ID intern unic: 338011
Версия на русском
Republica Moldova
din 02.04.1997
privind societăţile pe acţiuni*
_________________________________________
*Republicată în temeiul Legii nr. 163- XVI din 13 iulie 2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 142-143, art.593.
Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
1) nr.244-XIV din 23.12.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.10-11, art.47;
2) nr.737-XIV din 17.12.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.5-7, art. 33;
3) nr.1124-XIV din 07.07.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.94-97, art. 680;
4) nr.1141-XIV din 14.07.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.106-108, art. 763;
5) nr.1401-XIV din 07.12.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 64-66, art.461;
6) nr.117-XV din 27.04.2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.78-80, art.574;
7) nr.802-XV din 05.02.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 50-52, art.334;
8) nr.997-XV din18.04.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.56, art.401;
9) nr.1300-XV din 25.07.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.117-119, art. 966;
10) nr.1440-XV din 08.11.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.178-181, art.1354;
11) nr.1528-XV din 12.12.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.190-197, art. 1443;
12) nr.200-XVI din 28.07.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.107-109, art. 569;
13) nr.154-XVI din 21.07.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 126-128, art. 611;
14) nr. 268 -XVI din 28.07.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 142-145, art. 702;
15) nr.130-XVI din 07.06.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.94-97, art.418;
16) nr.163-XVI din 13.07.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 141-145, art. 593.
Parlamentul adoptă prezenta lege.
(1) Prezenta lege stabileşte modul de înfiinţare şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, asigură apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi.
(2) Sub incidenţa prezentei legi se află societăţile pe acţiuni înfiinţate sau care sînt în proces de înfiinţare în Republica Moldova, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(4) Particularităţile înfiinţării şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni la privatizarea patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale sînt stabilite de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizare.
5) Particularităţile înfiinţării şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni în domeniul activităţii bancare, investiţionale, bursiere şi de asigurări sînt stabilite de alte acte legislative.
Articolul 2. Noţiuni generale
(1) Societate pe acţiuni (denumită în cele ce urmează societate) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
(2) Societatea este obligată să dezvăluie public informaţia, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul în care corespunde unuia din următoarele criterii:
a) are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari, împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal;
b) valorile mobiliare ale societăţii se cotează pe piaţa bursieră;
c) este bancă comercială, companie de asigurare, fond de investiţii, fond nestatal de pensii, societate pe acţiuni în proces de privatizare sau societate pe acţiuni care a plasat public valori mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;
d) este o societate pe acţiuni alta decît cele enumerate la lit.a)-c) şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este calificată ca entitate de interes public.
Articolul 3. Statutul juridic al societăţii
(1) Societatea este persoană juridică care îşi desfăşoară activitatea în temeiul prezentei legi, altor acte legislative şi statutului societăţii.
(2) Durata societăţii este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel.
(3) Societatea posedă cu drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi se trec în bilanţul ei independent.
(4) Faţă de acţionarii săi societatea are obligaţii în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
(5) Societatea poate în numele său să dobîndească şi să exercite drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale, să aibă obligaţii, să fie reclamant şi pîrît în instanţa judecătorească.
(6) Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite activităţi, al căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare numai în baza licenţei.
(7) Societatea are dreptul să deschidă conturi bancare pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate.
(8) Societatea trebuie să aibă sigiliu cu denumirea sa în limba moldovenească scrisă în întregime şi cu indicarea sediului. Pe sigiliu poate fi de asemenea indicată denumirea societăţii într-o altă limbă vorbită pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.
(9) Societatea este în drept să aibă ştampile cu antet şi blanchete cu denumirea sa, precum şi marcă comercială (marcă de serviciu) înregistrată şi alte mijloace de identificare vizuală a societăţii. Orice act şi orice scrisoare care provine de la societate va cuprinde denumirea ei, forma juridică de organizare, sediul, numărul înregistrării de stat, mărimea capitalului social şi numele conducătorului.
Articolul 4. Patrimoniul şi răspunderea societăţii
(1) Patrimoniul societăţii se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie.
(2) Societatea este în drept să acorde şi să atragă împrumuturi în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul său.
(3) Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine cu drept de proprietate.
(4) Societatea nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi.
(5) Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi, precum şi să ofere garanţii în vederea achiziţionării valorilor mobiliare proprii.
Articolul 5. Denumirea societăţii
(1) Societatea îşi desfăşoară activitatea sub o anumită denumire.
(2) Denumirea întreagă a societăţii va cuprinde:
a) cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele “S.A.”;
b) numele concret al societăţii, care permite a o deosebi de celelalte organizaţii.
(3) Denumirea întreagă a societăţii poate să cuprindă şi alte date care nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Societatea va folosi denumirea sa, inclusiv prescurtată, numai în acea formulare cum a fost înscrisă în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.
(5) Particularităţile denumirii societăţii şi folosirii ei sînt stabilite şi de alte acte legislative.
Articolul 6. Sediul societăţii
(1) Sediu al societăţii este considerat sediul organului său executiv, indicat în statutul societăţii.
(2) Adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale pentru corespondenţă.
(3) Societatea va anunţa creditorii, acţionarii săi, precum şi autorităţile publice stabilite de legislaţie, despre schimbarea sediului său.
Articolul 7. Organele de conducere ale societăţii
(1) Organele de conducere ale societăţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul societăţii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
(2) În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi exercitate de adunarea generală a acţionarilor.
(3) Structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii sînt stabilite de prezenta lege, de alte acte legislative, de statutul şi de regulamentele societăţii.
(4) În cadrul procesului de insolvabilitate, funcţiile organelor de conducere ale societăţii le exercită organele abilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001.
Articolul 8. Filialele şi reprezentanţele societăţii
(1) Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele.
(3) Reprezentanţă a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii, reprezintă şi apără interesele ei.
(4) Societatea înzestrează filiala şi reprezentanţa cu bunuri care figurează în inventarul societăţii, iar bunurile filialei - şi în inventarul separat al filialei.
(5) Filiala şi reprezentanţa nu sînt persoane juridice şi acţionează în numele societăţii în baza regulamentelor aprobate de societate. De activitatea filialei şi reprezentanţei răspunde societatea care le-a înfiinţat.
(6) Conducătorul filialei sau al reprezentanţei îşi exercită atribuţiile în temeiul regulamentului filialei sau reprezentanţei aprobat de societate şi al mandatului eliberat de societate.
Articolul 9. Persoanele afiliate ale societăţii
(1) Persoane afiliate ale societăţii sînt persoanele fizice şi juridice recunoscute ca afiliate societăţii conform Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
(2) Controlul asupra societăţii sau unei alte persoane juridice se exercită în temeiul:
a) deţinerii unei poziţii de control în conformitate cu Legea privind piaţa valorilor mobiliare;
b) contractului de administrare fiduciară sau altui contract încheiat între persoana care exercită controlul şi societate sau altă persoană juridică.
(3) Asupra persoanelor afiliate ale societăţii se extind prevederile prezentei legi, ale legislaţiei antimonopoliste şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare.
Articolul 10. Întreprinderea cu participaţiune majoritară
(dominantă) şi întreprinderea în posesiune
majoritară (dependentă)
(1) Societatea poate exercita controlul asupra altor întreprinderi şi avea societăţi dependente în Republica Moldova înfiinţate în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(3) Societatea pe acţiuni sau altă societate comercială este considerată dependentă dacă o altă societate (cea dominantă), în virtutea achiziţionării unui pachet de control de acţiuni (cote de participare) ale primei societăţi fie în alt temei, are posibilitate să influenţeze în mod direct sau indirect deciziile luate de prima societate.
(31) Se prezumă că o întreprindere în posesiune majoritară este dependentă de întreprinderea cu participaţiune majoritară în ea.
(4) Societatea dominantă este în drept să dea societăţii dependente dispoziţii obligatorii numai în baza prevederilor respective ale statutelor fiecăreia dintre societăţi.
(5) Societatea dominantă, avînd dreptul să dea întreprinderii dependente dispoziţii obligatorii, răspunde subsidiar cu întreprinderea dependentă pentru obligaţiile acesteia, rezultate din executarea dispoziţiilor societăţii dominante.
(6) În caz de insolvabilitate a întreprinderii dependente ca urmare a îndeplinirii dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante, aceasta din urmă răspunde subsidiar pentru obligaţiile şi datoriile ei.
(7) Acţionarii întreprinderii dependente sînt în drept să ceară de la societatea dominantă repararea prejudiciilor cauzate întreprinderii dependente prin îndeplinirea dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante.
(9) Societatea nu este dependentă dacă:
a) orice altă societate a achiziţionat mai puţin de 25% din acţiunile cu drept de vot (cote de participare) ale primei societăţi; şi
b) Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu a demonstrat că o altă societate are posibilitate să influenţeze considerabil asupra luării hotărîrilor de către prima societate.
(10) Societăţile dependente nu sînt în drept să deţină acţiuni şi alte valori mobiliare ale societăţii dominante.
(1) Plasarea, circulaţia şi anularea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor valori mobiliare ale societăţii se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu alte legislaţii şi cu statutul societăţii.
(2) Valorile mobiliare ale societăţii pot fi sub formă de:
a) certificat confecţionat prin metodă tipografică; şi/sau
b) înscriere în contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(3) Valorile mobiliare ale societăţii de aceeaşi clasă pot fi plasate numai sub una din formele indicate la alin.(2).
(4) Societatea este în drept să plaseze numai valori mobiliare nominative.
(5) La plasarea valorilor mobiliare ale societăţii, achitarea lor în rate nu se admite.
Articolul 12. Acţiunile
(1) Acţiunea este un document, avînd una din formele prevăzute la art.11 alin.(2), care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(2) Statutul societăţii va stabili acţiunile plasate de societate.
(4) Acţiunile plasate se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al valorilor mobiliare, ţinut de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(5) Sînt considerate plasate acţiunile achitate în întregime de primii lor achizitori (subscriitori), înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare şi în registrul acţionarilor societăţii.
(6) Acţiunile societăţii pot avea valoare nominală care trebuie să se împartă la un leu.
(7) Toate acţiunile ordinare ale societăţii vor avea valoare nominală egală.
(8) Valoarea nominală a acţiunii se aprobă de adunarea constitutivă sau de adunarea generală a acţionarilor şi se indică în documentele de constituire ale societăţii şi în alte documente prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(9) În cazul plasării acţiunilor a căror valoare nominală nu este determinată, adunarea generală a acţionarilor este în drept să fixeze valoarea acţiunii în decizia de emitere a acestora. Valoarea fixată a acţiunii nu se indică în documentele de constituire ale societăţii şi se foloseşte la determinarea mărimii capitalului social.
(10) Valoarea nominală (fixată) a acţiunii reflectă partea de capital social al societăţii ce revine unei acţiuni plasate.
Articolul 13. Acţiunile aflate în circulaţie şi acţiunile
de tezaur
(1) Acţiune aflată în circulaţie este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
(2) Acţiune de tezaur este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii.
(3) Acţiunile de tezaur pot să se afle în inventarul societăţii, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(4) Acţiunile de tezaur nu constituie capital propriu al societăţii, nu dau dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la primirea dividendelor şi a unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(5) Acţiunile de tezaur achiziţionate sau răscumpărate în scop de a reduce capitalul social al societăţii urmează a fi anulate după înregistrarea modificărilor respective în statutul societăţii.
(6) Valoarea acţiunilor de tezaur ale societăţii nu poate depăşi 10% din capitalul social al societăţii.
(7) În caz de încălcare a cerinţei alin.(6), societatea va înstrăina acţiunile de tezaur în cel mult un an de la data încălcării cerinţei menţionate. Acţiunile care nu au fost înstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul său social.
(8) Înstrăinarea acţiunilor de tezaur achiziţionate sau răscumpărate de către societate se efectuează la preţul lor de piaţă, dar nu mai mic decît cel de achiziţionare sau răscumpărare.
Articolul 14. Acţiunile ordinare şi preferenţiale
(1) Societatea este în drept să plaseze acţiuni ordinare şi preferenţiale.
(2) Acţiunea ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(3) Drepturile patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni ordinare pot fi realizate numai după satisfacerea tuturor drepturilor patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni preferenţiale.
(4) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei.
(5) Acţiunea preferenţială nu dă drept de vot proprietarului ei, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
(6) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia într-un cuantum corespunzător valorii de lichidare a acestei acţiuni.
(7) Valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale este stabilită în statutul societăţii şi poate depăşi valoarea ei nominală (fixată). Dacă în statut nu este stabilită valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale, în caz de lichidare a societăţii, proprietarul acestei acţiuni are dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cuantum corespunzător valorii nominale (fixate) a acţiunii.
(8) Cota-parte de acţiuni preferenţiale nu poate depăşi 25% din capitalul social al societăţii.
(9) Acţiunile ordinare pot fi doar de o singură clasă. Acţiunile preferenţiale pot fi de o singură clasă sau de mai multe clase.
