HGA1171/2010
ID intern unic:  337204
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1171
din  21.12.2010
privind aprobarea Programului naţional de control
al tuberculozei pentru anii 2011-2015
Publicat : 31.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 259-263     art Nr : 1316
    Abrogată prin HG1160 din 20.10.16, MO369-378/28.10.16 art.1256


    În temeiul prevederilor art.6, art.7, art.9 şi art.72 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183) şi art. 4 din Legea nr.153-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 583), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, conform anexei nr.1;
    Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, conform anexei nr.2.
    2. Ministerul Sănătăţii va elabora mecanismul de realizare, va coordona şi va monitoriza implementarea Programului nominalizat.
    3. Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei va monitoriza punerea în aplicare a  Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015.
    4. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015.
    5. Ministerul Justiţiei, în comun cu Ministerul Sănătăţii, vor crea condiţii adecvate în vederea ameliorării situaţiei epidemiologice a tuberculozei în instituţiile penitenciare.
    6. Finanţarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015 se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate anual în bugetului public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

    PRIM-MINISTRU                                                                  Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                                                    Vladimir Hotineanu
    Ministrul finanţelor                                                                  Veaceslav Negruţa
    Ministrul justiţiei                                                                     Alexandru Tănase
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                                      Valentina Buliga
    Ministrul afacerilor interne                                                      Victor Catan
    Ministrul educaţiei                                                                   Leonid Bujor

    Nr. 1171. Chişinău, 21 decembrie 2010.

Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.1171
din 21 decembrie 2010
PROGRAMUL NAŢIONAL
de control al tuberculozei  pentru anii 2011-2015
I. INTRODUCERE
    1. Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015 (în continuare – Programul) este un document de planificare, pe termen mediu, a politicilor trasate spre obţinerea unui declin constant al răspîndirii tuberculozei în Republica Moldova.
    2. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.153-XVI din  4 iulie 2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei, Legii nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Politicii Naţionale de Sănătate, Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, Strategiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Stop TB”, Planului Global de control al tuberculozei pe anii 2006-2015, altor documente internaţionale în domeniu, precum şi ţinînd cont de finalizarea, la sfîrşitul anului 2010, a Programului naţional de control şi profilaxie a tuberculozei pentru anii 2006-2010.
II. ANALIZA SITUAŢIEI
    3. Cu toate eforturile întreprinse în Republica Moldova în cadrul programelor naţionale de control al tuberculozei, implementate în anii 1996-2000, 2001-2005, 2006-2010, o serie de  factori, cum ar fi: incidenţa înaltă a tuberculozei în mai multe ţări ale regiunii, răspîndirea tuberculozei rezistente la mai multe preparate medicamentoase, apariţia formelor de tuberculoză cu rezistenţă extinsă la medicamente, tuberculoza în rîndul persoanelor infectate cu HIV şi celor din penitenciare, precum şi mobilitatea populaţiei, tuberculoza rămîne a fi o problemă prioritară de  sănătate publică pentru Republica Moldova.
    4. Astfel, începînd cu anul 2001 pînă în anul 2005, numărul total de cazuri noi şi recidive ale tuberculozei a crescut de la 3820 pînă la 5632. Din anul 2006, numărul de cazuri noi şi recidive ale tuberculozei a intrat în faza de stabilizare şi a început să descrească nesemnificativ de la 5468, în anul 2006, pînă la 4744, în anul 2009. Drept rezultat, incidenţa globală a tuberculozei a demonstrat o tendinţă de descreştere de la 133,9 de cazuri înregistrate la 100.000 locuitori în anul 2005, la 116,0 cazuri în anul 2009. Efectul vizat a fost posibil datorită implementării în Republica Moldova a strategiilor DOTS (Directly Observed Treatment Strategy (Strategia Tratamentului sub Directa Observaţie)) şi DOTS Plus (Strategia pentru controlul tuberculozei multidrogrezistente), recomandate de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) pentru asigurarea controlului tuberculozei. Cu toate acestea, în Moldova incidenţa globală a tuberculozei este de aproape trei ori mai mare decît media înregistrată în ţările din regiunea europeană, unde, conform datelor OMS, în anul 2008 se atestau 40,86 cazuri de tuberculoză la 100.000 de locuitori.
