*HGC600/2002 Versiunea originala
ID intern unic:  336992
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 600
din  14.05.2002
cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de
declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul
Republicii Moldova
Publicat : 23.05.2002 în Monitorul Oficial Nr. 66-68     art Nr : 697
Întru executarea Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 40-41, art. 286), cu modificările şi completările ulterioare şi în scopul reglementării modului de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse în teritoriul naţional, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova (se anexează).
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 99 din 27 februarie 1996 "Cu privire la aprobarea Regulamentului despre modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi bunurilor importate pe teritoriul Republicii Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 23-24, art. 192).

PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA                                Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Ministrul finanţelor                                                   Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei                                                       Ion Morei
Viceministrul economiei                                            Marian Lupu

Chişinău, 14 mai 2002.
Nr. 600.
Aprobat
prin Hotărîre Guvernului
Republicii Moldova nr. 600
din 14 mai 2002
REGULAMENTUL
cu privire la modul de declarare  a valorii în vamă a mărfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova
I. Dispoziţii generale
1. Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare - Regulamentul) este executoriu pentru toate persoanele care declară mărfurile introduse în teritoriul naţional, cu excepţia mărfurilor şi obiectelor de uz personal (conform listei legal stabilite) deplasate o singură dată pe teritoriul vamal naţional de către persoanele fizice fără achitarea drepturilor de import.
2. Regulamentul este destinat spre aplicare de către:
a) declaranţi - la determinarea şi declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse;
b) organele vamale - la verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse anunţate de către declaranţi.
3. Pentru a evita reţinerea nejustificată a mărfurilor, organul vamal va efectua procedura controlului valorii în vamă în termene cît mai restrînse. Dacă pe parcursul perioadei de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea unei decizii definitive privind acceptarea valorii în vamă, anunţate de declarant, sau privind rectificarea justificată a acesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condiţională a mărfurilor. În atare cazuri, eliberarea condiţională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea condiţională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp, cu condiţia prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta. Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condiţional, în conformitate cu regimul vamal anunţat.
4. Conform metodelor la evaluare stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, declarantul determină valoarea în vamă a mărfurilor introduse.
Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, verifică corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă (pct. 1 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), inclusiv  corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei (pct. 2 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), integritatea (completivitatea) documentelor (obligatorii şi suplimentare), prezentate de declarant, şi corespunderea lor cu cerinţele stabilite. În cazul în care lipsesc datele ce probează corectitudinea valorii în vamă anunţate sau există temeiuri să se considere că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele existente, conform pct.3 al art.8 din Legea  cu privire la tariful vamal.
5. Pentru  anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamă  DVV-1 şi DVV-2 (specificate în anexa la prezentul Regulament).
6. Tipizata DVV-1 se utilizează pentru anunţarea valorii mărfurilor în vamă, determinată prin metoda 1 "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit".
A. Metoda 1 - "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit" - se aplică în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal  referitoare la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile de comerţ exterior de vînzare-cumpărare, avînd bază valorică (în cadrul cărora decontările pentru marfa cumpărată se fac prin  plăţi băneşti).
În scopul simplificării şi unificării evaluării vamale,
metoda 1 se aplică la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile condiţionale valorice (tranzacţiile pentru care nu se efectuează transferul real al mijloacelor băneşti). La acest gen de tranzacţii pot fi raportate diferite tranzacţii de schimb (operaţiuni de schimb al mărfurilor), de exemplu, livrările barter şi de compensare, livrările în contul garanţiei şi livrările gratuite de mărfuri sub  formă de donaţie, în cazul cînd în documentele corespunzătoare (contractele, factura, declaraţia vamală a ţării de export) se indică evaluarea valorică a fiecăreia dintre mărfurile livrate în cadrul unei astfel de operaţiuni (cu condiţia respectării cerinţelor generale de aplicare a metodei 1).
B. Metoda 1 poate fi aplicată şi în cazurile în care este posibilă estimarea valorică (cu justificările necesare şi confirmarea ei documentară) a restricţiilor şi condiţiilor, care au influenţat preţul tranzacţiei.
7. Tipizata DVV-2 este recomandată spre utilizare pentru anunţarea valorii în vamă conform uneia dintre metodele 2-6 (metoda 2 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă identică", metoda 3 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă similară", metoda 4 "Metoda determinării valorii în vamă în baza costului unitar al mărfii", metoda 5 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii calculate a mărfii", metoda 6 "Metoda de rezervă"), în modul stabilit la  art. 12-17 ale Legii cu privire la tariful vamal.