Articolul 15. Clasele de acţiuni
(1) Clasa de acţiuni constituie totalitatea acţiunilor de acelaşi tip ale unui emitent, care asigură proprietarilor lor drepturi egale şi care au aceleaşi caracteristici distinctive. Toate acţiunile unei clase, indiferent de emisiune, au unul şi acelaşi număr al înregistrării de stat.
(2) Societatea este în drept să plaseze acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate. Dividendele fixate se stabilesc într-o sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de valoarea nominală a acţiunii.
(3) Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative, parţial cumulative sau necumulative.
(4) Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsămînt, toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.
(5) Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept.
(6) Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
(7) Acţiunile preferenţiale cu dividende nefixate dau drept la vot numai în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.b).
(71) În cazurile în care acţiunile preferenţiale obţin drept de vot la adunarea generală a acţionarilor, votarea se efectuează în modul următor:
a) acţiunile preferenţiale se convertesc convenţional în acţiuni ordinare în proporţia care se stabileşte, pornindu-se de la raportul valorii nominale (fixate) a acţiunilor preferenţiale la valoarea nominală (fixată) a acţiunilor ordinare;
b) proprietarul acţiunilor preferenţiale votează cu numărul de acţiuni obţinute după convertirea convenţională, inclusiv cu părţile fracţionate în mărime de pînă la sutimi, care pot apărea ca rezultat al convertirii convenţionale a acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare;
c) comisia de numărare a voturilor sumează părţile fracţionate separat pentru voturile exprimate “pentru” şi “împotrivă” şi calculează numărul de voturi depline.
(8) Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
Articolul 16. Obligaţiunile
(1) Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.
(2) Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii.
(3) Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
(4) Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 100 de lei. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
(5) Societatea este în drept să plaseze obligaţiuni de clase diferite, inclusiv convertibile, care dau deţinătorilor de obligaţiuni dreptul de a schimba obligaţiunile pe acţiuni ale societăţii. Emisiunea obligaţiunilor convertibile se decide prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, iar a altor obligaţiuni poate fi decisă şi de consiliul societăţii.
(6) Societatea este în drept să plaseze numai obligaţiunile asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii şi/sau a bunurilor persoanelor terţe, şi/sau cu garanţia bancară, şi/sau prin fidejusiune, şi/sau cu poliţa de asigurare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Decizia de emitere a obligaţiunilor asigurate va conţine date despre patrimoniul gajat sau denumirea întreagă a fidejusorului sau a garantului împrumutului pentru emisiunea obligaţiunilor în cauză şi date despre obligaţiile acestuia.
(7) Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.
(8) Obligaţiunile nu pot fi plasate în scopul de a constitui, întregi sau majora capitalul social al societăţii.
(9) Valoarea nominală a tuturor obligaţiunilor plasate ale societăţii nu trebuie să depăşească mărimea capitalului ei social.
(10) Societatea este în drept să achiziţioneze sau să răscumpere obligaţiunile plasate de ea numai cu scopul de a le stinge. Achiziţionarea şi răscumpărarea obligaţiunilor de către societate au loc pînă la expirarea perioadei pentru care ele au fost emise sau la sfîrşitul perioadei respective, în conformitate cu decizia de emitere.
(11) Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente.
Articolul 17. Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare
ale societăţii
(1) Societatea este obligată să asigure ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii în conformitate cu prezenta lege şi cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare pînă la radierea valorilor mobiliare ale societăţii din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(2) Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare (registrul acţionarilor, registrul deţinătorilor de obligaţiuni sau registrul deţinătorilor altor valori mobiliare) va cuprinde:
a) datele principale privind societatea emitentă;
b) balanţa valorilor mobiliare ale societăţii emitente;
c) conturile personale ale persoanelor înregistrate în registru (proprietari sau deţinători nominali ai valorilor mobiliare ale societăţii), cu indicarea claselor şi numărului de valori mobiliare care le aparţin, valorii lor de achiziţie, precum şi a grevării de dreptul de proprietate asupra acestor valori mobiliare;
d) înscrieri privind cesiunea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare ale societăţii; precum şi
e) alte înscrieri şi documente prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(3) Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare poate fi ţinut atît de însăşi societatea, cît şi de registrator, în temeiul contractului cu privire la ţinerea registrului.
(4) Registratorul societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a organizaţiei gestionare sau de audit a societăţii.
(5) Dacă numărul persoanelor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare este de peste 50, ţinerea registrului societatea o va transmite registratorului. În cazul în care societatea nu îndeplineşte această cerinţă, ea va fi obligată să încheie contract cu registratorul numit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(6) Societatea va transmite registratorului documentele necesare pentru ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de contractul cu privire la ţinerea registrului.
(7) Societatea, pînă la încetarea acţiunii contractului cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare, nu este în drept să transmită ţinerea acestui registru unei alte persoane sau să-l ţină de sine stătător.
(8) Registratorul este obligat să facă înscrieri în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare, să elibereze extrase din registru, să prezinte societăţii listele persoanelor înregistrate în registru, să confrunte lunar cu societatea balanţa acţiunilor ei şi a altor valori mobiliare, precum şi să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de contract.
(9) Balanţa acţiunilor societăţii se va întocmi pe întreaga lor totalitate şi pe fiecare clasă, astfel încît numărul de acţiuni aflate în circulaţie şi numărul de acţiuni de tezaur să fie egale cu numărul de acţiuni plasate.
(10) Registratorul nu este în drept să efectueze tranzacţii cu valorile mobiliare ale societăţii emitente cu care a încheiat contractul cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare şi să delege executarea obligaţiilor pe acest contract altor persoane.
(11) Persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii răspunde pentru prejudiciul cauzat proprietarului sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare în cazurile încălcării termenelor de efectuare a înscrierii în registru, eschivării sau refuzului nemotivat de a face înscrierea sau de a elibera extrase din registru, comiterii de greşeli la ţinerea registrului şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(12) Societatea care a încheiat contract cu registratorul nu este eliberată de răspundere în faţa acţionarilor pentru ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(13) Actele nelegitime ale persoanei care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii pot fi contestate în organele de conducere ale societăţii şi/sau în Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau atacate în justiţie.
Articolul 18. Efectuarea înscrierii în registrul deţinătorilor
valorilor mobiliare ale societăţii
(1) Înscrierea în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii se efectuează la cererea societăţii, achizitorului, proprietarului, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare, în termen de 3 zile de la data depunerii tuturor documentelor prevăzute de Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare referitoare la activitatea de ţinere a registrului.
(2) Achizitorul de valori mobiliare se învesteşte cu dreptul de proprietate asupra lor din momentul efectuării înscrierii respective în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii sau în documentaţia de evidenţă a deţinătorului nominal al valorilor mobiliare în modul stabilit de legislaţie.
(3) În cazul refuzului de a efectua înscriere în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare, persoana care ţine registrul este obligată să trimită în scris petiţionarului, în termenul prevăzut la alin.(1), o înştiinţare motivată despre acest fapt.
(4) Registratorul şi societatea nu răspund pentru prejudiciile cauzate persoanelor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare în legătură cu neprezentarea de către aceste persoane a informaţiei despre modificarea datelor lor, introduse în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(5) Înscrierile făcute în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii constituie temei pentru eliberarea către proprietarii sau deţinătorii nominali ai valorilor mobiliare a extraselor din registrul acţionarilor, registrul deţinătorilor de obligaţiuni sau registrul deţinătorilor altor valori mobiliare ale societăţii.
Articolul 19. Extrasul din registrul acţionarilor
(1) Extrasul din registrul acţionarilor este un document ce confirmă înscrierea în contul personal deschis pe numele acţionarului sau deţinătorului nominal de acţiuni în registrul acţionarilor.
(2) Extrasul din registrul acţionarilor confirmă drepturile acţionarului sau deţinătorului nominal asupra acţiunilor societăţii la data eliberării extrasului.
(3) Extrasul din registrul acţionarilor nu este valoare mobiliară şi transmiterea lui nu are drept consecinţă cesiunea drepturilor asupra acţiunilor indicate în extras.
(4) Extrasul din registrul acţionarilor va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei, precum şi mărimea capitalului ei social;
b) denumirea documentului - “Extras din registrul acţionarilor”;
c) numărul de ordine al extrasului;
d) numărul contului personal al acţionarului sau al deţinătorului nominal al acţiunilor;
e) numele, prenumele, numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al acţionarului sau al deţinătorului nominal al acţiunilor;
f) domiciliul (sediul) acţionarului, reprezentantului legal al acestuia sau deţinătorului nominal al acţiunilor, precum şi numerele lui de telefon şi de telefax;
g) clasele şi numărul de acţiuni ce aparţin acţionarului sau deţinătorului nominal;
h) valoarea nominală a acţiunilor de fiecare din clasele prevăzute la lit.g), dacă aceasta a fost stabilită de statutul societăţii;
i) numărul tuturor acţiunilor plasate de fiecare din clasele prevăzute la lit.g);
j) numărul din Registrul de stat sub care sînt înregistrate acţiunile de fiecare din clasele prevăzute la lit.g);
k) drepturile şi privilegiile de bază date de acţiunile preferenţiale de fiecare din clasele prevăzute la lit.g), inclusiv mărimea dividendelor fixate şi valoarea de lichidare a acţiunii, dacă acestea sînt prevăzute de statutul societăţii;
l) grevarea dreptului de proprietate asupra acţiunilor prevăzute la lit.g);
m) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul acţionarilor;
n) data, ora eliberării extrasului şi semnătura persoanei care l-a eliberat;
o) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ţine registrul acţionarilor;
p) înscrierea literală a prevederilor de la alin.(2) şi alin.(3).
Articolul 20. Eliberarea extrasului din registrul
deţinătorilor valorilor mobiliare ale
societăţii
(1) Persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii va elibera extras din registru în termen de 3 zile de la data adresării proprietarului, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare ale societăţii.
(2) Eliberarea primului extras din registrul deţinătorilor valorilor mobiliare către proprietarul sau reprezentantul acestuia sau deţinătorul nominal al valorilor mobiliare care a achiziţionat valorile mobiliare pe piaţa primară se face din contul societăţii. Eliberarea către aceeaşi persoană a celui de-al doilea extras şi a extraselor ulterioare care confirmă drepturile asupra aceloraşi valori mobiliare se face cu plată în modul stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare, dacă statutul societăţii nu prevede eliberarea acestor extrase din contul societăţii.
(3) Extrasul din registrul deţinătorilor valorilor mobiliare se eliberează pentru una, cîteva sau toate valorile mobiliare de o clasă, cîteva clase ori de toate clasele valorilor mobiliare ale societăţii.
(4) Dacă valorile mobiliare ale societăţii se achiziţionează prin intermediul deţinătorului nominal, sarcina de a ţine conturile personale ale proprietarilor acestor valori mobiliare şi de a elibera extrase din conturile personale revine deţinătorului nominal.
Articolul 21. Certificatul de acţiuni
(1) Certificatul de acţiuni este un document aparte, avînd elementele prevăzute de prezentul articol, care atestă dreptul de proprietate asupra unui anumit număr de acţiuni de aceeaşi clasă, precum şi drepturile proprietarului lor faţă de societatea emitentă.
(2) Certificatul de acţiuni va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Certificat de acţiuni”;
c) numărul de ordine al certificatului;
d) numele, prenumele şi numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al acţionarului;
e) clasa şi numărul de acţiuni ce aparţin acţionarului cu drept de proprietate;
f) valoarea nominală a acţiunii, dacă a fost stabilită de statutul societăţii;
g) numărul de acţiuni plasate de clasa dată;
h) numărul din Registrul de stat al valorilor mobiliare sub care sînt înregistrate acţiunile de clasa dată;
i) drepturile şi privilegiile de bază date de acţiunile de clasa respectivă, inclusiv mărimea dividendelor fixate şi valoarea de lichidare a acţiunii, dacă acestea sînt prevăzute de statutul societăţii;
j) semnătura (semnătura în facsimil) conducătorului organului executiv şi a contabilului-şef al societăţii emitente;
k) imprimatul sigiliului societăţii emitente;
l) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul acţionarilor;
m) data eliberării certificatului şi semnătura persoanei care l-a eliberat.
(3) Certificatul de acţiuni care nu corespunde cerinţelor prezentei legi şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare este nul.
Articolul 22. Certificatul de obligaţiuni
(1) Certificatul de obligaţiuni este un document aparte, avînd elementele prevăzute de prezentul articol, care atestă dreptul de proprietate asupra unui anumit număr de obligaţiuni de aceeaşi clasă, precum şi drepturile proprietarului lor faţă de societatea emitentă.
