Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

    Articolul 1. Scopul legii
    Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului avînd ca scop apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului.
    Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii
    Sub incidenţa prezentei legi cad acţiunile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului săvîrşite, direct sau indirect, de cetăţeni ai Republicii Moldova, de cetăţeni străini, de apatrizi, de persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi, în conformitate cu tratatele internaţionale, acţiunile săvîrşite în afara teritoriului Republicii Moldova.
    Articolul 3. Noţiuni principale 
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    spălare a banilor – acţiuni, stabilite în Codul penal la art.243, orientate spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei veniturilor ilicite ori spre tăinuirea originii sau apartenenţei unor astfel de venituri;
    finanţare a terorismului – acţiuni, stabilite în Codul penal la art.279, orientate spre punerea la dispoziţie ori spre colectarea intenţionată, efectuată de orice persoană fizică sau persoană juridică prin orice metodă, direct sau indirect, a bunurilor de orice natură, dobîndite prin orice mijloc, fie spre oferirea de suport material sau financiar de orice natură, în scopul utilizării acestor bunuri ori servicii sau în cunoştinţa faptului că vor fi utilizate, parţial sau integral, în activităţi teroriste;
    bunuri – mijloace financiare, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, acte sau alte instrumente juridice în orice formă, inclusiv în formă electronică ori digitală, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active);
    venituri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvîrşirea unei infracţiuni, orice beneficiu obţinut din aceste bunuri, precum şi bunuri convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvîrşirea unei infracţiuni şi din beneficiul obţinut din aceste bunuri;
    beneficiar efectiv – persoană fizică ce controlează în ultimă instanţă o persoană fizică sau juridică ori persoană în al cărei nume se realizează o tranzacţie sau se desfăşoară o activitate şi/sau care deţine direct sau indirect dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puţin 25% din acţiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice;
    persoane expuse politic – persoane fizice cărora li se încredinţează sau li s-au încredinţat funcţii publice importante, precum şi membrii lor de familie, fiind cel puţin persoane cu funcţie de răspundere într-un stat, al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de constituţia lui sau care sînt învestite în funcţie, prin alegere sau prin numire, de către parlament, preşedinte sau guvern;
    relaţie de afaceri – gestiune a afacerilor, reprezentare sau orice raport profesional ori comercial, despre care, la momentul iniţierii, se consideră că va fi de o anumită durată;
    sistare a tranzacţiei – interzicere temporară a transferului, lichidării, transformării, plasării sau mişcării bunurilor ori asumare temporară a custodiei sau a controlului asupra bunului;
    bancă fictivă – instituţie financiară care nu are prezenţă fizică, nu efectuează conducere şi gestiune reală şi care nu este afiliată unui grup financiar reglementat.

    Articolul 4. Entităţile raportoare
    Prevederile prezentei legi se aplică instituţiilor financiare, precum şi următoarelor persoane juridice şi fizice (denumite în continuare entităţi raportoare):
    a) unităţi de schimb valutar (altele decît băncile), fonduri de investiţii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de depozitare, administratori fiduciari;
    b) participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, inclusiv bursele de valori, dealerii şi brokerii;
    c) companii de asigurare sau de reasigurare;
    d) instituţii care legitimează ori înregistrează dreptul de proprietate;
    e) cazinouri (inclusiv internet-cazinouri);
    f) localuri de odihnă dotate cu aparate pentru jocuri de noroc, instituţii care organizează şi desfăşoară loterii sau jocuri de noroc;
    g) agenţi imobiliari;
    h) dealeri de metale preţioase ori de pietre preţioase;
    i) avocaţi, notari şi alţi liberi profesionişti, în perioada pregătirii, efectuării sau realizării tranzacţiilor în numele persoanei fizice sau juridice, legate de vînzarea-cumpărarea de bunuri imobiliare, de gestiunea afacerilor persoanei fizice sau juridice, de crearea, funcţionarea sau gestionarea persoanelor juridice, cu excepţia cazurilor de evaluare a situaţiei juridice a unui client sau îndeplinirii sarcinii de a apăra sau de a reprezenta clientul într-o procedură judiciară sau în legătură cu ea;
    j) auditori, contabili independenţi şi consultanţi în domeniul financiar-bancar sau nonbancar;
    k) persoane care acordă asistenţă investiţională sau fiduciară;
    l) organizaţii care au dreptul de a presta servicii legate de schimbul mandatelor poştale şi telegrafice sau de transferul de bunuri.
