ID intern unic: 337228
Версия на русском
Republica Moldova
din 31.12.2003
despre aprobarea Regulamentului privind obiectele de proprietate
industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu
industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu
În scopul reglementării raporturilor ce ţin de elaborarea, protecţia şi utilizarea obiectelor de proprietate industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, Guvernul hotărăşte:
Se aprobă Regulamentul privind obiectele de proprietate industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu (se anexează).
Prim-ministru Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru Valerian Cristea
Ministrul economiei Marian Lupu
Chişinău, 31 decembrie 2003.
Nr. 1609.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1609
din 31 decembrie 2003
REGULAMENT
privind obiectele de proprietate industrială create în cadrul
exercitării atribuţiilor de serviciu
I. Noţiuni şi dispoziţii generale
1. Regulamentul privind obiectele de proprietate industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu (în continuare - Regulament) este elaborat în baza Regulamentului provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 456 din 26 iulie 1993, Legii nr. 461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie, Legii nr. 915-XIII din 11 iulie 1996 privind protecţia soiurilor de plante, Legii nr. 991-XIII din 15 octombrie 1996 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, Legii nr. 655-XIV din 29 octombrie 1999 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate şi reglementează raporturile ce ţin de crearea, protecţia juridică, remunerarea autorilor şi utilizarea obiectelor de proprietate industrială, create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu sau în cadrul executării unei sarcini concrete date în scris de angajator.
2. Normele prezentului Regulament se referă la obiectele de proprietate industrială create în cadrul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma lor organizatorico-juridică şi de proprietate.
3. În sensul prezentului Regulament, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
obiecte de proprietate industrială de serviciu (în continuare - OPI de serviciu) - invenţiile, modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale, soiurile de plante, topografiile circuitelor integrate, create de salariat în cadrul exercitării atribuţiilor sale de serviciu, îndeplinirii unei sarcini concrete date în scris de angajator, folosind mijloacele materiale sau financiare ale angajatorului, comanditarului, cunoştinţele şi experienţa dobîndite în timpul activităţii în cadrul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei;
autor al obiectului de proprietate industrială - persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat sau a participat la realizarea obiectului de proprietate industrială;
angajator - întreprinderea, instituţia sau organizaţia, indiferent de statutul juridic şi forma de proprietate, care foloseşte forţa de muncă salariată;
salariat - persoana fizică angajată de către angajator permanent sau în bază de contract, încheiat conform legislaţiei în vigoare, în vederea îndeplinirii obligaţiunilor de muncă pentru o remuneraţie stabilită (salariu);
comanditar - întreprinderea, instituţia sau organizaţia, indiferent de statutul juridic şi forma de proprietate, inclusiv organe ale administraţiei publice centrale sau locale, care finanţează lucrări în cadrul cărora se obţin OPI de serviciu.
II. Regimul juridic al obiectelor de serviciu
4. Raporturile dintre angajator şi salariat (salariaţi), drepturile vizînd OPI de serviciu sînt stipulate într-un contract special sau compartiment al contractului individual de muncă, care va prevedea crearea OPI de serviciu.
Orice condiţie a contractului se va aplica în partea ce nu contravine legislaţiei naţionale în vigoare şi prevederilor prezentului Regulament.
5. Drepturile morale (nepatrimoniale) asupra OPI de serviciu aparţin salariatului (salariaţilor) - autor (coautori) al (ai) OPI de serviciu.
6. Dreptul asupra OPI de serviciu create de către salariat (salariaţi) aparţine angajatorului, dacă contractul încheiat între angajator şi salariat (salariaţi) nu prevede altceva.
7. În cazul în care la crearea OPI de serviciu au participat mai multe persoane cu drept de autor, dreptul asupra acestor obiecte aparţine angajatorului, dacă cel puţin unul din coautori are încheiat cu angajatorul un contract în temeiul prevederilor punctului 4 al prezentului Regulament şi dacă acest contract nu prevede altceva.
8. Crearea OPI de serviciu poate fi iniţiată de salariat (salariaţi), precum şi de angajator. Iniţierea creării se fixează într-un contract întocmit în scris şi semnat de ambele părţi. Nerespectarea procedurii expuse în prezentul punct nu lezează angajatorul de dreptul prevăzut la pct. 6 al prezentului Regulament.
9. Autorul (coautorii) este (sînt) obligat (ţi) să comunice angajatorului despre crearea OPI în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. Comunicarea privind crearea OPI de serviciu se perfectează în scris, sub formă de raport semnat de autor (coautori) şi se prezintă angajatorului în termen de o lună de la data creării obiectelor în cauză. Angajatorulînregistrează raportul la data prezentării, acest fapt aducîndu-se la cunoştinţa autorului (coautorilor) în scris.