8. În conformitate cu pct. 1, lit.a) al art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal, în valoarea în vamă a mărfurilor introduse se includ cheltuielile privind livrarea lor pînă la locul de intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova.
În scopul determinării valorii în vamă, prin "locul de introducere" se înţelege:
a) pentru încărcăturile din traficul aerian  - aeroportul de destinaţie sau primul aeroport din teritoriul Republicii Moldova, unde a aterizat avionul ce transportă mărfurile şi se efectuează descărcarea acestora;
b) pentru încărcăturile transportate cu alte mijloace de transport - locul de dislocare a punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova în cadrul  itinerarului parcurs;
c) pentru marfa livrată prin poştă - punctul de schimb poştal internaţional.
În acest context, valoarea în vamă a mărfurilor introduse  şi cursul valutelor internaţionale se determină la data acceptării declaraţiei vamale.
9. Dacă în procesul vămuirii şi verificării datelor din declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, prezentată de către declarant organului vamal, se constată anumite imprecizii sau greşeli la determinarea valorii în vamă,  toate corectările în declaraţia privind valoarea în vamă şi în declaraţia vamală se introduc în modul stabilit în pct.18 al prezentului Regulament.
Dacă  constată că valoarea în vamă anunţată nu corespunde cu valoarea reală a mărfurilor în ziua acceptării declaraţiei vamale datorită devierilor cantitative şi/sau calitative ale mărfurilor de la condiţiile contractuale specificate de declarant, organul vamal este în drept să rectifice valoarea în vamă.
În cazul cînd în procesul vămuirii se constată necorespunderea  datelor privind cantitatea şi/sau calitatea mărfurilor, specificate de către declarant (conform documentelor prezentate şi celor reale stabilite de organul vamal în procesul verificării mărfurilor), aceste divergenţe se perfectează în modul stabilit. Totuşi, în declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor se va consemna valoarea iniţială. Recalcularea valorii în vamă, introducerea datelor precizate în declaraţiile vamale (conform regulilor prevăzute în pct.18 al prezentului Regulament), precum şi precizarea calculelor privind plata drepturilor de import se efectuează la solicitarea scrisă a declarantului, după ce acesta îşi va soluţiona revendicările cu persoana responsabilă de devierile calitative sau cantitative sus-menţionate ale mărfurilor livrate (vînzătorul, transportatorul sau agentul de asigurare).
Dacă pierderea sau deteriorarea mărfurilor a avut loc pînă la data anunţării valorii lor în vamă, atunci preţul iniţial din factură poate fi rectificat cu mărimea sumei corespunzătoare volumelor de mărfuri deteriorate sau pierdute, însă numai  după ce declarantul va prezenta în modul stabilit organului vamal ce efectuează vămuirea  documentelor respective ce confirmă faptul deteriorării (pierderii), soluţionarea revendicărilor legate de pierderea sau deteriorarea mărfurilor cu persoana responsabilă de  integritatea acestora (furnizorul, transportatorul sau agentul de asigurare), precum şi satisfacerea revendicărilor (documentul vamal pentru livrarea suplimentară a mărfurilor, întocmirea unei noi facturi în locul celei întocmite anterior, confirmarea plăţii efective prin documente bancare etc.).
II. Procedura declarării valorii în vamă
a mărfurilor introduse
10. Declarantul declară organului vamal valoarea în vamă a mărfurilor introduse în teritoriul Republicii Moldova completînd tipizatele stabilite DVV-1 şi DVV-2, atunci cînd mărfurilor li se aplică acele regimuri vamale, conform cărora se percep drepturile de import.
Dacă se solicită trecerea mărfurilor introduse sub anumite regimuri vamale, conform cărora  bunurile respective nu sînt supuse drepturilor de import  (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale), valoarea în vamă a acestor mărfuri se va declara în declaraţia vamală. În cazul în care organul vamal are îndoieli justificate în privinţa valorii declarate, el poate cere declarantului completarea unei declaraţii privind valoarea în vamă a mărfurilor în cauză.
Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor  este un document vamal.
Pentru toate datele, indicate în declaraţia privind  valoarea în vamă a mărfurilor şi în documentele prezentate întru confirmarea acestei valori, declarantul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia internă.
11. Declaraţia privind  valoarea în vamă se depune în  organul vamal respectiv în modul stabilit, concomitent cu declaraţia vamală  şi alte documente necesare în  scopuri vamale.
12. Declarantul este în drept să conteste decizia luată de organul vamal în privinţa valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu pct. 4 al art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal.