    Articolul 5. Cerinţele identificării persoanelor fizice sau  
                       juridice şi a beneficiarului efectiv
    (1) Entităţile raportoare aplică măsurile de identificare a persoanelor fizice sau juridice, precum şi a beneficiarului efectiv:
    a) pînă la stabilirea relaţiilor de afaceri sau pînă la deschiderea conturilor bancare;
    b) la efectuarea unor tranzacţii ocazionale în valoare de cel puţin 50 de mii de lei, precum şi la efectuarea unor tranzacţii electronice în valoare de cel puţin 15 mii de lei, indiferent de faptul că tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni;
    c) dacă există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
    d) dacă există îndoieli privind veridicitatea şi precizia datelor de identificare obţinute.
    (2) Măsurile de identificare cuprind:
    a) identificarea şi verificarea identităţii persoanelor fizice sau juridice, a beneficiarului efectiv pe baza actelor de identitate, precum şi a documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute dintr-o sursă reală şi independentă, pentru  posibilitatea de raportare a activităţilor sau tranzacţiilor în modul stabilit la art.8. La deschiderea oricărui cont sau la iniţierea relaţiilor de afaceri, se va solicita prezentarea actului de identitate, iar dacă deschiderea contului sau tranzacţia se efectuează de către o persoană împuternicită, se va solicita şi procura, legalizată în modul stabilit; 
    b) identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii lui, astfel încît entitatea raportoare să aibă certitudinea că ştie cine este beneficiarul efectiv pentru a înţelege structura proprietăţii şi structura de control al persoanelor fizice şi juridice;
    c) obţinerea de informaţii privind scopul şi natura relaţiei de afaceri, privind tranzacţiile complexe şi neordinare;
   d) monitorizarea continuă a tranzacţiei sau a relaţiei de afaceri, inclusiv examinarea tranzacţiilor încheiate pe toată durata relaţiei respective, pentru a se asigura că acestea sînt conforme informaţiilor furnizate de entităţile raportoare referitor la persoanele fizice sau juridice, la profilul activităţii şi la profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa bunurilor şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sînt actualizate.
    (3) Prin derogare de la alin.(1) lit.a), b), d) şi alin.(2), măsurile de identificare după criteriile stabilite de organele de supraveghere nu se aplică în cazul:
    a) efectuării operaţiunilor de deservire a autorităţilor publice prin Trezoreria de Stat;
    b) obţinerii unei poliţe de asigurare a vieţii, cu condiţia că prima de asigurare sau ratele anuale de plată sînt de pînă la 15 mii lei sau că o singură primă de asigurare plătită nu depăşeşte 30 de mii de lei;
    c) subscrierii la poliţele de asigurare, emise de fondul de pensii, în baza unui contract de angajare sau în virtutea ocupaţiei, cu condiţia că o asemenea poliţă nu poate fi răscumpărată înainte de termen şi nu poate fi utilizată drept garanţie sau gaj pentru obţinerea unui împrumut.
    Articolul 6. Măsurile de precauţie sporită
    (1) Entităţile raportoare aplică măsurile de identificare stabilind amploarea lor în funcţie de riscul asociat tipului de client, relaţiei de afaceri, bunului sau tranzacţiei. Entităţile raportoare trebuie să poată demonstra autorităţilor competente, inclusiv organelor de supraveghere, că amploarea măsurilor de precauţie este adecvată, avînd în vedere riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
    (2) Entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită, pe lîngă cele prevăzute la art.5, în situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, cel puţin în modul stabilit la alin.(3)–(6) din prezentul articol, precum şi în alte situaţii, conform criteriilor stabilite de organele de supraveghere.
    (3) În cazul în care persoana fizică sau juridică nu este prezentă personal la identificare, entităţile raportoare întreprind una sau mai multe dintre următoarele tipuri de măsuri:
    a) garantarea că identitatea persoanei este stabilită prin documente, date sau informaţii suplimentare;
    b) verificarea şi certificarea suplimentară a documentelor furnizate sau confirmarea lor de către o instituţie financiară;
    c) garantarea că prima plată a operaţiunilor se efectuează printr-un cont deschis în numele persoanei la o instituţie financiară.