    5. De menţionat că în Republica Moldova, în pofida tuturor intervenţiilor menite să optimizeze depistarea tuberculozei, acceptarea şi accesul la tratament, rata de identificare a cazurilor de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă a constituit doar 67% în anul 2007 şi este sub nivelul de 70% recomandat de OMS.
    6. În ultimii ani, rata de succes al tratamentului pentru cazurile noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă a sputei nu a crescut, din cauza numărului mare de eşecuri (7,4% - în anul 2009) şi abandonuri (11,5% - în anul 2009), precum şi a cazurilor cu tuberculoză multirezistentă. Astfel, rata de succes al tratamentului cazurilor noi cu microscopie pozitivă a sputei a fost de 57,8% în anul 2009, pe cînd ţinta strategiei DOTS este de a trata cu succes cel puţin 85% din cazurile noi cu microscopie pozitivă a sputei.
    7. Un studiu naţional efectuat în anul 2007 în rîndul pacienţilor şi al prestatorilor de tratament - „Factorii de risc asociaţi cu tratamentul tuberculozei DOTS implicit şi eşecul în Republica Moldova”, demonstrează că succesul tratamentului DOTS depinde mai puţin de factorii clinici, personali sau economici ai pacienţilor cu tuberculoză, dar mai mult de problemele legate de prestatorii de servicii, cum ar fi managementul pacienţilor, calitatea monitorizării, continuitatea monitorizării, cunoştinţele pacientului despre tuberculoză şi tratament.
    8. Este necesar să remarcăm accesul redus la suportul social pe parcursul tratamentului, în special pentru pacienţii care fac parte din categoriile socialmente vulnerabile ale populaţiei, deficienţa în organizarea tratamentului ambulatoriu şi concentrarea insuficientă a eforturilor asupra unor intervenţii la nivelul acestor grupuri de populaţie. În anul 2009, cca 40% de bolnavi de tuberculoză, ce necesitau suport social, nu au beneficiat de el.
    9. O altă cauză a nesoluţionării problemei tuberculozei în Republica Moldova este răspîndirea unui număr mare de tulpini Mycobacterium tuberculosis rezistente la preparatele specifice. Acestea au condus la creşterea numărului de eşecuri în tratament şi, ca urmare, la sporirea numărului de pacienţi cronici. Conform studiului naţional de supraveghere a rezistenţei, efectuat în anul 2006, cazurile de multidrogrezistenţă primară la preparatele antituberculoase constituie în Republica Moldova 19,4%±1,4%, plasînd-o pe locul doi în lume după Azerbaidjan, fenomen explicat prin asigurarea insuficientă cu medicamente antituberculoase în perioada crizei social-economice, cu care s-a confruntat ţara în anii 1995-2001.
    10. Situaţia rămîne a fi gravă şi din cauza că înrolarea în tratament a pacienţilor cu tuberculoză mutidrogrezistentă este asigurată în proporţie de 70%. De asemenea, multidrogrezistenţa reprezintă unul dintre factorii care contribuie la menţinerea numărului înalt de decese cauzate de tuberculoză (736 cazuri în anul 2009). În Republica Moldova, rata mortalităţii prin tuberculoză este înaltă şi în anul 2009 a constituit 18,0 cazuri la 100.000 locuitori, chiar dacă s-a micşorat neesenţial comparativ cu anul 2006, cînd valoarea acestui indicator a fost de 19,3. Aşadar, rata mortalităţii prin tuberculoză este de cca 3 ori mai mare decît media înregistrată în ţările din regiunea europeană, unde, conform datelor OMS, în anul 2008 se atestau 6,93 cazuri la 100.000 locuitori.
    11. O problemă aparte este prevalenţa infecţiei cu HIV (virusul imunodeficienţei umane) în cazurile noi de tuberculoză, care depăşeşte de 42 ori prevalenţa HIV în rîndurile populaţiei generale. Cea mai înaltă prevalenţă HIV, în cazurile noi de tuberculoză, de 18,9%, se înregistrează în municipiul Bălţi, ceea ce constituie un fapt îngrijorător şi necesită acţiuni imediate pentru intervenţii coordonate împotriva tuberculozei/HIV. Ponderea pacienţilor cu tuberculoză testaţi la HIV a constituit în anul 2009 doar 90,8%, iar ponderea pacienţilor consiliaţi a fost cu mult sub acest nivel.