10. Raportul va include:
numele autorului (coautorilor);
problema, soluţia ei şi modul în care au fost elaborate OPI de serviciu;
domeniul de aplicare a OPI de serviciu create;
utilitatea OPI de serviciu în cadrul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau domeniului concret de producţie;
descrierea rezultatului obţinut şi propuneri concrete vizînd realizarea acestui rezultat;
aprecierea contribuţiei fiecărui autor (dacă sînt mai mulţi autori);
alte informaţii.
III. Regimul juridic al OPI create în cadrul unei comenzi
11. În cazul creării OPI în cadrul unei comenzi, inclusiv de stat, executată în baza unui contract încheiat între comanditar şi angajator, drepturile şi obligaţiile comanditarului, angajatorului şi autorului (coautorilor) sînt următoarele:
Angajatorul are dreptul:
să utilizeze în producţie OPI create;
să transmită, cu permisiunea comanditarului, prin licenţă terţelor persoane drepturile asupra OPI.
Angajatorul este obligat:
să informeze comanditarul despre toate OPI create în procesul executării comenzii;
să asigure, în modul stabilit, protecţia juridică a OPI create, incluzînd comanditarul în calitate de solicitant şi titular;
la indicaţia comanditarului, să acorde altor întreprinderi şi organizaţii licenţe neexclusive gratuite pentru utilizarea OPI la elaborarea documentaţiei tehnice şi la fabricarea produselor, în cazul executării lucrărilor pentru necesităţile comanditarului, şi compensatoare - în alte cazuri;
să transfere comanditarului redevenţa stabilită în contract, provenită din vînzări ale drepturilor de utilizare a OPI terţelor persoane, ce nu ţine de executarea lucrărilor pentru necesităţile comanditarului;
să reglementeze, în conformitate cu normele legislaţiei naţionale, relaţiile referitor la remunerarea autorilor OPI.
Comanditarul are dreptul:
să transmită integral, inclusiv prin licenţă, angajatorului drepturile care îi aparţin asupra OPI, iar în caz de refuz - autorului (coautorilor) sau terţelor persoane;
să acorde licenţe de utilizare a OPI;
să propună angajatorului acordarea licenţelor de utilizare a OPI terţelor persoane, inclusiv peste hotare;
să primească redevenţa stabilită în contract, provenită de la acordarea licenţelor de utilizare a OPI create în cadrul exercitării comenzii, nelegate de executarea lucrărilor pentru necesităţile comanditarului, terţelor persoane, inclusiv peste hotare, cu condiţia achitării de către comanditar a cheltuielilor pentru obţinerea protecţiei peste hotare.
Comanditarul este obligat:
să-şi asume cheltuielile angajatorului legate de protecţia juridică a OPI create în cadrul executării comenzii, precum şi cele legate de remuneraţia autorilor pentru crearea şi utilizarea acestora.
Autorii au dreptul:
să primească remuneraţia de autor, partea de venit din mijloacele repartizate angajatorului de către comanditar la comercializarea produselor care conţin OPI create, redevenţa obţinută de la vînzarea licenţelor asupra OPI create de ei cu atragerea mijloacelor comanditarului.
În cazurile în care comanditarul nu foloseşte şi nici nu planifică folosirea OPI create în cadrul executării comenzii, toate drepturile asupra acestor OPI îi revin angajatorului, dacă contractul încheiat între părţi nu prevede altceva.
12. Dreptul asupra OPI create în procesul executării comenzii aparţine comanditarului.
În cazul finanţării lucrărilor de către doi sau mai mulţi comanditari, dreptul asupra OPI create în procesul executării comenzii aparţine comanditarilor, iar la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor lor faţă de angajator şi faţă de autorii OPI se va lua în considerare cota finanţării, dacă contractul nu prevede altceva.
IV. Raporturile dintre angajator şi autor (coautori)
vizînd obţinerea titlului de protecţie a OPI de serviciu
13. În termen de 60 de zile din momentul comunicării despre crearea OPI de serviciu, angajatorul poate să depună la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI), în modul corespunzător, o cerere de înregistrare a OPI de serviciu, să cesioneze dreptul la depunerea cererii de înregistrare a OPI de serviciu oricărei alte persoane sau să dea o dispoziţie în scris despre caracterul secret al OPI de serviciu. Angajatorul este obligat în toate cazurile să informeze autorul (coautorii) despre decizia sa.