    (4) În relaţiile bancare transfrontaliere, instituţiile financiare întreprind una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
    a) acumularea de informaţii suficiente despre o instituţie corespondentă pentru înţelegerea deplină a naturii activităţii acesteia şi pentru constatarea, din informaţii disponibile public, a reputaţiei sale şi a calităţii supravegherii;
    b) evaluarea politicilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului aplicate de instituţia corespondentă;
    c) obţinerea aprobării din partea conducerii superioare înainte de stabilirea unor relaţii cu bănci corespondente;
    d) stabilirea prin documente a responsabilităţii fiecărei instituţii;
    e) constatarea faptului, în privinţa conturilor corespondente, că instituţia corespondentă a verificat identitatea clienţilor ale căror operaţiuni se efectuează prin conturile sale, a aplicat măsuri de precauţie permanentă şi este în măsură să furnizeze, la cerere, date relevante privind precauţia.
    (5) În tranzacţiile sau în relaţiile de afaceri cu persoane expuse politic, entităţile raportoare asigură:
    a) proceduri corespunzătoare, în funcţie de risc, pentru a stabili dacă  persoana este expusă politic;
    b) obţinerea aprobării conducerii superioare pentru stabilirea sau continuarea unor relaţii de afaceri cu astfel de persoane;
    c) adoptarea de măsuri adecvate pentru a stabili sursa bunurilor implicate în relaţia de afaceri sau în tranzacţie;
    d) efectuarea unei monitorizări sporite şi permanente a relaţiei de afaceri.
    (6) Entităţile raportoare vor adopta măsuri de precauţie sporită:
    a) în situaţia în care persoane fizice sau juridice primesc sau remit bunuri din/în ţările ce nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului ori dispun de norme inadecvate în acest sens, ori reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie şi/sau sînt implicate în activităţi teroriste;
    b) în cazul transferurilor electronice, dacă nu există informaţii suficiente despre identitatea expeditorului, precum şi în tranzacţiile care ar putea favoriza anonimatul.
    (7) Instituţiilor financiare li se interzice să ţină conturi anonime sau conturi pe nume fictive, să stabilească ori să continue o relaţie de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o bancă despre care se ştie că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale.
    (8) Entităţile raportoare sînt obligate să se abţină de la deschiderea contului, de la stabilirea unor relaţii de afaceri, să înceteze ori să refuze îndeplinirea tranzacţiilor în cazul în care nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificarea persoanei fizice sau juridice ori datele şi informaţiile obţinute sînt neautentice sau neveridice, conform legislaţiei în vigoare şi actelor normative ale organelor de supraveghere. În conformitate cu art.8, entităţile raportoare sînt obligate să raporteze astfel de circumstanţe Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
    Articolul 7. Păstrarea datelor despre activităţile şi 
                     tranzacţiile persoanelor fizice sau juridice
                    şi ale beneficiarului efectiv
    (1) Entităţile raportoare ţin evidenţa informaţiei şi a documentelor persoanelor fizice şi juridice, ale beneficiarului efectiv, registrul persoanelor fizice şi juridice identificate, arhiva conturilor şi documentelor primare, inclusiv a corespondenţei de afaceri, pe o perioadă de cel puţin 7 ani, după terminarea relaţiilor de afaceri sau închiderea contului bancar. Entităţile raportoare ţin evidenţa tuturor tranzacţiilor în decursul a cel puţin 7 ani după finalizarea acestora.
   (2) Entităţile raportoare răspund în mod complet şi prompt la cererile, parvenite din partea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi altor autorităţi abilitate, privind existenţa între aceste entităţi şi anumite persoane fizice sau juridice, în prezent şi pe parcursul a 7 ani anteriori, a relaţiilor de afaceri, privind natura lor.
    Articolul 8. Raportarea activităţilor sau tranzacţiilor
                       care cad sub incidenţa prezentei legi
    (1) Entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată. Datele privind tranzacţia suspectă sînt reflectate într-un formular special, care se remite Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cel mult 24 de ore.
    (2) Tranzacţiile realizate sau în proces de realizare printr-o operaţiune cu o valoare ce depăşeşte 500 de mii de lei, precum şi cele realizate prin mai multe operaţiuni, în decursul a 30 de zile calendaristice, în valoarea menţionată, sînt reflectate în formularul special, care se remite Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.