    12. O altă problemă în controlul tuberculozei o constituie eficienţa scăzută a utilizării finanţelor destinate acestui control. Cu toate că Guvernul asigură diagnostic şi tratament gratuit pentru toţi bolnavii de tuberculoză, cu sprijinul continuu al OMS şi cu un suport financiar substanţial din partea Fondului Global şi altor donatori multilaterali şi bilaterali, nu există încă o flexibilitate maximă a mecanismului de finanţare şi eficienţă a utilizării resurselor în implementarea măsurilor de control al tuberculozei. Finanţarea prestatorilor de servicii nu este direct proporţională cu rezultatele obţinute şi performanţa realizată.
    13. O mare parte a infrastructurii destinate controlului tuberculozei din cadrul serviciului ambulator şi spitalicesc este defectuoasă chiar în pofida faptului că în ultimii ani, cu suportul partenerilor internaţionali pentru dezvoltare, au fost realizate măsuri de modernizare a laboratoarelor de microscopie, a secţiilor pentru tratamentul bolnavilor cu multidrogrezistenţă, în conformitate cu cerinţele internaţionale de securitate a pacienţilor şi a personalului. Astfel, au fost îmbunătăţite doar condiţiile din secţiile pentru tratamentul pacienţilor cu tuberculoză multidrogresistentă, ce constituie 230 paturi de profil ftiziopneumologic din cele 1170 existente în republică.
    14. Este redus numărul de acţiuni intersectoriale, de sensibilizare a opiniei publice şi de creştere a rolului autorităţilor administraţiei publice locale în activităţile de control al tuberculozei, care determină o constrîngere fundamentală în elaborarea şi implementarea unor programe eficiente de control al tuberculozei. Mobilizarea socială nu a atins nivelul la care să fie mobilizate toate resursele şi capacităţile în lupta cu tuberculoza, iar educarea pacienţilor, prestatorilor de servicii de sănătate şi informarea publicului încă nu sînt considerate activităţi de importanţă majoră, fapt confirmat de studiul „Tuberculoza: Cunoştinţe, atidudini şi practici”, realizat de Ministerul Sănătăţii în anul 2008. În cadrul studiului jumătate din respondenţii care au auzit de tuberculoză consideră că o persoană care se îmbolnăveşte de tuberculoză s-ar strădui să ascundă aceasta de cei ce-l înconjoară, iar 61,0% din respondenţi consideră că, în caz de îmbolnăvire de tuberculoză, cei din jur şi-ar schimba atitudinea.
    15. Nu este asigurată implicarea, la capacitate maximă, a tuturor organizaţiilor publice şi private, a instituţiilor şi resurselor destinate îmbunătăţirii, întreţinerii şi revitalizării sănătăţii din sistemul de sănătate în acţiunile de ameliorare a situaţiei privind tuberculoza în Republica Moldova. Sistemul sănătăţii încă nu este fortificat în baza asistenţei medicale primare, pentru un control eficient al tuberculozei.
    16. Managementul serviciului de ftiziopneumologie din ţară este sub nivelul aşteptat din cauza asigurării insuficiente cu cadre specializate, neatractivităţii specialităţii de ftiziopneumolog, dar şi din cauza capacităţii reduse a unităţii de coordonare a implementării programelor precedente. Astfel, în anul 2009 numărul medicilor ftiziopneumologi a constituit 214, ceea ce este cu cca 60 de medici mai puţin decît numărul necesar.
    17. Sînt dezvoltate insuficient mecanismele de transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor ştiinţifice care să asigure noi metode şi resurse în controlul tuberculozei. De asemenea, sînt reduse posibilităţile de participare a cercetătorilor autohtoni la conferinţele şi simpozioanele internaţionale axate pe controlul tuberculozei, precum şi de implicare a acestora în proiectele internaţionale de cercetare.
