcăturii nu se subordonează nemijlocit ordonatorului principal de credite (beneficiarului), ultimul ţine evidenţa operaţiilor de aprovizionare centralizată cu valori materiale a acestei instituţii prin intermediul ordonatorului, căruia i se subordonează această instituţie.
    Ordonatorul principal de credite (beneficiarul), în legătură cu aceste operaţii, expediază ordonatorului inferior de credite copia avizului de expediere a valorilor materiale în ordinea aprovizionării centralizate instituţiei subordonate lui; concomitent suma valorilor materiale expediate este raportată la decontările privind finanţarea cu ordonatorul inferior în debitul subcontului 140.
    Ordonatorul inferior de credite, la primirea copiilor avizelor despre plata în mod centralizat a valorilor materiale încărcate pentru expediere instituţiilor, care-i sînt subordonate nemijlocit, reflectă acest fapt în evidenţă la debitul subcontului 140 în activ (decontări privind finanţarea instituţiilor subordonate) şi creditul subcontului 140 în pasiv (decontări pentru finanţare cu ordonatorul superior de credite).
    10. În rapoartele financiare, operaţiunile de aprovizionare centralizată se reflectă după cum urmează:
    Beneficiarul şi destinatarul încărcăturii reflectă operaţiunile respective în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”. Beneficiarul completează coloniţele „Aprobat iniţial pe an”, „Precizat pe an”, „Precizat pe perioada de gestiune” şi „Executat”. Destinatarul încărcăturii completează numai coloniţa „Cheltuieli efective”. Şi beneficiarul, şi destinatarul încărcăturii argumentează operaţiunea dată în Nota explicativă la Raportul trimestrial/anual despre executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate de la buget.
    11. Decontările cu furnizorul pentru valorile materiale primite prin sistemul aprovizionării centralizate a instituţiilor sînt ţinute la evidenţă de către beneficiar în subcontul 178. La achitarea notei de plată a furnizorului beneficiarul debitează subcontul 178 şi creditează subcontul 090 sau 101.
    12. În baza actelor justificative (notelor de plată, scrisorilor de trăsură etc.) pentru valorile materiale expediate destinatarului încărcăturii, beneficiarul înregistrează suma acestor valori în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 178. Totodată se fac înregistrări în contul în afara bilanţului 06 “Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată” în registrul f.nr.322 pe instituţiile-destinatari ai încărcăturii. Beneficiarul expediază contabilităţii destinatarului un aviz în forma stabilită de ministerul (departamentul) respectiv. La aviz se anexează copia notei de plată a furnizorului pentru valorile materiale expediate.
    13. La primirea avizului şi notei de plată a furnizorului pentru valorile materiale expediate contabilitatea destinatarului încărcăturii face următoarele înregistrări:
    cu suma utilajului primit sau a altor obiecte care intră în componenţa mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei debitează subconturile corespunzătoare ale contului 01 sau subconturile 070, 072 şi creditează subconturile 250 sau 260;
    cu suma materialelor primite sau a ambalajului utilizat debitează subconturile corespunzătoare ale contului 06 şi creditează subcontul 140 sau 230;
    cu suma valorilor materiale expediate de furnizor la adresa destinatarului încărcăturii, care n-au fost preluate la momentul primirii avizului, debitează subcontul 068 şi creditează subconturile 140, 230.
    La recepţionarea acestor valori se fac următoarele înregistrări:
    a) cu suma utilajului primit sau a altor obiecte care intră în componenţa mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 01 sau subcontul 070 ori 072 şi se creditează subcontul 250 sau 260. Concomitent, se fac înregistrări contabile în debitul subconturilor 140, 246, 230 şi creditul subcontului 068;
    b) cu suma materialelor primite sau ambalajului folosit se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 06 şi se creditează subcontul 068.
    14. Contabilitatea destinatarului încărcăturii, la primirea valorilor materiale, este obligată să expedieze imediat beneficiarului avizul de răspuns despre luarea la evidenţă a valorilor materiale, intrate prin sistemul aprovizionării centralizate.