   (3) În formularul special cu privire la activităţile sau la tranzacţiile care cad sub incidenţa prezentei legi, conţinînd date despre acestea, confirmate prin semnătura persoanei care l-a completat sau printr-o altă modalitate de identificare, se indică cel puţin următoarele informaţii:
    a) seria, numărul şi data eliberării actului de identitate, adresa şi alte date necesare identificării persoanei care a efectuat tranzacţia;
    b) adresa şi alte date necesare identificării persoanei în al cărei nume s-a efectuat tranzacţia;
    c) adresa şi alte date necesare identificării beneficiarului efectiv;
    d) datele de identificare juridică şi conturile clienţilor participanţi la tranzacţie;
    e) tipul tranzacţiei;
    f) datele despre entitatea raportoare care a efectuat tranzacţia;
     g) data şi timpul efectuării tranzacţiei, valoarea ei;
     h) numele şi funcţia persoanei care a înregistrat tranzacţia;
     i) motivele suspiciunii.
    (4) Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, modelul formularului special şi modalitatea de transmitere a acestuia se aprobă de Centrul pentru  Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (5) Entităţile raportoare şi angajaţii acestora sînt obligaţi să nu comunice persoanelor fizice sau juridice care efectuează activitatea sau tranzacţia ori terţilor despre transmiterea informaţiilor către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
    (6) Entităţile raportoare asigură protecţia angajaţilor săi contra oricărei ameninţări sau acţiuni ostile în legătură cu raportarea tranzacţiilor şi altor activităţi suspecte.
    Articolul 9. Proceduri de control intern
    (1) Entităţile raportoare stabilesc politici şi metode adecvate în materie de precauţie privind clientela, în domeniul păstrării evidenţelor, al controlului intern, al evaluării şi gestionării riscurilor, în managementul de conformitate şi de comunicare pentru a preîntîmpina şi a împiedica activităţile şi tranzacţiile legate de spălarea banilor sau de finanţarea terorismului.
    (2) Entităţile raportoare desemnează persoanele învestite cu atribuţii de executare a prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi altor organe de supraveghere, împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor.
    (3) Entităţile raportoare aprobă programe proprii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, conform recomandărilor aprobate de organele de supraveghere, care vor include cel puţin următoarele:
    a) metodele, procedurile şi măsurile de control intern, inclusiv programele proprii de primire a informaţiilor de la organele abilitate, în scopul verificării persoanelor fizice sau juridice;
    b) numele salariaţilor cu funcţie de conducere responsabili de asigurarea conformării politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale contra spălării banilor şi finanţării terorismului;
    c) regulile de cunoaştere a clientului, avînd drept scop promovarea normelor etice şi profesionale în sectorul respectiv şi prevenirea folosirii entităţii raportoare, în mod intenţionat sau nu, de către grupuri criminale organizate sau de către asociaţiile lor;
    d) un program continuu de instruire a angajaţilor, selecţia riguroasă a cadrelor, pentru a se asigura profesionalismul lor înalt;
    e) auditul pentru exercitarea controlului asupra sistemului intern.

    Articolul 10. Organele cu funcţii de supraveghere a 
                          entităţilor raportoare
    (1) Reglementarea şi controlul modului de executare a prezentei legi sînt asigurate de următoarele instituţii cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, conform competenţei stabilite de legislaţie:
    a) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
    b) Banca Naţională a Moldovei;
    c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
    d) Ministerul Justiţiei;
    e) Ministerul Dezvoltării Informaţionale;
    f) Ministerul Finanţelor;
    g) Serviciul Vamal.
    (2) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în limitele competenţei lor, aprobă recomandări, verifică şi monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi referitor la respectarea exigenţelor faţă de culegerea, înregistrarea, păstrarea, identificarea şi prezentarea de informaţii privind efectuarea tranzacţiilor, precum şi la executarea măsurilor şi procedurilor aferente controlului intern.
    (3) În cazul în care entităţile raportoare nu respectă obligaţiile prevăzute de prezenta lege, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare pot aplica măsuri şi sancţiuni de remediere, stabilite de legislaţie, iar la identificarea semnelor de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, informează şi expediază imediat materialele respective Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Aplicarea acţiunilor menţionate nu exclude posibilitatea realizării, conform legislaţiei în vigoare, a unor alte măsuri în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (4) Pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sînt obligate:
    a) să constate că entităţile raportoare utilizează politici, practici şi proceduri scrise, inclusiv reguli stricte cu privire la cunoaşterea persoanelor fizice sau juridice, avînd drept scop promovarea normelor etice şi profesionale în sectorul respectiv şi prevenirea folosirii acestuia, în mod intenţionat sau nu, de către grupuri criminale organizate sau de asociaţiile lor;
    b) să determine că entităţile raportoare se conformează politicilor, practicilor şi procedurilor proprii, orientate spre depistarea activităţii de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
    c) să informeze entităţile raportoare despre tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, inclusiv despre noile metode şi tendinţe în acest domeniu;
    d) să identifice posibilităţile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului ale entităţilor raportoare, să întreprindă, după caz, măsuri suplimentare pentru prevenirea folosirii ilegale a acestora şi să informeze entităţile raportoare despre eventualele abuzuri.