13. În baza pct. 2 al art. 7 din sus-numita lege, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă anunţată şi a datelor suplimentare referitoare la ea, declarantul este obligat să prezinte la cererea autorităţii vamale următoarele documente:
a) documentele de constituire ale persoanei care introduce mărfurile în teritoriul Republicii Moldova (statutul şi contractul de fondare a întreprinderii, certificatul de atribuire a codului fiscal şi certificatul de înregistrare a întreprinderii - în copii);
b)  contractul comercial încheiat cu vînzătorul produselor respective şi  acordurile adiţionale la el, precum şi corespondenţa comercială purtată cu acesta în vederea încheierii şi derulării contractului;
c) factura (invoice) şi documentele bancare de plată (dacă factura este achitată) sau factura pro forma (pentru tranzacţii condiţional valorice), precum şi alte documente de plată şi/sau contabile, ce confirmă valoarea mărfurilor;
d)  documentele de transport;
e)  contractul de asigurare a mărfurilor şi poliţa de asigurare, după caz;
f)  factura de trăsură sau calculul oficial autentificat al cheltuielilor de transport;
g)  declaraţia vamală a ţării de expediere (dacă aceasta există);
h)  listele de ambalaj;
i)  licenţa pentru mărfurile introduse, importul cărora este admis în baza licenţelor stabilite;
j)  certificatul de origine al mărfurilor, certificatul de calitate, conformitate etc.
14. În cazul în care pentru confirmarea valorii în vamă anunţate documentele menţionate în pct.13 al prezentului Regulament nu sînt suficiente, declarantul este obligat să prezinte, la cererea organului vamal, informaţiile suplimentare necesare. Pentru a acumula informaţii suplimentare organul vamal este în drept să solicite declarantului următoarele documente:
a)  contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţie;
b)  facturile pentru decontări către persoane terţe în beneficiul vînzătorului;
c)  facturile pentru serviciile de comision şi broker, referitoare la tranzacţia cu marfa evaluată;
d)  documentele contabile;
e)  acordurile privind licenţa sau de autor;
f)  licenţele de export (import);
g)  recipisele de depozit;
h)  comenzile de livrare;
i)  cataloagele, specificările, ofertele de preţ (listele de preţuri) ale firmelor producătoare;
j)  calculul firmei producătoare pentru preţul de cost al marfurilor evaluate (dacă firma este de acord să o prezinte cumpărătorului);
k)  alte documente şi informaţii care sînt în măsură să dovedească realitatea valorii anunţate.
15. Pentru utilizarea documentelor enumerate la pct.13 şi 14 ale prezentului Regulament în calitate de acte ce confirmă valoarea în vamă a mărfurilor, acestea trebuie să conţină:
a)  rechizitele detaliate ale vînzătorului şi cumpărătorului;
b)  condiţiile de livrare;
c)  lista mărfurilor cu indicarea  preţului pentru fiecare unitate şi a valorii totale a mărfurilor;
d)  semnăturile şi ştampilele necesare;
e)  rechizitele legal stabilite ale fiecărui  contract;
f)  la existenţa unor rabaturi conform condiţiilor contractuale, ele trebuie să fie indicate în contract şi în factură, cu indicarea condiţiilor acordării.
În plus la acestea, în contract şi/sau în anexele la el, care sînt  părţile lui integrante, este necesar să se indice şi datele despre:
a) natura tranzacţiei (constituie ea o tranzacţie de cumpărare-vînzare, un acord de consignaţie (de credit în  mărfuri), un contract de comision, de arendă etc.);
b) condiţiile de livrare a mărfurilor;
c) nomenclatorul sortimental al mărfurilor;
d) volumul (cantitatea) mărfurilor importate;
e) preţul pentru o unitate de marfă (în valuta contractului) şi valoarea totală a contractului;
f) cerinţele privind calitatea mărfurilor;
g)  modul de  înaintare a revendicărilor în legătură cu necorespunderea reală a cantităţii şi calităţii mărfurilor cu cerinţele contractului;
h)  modul şi locul soluţionării litigiilor între vînzător şi cumpărător (condiţiile de arbitraj);
i)  condiţiile şi termenele de achitare.
16. Pentru evaluarea vamală a mărfurilor şi verificarea valorii  lor în vamă, anunţate de declarant, pot fi folosite atît informaţiile prezentate de declarant, cît şi cele deţinute de organul vamal.
Informaţiile trebuie să fie veridice, complete şi să asigure confirmarea valorii în vamă anunţate.