    La primirea de la contabilitatea destinatarului încărcăturii a avizului de răspuns, precum şi a proceselor-verbale despre lipsa şi deteriorarea valorilor materiale sau incompletul obiectelor, descoperite la preluarea valorilor materiale, beneficiarul face următoarele înregistrări:
    suma valorilor materiale recepţionate o scoate din contul 06 în afara bilanţului;
    cu suma lipsei şi deteriorării valorilor sau a incompletului obiectelor, descoperite la primirea lor, debitează subcontul 178 (furnizorul sau organizaţia de transport) şi creditează subcontul 200. Concomitent face scăderea din contul în afara bilanţului 06.
    La expedierea ambalajului folosit furnizorului, contabilitatea destinatarului încărcăturii remite beneficiarului pentru decontări cu furnizorul toate documentele care confirmă expedierea ambalajului, indicînd cantitatea, preţul, valoarea lui şi înregistrează aceste operaţii în debitul subcontului 140 şi creditul subcontului 066.
    Beneficiarul înregistrează aceste operaţii în modul următor:
    la parvenirea documentelor de la contabilitatea destinatarului încărcăturii pentru ambalajul folosit expediat şi la prezentarea notei de plată furnizorului debitează subcontul 178 (furnizorul) şi creditează subcontul 200;
    la încasarea de la furnizor a banilor pentru ambalajul folosit debitează subcontul 090 sau 101 şi creditează subcontul 178. Sumele intrate în cont se varsă în venitul bugetului din care este  finanţat beneficiarul:
    - Dacă sumele incasate se refera la ambalajul achiziţionat în anul curent, la sumele transferate la buget se debitează subcontul 230 şi se creditează subcontul 090 sau 101. Această operaţiune se reflectă în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice” în „Informaţia privind rulajul sumelor finanţate din buget conform subconturilor 230, 231 şi 234 (140 şi 143)” în rîndul 808 „Finanţat în cursul anului (trimestrului)” cu semnul „minus”.
    - Dacă sumele incasate se referă la ambalajul achiziţionat în anul trecut, concomitent cu formula contabilă aferentă primirii banilor pentru ambalajul folosit se debitează subcontul 230 şi se creditează subcontul 173.     Această operaţiune se reflectă în formularul nr.1 „Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice” în „Informaţia privind rulajul sumelor finanţate din buget conform subconturilor 230, 231 şi 234 (140 şi 143)” în rîndul 800 „Trecut la contul 173 „Decontări privind plăţile la buget”. La efectuarea transferului mijloacelor la buget se debitează subcontul 173 şi se creditează subcontul 090.
    15. În rapoartele financiare, operaţiunile de aprovizionare centralizată se reflectă după cum urmează:
    Beneficiarul şi destinatarul încărcăturii reflectă operaţiunile respective în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”. Beneficiarul completează coloniţele „Aprobat iniţial pe an”, „Precizat pe an”, „Precizat pe perioada de gestiune”, „Executat” şi „Cheltuieli efective”. Destinatarul încărcăturii completează numai coloniţa „Cheltuieli efective”. Şi beneficiarul şi destinatarul încărcăturii argumentează operaţiunea dată în Nota explicativă la Raportul trimestrial/anual despre executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate de la buget.
    16. Ajutorul umanitar (valorile materiale şi mijloacele băneşti), primite de la alte state şi guverne, de la agenţi economici, precum şi de la persoane particulare, este repartizat de către comisiile speciale, în fruntea cărora se află conducătorii instituţiilor. În componenţa comisiilor, de asemenea, se includ contabilii-şefi ai instituţiilor.
    Comisia evaluează valorile materiale intrate, în conformitate cu preţurile în vigoare, şi întocmeşte un proces-verbal în 4 exemplare: primul exemplar – pentru conducătorul instituţiei, al doilea – pentru contabilitate, al treilea este transmis instituţiei de la care a fost primit ajutorul umanitar, al patrulea este transmis organizaţiei ierarhic superioare.