III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI
    18. Scopul Programului rezidă în ameliorarea sănătăţii populaţiei prin  reducerea poverii tuberculozei în Republica Moldova, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi obiectivele Parteneriatului “Stop TB”.
    19.  Prezentul Program stabileşte obiectivele pe termen mediu ce necesită a fi îndeplinite în vederea implementării politicii de stat în domeniul controlului tuberculozei pentru anii 2011-2015.
    20. Programul este orientat spre realizarea obiectivelor Planului de acţiuni privind implementarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, conform anexei nr.2, inclusiv:
    1) asigurarea unui diagnostic calitativ, cu obţinerea către anul 2015 a unei rate de detecţie a cazurilor de tuberculoză pulmonară cu microscopia pozitivă de peste 70%;
    2) realizarea şi menţinerea către anul 2015 a accesului universal la tratamentul eficient al tuturor formelor de tuberculoză, cu obţinerea unei rate de succes a tratamentului cazurilor noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă de cel puţin 78% şi a ratei de succes a tratamentului cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă nu mai joasă de 60%;
    3) asigurarea către anul 2015 a suportului social pentru cel puţin 90% din pacienţii cu tuberculoză din categoriile socialmente vulnerabile;
    4) asigurarea către anul 2015 a controlului eficient al coinfecţiei TB/HIV, cu reducerea ratei de coinfecţie TB/HIV printre cazurile de tuberculoză sub 3%;
    5) sporirea către anul 2015 a nivelului de cunoştinţe al populaţiei despre tuberculoză la un nivel de cel puţin 80% şi menţinerea unei rate de vaccinare BCG  la naştere de cel puţin 98%, precum şi a ratei de revaccinare de 85%;
    6) dezvoltarea şi aplicarea către anul 2014 a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi operaţionale în domeniul controlului tuberculozei cu realizarea a cel puţin 7 cercetări;
    7) consolidarea către anul 2015 a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului.
IV. DIRECŢII DE ACŢIUNE
    21. Pentru asigurarea unui diagnostic calitativ, cu obţinerea ratei de detecţie a cazurilor de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă de peste 70% către anul 2015, se preconizează următoarele direcţii de acţiune:
    1) fortificarea capacităţilor resurselor umane prin instruirea continuă a personalului de laborator din centrele de microscopie şi din laboratoarele de referinţă;
    2) fortificarea bazei tehnico-materiale a centrelor de microscopie şi a laboratoarelor de referinţă;
    3) asigurarea cu reagenţi şi consumabile pentru diagnostic şi monitorizarea tratamentului;
    4) menţinerea şi consolidarea sistemului de curier pentru transportarea sputei către laboratoarele de referinţă;
    5) dezvoltarea centrelor de microscopie şi a laboratoarelor de referinţă;
    6) asigurarea controlului infecţiei în laboratoare;
    7) asigurarea controlului extern al calităţii testelor de sensibilitate (TS);
    8) asigurarea diagnosticului diferenţial prin metode clinico-radiologice moderne al persoanelor cu simptoame clinice caracteristice tuberculozei;
    9) depistarea activă a tuberculozei în grupurile speciale de populaţie: persoane fără adăpost, persoane din comunităţi izolate, din zone cu nivel social-economic scăzut, copii şi tineri ai străzii, migranţi, inclusiv deţinuţi şi persoane eliberate din detenţie.
    22. Realizarea şi menţinerea accesului universal la tratamentul eficient al tuturor formelor de tuberculoză, cu obţinerea unei rate de succes a tratamentului cazurilor noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă de cel puţin 78% şi a ratei de succes a tratamentului cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă nu mai joasă de 60% către anul 2015 se vor efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
    1) fortificarea capacităţilor resurselor umane implicate în controlul tuberculozei;
    2) fortificarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare ce acordă asistenţă pacienţilor cu tuberculoză;
    3) asigurarea cu medicamente;
    4) asigurarea monitorizării tratamentului;
    5) modernizarea cabinetelor, secţiilor şi spitalelor de ftiziopneumologie;
    6) asigurarea controlului infecţiei în instituţiile medico-sanitare.