A. Declarantul poate dispune de informaţii cu privire la valoarea vamală a mărfurilor identice sau similare, importate anterior, sau cu privire la preţul lor pe piaţa internă, ori de calculele sau lista de preţuri ale producătorului, de care nu dispune organul vamal, implicat în vămuirea mărfurilor. Aceste informaţii pot fi utilizate în cazul cînd întru confirmarea lor sînt prezentate documentele respective, de exemplu, documentele comerciale, vamale şi de plată, facturi, scrisori de trăsură etc. referitoare la tranzacţii cu mărfuri identice sau similare.
B. Organul vamal antrenat în vămuirea  mărfurilor poate dispune de informaţii pe care nu le are declarantul, inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern, precum şi de date privind mărfurile identice sau similare, a cărora perfectare vamală a efectuat-o anterior. Totodată, autoritatea vamală poate prezenta declarantului informaţiile de care dispune despre preţurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei anumite tranzacţii, însă într-o formă depersonalizată, care asigură respectarea confidenţialităţii datelor folosite (adică evitîndu-se menţionarea vînzătorului, cumpărătorului, declarantului şi celorlalte date care ar putea permite identificarea tranzacţiei).
17. Declarantul completează de sine stătător toate rubricile declaraţiei privind valoarea în vamă  a mărfurilor (tipizata DVV-1 sau DVV-2) în modul stabilit de Departamentul Vamal, cu excepţia rubricilor destinate menţiunilor organului vamal.
18. În cazul în care declarantul a completat corect declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, a ales şi a aplicat just metoda de determinare a valorii în vamă şi datele declarate sînt confirmate documental conform cerinţelor stabilite, colaboratorul care a verificat declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor înscrie în rubrica "Menţiunile biroului vamal" (pe toate foile declaraţiei) "VV acceptată", autentificînd această consemnare prin semnătura sa şi ştampila matricolă personală.
19. Colaboratorul organului vamal, care  verifică şi perfectează declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, nu are dreptul să înscrie în rubricile completate de declarant, din iniţiativă proprie ori din însărcinarea sau la rugămintea declarantului, careva date despre valoarea în vamă declarată sau să introducă modificări, completări şi corectări în aceste rubrici.
După recepţia documentelor spre vămuire, toate rectificările efectuate de organul vamal privind valoarea în vamă anunţată de declarant se consideră drept evaluare vamală a mărfurilor şi pot fi contestate de declarant conform legislaţiei în vigoare.
În cazul cînd se impune  rectificarea calculelor efectuate de declarant (inclusiv după ce a prezentat datele suplimentare necesare organului vamal), colaboratorul organului vamal face înscrierile şi calculele respective fie în rubricile speciale "Menţiunile biroului vamal", ale tipizatei fie pe verso-ul ei, consemnîndu-le sub titlul "Menţiunile biroului vamal".
Colaboratorul organului vamal datează şi autentifică toate consemnările sale prin semnătura şi ştampila matricolă personală.
În baza calculelor organului vamal, declarantul introduce schimbările respective în rubricile declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, completate de el, le autentifică prin semnătură şi ştampilă şi indică data  rectificării (consemnării).
În cazul cînd se impune efectuarea  unui număr mare de rectificări poate fi completată o altă tipizată a declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, fapt despre care se face o menţiune pe prima tipizată a declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor "VV recalculată. S-a completat o nouă tipizată (foaia nr.)". Ambele tipizate (prima, cu valoarea în vamă calculată greşit, şi a doua, cu valoarea în vamă precizată) se păstrează în organul vamal operant. Pe noua tipizată a declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor, în partea dreaptă sus, colaboratorul organului vamal va face consemnarea "Rectificarea vamală", iar în rubrica "Menţiunile biroului vamal" va face consemnarea "VV recalculată", o va autentifica prin semnătura şi ştampila matricolă personală şi va pune data completării (rectificării). Dacă este de acord cu rectificările organului vamal, declarantul completează rubrica 10(b) în condiţii generale.
După rectificarea valorii în vamă de către colaboratorul organului vamal, în declaraţia vamală se pune sigla "Valoarea în vamă rectificată". Declarantul sau colaboratorul organului vamal completează formularul rectificării valorii în vamă (tipizatele RVV-1 şi RVV-2, aprobate de Departamentul Vamal), care constituie,  împreună cu declaraţia privind  valoarea în vamă a mărfurilor, parte integrantă a declaraţiei vamale.
În cazul în care nu este de acord cu rectificarea efectuată de organul vamal, declarantul este în drept să nu introducă modificările respective în declaraţia valorii în vamă a mărfurilor sau să nu semneze tipizatele declaraţiei valorii în vamă a mărfurilor în care se indică valoarea în vamă a mărfurilor, recalculată de colaboratorul organului vamal (să nu completeze rubrica 10 (b)).