    17. În instituţiile care au primit ajutor umanitar, conform sumei de valori materiale primite, în baza proceselor-verbale, se fac următoarele înregistrări contabile:
    valorile materiale primite, care constituie mijloace fixe se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi în creditul subcontului 250;
    valorile materiale primite – obiecte de mică valoare şi cu uzură rapidă – se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 07 şi în creditul subcontului 260;
    cu sumele materialelor, produselor alimentare, medicamentelor şi mijloacelor de pansament recepţionate se debitează subcontul corespunzător al contului 06 şi se creditează subcontul 408.
    Dacă ajutorul umanitar este în formă de mijloace băneşti, se fac înregistrări contabile în debitul subconturilor 110, 114 şi în creditul subcontului 408, 176, 400.
    18. Dacă la primirea ajutorului umanitar se descoperă încălcări ale certificatului de calitate pentru produsele alimentare şi preparatele medicamentoase, precum şi incompletul obiectelor, comisia întocmeşte un act cu privire la încălcări, în 2 exemplare: primul exemplar este transmis furnizorului, al doilea – organizaţiei ierarhic superioare (ministerului, departamentului).
    19. Responsabilii de valorile materiale ţin la evidenţă valorile materiale, primite în calitate de ajutor umanitar, separat de alte materiale. Eliberarea acestor materiale de la depozit se face în baza facturilor f.nr.434, pe care în colţul de sus din dreapta se notează “Ajutor umanitar”.
    20. Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale primite în calitate de ajutor umanitar se ţine separat de mijloacele băneşti primite din buget şi valorile materiale plătite din contul mijloacelor bugetare.
    Instituţiile bugetare prezintă darea de seamă despre utilizarea ajutorului umanitar în forma stabilită de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
    Controlul asupra înregistrării oportune şi depline de către contabilităţi a valorilor materiale primite prin sistemul aprovizionării centralizate sau ca ajutor umanitar, asupra utilizării corecte a acestor bunuri, este efectuat de organele superioare în timpul reviziilor documentare, controalelor şi inspecţiilor tematice şi la primirea dărilor de seamă contabile despre executarea devizelor de cheltuieli.

Nr. Ord.	Conţinutul înregistrării	Numerele subconturilor
		pe debit	pe credit
1	2	3	4
1.	Calcularea salariilor deţinuţilor antrenaţi la muncă	153	180
2.	Încasarea salariului deţinuţilor de la persoane fizice sau juridice	112	153
3.	Reţineri, impozite pe venit	180	173
4.	Reţineri în baza titlurilor executorii	180	187
5.	Achitarea impozitului pe venit reţinut din salariul deţinuţilor	173	112
6.	Achitarea sumelor reţinute în baza titlurilor executorii	187	112
7.	Depunerea salariului deţinuţilor la contul de peculiu	180	174
8.	Achitarea salariilor deţinuţilor	153	111
9.	Reţineri de pe contul de peculiu pentru mărfuri şi servicii procurate din gheretă	174	178
10.	Achitarea mărfurilor şi serviciilor procurate din gheretă	178	112
11.	Încasarea mijloacelor băneşti de la persoane terţe la contul de peculiu al deţinuţilor	112, 122	174

    -susţinerea activităţii întreprinderilor;
    -acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
    -acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri.
    Transferul mijloacelor pentru susţinerea activităţii întreprinderilor, sau alte transferuri fără destinaţie specială, se reflectă în evidenţa contabilă a instituţiilor publice în felul următor:
    primirea transferurilor de către instituţia publică:
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 230     „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
                     instituţiei   şi pentru alte activităţi”
    transferul mijloacelor întreprinderilor de stat, municipale:
    Dt 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Concomitent se întocmeşte înregistrarea contabilă:
    Dt 200     „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
                      şi pentru alte activităţi”
    Ct 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Întreprinderile de stat, municipale care beneficiază de transferuri cu destinaţie specială pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif şi pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri de la buget prezintă calculele respective direcţiilor respective a Consiliului raional, municipal respectiv.