(2) Certificatul de obligaţiuni va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Certificat de obligaţiuni”;
c) numărul de ordine al certificatului;
d) numele, prenumele şi numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al deţinătorului de obligaţiuni;
e) clasa şi numărul de obligaţiuni ce aparţin deţinătorului de obligaţiuni cu drept de proprietate;
f) valoarea nominală a obligaţiunii;
g) numărul de obligaţiuni plasate de clasa dată;
h) numărul din Registrul de stat al valorilor mobiliare sub care sînt înregistrate obligaţiunile de clasa dată;
i) termenul de plasare şi de stingere a obligaţiunilor de clasa dată, precum şi mărimea, modul şi termenele de plată a dobînzii sau a altor venituri aferente, prevăzute în decizia de emitere a obligaţiunilor;
j) semnătura (semnătura în facsimil) conducătorului organului executiv şi a contabilului-şef al societăţii emitente;
k) imprimatul sigiliului societăţii emitente;
l) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul deţinătorilor de obligaţiuni;
m) data eliberării certificatului şi semnătura persoanei care l-a eliberat.
(3) Certificatul de obligaţiuni care nu corespunde cerinţelor prezentei legi şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare este nul.
Articolul 23. Eliberarea certificatului de valori mobiliare
(1) Certificatul de acţiuni, de obligaţiuni şi de alte valori mobiliare ale societăţii se eliberează proprietarului lor, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal în termen de 3 zile de la data adresării către persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(2) Certificatul de valori mobiliare se eliberează pentru una, cîteva sau toate valorile mobiliare de o clasă.
(3) Eliberarea certificatului de valori mobiliare, dreptul de proprietate asupra cărora a fost atestat printr-un certificat eliberat anterior, nu se permite.
(4) Certificatul de valori mobiliare la plasarea acestora se eliberează din contul societăţii.
(5) În cazul transmiterii valorilor mobiliare, certificatul eliberat proprietarului lor precedent va fi anulat, iar noului proprietar al valorilor mobiliare i se va elibera un alt certificat, dacă legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau statutul societăţii nu prevede altfel.
(6) În caz de pierdere sau deteriorare a certificatului de valori mobiliare, se eliberează o copie de pe acesta,
plătindu-se o taxă stabilită de societate, care să nu depăşească cheltuielile pentru confecţionarea copiei.
(7) Persoanele care au încălcat condiţiile şi termenele de eliberare a certificatului răspund în conformitate cu legislaţia.
(1) Acţionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor acţiuni ale societăţii în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(2) Dacă o singură acţiune aparţine cîtorva persoane, faţă de societate aceste persoane sînt considerate drept un singur acţionar şi îşi pot exercita drepturile printr-un reprezentant unic.
(3) Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii şi suportă riscul pierderilor în limita valorii acţiunilor ce le aparţin.
(4) Faţă de bunurile ce aparţin societăţii cu drept de proprietate acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(5) Acţionari pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(6) Autorităţile publice au dreptul de a fi acţionari ai societăţii numai în cazurile prevăzute de legislaţie. Aceste organe îşi exercită drepturile şi au obligaţii de acţionari în conformitate cu prezenta lege, alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
Articolul 25. Drepturile acţionarilor
(1) Acţionarul are dreptul:
a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;
b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;
c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii;
d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;
e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară;
f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;
g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei;
h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(2) Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(3) Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau hotărîri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(4) Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(5) Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deţinătorului nominal de acţiuni.
(6) Reprezentant al acţionarului poate fi orice persoană, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(7) Statul poate avea doar un singur reprezentant
într-o societate.
(8) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii, cu excepţia membrilor consiliului societăţii, nu pot fi reprezentanţi ai acţionarului.
(9) Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe reprezentantul său ori pe deţinătorul nominal de acţiuni sau să-i retragă împuternicirile, dacă actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel.
(11) Drepturile acţionarilor date de acţiunile preferenţiale de orice clasă pot fi modificate numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. Această hotărîre este valabilă numai în cazul existenţei unei hotărîri aparte a acţionarilor care deţin acţiuni de clasa dată, luată cu votul a unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din aceste acţiuni.
(12) Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Lucrătorul societăţii care deţine acţiunile ei nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi lucrători ai societăţii.
(13) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii.
(14) Acţionarul nu este în drept, fără împuterniciri speciale, să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.
Articolul 26. Drepturile suplimentare ale acţionarilor
(1) Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;
b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
(2) Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1), au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;
c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
(3) Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), au de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(4) Acţionarilor menţionaţi la alin.(1) - (3) statutul societăţii le poate da şi alte drepturi suplimentare.
Articolul 27. Dreptul de preemţiune al acţionarilor la
emisiunile suplimentare
(1) Acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot are dreptul de preemţiune asupra acţiunilor cu drept de vot ce se plasează sau asupra altor valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot. Modul de exercitare a acestui drept este stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare, de statutul societăţii şi de decizia de emitere a acţiunilor.
(2) Dreptul de preemţiune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preemţiune asupra acţiunilor plasate prin ofertă publică se extinde pe o perioadă nu mai mică de 30 de zile calendaristice de la data începerii plasamentului.
Articolul 28. Apărarea drepturilor şi intereselor legitime
ale acţionarilor
(1) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor este asigurată de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de altă legislaţie.
(2) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sînt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii şi/sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau instanţa judecătorească.
(3) Societatea este obligată să examineze plîngerile şi propunerile acţionarilor în termen de o lună de la data primirii lor şi să dea răspuns în fond.
Articolul 29. Obligaţiile acţionarilor
(1) Acţionarul este obligat:
a) să informeze persoana care ţine registrul acţionarilor despre toate schimbările din datele sale, introduse în registru;
b) să comunice în scris societăţii, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei despre achiziţionarea de acţiuni ale societăţii în număr ce depăşeşte limita stabilită de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie;
c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.
(2) Acţionarii persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligaţi să comunice în scris societăţii şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare despre toate tranzacţiile lor cu acţiunile societăţii, în modul prevăzut de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(3) Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), societăţii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa societăţii cu mărimea prejudiciului cauzat.
(1) Societatea poate fi înfiinţată pe calea organizării unei societăţi noi sau a reorganizării unei persoane juridice în funcţiune.
(2) Înfiinţarea societăţii va include încheierea contractului de societate (luarea hotărîrii de înfiinţare a societăţii), subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate şi ţinerea adunării constitutive.
(3) Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie de fondare a societăţii.
Articolul 31. Fondatorii societăţii
(1) Sînt consideraţi fondatori ai societăţii persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa.
(2) Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(3) În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie.
(4) Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice.
(5) Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
(6) Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană.
(7) Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate.
(8) Fondatorii suportă toate cheltuielile necesare înfiinţării şi înregistrării societăţii, care se restituie de societate în temeiul dării de seamă a fondatorilor asupra cheltuielilor suportate.
(9) Fondatorii societăţii nu pot beneficia de drepturi suplimentare dacă aceste drepturi nu sînt date de acţiunile societăţii deţinute de fondatori.
(10) Fondatorii societăţii răspund solidar pentru obligaţiile lor:
a) legate de înfiinţarea societăţii, inclusiv în cazul măririi de către ei a valorii aporturilor nebăneşti la capitalul social al societăţii;
b) apărute în cazul săvîrşirii de către ei a unor acţiuni în numele societăţii după ce s-a considerat că fondarea societăţii nu a avut loc.
(11) Societatea răspunde pentru obligaţiile fondatorilor legate de înfiinţarea ei numai în cazul în care adunarea generală a acţionarilor aprobă ulterior acţiunile săvîrşite de aceştia.
(12) Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
Articolul 32. Documentele de constituire
(1) Documente de constituire ale societăţii sînt contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) şi statutul societăţii.
(2) Contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat.
(3) Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor.
(4) Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial.
(5) Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Articolul 33. Contractul de societate
(1) Contractul de societate stabileşte condiţiile activităţii comune a fondatorilor în vederea înfiinţării societăţii.
(2) Contractul de societate va cuprinde:
a) numele, prenumele, numerele actelor de identitate (denumirile, numerele certificatelor cu privire la înregistrarea de stat) ale fondatorilor, domiciliul (sediul) lor, cetăţenia (locul de înregistrare), precum şi alte date despre fondatori necesare pentru a fi înscrise în Registrul de stat al comerţului;
b) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii care se înfiinţează, sediul ei;
c) scopul şi obiectul de activitate al societăţii;
d) mărimea prezumtivă a capitalului social;
e) clasele şi numărul de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
f) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
g) suma, modul şi termenele de plată ale acţiunilor achiziţionate de fondatori;
h) modul şi termenele de înfiinţare a societăţii, obligaţiile fondatorilor şi răspunderea acestora;
i) lista fondatorilor împuterniciţi să depună cererea de înregistrare a societăţii;
j) modul şi termenele de pregătire şi de ţinere a adunării constitutive;
k) modul şi termenele de restituire a cheltuielilor de înfiinţare şi înregistrare a societăţii.
(3) Contractul de societate poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Contractul de societate se întocmeşte în limba de stat, se semnează de către toţi fondatorii şi se autentifică notarial.
(5) Declaraţia de constituire a societăţii va cuprinde aceleaşi date şi se va perfecta în acelaşi mod ca şi contractul de societate.
Articolul 34. Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii
(1) Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii se efectuează în condiţiile prezentei legi, legislaţiei cu privire la valorile mobiliare şi contractului de societate, prin emisie închisă.
(2) Acţiunile societăţii care se înfiinţează vor fi plasate numai între fondatori.
(3) La înfiinţarea societăţii nu se admite plasarea acţiunilor la un preţ mai mic decît valoarea lor nominală, dacă această valoare este stabilită în contractul de societate.
(4) Mijloacele băneşti în contul achitării acţiunilor se depun de către fondatori la contul bancar provizoriu în temeiul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii). La acelaşi cont se virează dobînda obţinută ca rezultat al utilizării acestor mijloace de către bancă. Fondatorii nu au dreptul să utilizeze mijloacele menţionate pînă la înregistrarea societăţii sau pînă la momentul considerării societăţii ca nefiind constituită.
(5) Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se predau prin act de predare-primire de către fondatorii organului executiv al societăţii în termen de o lună de la data înregistrării de stat a societăţii.
(6) Fondatorii care au făcut aporturi nebăneşti în capitalul social al societăţii în volum incomplet:
a) răspund solidar, în limita părţii neachitate a acestor aporturi, pentru obligaţiile societăţii apărute după înregistrarea ei de stat;
b) pot să transmită terţilor obligaţiile lor faţă de societate numai pe calea transferului datoriei.
Articolul 35. Statutul societăţii
(1) Statutul societăţii va cuprinde:
a) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii, sediul ei;
b) scopul, obiectul de activitate şi durata societăţii;
c) mărimea capitalului social;
d) clasele şi numărul de acţiuni plasate;
e) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate;
f) drepturile şi obligaţiile acţionarilor;
g) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii;
h) modul de luare a hotărîrilor de către organele de conducere ale societăţii, inclusiv lista chestiunilor asupra cărora hotărîrea se ia cu majoritatea calificată de voturi sau în unanimitate;
i) modul şi termenele de pregătire şi ţinere a adunării generale a acţionarilor;
j) modul de emitere a acţiunilor;
k) modul de înstrăinare a acţiunilor;
l) modul de încheiere a tranzacţiilor de proporţii şi a tranzacţiilor cu conflict de interese;
m) modul de emitere a obligaţiunilor;
n) modul şi termenele de plată a dividendelor şi de acoperire a pierderilor societăţii;
o) modul de creare şi de utilizare a capitalului de rezervă;
p) denumirea şi sediul filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
q) temeiurile şi modul de reorganizare sau dizolvare a societăţii potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(2) Statutul societăţii poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(3) Prevederile statutului societăţii sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii.
(4) Prevederile statutului societăţii ce sînt în contradicţie cu legislaţia sînt nevalabile de la data adoptării lor.
(5) Modificările şi completările făcute în statutul societăţii sau statutul societăţii în redacţie nouă intră în vigoare la data înregistrării lor de stat.
Articolul 36. Adunarea constitutivă
(1) Adunarea constitutivă se ţine în termenul prevăzut de contractul de societate, sub condiţia vărsării în întregime de către fondatorii societăţii a mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(2) Adunarea constitutivă este legală (are cvorum) dacă la ea sînt prezenţi toţi fondatorii sau reprezentanţii lor. În caz de lipsă a cvorumului, adunarea se convoacă repetat.
(3) Dacă şi la adunarea constitutivă convocată repetat lipseşte cvorumul, se consideră că fondarea societăţii nu a avut loc prin decizia fondatorilor şi a reprezentanţilor lor prezenţi. Această decizie se aduce la cunoştinţa tuturor fondatorilor în termen de 7 zile de la data luării ei.
(4) Adunarea constitutivă :
a) aprobă valoarea aporturilor nebăneşti ce urmează a fi făcute în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) hotărăşte cu privire la fondarea societăţii şi aprobă statutul ei;
c) constituie organele de conducere ale societăţii, prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii;
d) soluţionează alte chestiuni referitoare la înfiinţarea şi începutul funcţionării societăţii, care nu sînt în contradicţie cu legislaţia şi cu documentele de constituire.
(5) La adunarea constitutivă, toate hotărîrile se iau în unanimitate şi se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit la art.64 alin.(1), alin.(2) şi alin.(4).