    (5) Autorităţile administraţiei publice, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, vor întreprinde măsuri adecvate pentru a preveni instituirea controlului asupra entităţii raportoare sau obţinerea pachetului de acţiuni de control şi/sau cotelor părţi de control ale acesteia de către grupuri criminale organizate sau asociaţiile lor.
    Articolul 11. Centrul pentru Combaterea Crimelor
                         Economice şi Corupţiei
    (1) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei este învestit cu atribuţii de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului avînd o subdiviziune specializată în ale cărei atribuţii intră:
    a) colectarea (stocarea), analiza şi prelucrarea informaţiilor privind tranzacţiile şi alte activităţi suspecte, prezentate de entităţile raportoare, conform prevederilor prezentei legi;
    b) întreprinderea de măsuri operative de investigaţie, conform legislaţiei în vigoare;
    c) colaborarea şi schimbul de informaţii cu autorităţile administraţiei publice, sesizarea organelor competente despre cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea acţiunilor ilicite, pentru luarea măsurilor stabilite de legislaţie;
    d) transmiterea de informaţie şi documente organelor de urmărire penală şi altor organe abilitate, după competenţă, de îndată ce s-au stabilit suspiciuni rezonabile cu privire la spălarea banilor, la finanţarea terorismului sau la alte infracţiuni ce generează  venituri  ilicite;
    e) cooperarea şi schimbul de informaţii cu servicii similare străine, cu organizaţii internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    f) elaborarea de propuneri pentru aducerea în concordanţă a actelor normative cu reglementările internaţionale în domeniu;
    g) participarea la realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
     h) crearea unui sistem informaţional în domeniul său de activitate şi asigurarea funcţionării lui;
     i) asigurarea metodologică a entităţilor raportoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
   j) solicitarea şi primirea informaţiilor şi documentelor necesare, de care dispun entităţile raportoare şi autorităţile administraţiei publice, în vederea determinării caracterului suspect al tranzacţiilor;
    k) comunicarea către entităţile raportoare, ori de cîte ori este posibil, a rezultatelor examinării informaţiilor prezentate de ele, publicarea rapoartelor periodice despre munca executată;
    l) la solicitarea unor alte organe cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, participarea la efectuarea controlului şi verificării asupra modului în care entităţile raportoare respectă prevederile prezentei legi;
     m) colectarea şi analizarea materialului statistic referitor la eficienţa sistemului de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, inclusiv numărul declarărilor de tranzacţii suspecte, numărul de cauze penale şi de persoane condamnate, datele despre sistarea tranzacţiilor, despre  sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din infracţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
      n) exercitarea unor alte atribuţii, în funcţie de sarcinile stabilite de legislaţie.
    (2) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei coordonează activitatea autorităţilor, abilitate cu executarea prezentei legi, în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    Articolul 12. Limitarea acţiunii secretelor apărate de lege
   (1) Informaţia obţinută de la entităţile raportoare, în condiţiile prezentei legi, poate fi utilizată numai în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (2) Transmiterea de către entităţile raportoare de informaţii (documente, materiale etc.) Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, organelor de urmărire penală, organelor procuraturii, instanţelor judecătoreşti sau altor autorităţi competente, în modul stabilit de legislaţie, nu poate fi calificată drept divulgare a secretului comercial, bancar sau profesional.
    (3) Prevederile legale cu privire la secretul comercial, bancar sau profesional nu pot servi drept obstacol pentru recepţionarea sau ridicarea, în scopul executării prezentei legi, de către autorităţile indicate la alin.(2), a informaţiei (documente, materiale etc.) despre activitatea economico-financiară şi tranzacţiile persoanelor fizice şi juridice.
    Articolul 13. Cooperarea şi asistenţa internaţională
    (1) În sensul prezentei legi, cooperarea internaţională în domeniile de contracarare a spălării banilor şi finanţării terorismului se desfăşoară pe principiul asistenţei reciproce, conform legislaţiei Republicii Moldova, şi în baza tratatelor internaţionale.