    Transferul mijloacelor cu destinaţie specială se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor:
    - luarea la evidenţă a calculelor prezentate pentru  transferuri curente sau capitale cu destinaţie specială pentru întreprinderile de stat,  municipale:
    Dt 200     „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
                     şi pentru alte activităţi”
    Ct 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    - primirea mijloacelor financiare de către instituţiile publice:
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 230     „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
                     instituţiei şi pentru alte acţiuni”
    - transferul mijloacelor întreprinderilor de stat, municipale:
    Dt 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”.

    1.Construcţia spaţiului locativ departamental
    În cazul cînd instituţia publică participă la construcţia spaţiului  locativ departamental, mijloacele transferate antreprenorului se reflectă la subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori ”.
    Volumul lucrărilor efectuate de către antreprenor se reflectă la subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”.
    În baza actelor de dare în exploatare şi a documentelor ce confirmă proprietatea instituţiei publice asupra spaţiului locativ se efectuează următoarea înscriere contabilă:
    Dt  231    „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
    Ct 203     „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
    Concomitent, se efectuează înscrierea secundară
    Dt  010     „Clădiri”
    Ct  250     „Fondul mijloacelor fixe”
    2. Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei
    În cazul transferării de către autoritatea publică antreprenorilor de lucrări în construcţie a mijloacelor băneşti sub formă de cotă–parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice respective, proprietar al căreia după darea în exploatare va fi angajatul instituţiei, se debitează subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” şi se creditează subcontul 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi” sau subcontul 100 „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”. După primirea confirmării de la antreprenor că suma respectivă a fost primită la contul lui bancar, se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 178 cu înscrierea concomitentă la contul extrabilanţier 50 „Cota-parte  la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor  publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
    După primirea de la angajatul instituţiei publice a documentului, care confirmă proprietatea asupra spaţiului locativ, suma transferată sub formă de cotă-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor  publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, se trece la scăderi prin înscrierea  cu semnul minus în contul extrabilanţier 50 „Cota-parte  la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor  publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
    3. Indexarea  lucrărilor în construcţie  transferate anterior ca cotă-parte la construcţia spaţiului locativ.
    3.1 Construcţia spaţiului locativ departamental
    Sînt  supuse indexării numai construcţiile spaţiului locativ departamental, proprietar al căreia va fi instituţia publică respectivă.
    În baza  documentelor privind indexarea lucrărilor în construcţie  primite de la antreprenor,  instituţia publică efectuează următoarele înscrieri contabile:
    Dt  203    „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
    Ct  231    „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”.
    3.2 Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietari al căreia vor fi angajaţii respectivi
    Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice, în cazul cînd proprietar al spaţiului locativ va deveni angajatul, nu este supusă indexării.

    1. Cheltuielile aferente investiţiilor şi reparaţiilor capitale se efectuează cu atribuirea obiectului de reparaţie şi investiţii (construcţii) capitale a unui cod unic, format din patru semne digitale, indiferent de sursa de finanţare..
    2. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, volumele  lucrărilor îndeplinite se acumulează în subconturile 203, 212, 219 şi 231, 246, 405 pînă la darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale.
    3. Volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuate în decursul anului bugetar din diferite surse de finanţare se transmit după finisarea lucrărilor la componenta de bază conform modului expus mai jos.
    4. Volumul de lucrări aferent reparaţiilor capitale se reflectă în evidenţa contabilă la subconturile 200, 211, 215, cu majorarea concomitentă a costului obiectului de reparaţii capitale aferent subconturilor 010 şi 011.
    5. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta de bază se efectuează în baza planului de finanţare, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
    6. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, cu excepţia plăţilor preventive, efectuate conform prevederilor legale.