(6) În cazul neexecutării de către fondatori a prevederilor prezentului articol, se poate considera, potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti, că fondarea societăţii nu a avut loc. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea considerării că fondarea societăţii nu a avut loc îl are orice fondator sau acţionar al societăţii.
(1) Societatea este supusă înregistrării de stat în modul stabilit de legislaţie.
(2) Societatea se consideră înfiinţată (obţine drepturi de persoană juridică) la data înregistrării ei de stat.
(3) Societatea, în termen de 2 luni de la data înregistrării de stat, este obligată să înregistreze bunurile mobiliare şi imobiliare predate de fondatori, ce se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia.
Articolul 38. Înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea
societăţii. Efectuarea primelor înscrieri în
registrul acţionarilor
(1) Pentru înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea sa, societatea este obligată să prezinte Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) actele de constituire ale emitentului în original sau copiile acestora autentificate de notar sau de Camera Înregistrării de Stat, inclusiv procesul-verbal al adunării fondatorilor, autentificat în conformitate cu prevederile legislaţiei;
c) lista subscriitorilor la acţiuni (fondatorilor), în două exemplare. Această listă va include numele (denumirea) şi datele de identificare ale subscriitorilor, numărul de acţiuni subscrise şi sumele depuse în contul achitării lor;
d) copia contractului privind ţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare sau documentele privind obţinerea licenţei pentru ţinerea registrului de sine stătător;
e) confirmarea bancară a depunerii mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
f) în cazul existenţei aporturilor nebăneşti - actul de predare-primire către societate a aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor subscrise, decizia adunării de constituire privind aprobarea valorii aporturilor nebăneşti şi copia raportului organizaţiei specializate care a efectuat estimarea valorii de piaţă a acestor aporturi, care nu este persoană afiliată a societăţii;
g) documentele ce confirmă înregistrarea, după societatea înfiinţată, a bunurilor mobiliare şi imobiliare, predate de către fondatori în calitate de aport pentru formarea capitalului social şi care se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia;
h) copia raportului financiar la ultima dată de gestiune, dacă data înregistrării de stat este precedată de perioada de gestiune;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(2) Documentele prevăzute la alin.(1) vor fi prezentate în termen de 15 zile de la data:
a) înregistrării de stat a societăţii, dacă contractul de societate nu prevede depunerea aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor; sau
b) îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art.37 alin.(3).
(3) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(1) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice fondator al ei.
(4) Înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii se efectuează în termen de 15 zile de la data prezentării documentelor necesare şi cuprinde:
a) recunoaşterea valabilităţii subscrierii la acţiuni;
b) atribuirea numărului de înregistrare de stat fiecărei clase de acţiuni plasate;
c) efectuarea înscrierii respective în Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(41) În cazul constatării unor inexactităţi în documentele depuse, Comisia Naţională a Pieţei Financiare notifică despre acest fapt societatea cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(4), cu indicarea modului de înlăturare a inexactităţilor constatate.
(5) Societatea, în termen de 15 zile de la data înregistrării de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii, este obligată să asigure întocmirea registrului acţionarilor şi efectuarea în el a primelor înscrieri privind acţionarii, reprezentanţii lor legali sau deţinătorii nominali de acţiuni.
(6) Primele înscrieri în registrul acţionarilor se fac în temeiul deciziei Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii şi al listei subscriitorilor de acţiuni.
(1) Active nete ale societăţii sînt activele scutite de obligaţiile (datoriile) societăţii.
(2) Sursă a activelor nete este capitalul propriu al societăţii, constituit din capitalul social, capitalul suplimentar şi capitalul de rezervă, din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute de legislaţie.
(3) Activele nete se calculează potrivit valorii de inventar (iniţiale), iar în cazurile prevăzute de legislaţie, potrivit valorii curente de piaţă.
(4) Modul de determinare a valorii activelor nete (capitalului propriu) ale societăţii, precum şi de reflectare a lor în dările de seamă, se stabileşte de legislaţie.
(5) Valoarea activelor nete ale societăţii nu poate fi mai mică decît mărimea capitalului ei social.
(6) Dacă, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu excepţia primului an financiar, valoarea activelor nete ale societăţii, potrivit bilanţului anual al societăţii, va fi mai mică decît mărimea capitalului social, orice acţionar al societăţii este în drept să ceară adunării generale anuale a acţionarilor adoptarea uneia din următoarele hotărîri:
a) cu privire la reducerea capitalului social;
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societăţii;
c) cu privire la dizolvarea societăţii;
d) cu privire la transformarea societăţii în altă formă juridică de organizare.
(61) Propunerile privind includerea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor a chestiunilor prevăzute la alin.(6) se înaintează în conformitate cu prevederile art.52 şi 59.
(7) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a adoptat una din hotărîrile prevăzute la alin.(6), acţionarii care au votat “pentru” hotărîrea dată au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor în conformitate cu prevederile art.79.
(71) În cazul în care, potrivit ultimului bilanţ, valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît mărimea capitalului social, cu excepţia cazului cînd valoarea activelor nete este negativă, societatea este în drept să emită suplimentar numai acţiuni prin emisiune închisă.
(72) Societatea ale cărei active nete, conform ultimului bilanţ, au valoare negativă este obligată să publice un aviz în acest sens în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu are dreptul să emită valori mobiliare.
(8) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(6) şi (7) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice acţionar al acesteia.
Articolul 40. Capitalul social
(1) Capitalul social al societăţii determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii, care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor.
(2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 20000 lei.
(3) Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.
(4) Dacă valoarea aporturilor efectuate în contul plăţii acţiunilor depăşeşte valoarea nominală (fixată) a acţiunilor plasate, această depăşire constituie capitalul suplimentar al societăţii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea, capitalului social al societăţii.
(5) Dacă societatea a plasat acţiuni a căror valoare nominală (fixată) nu a fost stabilită, capitalul social va fi egal cu valoarea sumară a aporturilor depuse în contul plăţii acţiunilor.
(7) Mărimea capitalului social se indică în statut, bilanţ, registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.
Articolul 41. Aporturi la capitalul social
(1) Felurile aporturilor la capitalul social al societăţii se stabilesc de prezenta lege, de contractul de societate sau de hotărîrea privind emiterea suplimentară de acţiuni.
(2) Aporturi la capitalul social pot fi:
a) mijloace băneşti;
b) valorile mobiliare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani;
d) obligaţiile (datoriile) societăţii faţă de creditori .
(3) Aporturile nebăneşti la capitalul social pot fi transmise societăţii cu drept de proprietate sau cu drept de folosinţă.
(4) Obiectele proprietăţii publice ce nu sînt supuse privatizării pot fi transmise societăţii în calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă.
(5) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti transmise societăţii cu drept de folosinţă se determină pornind de la plata pentru folosinţă calculată pe perioada stabilită în documentele de constituire ale societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(6) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti se aprobă prin hotărîrea adunării constitutive sau a adunării generale a acţionarilor ori prin decizia consiliului societăţii,
pornindu-se de la preţurile pieţei organizate publicate la data transmiterii acestor aporturi.
(7) Valoarea de piaţă a aportului nebănesc în capitalul social al societăţii se aprobă în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al unei alte organizaţii specializate care nu este persoană afiliată a societăţii.
(8) În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, societatea este obligată să elibereze suplimentar acţiuni proprietarului acestor aporturi în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(9) În cazul încetării înainte de termen a dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, acţionarul este obligat să restituie societăţii dividendele şi acţiunile primite în plus, în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(10) Modificarea, în conformitate cu legislaţia, a valorii de inventar a patrimoniului societăţii, inclusiv a celui depus în calitate de aport la capitalul social, nu constituie temei pentru modificarea mărimii capitalului social şi a cotelor acţionarilor în el dacă legislaţia, statutul societăţii, hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevăd altfel. Pentru societăţile pe acţiuni aflate în proces de reorganizare în conformitate cu Legea insolvabilităţii, modificarea capitalului social se efectuează în temeiul planului de reorganizare a societăţii.
(11) Aporturi la capitalul social nu pot fi:
a) evaluarea în bani a activităţii fondatorilor pentru înfiinţarea societăţii, precum şi a activităţii de muncă a acţionarilor care lucrează în societate;
b) obligaţiile (datoriile) fondatorilor, acţionarilor societăţii şi ale altor persoane;
c) bunurile mobiliare şi imobiliare neînregistrate, inclusiv produsele activităţii intelectuale, supuse înregistrării în conformitate cu legislaţia;
d) bunurile aparţinînd achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică sau gestionare operativă, fără acordul proprietarului acestor bunuri;
e) bunurile destinate consumului curent al populaţiei civile, bunurile a căror circulaţie este interzisă ori limitată de actele legislative.
Articolul 42. Procedura de modificare a capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi modificat prin mărirea sau reducerea lui, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu statutul societăţii.
(2) Hotărîrea de modificare a capitalului social se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(3) Hotărîrea de modificare a capitalului social va conţine motivele, modul şi volumul modificării capitalului social, precum şi datele despre numărul de acţiuni plasate sau anulate ale societăţii şi valoarea lor nominală (fixată), dacă aceasta este stabilită.
(4) Modificarea capitalului social, precum şi a claselor, numărului şi valorii nominale a acţiunilor plasate, se reflectă în statutul societăţii şi se înregistrează în modul prevăzut de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(5) Societatea este obligată să înregistreze la Comisia Naţională a Pieţei Financiare totalurile emiterii suplimentare de acţiuni sau anularea acţiunilor de tezaur. Fără înregistrarea menţionată, înregistrarea modificării capitalului social al societăţii nu se admite.
(6) Modificarea înregistrată a capitalului social se va reflecta în bilanţ, în registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.
Articolul 43. Mărirea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:
a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
(2) La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.
(3) Surse ale măririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
(4) Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.
(5) Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă.
Articolul 44. Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare
(1) Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni.
(2) Emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(3) Condiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora.
(4) Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică.
(6) Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin.
10) Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.
Articolul 45. Reducerea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) anularea acţiunilor de tezaur.
(2) Reducerea capitalului social sub limita stabilită la art.40 alin.(2) nu se admite.
(3) Hotărîrea cu privire la reducerea capitalului social va fi publicată de societate în termen de 15 zile de la data luării ei.
(4) Creditorii societăţii, în termen de o lună de la data publicării hotărîrii cu privire la reducerea capitalului social, au dreptul să ceară de la societate la alegerea acesteia:
a) acordarea de cauţiuni sau garantarea obligaţiilor asumate de ea; sau
b) executarea înainte de termen sau încetarea înainte de termen a obligaţiilor societăţii şi repararea prejudiciilor cauzate de aceasta.
(5) În cazul lipsei cerinţelor faţă de societate din partea creditorilor, hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării. În cazul existenţei cerinţelor menţionate la alin.(4), hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după satisfacerea acestora.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor a luat hotărîrea de a plăti acţionarilor o parte din activele nete ale societăţii din motivul reducerii capitalului ei social, această plată se efectuează numai după înregistrarea modificărilor respective în statutul societăţii.
(7) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor ce ţin de reducerea capitalului social în conformitate cu alin.(1), societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a modificărilor;
b) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, cu toate anexele prevăzute la art.64 alin.(3);
c) copia avizului privind reducerea capitalului social, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
d) confirmarea lipsei, satisfacerii sau acordării de garanţii satisfacerii cerinţelor creditorilor;
e) extrasul din contul emitentului privind existenţa acţiunilor de tezaur, eliberat de registratorul independent (în cazul prevăzut la alin.(1) lit.b);
f) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
g) autorizaţia organului central specializat care efectuează gestionarea pachetului de acţiuni ale statului în capitalul social al emitentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) bilanţul contabil la ultima dată de gestiune;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Articolul 46. Capitalul de rezervă
(1) Societatea formează un capital de rezervă, a cărui mărime va fi stabilită de statut şi va constitui nu mai puţin de 10% din capitalul social al societăţii.
(2) Capitalul de rezervă se formează din defalcări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute de statutul societăţii. Volumul defalcărilor se stabileşte de adunarea generală a acţionarilor şi va constitui nu mai puţin de 5% din profitul net al societăţii.
(3) Capitalul de rezervă trebuie să fie plasat în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.
(4) Capitalul de rezervă poate fi folosit doar pentru acoperirea pierderilor societăţii şi/sau la majorarea capitalului ei social.
(1) Profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(2) Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia societăţii.
(3) Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) plata recompenselor către membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
d) investirea în vederea dezvoltării producţiei;
e) plata dividendelor; precum şi pentru
f) alte scopuri, în corespundere cu legislaţia şi cu statutul societăţii.
(4) Decizia de repartizare a profitului net în cursul anului financiar se ia de consiliul societăţii, în baza normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, iar hotărîrea de repartizare a profitului net anual se ia de adunarea generală anuală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
Articolul 48. Dividendele
(1) Cota-parte din profitul net al societăţii, care se repartizează între acţionari în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin, constituie dividend.
(2) Societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.
(3) Societatea nu are dreptul să garanteze plata dividendelor.