    23. Pentru asigurarea către anul 2015 a suportului social pentru cel puţin 90% din pacienţii cu tuberculoză din categoriile socialmente vulnerabile, se prevăd următoarele direcţii de acţiune:
    1) fortificarea parteneriatului cu autorităţile administraţiei publice locale în controlul tuberculozei;
    2) încurajarea proiectelor de finanţare la nivel local prin participarea societăţii civile în realizarea activităţilor de control al tuberculozei la nivelul comunităţii, în special orientate spre migranţi, persoane vulnerabile şi familiile acestora;
    3) suportul acordat pacienţilor din grupurile vulnerabile ale populaţiei în vederea continuării tratamentului;
    4) suportul acordat persoanelor eliberate din detenţie pentru susţinerea realizării cu succes a tratamentului;
    5) suportul acordat pacienţilor cu tuberculoză rezistentă aflaţi la tratament în condiţii de ambulator.
    24. Asigurarea controlului eficient al coinfecţiei TB/HIV, cu reducerea ratei de coinfecţie TB/HIV printre cazurile de tuberculoză sub 3% către anul 2015, se va realiza prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
    1) fortificarea capacităţilor pentru realizarea controlului eficient al coinfecţiei TB/HIV;
    2) diagnosticul, prevenirea şi tratamentul tuberculozei la pacienţii cu HIV;
    3) diagnosticul, prevenirea şi tratamentul HIV la pacienţii cu tuberculoză;
    4) implicarea societăţii civile în realizarea activităţilor colaborative TB/HIV.
    25.  Pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe al populaţiei despre tuberculoză la cel puţin 80% şi menţinerea unei rate de vaccinare BCG la naştere de cel puţin 98% către anul 2015, se prevede realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
    1) asigurarea vaccinării şi revaccinării BCG, în conformitate cu planul de imunizări;
    2) revizuirea instrucţiunilor metodice şi a actelor normative de rigoare în domeniul controlului infecţiei cu tuberculoză;
    3) ajustarea la cerinţele actuale a măsurilor de control al infecţiei în lucrul cu contacţii;
    4) sensibilizarea opiniei publice, informare şi comunicare;
    5) asigurarea condiţiilor de control al infecţiei pentru pacienţii cu TB MDR (tuberculoza multidrogrezistentă) XDR (tuberculoza cu rezistenţă extinsă) care nu pot fi supuşi tratamentului antituberculos.
    26. Dezvoltarea şi aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi operaţionale în controlul tuberculozei, cu efectuarea a cel puţin 7 cercetări către anul 2014, se vor efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
    1) efectuarea cercetărilor ştiinţifice aplicative;
    2) efectuarea studiilor operaţionale.
    27.  Pentru consolidarea către anul 2015 a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului, se vor realiza următoarele direcţii de acţiune:
    1) solicitarea şi utilizarea asistenţei tehnice;
    2) fortificarea capacităţilor resurselor umane;
    3) fortificarea capacităţilor  de monitorizare şi evaluare a prezentului Program;
    4) optimizarea sistemului informaţional de monitorizare şi evaluare a tuberculozei SIME TB (Sistem Informaţional de Monitorizare şi Evaluare a Tuberculozei);
    5) eficientizarea activităţii unităţii de coordonare a implementării Programului.
V. REZULTATELE PRECONIZATE
    28.  Implementarea prezentului Program va contribui, pe termen lung la obţinerea unui declin constant al răspîndirii tuberculozei în rîndurile populaţiei şi la valorificarea optimă a serviciilor de diagnostic, tratament, suport social, precum şi de informare, în vederea prevenirii riscurilor şi înlăturării suferinţelor determinate de tuberculoză, în special printre categoriile socialmente vulnerabile de populaţie.