În atare situaţie, conform pct. 6 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal declarantul poate solicita în scris de la organul vamal explicarea motivelor neacceptării  valorii în vamă, anunţate de el.
Demersul scris expediat de către declarant organului vamal în privinţa evaluării vamale, efectuate de acesta din urmă, sau contestarea deciziei adoptate de autoritatea vamală nu scuteşte declarantul de achitarea drepturilor de import în conformitate cu evaluarea vamală efectuată.
Pînă la precizarea valorii în vamă anunţate de declarant, decizia privind mărfurile declarate se adoptă în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare.
20. Dacă la data perfectării vamale declarantul nu dispune  de documentele ce confirmă valoarea în vamă, anunţată de el, sau de dovezile ce probează veridicitatea datelor folosite, precum şi în cazurile în care condiţiile contractuale conţin clauza de revizuire a preţurilor ţinîndu-se cont de comercializarea mărfurilor (conform cărora preţul mărfurilor introduse poate fi determinat în baza sumei totale plătite de cumpărător vînzătorului), organul vamal este în drept să ia decizia de eliberare a mărfurilor declarantului, cu condiţia că garantează achitarea tuturor plăţilor vamale:
a) la solicitarea declarantului, organul  vamal poate elibera marfa cu gajarea anumitor bunuri ori sub garanţia unei bănci împuternicite, în conformitate cu pct. 3 al art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal.
În acest caz, valoarea obiectului gajat sau suma garanţiei bancare trebuie să asigure achitarea drepturilor calculate de import, luîndu-se în considerare o eventuală  rectificare a valorii în vamă (adică în baza evaluării vamale condiţionale). În cazul achitării drepturilor de import la data vămuirii, valoarea obiectului gajat sau suma garanţiei bancare se determină reieşind din diferenţa dintre  evaluarea vamală condiţională a mărfurilor, efectuată de organul vamal în modul  stabilit, şi valoarea lor în vamă, anunţată de declarant;  
b) organul vamal poate elibera marfa declarată cu condiţia achitării depline a drepturilor de import calculate în baza valorii în vamă condiţionale, stabilită de către autoritatea vamală.
În atare situaţie,  pe prima pagină a tipizatei declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor la rubrica "Menţiunile biroului vamal", colaboratorul vamal  face consemnarea "VV se precizează. VV condiţională "___"_______.Termenul rectificării este pînă la "____"_______", autentificată prin semnătura şi ştampila matricolă personală a colaboratorului vamal.
21. În termenul stabilit de Departamentul Vamal (care nu va depăşi 60 de zile), declarantul colectează şi prezintă în biroul vamal documente concludente privind confirmarea valorii în vamă.
După prezentarea de către declarant a tuturor documentelor necesare pentru precizarea şi/sau confirmarea valorii în vamă a mărfurilor, se efectuează recalcularea valorii în vamă şi a drepturilor corespunzătoare de import, inclusiv restituirea sumelor percepute excedentar sau a celor percepute în minus.
22. În cazul neprezentării de către declarant în termenul stabilit a documentelor concludente privind determinarea valorii în vamă, sumele drepturilor de import nu se restituie.
Note:
1. La rectificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse şi a drepturilor de import, toate calculele se efectuează în  conformitate cu legislaţia în vigoare la data acceptării declaraţiei vamale.
2. Dacă declarantul nu poate confirma documentar valoarea în vamă anunţată de el, organul vamal este în drept să determine valoarea în vamă în baza aplicării consecutive a metodelor de evaluare.
23. În  cadrul declarării şi plasării mărfurilor introduse pe teritoriul vamal naţional în diverse regimuri vamale (cu excepţia regimului în care mărfurile introduse sînt puse în circulaţie), la determinarea valorii lor în vamă se va ţine cont de următoarele particularităţi:
a) valoarea în vamă a mărfurilor, plasate în regimul vamal "Admiterea temporară", la momentul înlocuirii acestuia cu regimul vamal "Import" nu va fi mai mică decît valoarea declarată în regimul vamal iniţial;
b) valoarea în vamă a mărfurilor plasate anterior în regimurile vamale "Depozit vamal" sau "Depozit vamal liber", la momentul atribuirii altui regim vamal nu va fi mai mică decît  valoarea declarată în regimul vamal iniţial;
c) valoarea în vamă a mărfurilor plasate sub regimul vamal "Reimport" va corespunde cu valoarea în vamă a mărfurilor respective, scoase anterior din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

    anexa