(4) Obligaţiile societăţii referitoare la plata dividendelor apar la data anunţării hotărîrii cu privire la plata lor.
(5) Societatea nu este în drept să ia hotărîre cu privire la plata dividendelor:
a) pînă la răscumpărarea acţiunilor plasate care urmează a fi răscumpărate în conformitate cu art.79 alin.(2);
b) dacă, la data luării hotărîrii cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabilă sau plata dividendelor va duce la insolvabilitatea ei;
c) dacă valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al societăţii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor;
d) pe acţiunile ordinare dacă nu s-a hotărît cu privire la plata dividendelor pe acţiunile preferenţiale;
e) pe orice acţiuni, dacă nu s-a efectuat plata dobînzii scadente la obligaţiuni.
Articolul 49. Plata dividendelor
(1) Decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
(2) În hotărîrea cu privire la plata dividendelor se va indica:
a) data la care este întocmită lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende;
b) cuantumul dividendelor pe o acţiune de fiecare clasă aflată în circulaţie;
c) forma şi termenul de plată a dividendelor.
(3) Pentru fiecare plată a dividendelor, consiliul societăţii asigură întocmirea listei acţionarilor care au dreptul să primească dividende.
(4) În lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende intermediare vor fi înscrişi acţionarii şi deţinătorii nominali de acţiuni înregistraţi în registrul acţionarilor cel mai tîrziu cu 15 zile pînă la luarea hotărîrii cu privire la plata dividendelor intermediare, iar în lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende anuale vor fi înscrişi acţionarii şi deţinătorii nominali de acţiuni înregistraţi în registrul menţionat la data fixată de consiliul societăţii în conformitate cu art.54 alin.(2) şi (5).
(5) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să aprobe dividendele anuale în cuantum nu mai mic decît dividendele intermediare plătite.
(6) Mărimea dividendelor anunţate pe fiecare acţiune de aceeaşi clasă trebuie să fie egală, indiferent de termenul plasării acţiunilor.
(7) Dividendele se plătesc cu mijloace băneşti, iar în cazurile prevăzute de statutul societăţii, se plătesc cu acţiuni de tezaur sau acţiuni ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului populaţiei civile, a căror circulaţie nu este interzisă sau limitată de actele legislative.
(8) Pentru plata dividendelor fixate pe acţiunile preferenţiale poate fi constituit un fond special din contul defalcărilor din profitul net al societăţii.
(9) Dividendele pe acţiunile de aceeaşi clasă pot fi plătite cu acţiuni de altă clasă numai în temeiul hotărîrilor luate în modul prevăzut la art.25 alin.(10).
(10) Termenul de plată a dividendelor se stabileşte de organul care a luat decizia de plată în conformitate cu statutul societăţii, însă nu poate fi mai mare de 3 luni de la data luării deciziei cu privire la plata lor, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (11).
(11) Societăţile pe acţiuni al căror capital social cuprinde şi o cotă a proprietăţii publice transferă la bugetul respectiv, pînă la 1 iulie a anului imediat următor anului de gestiune, dividende, calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul de gestiune, pe baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi în conformitate cu structura capitalului social. În acelaşi termen, darea de seamă privind dividendele calculate în funcţie de rezultatele activităţii societăţii pe acţiuni se prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial. În caz de neachitare în termen la buget a dividendelor aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social al societăţii pe acţiuni, organele Serviciului Fiscal de Stat vor aplica majorarea de întîrziere, precum şi executarea silită a obligaţiilor neonorate în termen, conform titlului V al Codului fiscal.
(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) va fi publicată în termen de 15 zile de la data adoptării ei. Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care nu corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) trebuie să fie adusă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal, în termen de 15 zile de la data luării ei, precum şi poate fi publicată în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(13) Dividendele care nu au fost primite de acţionar din vina lui în decurs de 3 ani de la data apariţiei dreptului de primire a lor se trec la venitul societăţii şi nu pot fi revendicate de acţionar.
atribuţiile ei
(1) Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii şi se ţine cel puţin o dată pe an.
(2) Hotărîrile adunării generale a acţionarilor în problemele ce ţin de atribuţiile ei sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii. În cazul în care numărul acţionarilor societăţii nu este mai mare de unu, hotărîrea adunării generale a acţionarilor se consideră hotărîrea unipersonală luată de acest acţionar.
(3) Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) aprobă statutul societăţii în redacţie nouă sau modificările şi completările operate în statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de convertirea, consolidarea sau fracţionarea acţiunilor societăţii, cu excepţia modificărilor şi completărilor prevăzute la art.65 alin.(2) lit.g);
b) hotărăşte cu privire la modificarea capitalului social;
c) aprobă regulamentul consiliului societăţii, alege membrii lui şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor consiliului societăţii;
d) aprobă regulamentul comisiei de cenzori, alege membrii ei şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor comisiei de cenzori;
e) confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
f) hotărăşte cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin.(2);
g) hotărăşte cu privire la emisia obligaţiunilor convertibile;
h) examinează darea de seamă financiară anuală a societăţii, aprobă darea de seamă anuală a consiliului societăţii şi darea de seamă anuală a comisiei de cenzori;
i) aprobă normativele de repartizare a profitului societăţii;
j) hotărăşte cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societăţii;
k) hotărăşte cu privire la reorganizarea sau dizolvarea societăţii;
l) aprobă actul de predare-primire, bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare al societăţii.
(4) Adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul societăţii nu prevede altfel, de asemenea aprobă:
a) direcţiile prioritare ale activităţii societăţii;
b) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale, precum şi modul de prezentare acţionarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunării generale pentru a se lua cunoştinţă de ele;
b1) modul de asigurare a accesului acţionarilor la documentele societăţii, prevăzute la art.92 alin.(1);
c) regulamentul organului executiv al societăţii şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuţiei muncii lui, remuneraţiei şi compensaţiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere;
d) dările de seamă trimestriale ale organului executiv al societăţii;
e) hotărîrile privind deschiderea, transformarea sau dizolvarea filialelor şi reprezentanţelor, privind numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor lor, precum şi modificările şi completările operate în statut în legătură cu aceasta.
(5) Chestiunile prevăzute la alin.(3) nu pot fi transmise spre examinare altor organe de conducere ale societăţii, iar chestiunile prevăzute la alin.(4) pot fi transmise spre examinare numai consiliului societăţii în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(6) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să decidă cu privire la chestiunile care, potrivit prezentei legi sau statutului societăţii, ţin de atribuţiile consiliului societăţii.
(7) Dacă alte organe de conducere ale societăţii nu pot soluţiona o chestiune ce ţine de atribuţiile lor, ele sînt în drept să ceară adunării generale a acţionarilor soluţionarea acestei chestiuni.
(8) Instanţa de judecată nu este în drept să interzică sau să amîne desfăşurarea adunării generale a acţionarilor.
Articolul 51. Formele şi termenele de ţinere a adunării
generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor poate fi ordinară anuală sau extraordinară.
(2) Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
(3) Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
(4) Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de prezenta lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală.
(5) Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.
Articolul 52. Întocmirea ordinii de zi a adunării generale
ordinare anuale a acţionarilor
(1) Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, precum şi de cererile acţionarilor prevăzute la art.39 alin.(6).
(2) Dacă adunarea generală ordinară anuală se ţine cu prezenţa acţionarilor, acţionarii menţionaţi la alin.(1) sînt în drept să prezinte:
a) pînă la data de 10 ianuarie a anului următor celui gestionar cerere cu privire la înscrierea în ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a cel mult două chestiuni;
b) nu mai tîrziu de 20 de zile pînă la data ţinerii adunării generale ordinare anuale cerere cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori în numărul indicat la alin.(10).
(3) Dacă adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine în formă mixtă, acţionarii menţionaţi la alin.(1) sînt în drept să prezinte cererile prevăzute la alin.(2) numai pînă la data de 10 ianuarie a anului următor celui gestionar.
(4) Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin.
(5) În cazul prezentării cererii de înscriere a candidaţilor în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, inclusiv în cazul propunerii candidaturii proprii, se indică numele şi prenumele candidaţilor, datele privind studiile, locul de muncă şi funcţia deţinută în ultimii 5 ani de activitate, orice conflicte de interese existente, calitatea de membru al consiliului altor societăţi, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin, precum şi numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care au prezentat cererea, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. La această cerere se anexează acordul în scris al fiecărui candidat care va include declaraţia, pe propria răspundere, că el nu cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.66 alin.(6).
(6) Cererea menţionată la alin.(2) va fi semnată de toate persoanele care au prezentat-o.
(7) Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar.
(8) Şedinţa consiliului societăţii, la care se examinează cererile acţionarilor cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori şi se aprobă listele candidaţilor pentru funcţiile de membri ai acestor organe ale societăţii, se ţine nu mai tîrziu de 15 zile pînă la data ţinerii adunării generale ordinare anuale a acţionarilor. Decizia luată cu privire la satisfacerea cererilor acţionarilor sau la refuzul de a le satisface se expediază acţionarilor în termen de cel mult 3 zile de la data luării ei.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(10) Numărul total de candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii sau al comisiei de cenzori, inclusiv rezerva lor, înscrişi în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, trebuie să depăşească componenţa numerică a acestor organe de conducere.
(11) Rezerva consiliului societăţii şi a comisiei de cenzori se constituie cu scopul de a suplini membrii acestor organe care nu-şi pot exercita funcţiile.
(12) Consiliul societăţii poate decide cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societăţii numai în cazurile în care:
a) chestiunea, propusă pentru a fi înscrisă în ordinea de zi a adunării generale, nu ţine de competenţa adunării generale; sau
b) datele prevăzute la alin.(4) şi alin.(5) nu au fost prezentate în volum deplin; sau
c) acţionarii care au făcut propunerea dispun de mai puţin de 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Această restricţie nu se referă la acţionarii care au înaintat propuneri în temeiul art.39 alin.(6); sau
d) termenul stabilit la alin.(2) nu a fost respectat.
(13) Eschivarea de la luarea deciziei, precum şi decizia consiliului societăţii cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societăţii pot fi atacate în organele de conducere ale societăţii şi/sau în Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau în justiţie.
Articolul 53. Convocarea adunării generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.
(2) În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat la art.51 alin.(3), aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii, luată:
a) din iniţiativa organului executiv; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea oricărui acţionar; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(3) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii, luate:
a) din iniţiativa consiliului societăţii; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii la data prezentării cererii; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(4) În cererea comisiei de cenzori (organizaţiei de audit) privind convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor vor fi formulate chestiunile ce urmează a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale, indicîndu-se motivele înscrierii lor şi persoanele care au înaintat această cerere. În cazul în care cererea este iniţiată de acţionari, ea va conţine şi datele prevăzute la art.52 alin.(4) şi alin.(5).
(5) Cererea de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor va fi semnată de toate persoanele care cer convocarea ei.
(6) În cazul în care nici un organ de conducere al societăţii nu este în posibilitate, în condiţiile legii, să adopte decizii cu privire la convocarea şi desfăşurarea adunării generale a acţionarilor, aceste atribuţii se exercită de către acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii şi care au convenit asupra convocării acesteia.
(7) În decurs de 15 zile de la data primirii cererii de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor, consiliul societăţii:
a) va decide cu privire la convocarea adunării generale şi va asigura informarea acţionarilor despre aceasta; sau
b) va decide cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală şi va expedia această decizie persoanelor care cer convocarea ei.
(8) În decizia cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor se va indica:
a) organul de conducere care a decis cu privire la convocarea adunării generale sau alte persoane care convoacă adunarea generală conform alin.(11);
b) data, ora şi locul ţinerii adunării generale, precum şi ora înregistrării participanţilor la ea;
c) sub ce formă se va ţine adunarea generală;
d) ordinea de zi;
e) data la care trebuie să fie întocmită lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală;
f) termenele, ora şi locul familiarizării acţionarilor cu materialele pentru ordinea de zi a adunării generale;
g) modul şi termenul de comunicare acţionarilor a rezultatului votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă;
h) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale;
i) textul buletinului de vot, dacă se va hotărî că procedura votării la adunarea generală se va efectua cu întrebuinţarea buletinelor;
j) secretarul societăţii sau membrii comisiei de înregistrare numiţi.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice forma propusă de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
(10) Decizia cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor poate fi luată în cazurile în care:
a) chestiunile propuse spre a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale nu ţin de competenţa ei; sau
b) nu a fost respectat modul de prezentare a cererilor de convocare a adunării generale, prevăzut la alin.(3) - (5).
(11) Dacă, în termenul prevăzut la alin.(7), consiliul societăţii nu a luat decizia cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ori a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca, persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi lit.c) sînt în drept:
a) să convoace adunarea generală în modul stabilit pentru consiliul societăţii; şi/sau
b) să atace în justiţie eschivarea consiliului societăţii de a lua decizie sau refuzul de a convoca adunarea generală.
(12) Persoana care ţine registrul acţionarilor societăţii va prezenta persoanelor care convoacă adunarea generală extraordinară potrivit alin.(11) lista acţionarilor care au dreptul să participe la această adunare.