    7. La primirea de la contractor a documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 203     ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
    Ct 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 200     „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea
                      instituţiei şi pentru alte activităţi”
    Ct 178    „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
              Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    8. La primirea finanţării pentru achitarea volumului de lucrări îndeplinite, instituţiile bugetare efectuează următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                     cheltuielile instituţiei,  pentru transfer
                     instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi”
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 231     „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” ,
              Totodată,
    Dt 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
    Ct 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                      cheltuielile instituţiei, pentru transfer
                      instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                     cheltuielile instituţiei, pentru transfer
                     instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi”
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 230     „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
                     instituţiei şi pentru alte activităţi”,
             Totodată,
    Dt 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Ct 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                    cheltuielile instituţiei, pentru transfer
                      instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    9. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării ce revine investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
    10. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La  sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231 de către ordonatorii principali de credite sau  al subcontului 143 de către ordonatorii secundari de credite. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011 şi se creditează subcontul 250.
    11. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.

    12. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta „Mijloace speciale” se efectuează în baza planului de finanţare, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
    13. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 212     ”Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii
                    capitale şi procurarea utilajului”
    Ct 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
            Concomitent,
    Dt 400     „Venituri din mijloace speciale”
    Ct 246     „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 211     „Cheltuieli privind mijloacele speciale”
    Ct 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
             Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”.
    Totodată, instituţiile bugetare urmează  să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază al instituţiei respective, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
    -componenta „Mijloace speciale”
    Dt 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Ct 010     „Clădiri”
    Ct 011     „Construcţii speciale”
    -componenta de bază
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    14. La achitărea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
    Ct 111     „Contul curent al mijloacelor speciale”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Ct 111     „Contul curent al mijloacelor speciale”
    15. Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” şi subcontul 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
    16. Indiferent de data de dare în exploatare (pe parcursul anului bugetar în exerciţiu), darea în exploatare a obiectelor de construcţii se reflectă în evidenţa contabilă la finele anului bugetar cu întocmirea următoarelor formule contabile:
    Dt 246     „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
    Ct 212     „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii
                     capitale şi procurarea utilajului”,
    Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Totodată, instituţiile bugetare urmează să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază instituţiei respective, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
    -Componenta „Mijloace speciale”
    Dt 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Ct 010     „Clădiri”
    Ct 011     „Construcţii speciale”
    -componenta de bază
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    17. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
    18. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” se efectuează în baza planului de finanţare, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
    19. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 219     „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
                     surse externe pentru investiţii capitale”
    Ct 157     „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări
                     şi servicii achitate din contul mijloacelor
                     obţinute din proiectele finanţate din surse
                     externe şi asistenţă tehnică”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 215     „Cheltuieli efective din contul mijloacelor
                     obţinute din proiectele finanţate din surse
                      externe”
    Ct 157     „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
                     servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
                     din proiectele finanţate din surse externe şi
                     asistenţă tehnică”
    Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Totodată, instituţiile bugetare urmează  să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de bază instituţiei respective, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
    -componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
    Dt 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Ct 010     „Clădiri”
    Ct 011     „Construcţii speciale”
    -componenta de bază
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    20. La achitarea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 157     „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări
                     şi servicii achitate din contul mijloacelor
                      obţinute din proiectele finanţate din surse
                     externe şi asistenţă tehnică”
    Ct 117     „ Contul curent  pentru  mijloacele obţinute din
                   granturi externe sau sub formă de transfer
                   pentru realizarea proiectelor finanţate din
                   surse externe”
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 157     „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
                     servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
                    din proiectele finanţate din surse externe
                     şi asistenţă tehnică”
    Ct 117     „Contul curent  pentru  mijloacele obţinute din
                     granturi externe sau sub formă de transfer
                     pentru realizarea proiectelor finanţate din surse
                     externe”
    21.Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale” şi subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”. Aceste subconturi în partea aferentă investiţiilor capitale sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
    22. Darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor:
    Dt 405     „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de
                      transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
                     din surse externe”
    Ct 219     „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
                      surse externe  pentru investiţii capitale”,
    Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Totodată, instituţiile bugetare urmează  să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de baza instituţiei respective, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
    -componenta „Mijloace speciale”
    Dt 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Ct 010     „Clădiri”
    Ct 011     „Construcţii speciale”
    -componenta de bază
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    23.În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 PI „Raport operativ privind încasarea şi utilizarea mijloacelor din granturi externe, credite externe şi alte încasări aferente pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” şi formularul nr. 2 PI BUAT „Raport operativ privind încasarea şi utilizarea mijloacelor pentru realizarea proiectelor finanţate din granturi externe”  în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
    24. Obiectului de investiţii capitale finanţat de către diferiţi executori de buget  i se atribuie un cod unic al obiectului.