14. Dacă angajatorul renunţă la drepturile sale, după depunerea cererii de înregistrare a OPI de serviciu, el este obligat să comunice despre aceasta în scris autorului (coautorilor) şi AGEPI. În acest caz autorul (coautorii), timp de 3 luni de la data cînd angajatorul a notificat în scris intenţia sa de a renunţa la protecţie, are (au) dreptul preferenţial de a obţine titlul de protecţie pe numele său.
15. Dacă angajatorul nu-şi va onora obligaţiile conform punctului 13 al prezentului Regulament, dreptul de a obţine titlul de protecţie asupra OPI de serviciu aparţine autorului (coautorilor). În acest caz angajatorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă pentru exploatarea OPI de serviciu.
16. Autorul (coautorii) este (sînt) obligat (obligaţi) să participe la perfectarea şi redactarea cererii de înregistrare a OPI de serviciu la AGEPI, să acorde angajatorului, în măsura posibilităţilor, orice asistenţă (inclusiv asistenţă informaţională şi consultaţii) în vederea implementării şi utilizării în continuare a OPI de serviciu create.
V. Remunerarea autorului (coautorilor) OPI de serviciu
17. În cazul în care dreptul exclusiv asupra OPI de serviciu aparţine angajatorului sau comanditarului, precum şi în cazul în care angajatorul sau comanditarul deţine o licenţă, autorul (coautorii) beneficiază de dreptul la o remuneraţie echitabilă.
18. Cuantumul remuneraţiei, termenul şi modul de plată se negociază, ţinîndu-se cont de profitul realizat sau prezumat în urma utilizării OPI de serviciu în perioada de valabilitate a titlului de protecţie, independent de relaţiile de muncă sau relaţiile stabilite în baza altui contract între angajator şi autor (coautori).
Cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai tîrziu de sfîrşitul fiecărui an de utilizare.
19. Autorul (coautorii) beneficiază de dreptul la remuneraţie şi în cazul în care angajatorul sau comanditarul va cesiona dreptul asupra OPI de serviciu. În acest caz remuneraţia va fi achitată de către noul titular al OPI de serviciu.
20. Autorul (coautorii), fiind în relaţii de muncă cu angajatorul, beneficiază de remuneraţia stabilită conform prevederilor prezentului Regulament, independent de salariul achitat de angajator în baza contractului de muncă.
21. În cazul creării OPI de serviciu de mai mulţi autori, partea ce revine fiecărui autor din cuantumul remuneraţiei prevăzute se stabileşte de coautori, în funcţie de aportul fiecăruia la crearea OPI de serviciu.
22. În cazul în care OPI de serviciu nu corespund condiţiilor de brevetare sau înregistrare, angajatorul poate stabili o remuneraţie de încurajare.
Dacă OPI de serviciu a fost comercializat înainte de obţinerea protecţiei juridice, autorul (coautorii) este (sînt) remuneraţi după obţinerea titlului de protecţie, inclusiv în baza tranzacţiei anterioare.
23. Dacă angajatorul sau comanditarul nu exploatează OPI de serviciu protejat, nu transmite drepturile asupra acestuia altor persoane sau menţine OPI de serviciu în regim secret, părţile vor stabili cuantumul remuneraţiei, ţinînd cont de beneficiul prezumat.
24. Dispoziţia pct. 21 nu se aplică în cazul în care OPI de serviciu nu se utilizează sau este menţinut în regim secret din considerente conjunctural-tactice (comercial-tactice), dacă acţiunile sînt rezonabile şi argumentate din punct de vedere economic. În acest caz, prin contract autorului (coautorilor) i (li) se stabileşte o compensaţie echitabilă. Dacă părţile nu au căzut de acord, cuantumul acesteia se stabileşte în instanţa judecătorească.
VI. Dispoziţii finale
25. Litigiile apărute în legătură cu crearea şi utilizarea OPI de serviciu, remunerarea autorului (coautorilor), precum şi orice alte litigii ce ţin de OPI create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, se soluţionează de instanţa judecătorească competentă. Persoanele care au divulgat datele despre OPI create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, obiecte ce constituie secret comercial sau de stat, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
26. În cazul în care angajatorul şi autorul (coautorii) nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei autorului (coautorilor) sau asupra preţului licenţei, acestea urmează să fie stabilite de instanţele judecătoreşti, în funcţie de aportul fiecărei părţi la crearea OPI de serviciu, precum şi în funcţie de valoarea comercială a OPI de serviciu.
27. În cazul în care condiţiile contractului de muncă sau altui acord încheiat între autor (coautori) şi angajator conduc la înrăutăţirea situaţiei autorului (coautorilor) în comparaţie cu normele prezentului Regulament, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, contractul este considerat nul.