(13) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi c), cheltuielile pentru pregătirea şi ţinerea adunării generale sînt suportate de aceste persoane.
(14) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor recunoaşte convocarea acestei adunări întemeiată, cheltuielile menţionate la alin.(13) se compensează din contul societăţii.
(15) Neconvocarea de către societate timp de 2 ani consecutivi a adunării generale a acţionarilor constituie temei pentru dizolvarea societăţii în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, cu excepţia cazului suspendării activităţii societăţii în modul prevăzut de legislaţie. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere de dizolvare a societăţii îl are orice acţionar.
Articolul 54. Lista acţionarilor care au dreptul să participe
la adunarea generală a acţionarilor
(1) Lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală se întocmeşte de persoana care ţine registrul acţionarilor societăţii la data fixată de consiliul societăţii.
(2) Data la care se întocmeşte lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală nu poate preceda data luării deciziei de convocare a adunării generale a acţionarilor şi nu poate depăşi termenul de 45 de zile înainte de ţinerea ei.
(3) Lista acţionarilor va cuprinde:
a) data la care a fost întocmită lista;
b) numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor, domiciliul (sediul) lor;
c) datele despre deţinătorii nominali de acţiuni;
d) clasele şi numărul de acţiuni care aparţin acţionarilor sau deţinătorilor nominali;
d1) numărul total de voturi, numărul de voturi limitate în conformitate cu art.84 sau în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti şi numărul de voturi cu care acţionarul va participa la adoptarea hotărîrilor;
e) denumirea întreagă a persoanei care ţine registrul acţionarilor societăţii;
f) semnătura persoanei care a întocmit lista acţionarilor societăţii;
g) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ţine registrul acţionarilor societăţii.
(4) Deţinătorii nominali de acţiuni, înregistraţi în registrul acţionarilor societăţii, sînt obligaţi, la cererea persoanei care ţine registrul acţionarilor, să prezinte acestuia informaţie:
a) despre proprietarii acţiunilor şi numărul de acţiuni deţinute de aceştia, valabilă la data la care trebuia să fie întocmită lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală; şi
b) despre modificările operate în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală, în termenul stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(41) Pentru nerespectarea prevederilor alin.(4), deţinătorii nominali răspund în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(5) Lista acţionarilor poate fi modificată numai în cazurile:
a) restabilirii, potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti, a drepturilor acţionarilor care nu au fost înscrişi în lista dată;
b) corectării greşelilor comise la întocmirea listei;
c) înstrăinării acţiunilor de către persoanele înscrise în listă pînă la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
Articolul 55. Informaţia despre ţinerea adunării generale
a acţionarilor
(1) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora:
a) în conformitate cu prevederile statutului societăţii, va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni altele decît cele specificate la lit.b);
b) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2).
(2) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă:
a) se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi
b) se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii.
(3) Societatea este în drept să informeze suplimentar acţionarii despre ţinerea adunării generale.
(4) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii, precum şi datele prevăzute la art.53 alin.(8) lit.a) - g).
(5) Termenul de expediere a avizelor fiecărui acţionar şi de publicare a informaţiei despre ţinerea adunării generale a acţionarilor se stabileşte în statutul societăţii, însă nu poate fi mai devreme de data luării deciziei de convocare a adunării generale ordinare şi mai tîrziu de 30 de zile înainte de ţinerea adunării generale ordinare, iar la ţinerea adunării extraordinare - nu mai devreme de data adoptării deciziei privind convocarea şi nu mai tîrziu de 15 zile calendaristice înainte de ţinerea ei. În acest termen vor fi îndeplinite în întregime cerinţele alin.(1) şi alin.(2).
(6) Deţinătorul nominal de acţiuni, primind avizul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, este obligat, în termen de 3 zile, să înştiinţeze despre aceasta acţionarii sau reprezentanţii lor legali, dacă contractele încheiate cu aceştia nu prevăd altfel, precum şi alţi deţinători nominali de acţiuni înregistraţi în documentaţia sa de evidenţă.
Articolul 56. Materiale pentru ordinea de zi a adunării
generale a acţionarilor
(1) Societatea este obligată să dea acţionarilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea ei, prin afişare şi/sau punerea acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane responsabile pentru dezvăluirea informaţiei respective, precum şi în orice alt mod stabilit în statutul societăţii. În ziua ţinerii adunării generale, materialele pentru ordinea de zi se vor expune în locul ţinerii adunării generale a acţionarilor, pînă la închiderea acesteia. Potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor, materialele menţionate pot fi de asemenea expediate fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni.
(2) Materialele ce urmează a fi prezentate acţionarilor în cadrul pregătirii adunării generale anuale a acţionarilor sînt:
a) lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală anuală a acţionarilor;
b) darea de seamă financiară anuală a societăţii, darea de seamă anuală a consiliului societăţii şi darea de seamă anuală a comisiei de cenzori a societăţii;
c) raportul comisiei de cenzori a societăţii şi/sau actul de control şi raportul organizaţiei de audit, precum şi actele de control şi deciziile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii în anul gestionar;
d) datele despre candidaţii pentru funcţiile de membru al consiliului societăţii şi de membru al comisiei de cenzori a societăţii;
e) propunerile pentru modificarea şi completarea statutului societăţii sau proiectul statutului în redacţie nouă, precum şi proiectele altor documente ce urmează a fi aprobate de adunarea generală;
f) datele despre proporţiile şi preţurile medii ale tranzacţiilor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii pe fiecare lună a anului gestionar.
(3) În conformitate cu statutul societăţii, în lista prevăzută la alin.(2) pot fi incluse materiale suplimentare.
(4) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă la cererea persoanelor menţionate la art.53 alin.(3) lit.b) şi lit.c), materialele pentru ordinea de zi vor fi prezentate de către aceste persoane.
(5) Folosirea listei acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală a acţionarilor în scopul achiziţionării sau vînzării de acţiuni ale societăţii nu se admite.
Articolul 57. Înregistrarea participanţilor la adunarea
generală a acţionarilor
(1) Pentru a participa nemijlocit la adunarea generală care se ţine cu prezenţa acţionarilor sau sub formă mixtă, acţionarii societăţii sau reprezentanţii lor, sau deţinătorii nominali de acţiuni sînt obligaţi să se înregistreze contra semnătură la secretarul societăţii sau la comisia de înregistrare.
(2) Participanţii la adunarea generală a acţionarilor societăţii cu un număr mai mare de 50 de acţionari se înregistrează de comisia de înregistrare, care se desemnează de către organul sau de persoanele care au adoptat decizia de convocare a adunării.
(3) Organul de conducere al societăţii sau persoanele care convoacă adunarea generală a acţionarilor este în drept să delege împuternicirile comisiei de înregistrare către registratorul societăţii.
(4) Reprezentantul acţionarului sau deţinătorul nominal de acţiuni este în drept să se înregistreze şi să participe la adunarea generală a acţionarilor numai în baza actului legislativ, procurii, contractului sau a actului administrativ.
(5) Mandatul de participare la adunarea generală eliberat de acţionari persoane fizice poate fi autentificat de notar sau de administraţia organizaţiei de la locul de muncă, de studii sau de trai al acţionarului, iar pentru pensionari, de organul de asistenţă socială de la locul de trai.
(6) Dacă persoana înscrisă în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală care s-a hotărît că se va ţine prin corespondenţă sau sub formă mixtă a înstrăinat acţiunile societăţii pînă la ţinerea adunării generale, ea va transmite achizitorului acestor acţiuni buletinul de vot sau copia lui. Această cerinţă se extinde asupra fiecărui caz ulterior de înstrăinare a acţiunilor pînă la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
(7) Persoana care ţine registrul acţionarilor este obligată, în cazurile prevăzute la alin.(6), să întocmească lista modificărilor operate în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală în modul prevăzut de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(8) Lista acţionarilor care participă la adunarea generală va fi semnată de secretarul societăţii sau de membrii comisiei de înregistrare, ai căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu şi transmisă comisiei de numărare a voturilor. Secretarul societăţii sau comisia de înregistrare stabileşte prezenţa sau lipsa cvorumului la adunarea generală a acţionarilor.
Articolul 58. Cvorumul şi convocarea repetată a adunării
generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor are cvorum dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de jumătate din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie, sub condiţia că statutul societăţii nu prevede un cvorum mai mare.
(2) În cazul în care acţionarilor li se expediază buletine de vot, la stabilirea cvorumului şi totalizarea rezultatului votului se ţine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de societate (de registratorul societăţii) la data ţinerii adunării generale a acţionarilor.
(3) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat. Data convocării repetate a adunării generale se stabileşte de organul sau persoanele care au adoptat decizia de convocare şi va fi nu mai devreme de 20 de zile şi nu mai tîrziu de 60 de zile de la data la care a fost fixată convocarea precedentă.
(4) Despre ţinerea adunării generale convocate repetat acţionarii vor fi informaţi în modul prevăzut la art.55 alin.(1) sau alin.(2), cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ţinerea adunării generale.
(5) La adunarea generală a acţionarilor convocată repetat au dreptul să participe acţionarii înscrişi în lista acţionarilor care au avut dreptul să participe la convocarea precedentă. Lista modificărilor operate în această listă se întocmeşte în conformitate cu art.57 alin.(7).
(6) Adunarea generală a acţionarilor convocată repetat este deliberativă dacă la aceasta participă acţionari care deţin cel puţin o pătrime din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie.
(7) În cazul în care adunarea generală a acţionarilor se convoacă repetat, modificarea ordinii de zi nu se admite.
Articolul 59. Modul de desfăşurare a adunării generale
a acţionarilor
(1) Modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor se stabileşte de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul adunării generale a acţionarilor, dacă acesta este prevăzut de statutul societăţii.
(2) Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală.
(3) Atribuţiile secretarului adunării generale a acţionarilor le exercită secretarul consiliului societăţii sau o altă persoană aleasă (numită) de adunarea generală.
(4) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să modifice şi să completeze ordinea de zi aprobată numai în cazul în care:
a) toţi acţionarii care deţin acţiuni cu drept de vot sînt prezenţi la adunarea generală şi au votat unanim pentru modificarea şi completarea ordinii de zi; sau
b) completarea ordinii de zi este condiţionată de tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale societăţii şi propunerea privind completarea menţionată a fost adoptată cu majoritatea voturilor reprezentate la adunarea generală;
c) completarea ordinii de zi este condiţionată de cerinţele acţionarilor înaintate în baza art.39 alin.(6); această completare urmează, în mod obligatoriu, să fie introdusă în ordinea de zi.
(5) Hotărîrea luată de adunarea generală a acţionarilor contrar cerinţelor prezentei legi, ale altor acte legislative sau ale statutului societăţii poate fi atacată în justiţie de oricare dintre acţionari sau de o altă persoană împuternicită dacă:
a) acţionarul nu a fost înştiinţat, în modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora şi locul ţinerii adunării generale; sau
b) acţionarul nu a fost admis la adunarea generală fără temei legal; sau
c) adunarea generală s-a ţinut fără cvorumul necesar; sau
d) hotărîrea a fost luată asupra unei chestiuni care nu figura în ordinea de zi a adunării generale sau cu încălcarea cotelor de voturi; sau
e) acţionarul a votat contra luării hotărîrii ce îi lezează drepturile şi interesele legitime; sau
f) drepturile şi interesele legitime ale acţionarului au fost grav încălcate în alt mod.
(6) Adunarea generală a acţionarilor se desfăşoară, de regulă, doar la data convocării. În cazul în care chestiunile din ordinea de zi ale adunării generale a acţionarilor se transferă de aceasta pentru examinare la o dată ulterioară, este obligatorie respectarea prevederilor prezentei legi privind modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor.
(7) Adunarea generală a acţionarilor poate avea loc şi fără respectarea procedurilor de convocare numai în cazul în care acţionarii ce reprezintă întreg capitalul social decid unanim ţinerea acesteia.
Articolul 60. Comisia de numărare a voturilor
(1) Dacă la adunarea generală a acţionarilor participă peste 50 de persoane cu drept de vot, se constituie o comisie de numărare a voturilor a cărei componenţă numerică şi nominală se aprobă de adunarea generală.
(2) Comisia de numărare a voturilor va fi compusă din cel puţin 3 persoane. Din comisia de numărare a voturilor nu pot face parte membrii consiliului societăţii, ai organului executiv şi ai comisiei de cenzori ale societăţii şi nici candidaţii propuşi pentru aceste funcţii.
(3) Adunarea generală este în drept să delege registratorului societăţii împuternicirile comisiei de numărare a voturilor.
(4) Comisia de numărare a voturilor explică ordinea votării, numără voturile, întocmeşte procesul-verbal privind rezultatul votului şi îl anunţă, sigilează buletinele de vot şi le depune la arhiva societăţii.
(5) În cazul existenţei motivelor prevăzute la art.79 alin.(2) lit.b)- d), comisia de numărare a voturilor întocmeşte lista acţionarilor care au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin.