    25. Finanţarea investiţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de investiţii capitale, se efectuează în baza planului de finanţare, în care se indica codul obiectului şi denumirea acestuia.
    26. Finanţarea investiţiilor capitale se efectuează după prezentarea  documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
    27. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, executorii de buget întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 203     ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
    Ct 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
    28. La primirea finanţării pentru achitarea volumului de lucrări îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru investiţii capitale
    Dt 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                      cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
                      subordonate şi pentru alte activităţi”
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 231     „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale” ,
    Totodată,
    Dt 150     „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
    Ct 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                     cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
                      subordonate şi pentru alte activităţi”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    29. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării aferente investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorii de buget, prin intermediul cărora au fost efectuate investiţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de construcţie.
    30. Transmiterea volumelor de lucrări aferente investiţiilor capitale efectuate prin intermediul executorilor căreia nu-i aparţine obiectul de construcţie la balanţa executorului de buget la balanţa căreia se numără obiectul de construcţie se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor:
    -Transmiterea
    Dt 231     „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
    Ct 203     „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” 
    -Primirea
    Dt 203     „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
    Ct 231     „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
    31.În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”  în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
    32.Volumul lucrărilor efectuate de către executoriii de buget cărora nu le aparţine obiectul de investiţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”  al acestora în coloniţa „Cheltuieli efective”.
    33.În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul investiţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli a acestuia.
    34.Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La  sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231 de către ordonatorii principali de credite sau al subcontului 143 de către ordonatorii inferiori de credite. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011 şi se creditează subcontul 250.
    35. Obiectului de reparaţii capitale  finanţat de către diferiţi executori de buget i se atribuie un cod unic al obiectului.
    36.Finanţarea reparaţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de reparaţii capitale se efectuează în baza planului de finanţare în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
    37. Finanţarea reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
    38. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, executorii de buget întocmesc următoarele formule contabile:
    Dt 200     „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea
                      instituţiei şi pentru alte activităţi”
    Ct 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,

    Concomitent,
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    39.Totodată, volumul lucrărilor îndeplinite prin intermediul executorilor de buget cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale urmează a fi transmis  executorului de buget căruia îi aparţine obiectul de reparaţii capitale prin reflectarea în evidenţa contabilă:
    -Transmiterea
    Dt 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    Ct 010     „Clădiri”
    Ct 011     „Construcţii speciale”
    -Primirea
    Dt 010     „Clădiri”
    Dt 011     „Construcţii speciale”
    Ct 250     „Fondul mijloacelor fixe”
    40.La primirea finanţării pentru achitarea volumului de lucrări îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
    -pentru reparaţii capitale
    Dt 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                      cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
                      subordonate şi pentru alte activităţi”
    Dt 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    Ct 230     „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
                     instituţiei şi pentru alte activităţi”
    Totodată,
    Dt 178     „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
    Ct 090     „Contul curent în bugetul de stat pentru
                      cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor
                      subordonate şi pentru alte activităţi”
    Ct 100     „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei”
    41.Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorii de buget, prin intermediul cărora au fost efectuate reparaţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de reparaţii.
    42.Volumul lucrărilor efectuate de către executorii de buget cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” al acestora în coloniţa „Cheltuieli efective”.
    43.În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul reparaţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli a acestuia.

    anexa nr.4