    29.  Rezultatele scontate către anul 2015 sînt:
    1) menţinerea:
    unei acoperiri de 100% a populaţiei cu activităţi în cadrul strategiei DOTS;
    unei rate de vaccinare BCG la naştere de cel puţin 98%;
    2) reducerea:
    incidenţei globale prin tuberculoză sub un nivel de 90,0 cazuri înregistrate la 100.000 populaţie;
    mortalităţii prin tuberculoză sub un nivel de 7,5 cazuri la 100.000 populaţie;
    3) obţinerea:
    unei rate de detecţie a cazurilor de tuberculoză pulmonară cu microscopia pozitivă de peste 70%;
    unei rate de succes a tratamentului cazurilor noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă de cel puţin 78%;
    unei ratei de succes a tratamentului cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă de peste 60%;
    4) asigurarea:
    suportului social pentru cel puţin 90% din pacienţii cu tuberculoză din categoriile socialmente vulnerabile de populaţie;
    controlului eficient al coinfecţiei TB/HIV, cu reducerea ratei de coinfecţie TB/HIV printre cazurile de tuberculoză sub 3%.
VI. INDICATORI
    30.  Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori:
    1) incidenţa globală a tuberculozei la 100.000 de populaţie;
    2) mortalitatea prin tuberculoză la 100.000 de populaţie;
    3) rata de detecţie a cazurilor noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă;
    4) rata de succes a tratamentului cazurilor noi de tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă;
    5) rata tuberculozei multirezistentă printre cazurile noi;
    6) rata tuberculozei multirezistentă printre cazurile anterior tratate;
    7) rata de succes a tratamentului cazurilor cu tuberculoză multidrogrezistentă;
    8) prevalenţa coinfecţiei TB/HIV printre cazurile de tuberculoză;
    9) rata de acoperire a pacienţilor de tuberculoză cu testare în scop diagnostic la HIV;
    10) ponderea populaţiei care cunoaşte cel puţin trei simptome de bază ale tuberculozei;
    11) ponderea pacienţilor cu tuberculoză din categoriile socialmente vulnerabile asigurate cu servicii sociale;
    12) număr de cercetări ştiinţifice realizate;
    13) număr de cercetări operaţionale realizate;
    14) număr de rezultate ale cercetărilor ştiinţifice aplicate în practică;
    15) număr de rapoarte de monitorizare realizate de unitatea de coordonare a implementării Programului;
    16) număr de instrucţiuni şi recomandări metodice elaborate de unitatea de coordonare a implementării Programului.
VII. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR
    31. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentului Program în perioada 2011-2015 a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate şi formulate. A fost utilizată metodologia cost-beneficiu, în comun cu preluarea şi adaptarea experienţei internaţionale în scopul stabilirii costurilor principale pentru implementarea prezentului Program.
    32. Astfel, costul estimativ al prezentului Program este de 1.957,7 milioane lei şi este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare şi în conformitate cu activităţile Programului.
VIII. RISCURI DE IMPLEMENTARE
    33.  În realizarea prezentului Program pot fi identificate următoarele constrîngeri şi măsuri de reducere a acestora:
    1) rezistenţa cadrelor medicale în realizarea strategiei DOTS, din cauza prejudecăţilor din trecut cu privire la acţiunile de combatere a tuberculozei, care pot fi depăşite prin instruirea în aplicarea DOTS, utilizînd principiile medicinii bazate pe dovezi;
    2) surse limitate în bugetul de stat, dar care pot fi utilizate raţional prin sporirea eficienţei tehnice şi alocarea surselor financiare destinate realizării Programului, precum şi prin atragerea unor surse suplimentare, în colaborare cu partenerii internaţionali de dezvoltare;
    3) micşorarea alocaţiilor Fondului Global, iar pe termen lung – posibilitatea de a încheia finanţarea, de către acesta, a acţiunilor de control al tuberculozei în Republica Moldova, cauzate de insuficienţa resurselor Fondului Global şi reorientarea lui spre ţările cu o povară mai mare a tuberculozei şi HIV/SIDA (sindromul imunodeficienţei dobîndite), precum şi modificarea statutului Republicii Moldova din ţară cu un nivel de dezvoltare mai jos de mediu spre un nivel de dezvoltare  mediu, conform ratingului Băncii Mondiale;
    4) expansiunea exodului de cadre specializate, care poate fi stopată prin motivarea acestora, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a salarizării în funcţie de rezultatele obţinute şi performanţa realizată;
    5) menţinerea unui nivel înalt de migraţie a populaţiei, inclusiv a pacienţilor cu tuberculoză, care poate fi dirijat prin politici de stimulare a întoarcerii migranţilor în ţară şi de protecţie socială a acestora în ţările de destinaţie.
IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE,
EVALUARE ŞI RAPORTARE

    34. În procesul de implementare a prezentului Program va fi efectuată monitorizarea permanentă a realizării acţiunilor şi a rezultatelor obţinute pentru a opera, în caz de necesitate, modificări în politicile promovate şi în acţiunile întreprinse.
    35. Scopul monitorizării constă în corelarea obiectivelor şi a acţiunilor din Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015 (în continuare – Planul de acţiuni) cu rezultatele aşteptate ale Programului, pentru ca, ulterior, să fie efectuată o evaluare cît mai corectă a modului de realizare a Programului şi a impactului acestuia asupra sănătăţii populaţiei.
    36. În particular, procesul de monitorizare şi evaluare va contribui la analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, la analiza realizării Planului de acţiuni şi evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
    37. Coordonarea întregului proces de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării Programului va fi efectuată de către Ministerul Sănătăţii. Pentru asigurarea suportului logistic în coordonarea implementării Programului, Ministerul Sănătăţii va crea unitatea de coordonare a implementării Programului.
    38. În scopul instituirii procedurilor durabile de monitorizare şi evaluare a Programului, Ministerul Sănătăţii va elabora şi va adopta, prin actul său normativ, Planul de monitorizare şi evaluare, în conformitate cu prevederile Planului de acţiuni.
    39. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea de rutină în baza Sistemului Informaţional Automatizat SIME TB şi cercetarea prin studii efectuate de către instituţiile specializate şi companiile sociologice.
    40. Sistemul Informaţional Automatizat SIME TB va utiliza următoarele proceduri de monitorizare şi evaluare:
    1) colectarea datelor;
    2) asigurarea calităţii datelor;
    3) stocarea datelor;
    4) analiza şi raportarea datelor în sistemul de monitorizare şi evaluare a Programului;
    5) diseminarea datelor din sistemul de monitorizare şi evaluare a Programului;
    6) creşterea capacităţii de monitorizare şi evaluare a implementatorilor;
    7) solicitarea şi acordarea de asistenţă tehnică pentru monitorizare şi evaluare.
    41. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de Ministerul Sănătăţii o dată la fiecare şase luni (august şi februarie) şi vor conţine informaţia privind situaţia implementării acţiunilor din Planul de acţiuni. La sfîrşitul fiecărui an de implementare, Ministerul Sănătăţii va elabora raportul de evaluare a Programului, care va conţine informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, şi care va fi prezentat Guvernului în luna aprilie a fiecărui an. 
    42. Anual, către luna iunie, datele statistice, inclusiv datele despre resursele financiare alocate în anul precedent şi preconizate spre alocare în următorii doi ani, destinate realizării Programului, se vor raporta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Regiunea Europeană, Oficiul de la Copenhaga. 
    43.  La mijlocul termenului de realizare a Programului  se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului – evaluarea finală. Evaluarea intermediară se va realiza la mijlocul perioadei de implementare, în anul 2013, cînd se va analiza gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate şi impactul Programului asupra sănătăţii populaţiei. Ca urmare a concluziilor raportului de evaluare, în caz de necesitate, se vor propune ajustări ale obiectivelor şi/sau ale rezultatelor preconizate, precum şi identificarea, conform situaţiei, a unor acţiuni noi.
    44. Pentru a asigura coordonarea acţiunilor tuturor participanţilor la realizarea Programului, inclusiv atragerea, coordonarea, monitorizarea şi disbursarea finanţelor, oferite de organizaţiile internaţionale, ca răspuns la necesităţile ţării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, desfăşurarea implementării Programului, precum şi rapoartele de progres şi de evaluare, rapoartele de evaluare intermediară şi finală vor fi dezbătute în şedinţele Consiliului naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală  şi de control al tuberculozei.
X. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE
DE IMPLEMENTARE
    45. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii, în comun cu Departamentul Instituţii Penitenciare al Ministerului Justiţiei, în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Autorităţile responsabile pentru fiecare acţiune în parte sînt specificate în Planul de acţiuni.
    46. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, autorităţi administrative centrale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

    anexa nr.2