Articolul 61. Exercitarea dreptului de vot
(1) La adunarea generală a acţionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunările generale ţinute prin corespondenţă sau sub formă mixtă, votul va fi numai deschis.
(2) Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare.
(3) Pentru luarea hotărîrilor asupra unor chestiuni referitoare la activitatea societăţii, statutul acesteia poate prevedea cote mai mari de voturi decît cele stabilite la alin.(2).
(4) La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(41) Asupra fiecărei chestiuni puse la vot la adunarea generală, acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot poate vota ori “pentru”, ori “împotrivă”.
(42) Voturile acţionarilor care nu vor fi exprimate nici în una din variantele de votare prevăzute la alin.(41) se vor considera voturi exprimate “împotrivă”.
(5) Acţionarul are dreptul să voteze numai cu acel număr de acţiuni care nu depăşeşte limita stabilită de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie.
(6) Persoanele cu funcţie de răspundere ale societăţii, precum şi reprezentanţii lor, care deţin acţiunile ei şi/sau reprezintă alţi acţionari ai societăţii, sînt în drept să participe la adunarea generală a acţionarilor, în modul prevăzut la art.86 alin.(5) şi (6), cînd la vot se pun următoarele chestiuni:
a) stabilirea cuantumului retribuţiei muncii acestor persoane cu funcţii de răspundere, remuneraţiilor şi compensărilor lor;
b) tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a acestor persoane;
c) alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori a societăţii.
(7) Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.
Articolul 62. Buletinul de vot
(1) Votul la adunarea generală a acţionarilor ţinută prin corespondenţă şi sub formă mixtă, precum şi votul secret se efectuează cu întrebuinţarea buletinelor.
(2) Buletinul de vot va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Buletin de vot”;
c) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
d) formularea fiecărei chestiuni puse la vot şi succesiunea ei;
e) datele despre fiecare candidat pentru funcţia de membru al consiliului societăţii şi de membru al comisiei de cenzori, numele şi prenumele acestora;
f) variantele votului asupra fiecărei chestiuni puse la vot, exprimate prin cuvintele “pentru”, “împotrivă”;
g) modul de completare a buletinului, la votul cumulativ;
h) numele şi prenumele (denumirea) acţionarului, la votul deschis;
i) clasele şi numărul acţiunilor cu drept de vot ce aparţin acţionarului sau deţinătorului nominal de acţiuni;
j) termenul de restituire a buletinului.
(3) La completarea buletinului de vot, acţionarul sau reprezentantul lui, sau deţinătorul nominal de acţiuni în dreptul fiecărei chestiuni puse la vot va lăsa doar una din variantele votului prevăzute la alin.(2) lit.f).
(4) Dacă votul este deschis, buletinul va fi semnat de acţionar sau de reprezentantul lui, sau de deţinătorul nominal de acţiuni. Dacă votul este dat prin corespondenţă, semnătura acţionarului sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni de pe buletin va fi autentificată în modul prevăzut la art.57 alin.(5).
(5) La numărarea voturilor date cu întrebuinţarea buletinelor se iau în considerare voturile exprimate asupra acelor chestiuni, în dreptul cărora votantul a lăsat în buletin numai una din variantele posibile de vot.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor se ţine sub formă mixtă, buletinele de vot vor fi prezentate nu mai tîrziu de termenul indicat în buletin sau în timpul votării cu prezenţa acţionarilor.
(7) Alte cerinţe faţă de buletinul de vot pot fi stabilite de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de regulamentul adunării generale a acţionarilor, dacă acesta este prevăzut de statutul societăţii.
Articolul 63. Procesul-verbal privind rezultatul votului
(1) Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori.
(2) Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor.
(3) Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor.
(4) Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare.
Articolul 64. Procesul-verbal al adunării generale a
acţionarilor
(1) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:
a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii;
c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;
d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
(3) La procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se anexează:
a) decizia consiliului societăţii privind convocarea adunării generale;
b) lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi care au participat la ea;
c) lista acţionarilor care au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin în temeiurile motivelor arătate la art.79 alin.(2) lit.b) - e);
d) textul informaţiei despre ţinerea adunării generale aduse la cunoştinţa acţionarilor şi textul buletinului de vot;
e) lista materialelor pentru ordinea de zi a adunării generale;
f) procesul-verbal privind rezultatul votului;
g) textele cuvîntărilor şi opiniile separate ale acţionarilor, la cererea acestora;
h) alte documente prevăzute de hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin.(1);
d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;
e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g) aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii;
g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;
i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;
k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin.(4), dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin.(3).
(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere.
(6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.
(7) Dacă consiliul societăţii nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile consiliului, cu excepţia celor de pregătire şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.
Articolul 66. Alegerea consiliului societăţii şi încetarea
împuternicirilor lui
(1) Membrii consiliului societăţii se aleg de adunarea generală a acţionarilor pe termenul prevăzut în statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleaşi persoane pot fi realese un număr nelimitat de ori.
(2) Componenţa numerică a consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii, în regulamentul consiliului societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor şi va fi nu mai mică de 3 persoane. În societatea cu un număr de acţionari de peste 50, inclusiv acţionari reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, consiliul societăţii va fi compus din cel puţin 5 membri.
(4) Unul şi acelaşi reprezentant al statului poate fi ales în consiliul unei singure societăţi.
(5) Salariaţii societăţii pot fi aleşi în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia cînd aceştia sînt şi acţionari ai societăţii.
(6) Membru al consiliului societăţii nu poate fi persoana care:
a) este specificată la art.31 alin.(12). Persoana deja aleasă va fi revocată din funcţie;
b) este membru a cinci consilii ale altor societăţi înregistrate în Republica Moldova;
c) este membru al organului executiv al societăţii sau reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii;
d) este membru al comisiei de cenzori a societăţii date; precum şi
e) o altă persoană a cărei calitate de membru al consiliului societăţii este limitată de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(7) Persoanele alese în consiliile a mai mult de cinci societăţi pe acţiuni pierd de drept funcţia de membru al consiliului, obţinută prin depăşirea numărului stabilit de lege, în ordinea cronologică a numirilor lor şi vor fi obligate să restituie în folosul societăţii sumele primite pentru exercitarea funcţiilor de membru al consiliului. Reclamaţiile împotriva acestor membri ai consiliului vor putea fi înaintate de către orice acţionar sau de organul de stat competent.
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:
a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau
b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii.
În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.
(9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.
(10) Statutul societăţii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societăţii pentru completarea componenţei de bază a consiliului societăţii în cazul retragerii membrilor lui. Rezerva se alege în modul stabilit pentru alegerea consiliului societăţii. Subrogarea membrilor consiliului societăţii retraşi se efectuează de către consiliul societăţii.
(11) Prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, împuternicirile oricărui membru al consiliului societăţii pot înceta înainte de termen.
(12) Împuternicirile consiliului societăţii încetează din ziua:
a) anunţării hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu privire la alegerea noii componenţe a consiliului societăţii; sau
b) anunţării hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu privire la încetarea înainte de termen a împuternicirilor componenţei precedente a consiliului societăţii, în cazul în care o nouă componenţă nu a fost aleasă; sau
c) expirării termenului stabilit la alin.(1); sau
d) reducerii componenţei consiliului societăţii cu mai mult de jumătate, dacă totodată rezerva consiliului societăţii a fost epuizată.
(13) În cazul alegerii membrilor consiliului societăţii la adunarea generală extraordinară a acţionarilor se vor respecta prevederile art.52 şi se vor aplica procedurile stabilite pentru ţinerea adunării generale ordinare cu prezenţa acţionarilor.
(14) În raporturile dintre societate şi persoanele care alcătuiesc consiliul societăţii vor fi aplicate, prin analogie, regulile mandatului, dacă statutul societăţii nu prevede altfel.
Articolul 67. Preşedintele consiliului societăţii
(1) Preşedintele consiliului societăţii se alege de adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul nu prevede alegerea acestuia de către consiliul societăţii.
(2) Preşedintele consiliului societăţii:
a) convoacă şedinţele consiliului societăţii;
c) exercită alte atribuţii prevăzute de regulamentul consiliului societăţii.
(3) În absenţa preşedintelui consiliului societăţii, atribuţiile acestuia le exercită vicepreşedintele sau unul dintre membrii consiliului societăţii.
(4) Preşedinte al consiliului societăţii nu poate fi conducătorul organului executiv sau un reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii.
Articolul 68. Şedinţele consiliului societăţii
(1) Modul, termenele de convocare şi de ţinere a şedinţelor consiliului societăţii se stabilesc de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul consiliului societăţii.
(2) Şedinţele consiliului societăţii pot fi ordinare şi extraordinare şi ţinute cu prezenţa membrilor săi, prin corespondenţă sau sub formă mixtă.
(3) Şedinţele ordinare ale consiliului societăţii se ţin nu mai rar de o dată pe trimestru.
(4) Şedinţele extraordinare ale consiliului societăţii se convoacă de preşedintele consiliului societăţii:
a) din iniţiativa lui;
b) la cererea unuia dintre membrii consiliului societăţii;
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii;
d) la cererea comisiei de cenzori sau a organizaţiei de audit a societăţii;
e) la propunerea organului executiv al societăţii.
(5) Cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţei consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii sau în regulamentul consiliului societăţii şi va constitui nu mai puţin de jumătate din membrii aleşi ai consiliului.
(6) La şedinţele consiliului societăţii, fiecare membru al lui deţine un vot. Transmiterea votului de către un membru al consiliului societăţii altui membru al consiliului sau altei persoane nu se admite.
(7) Deciziile consiliului societăţii se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului prezenţi la şedinţă, dacă statutul societăţii sau regulamentul consiliului societăţii nu prevede o cotă mai mare de voturi.
(8) În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui consiliului societăţii este decisiv.
(9) Procesul-verbal al şedinţei consiliului societăţii se întocmeşte în termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei, în cel puţin două exemplare, şi va cuprinde:
a) data şi locul ţinerii şedinţei;
b) numele şi prenumele persoanelor care au participat la şedinţă, inclusiv ale preşedintelui şi secretarului şedinţei;
c) ordinea de zi;
d) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelui şi prenumelui vorbitorilor;
e) rezultatul votului şi deciziile luate;
f) anexele la procesul-verbal.
(10) Fiecare exemplar al procesului-verbal al şedinţei consiliului societăţii va fi semnat de preşedintele sau, în cazurile prevăzute la art.67 alin.(3), de vicepreşedintele consiliului şi de secretarul şedinţei, precum şi de un membru al consiliului societăţii.
(1) De competenţa organului executiv ţin toate chestiunile de conducere a activităţii curente a societăţii, cu excepţia chestiunilor ce ţin de competenţa adunării generale a acţionarilor sau ale consiliului societăţii.
(2) Organul executiv al societăţii asigură îndeplinirea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor, deciziilor consiliului societăţii şi este subordonat:
a) consiliului societăţii; şi
b) adunării generale a acţionarilor, dacă aceasta este prevăzut de statutul societăţii.
(3) Dacă consiliul societăţii nu a fost înfiinţat sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile de pregătire şi ţinere a adunării generale a acţionarilor le exercită organul executiv al societăţii.
(4) Organul executiv al societăţii poate fi colegial (comitet de conducere, direcţie) sau unipersonal (director general, director). Din organul executiv al societăţii nu pot face parte persoanele specificate la art.31 alin.(12). Persoanele deja alese (numite) vor fi revocate din funcţie.
(5) Statutul societăţii poate prevedea existenţa concomitentă a două organe executive arătate la alin.(4). În acest caz, organul executiv unipersonal îndeplineşte şi funcţia de conducător al organului executiv colegial.
(6) Organul executiv al societăţii prezintă autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale fondatoare rapoartele privind activitatea economico-financiară a societăţii, în care cota statului reprezintă 50% plus o acţiune, şi, după caz, rezultatele auditului independent al rapoartelor financiare anuale.
(7) Organul executiv al societăţii este obligat să asigure prezentarea consiliului societăţii, comisiei de cenzori şi fiecărui membru al acestora a documentelor şi a altor informaţii necesare pentru îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor lor.
Articolul 70. Activitatea organului executiv al societăţii
(1) Organul executiv al societăţii funcţionează în baza legislaţiei, statutului societăţii şi regulamentului organului executiv al societăţii.
(2) Conducătorul organului executiv al societăţii este în drept, în limitele atribuţiilor sale, să acţioneze în numele societăţii fără procură, inclusiv să efectueze tranzacţii, să aprobe statul de personal, să emită ordine şi dispoziţii.
(3) Şedinţele organului executiv colegial al societăţii se convoacă de conducătorul acestuia.
(4) La şedinţele organului executiv colegial al societăţii se încheie proces-verbal, care va fi semnat de conducătorul acestui organ şi prezentat, după caz, consiliului societăţii, comisiei de cenzori şi organizaţiei de audit ale societăţii.
(5) Organul executiv al societăţii va prezenta trimestrial consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor darea de seamă asupra rezultatelor activităţii sale.