    (2) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei poate efectua, din oficiu sau la solicitare, expedierea, recepţionarea ori schimbul de informaţii şi de documente cu servicii similare străine pe principiul de reciprocitate, cu condiţia conformării aceloraşi exigenţe privind confidenţialitatea, în baza acordurilor de cooperare.

    Articolul 14. Măsuri asigurătorii
    (1) La decizia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, entităţile raportoare sînt obligate să sisteze, pe un termen indicat în decizie, dar nu mai mare de 5 zile lucrătoare, executarea tranzacţiilor suspecte. Dacă această perioadă este insuficientă, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei poate solicita motivat, înainte de expirarea termenului, Procuraturii Generale sau instanţei judecătoreşti prelungirea perioadei de sistare sau sechestrarea bunurilor.
    (2) Entităţile raportoare sistează, pentru 2 zile lucrătoare, tranzacţiile cu bunuri, exceptînd tranzacţiile de suplimentare a contului, ale persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste, în finanţarea şi în acordarea de sprijin acestora pe alte căi; ale persoanelor juridice dependente sau controlate direct ori indirect de astfel de persoane şi entităţi; ale persoanelor fizice şi juridice care acţionează în numele sau la indicaţia unor asemenea persoane şi entităţi, inclusiv mijloacele derivate sau generate de proprietatea care le aparţine sau care este controlată, direct sau indirect, de persoanele şi entităţile menţionate, precum şi de persoanele fizice şi juridice asociate lor, informînd imediat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la primirea cererii. Dacă în termenul de 2 zile menţionat nu primesc decizia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei de sistare a tranzacţiei, entităţile raportoare execută tranzacţia.
    (3) După primirea şi verificarea prealabilă a informaţiei menţionate la alin.(2), Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei dispune, după caz, sistarea tranzacţiilor suspecte pe un termen de pînă la 5 zile lucrătoare şi execută de urgenţă acţiunile necesare examinării cazului depistat, notificînd entitatea raportoare despre decizia luată.
    (4) Lista persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste se elaborează, se actualizează şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Serviciul de Informaţii şi Securitate.
    (5) Drept temei pentru includerea unei persoane sau a unei organizaţii în lista menţionată la alin.(4) servesc:
   a) listele elaborate de organizaţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de organele Uniunii Europene privind persoanele şi entităţile implicate în activităţi teroriste;
    b) hotărîrea definitivă a instanţei de judecată din Republica Moldova privind declararea organizaţiei din Republica Moldova sau din alt stat ca fiind teroristă;
    c) hotărîrea judecătorească definitivă privind încetarea sau suspendarea activităţii organizaţiei implicate în activităţi teroriste sau extremiste;
    d) hotărîrea judecătorească definitivă privind condamnarea persoanei pentru comiterea de act terorist sau de altă infracţiune cu caracter terorist;
    e) ordonanţa de pornire a urmăririi penale în privinţa persoanei care a comis act terorist sau o altă infracţiune cu caracter terorist;
    f) hotărîrea penală definitivă pronunţată de o instanţă de judecată străină, recunoscută, în modul stabilit, de instanţele judecătoreşti naţionale, în privinţa persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste.
    Articolul 15. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor
                         prezentei legi
    (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, alte autorităţi abilitate cu executarea prezentei legi, persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul lor sînt obligate să asigure păstrarea secretului comercial, bancar sau profesional. Divulgarea unor astfel de secrete contrar prevederilor stabilite atrage răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ca pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea nelegitimă a datelor obţinute în exerciţiul funcţiunii. Transmiterea în modul stabilit a informaţiilor către servicii similare străine nu constituie divulgare a secretelor apărate de lege.
    (3) Entităţile raportoare şi angajaţii lor sînt exoneraţi de răspundere disciplinară, contravenţională, civilă şi penală ca urmare a transmiterii cu bună credinţă a informaţiei organelor abilitate întru executarea prevederilor prezentei legi, chiar dacă această executare a avut drept urmare cauzarea de prejudicii materiale sau morale.

    Articolul 16 
    (1) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor clienţilor noi ai entităţii raportoare. Pentru relaţiile de afaceri existente, noile obligaţii trebuie îndeplinite în decursul a 6 luni, începînd cu clienţii care prezintă riscul cel mai înalt.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.139-140, art.1084).
    Articolul 17
    în termen de 2 luni, Guvernul:
    va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    va asigura revizuirea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a actelor lor normative.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                              Marian LUPU

    Nr.190-XVI. Chişinău, 26 iulie 2007.