(6) Împuternicirile organului executiv al societăţii pot fi delegate organizaţiei gestionare în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi contractului de administrare fiduciară.
(7) Organizaţia gestionară a societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a registratorului sau a organizaţiei de audit a societăţii.
(8) Organizaţia gestionară a societăţii nu este în drept să încheie cu societatea alte contracte, în afară de contractul de administrare fiduciară.
Articolul 71. Comisia de cenzori a societăţii
(1) Comisia de cenzori a societăţii exercită controlul activităţii economico-financiare a societăţii şi se subordonează numai adunării generale a acţionarilor.
(2) Atribuţiile, componenţa numerică, modul de formare şi de funcţionare a comisiei de cenzori a societăţii se stabilesc de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul comisiei de cenzori. Numărul cenzorilor trebuie să fie impar. În cazul în care statul deţine cel puţin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi propus pentru alegere adunării generale a acţionarilor de autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi/sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Membri ai comisiei de cenzori pot fi atît acţionarii societăţii, cît şi alte persoane.
(4) Membri ai comisiei de cenzori a societăţii nu pot fi:
a) persoanele indicate la art.31 alin.(12). Persoanele deja alese vor fi revocate din funcţie;
b) membrii consiliului societăţii;
c) membrii organului executiv sau salariaţii contabilităţii societăţii;
d) salariaţii organizaţiei gestionare a societăţii;
e) persoanele necalificate în contabilitate, finanţe sau economie;
f) alte persoane, dacă prezenta lege sau statutul societăţii limitează calitatea lor de membru în cadrul comisiei de cenzori.
(5) Comisia de cenzori se alege (se numeşte) pe un termen de la 2 la 5 ani.
(6) Statutul societăţii poate prevedea alegerea (numirea) unei rezerve a comisiei de cenzori, din care se completează componenţa de bază a comisiei în cazul retragerii membrilor ei. Rezerva se alege (se numeşte) în modul stabilit pentru alegerea membrilor comisiei de cenzori. Subrogarea membrilor comisiei retraşi se face de către comisia de cenzori.
(7) Majoritatea membrilor comisiei de cenzori şi majoritatea persoanelor din rezerva ei vor fi cetăţeni ai Republicii Moldova.
(8) În raporturile dintre societate şi persoanele care alcătuiesc comisia de cenzori se vor aplica, prin analogie, regulile mandatului, dacă statutul nu prevede altfel.
Articolul 72. Activitatea comisiei de cenzori a societăţii
(1) Comisia de cenzori a societăţii exercită controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare a societăţii timp de un an.
(2) Controalele extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii se efectuează de comisia de cenzori:
a) din iniţiativa ei;
b) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii;
c) la hotărîrea adunării generale a acţionarilor sau decizia consiliului societăţii.
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligate să prezinte comisiei de cenzori toate documentele necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv să dea explicaţii orale şi scrise.
(4) În baza rezultatelor controlului, comisia de cenzori întocmeşte un raport care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei de cenzori care au participat la control;
b) motivele şi scopurile controlului;
c) termenele în care s-a efectuat controlul;
d) aprecierea plenitudinii şi autenticităţii datelor reflectate în documentele primare, registrele contabile şi dările de seamă ale societăţii;
e) aprecierea conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi întocmirii dărilor de seamă cu cerinţele legislaţiei;
f) informaţia despre fapte de încălcare a cerinţelor legislaţiei, statutului şi regulamentelor societăţii de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii, precum şi despre prejudiciul cauzat de aceste persoane;
g) date despre circumstanţele care au împiedicat efectuarea controlului;
h) recomandări pe marginea rezultatelor controlului;
i) anexe.
(5) Raportul se semnează de toţi membrii comisiei de cenzori a societăţii care au participat la control. Dacă cineva dintre membrii comisiei nu este de acord cu raportul acesteia, el va expune opinia sa separată care se va anexa la raport.
(6) Rapoartele comisiei de cenzori a societăţii se remit organului executiv şi consiliului societăţii, precum şi persoanelor arătate la alin.(2) lit.b). Raportul de activitate al comisiei se prezintă adunării generale a acţionarilor.
(7) Comisia de cenzori este în drept:
a) să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în cazul descoperirii unor abuzuri din partea persoanelor cu funcţii de răspundere ale societăţii;
b) să participe, cu drept de vot consultativ, la şedinţele organului executiv şi ale consiliului societăţii, la adunarea generală a acţionarilor.
(8) Împuternicirile comisiei de cenzori a societăţii pot fi delegate organizaţiei de audit în baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi contractului de audit.
societăţii
(1) Persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt consideraţi membrii consiliului societăţii, organului executiv, comisiei de cenzori, comisiei de lichidare ale societăţii, precum şi alte persoane care exercită atribuţii de dispoziţie în conducerea societăţii.
(2) Drepturile şi obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere sînt stabilite de prezenta lege, de alte acte legislative, de statutul şi regulamentele societăţii, precum şi de acordurile încheiate de aceste persoane cu societatea.
(3) Persoana cu funcţii de răspundere este obligată să acţioneze în interesele societăţii şi nu este în drept să participe la capitalul şi/sau activitatea organizaţiilor aflate în concurenţă cu societatea, cu excepţia societăţilor afiliate, dacă prezenta lege, hotărîrea adunării generale a acţionarilor sau decizia consiliului societăţii nu prevede altfel. La luarea hotărîrii în cauză, asupra persoanei cu funcţii de răspundere interesate se extind prevederile art.86 alin.(6).
(4) Persoana cu funcţii de răspundere aleasă este în drept să-şi dea demisia în orice moment.
(5) Persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii nu pot fi:
a) funcţionarii publici care exercită controlul asupra activităţii societăţii, dacă actele normative nu prevăd altfel;
b) persoanele cărora, prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, le este interzis să deţină funcţiile respective;
c) persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, infracţiuni economice sau infracţiuni împotriva proprietăţii;
d) persoanele incapabile.
(6) Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi persoanelor sale cu funcţii de răspundere, să fie fidejusor sau garant al obligaţiilor lor.
(7) Asupra relaţiilor dintre persoanele cu funcţii de răspundere şi societate legislaţia muncii se extinde în măsura în care nu este în contradicţie cu prezenta lege.
(8) Persoanele cu funcţie de răspundere şi persoanele afiliate lor nu pot primi donaţii sau servicii fără plată de la societate, de la persoanele afiliate societăţii, precum şi de la alte persoane implicate în relaţiile cu societatea, cu excepţia celor a căror valoare nu depăşeşte salariul minim stabilit de Guvern.
Articolul 74. Răspunderea persoanelor cu funcţii de
răspundere ale societăţii
(1) Persoanele cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia penală, administrativă şi cu legislaţia muncii, răspund pentru prejudiciul cauzat societăţii.
(2) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii poartă răspundere patrimonială şi altă răspundere prevăzută de actele legislative dacă ele:
a) au condus premeditat societatea la faliment;
b) au denaturat sau au ascuns premeditat informaţia despre activitatea economico-financiară a societăţii, altă informaţie pe care creditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuie să o primească în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative;
c) au difuzat informaţie neveridică sau inducătoare în eroare, au folosit alte metode care au condus la schimbarea cursului valorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia;
d) nu au convocat adunarea generală a acţionarilor, încălcînd prezenta lege sau statutul societăţii;
e) au plătit sau nu au plătit dividende sau dobînzi, alte venituri aferente obligaţiunilor, încălcînd prevederile prezentei legi, ale statutului societăţii sau ale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor;
f) au achiziţionat din mijloacele societăţii valorile mobiliare ale altor emitenţi la preţuri evident mai mari decît valoarea lor de piaţă sau au înstrăinat valorile mobiliare ale societăţii la preţuri evident mai mici decît valoarea lor de piaţă în detrimentul societăţii;
g) au folosit bunurile societăţii în interes personal fie în interesul terţilor în care aceştia sînt interesaţi material în mod direct sau indirect;
h) au încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii;
i) au încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau tranzacţiilor cu conflict de interese;
j) au admis încălcări, cu premeditare sau grave, ale altor prevederi ale prezentei legi sau altor acte legislative.
(3) În cazul luării de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii a unor decizii comune care sînt în contradicţie cu legislaţia, aceste persoane poartă în faţa societăţii răspundere patrimonială solidară în mărimea prejudiciului cauzat.
(4) Persoana cu funcţii de răspundere a societăţii este eliberată de răspundere patrimonială solidară pentru decizia consiliului societăţii sau a organului executiv colegial al societăţii dacă:
a) această persoană a votat contra luării deciziei de către organele de conducere respective; şi
b) opinia sa separată este anexată la procesul-verbal al şedinţei organului respectiv sau este consemnată în procesul-verbal.
(5) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii nu sînt eliberate de răspundere dacă au delegat altor persoane împuternicirile lor de a lua decizii.
(6) Dacă acţiunile realizate de persoanele cu funcţii de răspundere prin depăşirea împuternicirilor sînt recunoscute de societate ca fiind săvîrşite în interesul ei, răspunderea pentru aceste acţiuni trece asupra societăţii.
Valoarea de piaţă a bunurilor, inclusiv a valorilor mobiliare, este preţul la care vînzătorul şi cumpărătorul, deţinînd întreaga informaţie despre preţurile de piaţă la aceste bunuri şi nefiind obligaţi, respectiv, să le vîndă şi să le cumpere, ar fi de acord să efectueze această tranzacţie.
Articolul 76. Determinarea valorii de piaţă a bunurilor
(1) Tranzacţiile societăţii, inclusiv cele legate de reorganizarea ei, de înfiinţarea întreprinderilor afiliate, se efectuează pornindu-se de la valoarea de piaţă a bunurilor achiziţionate sau înstrăinate, dacă actele legislative nu prevăd altfel.
(2) Valoarea de piaţă a bunurilor aflate în circulaţie pe piaţa organizată se determină pornindu-se de la preţurile publicate ale acestei pieţe.
(3) Pentru determinarea valorii de piaţă a bunurilor care nu se află în circulaţie pe piaţa organizată poate fi antrenată, iar în cazurile prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor va fi antrenată o organizaţie specializată care nu este persoană afiliată a societăţii.
(5) Valoarea de piaţă a acţiunilor se determină în conformitate cu legislaţia privind piaţa valorilor mobiliare.
(1) Tranzacţiile societăţii cu valorile mobiliare plasate de societate se efectuează prin achiziţionarea, răscumpărarea, convertirea, consolidarea şi fracţionarea lor.
(2) Tranzacţiile societăţii cu valorile mobiliare plasate de ea se efectuează în conformitate cu Codul civil, prezenta lege, legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu statutul societăţii.
(3) Societatea este obligată, în termen de 15 zile calendaristice de la data efectuării oricărei tranzacţii cu valorile mobiliare plasate de ea, să comunice acest fapt Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
Articolul 78. Achiziţionarea de către societate a acţiunilor
plasate
(1) Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară.
(2) Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(3) Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;
b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.
(4) În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună.
(5) Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa.
(6) Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate.
(7) Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.
(8) Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:
1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;
2) dacă, conform ultimului bilanţ:
a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau
b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;
3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).
Articolul 79. Răscumpărarea de către societate a
acţiunilor plasate
(1) Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
(2) Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:
a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau
b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau
c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau
d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;
e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6).
(3) Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:
a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);
c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.
(5) Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(6) Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.
(7) Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e).
(8) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.
Articolul 80. Convertirea valorilor mobiliare plasate ale
societăţii
(1) Convertirea valorilor mobiliare plasate ale societăţii are ca efect excluderea din circulaţie de către societate şi anularea tuturor valorilor mobiliare ale unei clase prin schimbul lor contra valori mobiliare de altă clasă ale aceleiaşi societăţi (în cazul în care această acţiune este stipulată în hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare respective) sau contra valori mobiliare ale altei societăţi (în cazul reorganizării prin absorbţie a societăţii respective). Convertirea valorilor mobiliare plasate ale societăţii se efectuează în conformitate cu cerinţele legislaţiei cu privire la valorile mobiliare şi cu decizia de emitere a valorilor mobiliare care urmează a fi convertite.
(5) Societatea este în drept să ia hotărîre cu privire la limitarea drepturilor date de acţiunile de o clasă în care urmează a fi convertite alte valori mobiliare plasate de societate numai în modul prevăzut la art.25 alin.(11).
(7) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor legate de convertirea valorilor mobiliare, societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a modificărilor;
b) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, cu toate anexele prevăzute la art.64 alin.(3);
c) lista acţionarilor pînă şi după convertire;
d) bilanţul contabil la ultima dată de gestiune;
e) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Articolul 81. Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor
societăţii
(4) Consolidare a acţiunilor este înlocuirea lor cu un număr mai mic de acţiuni şi majorarea proporţională a valorii lor nominale (fixate), dacă aceasta a fost stabilită.
(5) Fracţionare a acţiunilor este înlocuirea lor cu un număr mai mare de acţiuni şi reducerea proporţională a valorii lor nominale (fixate), dacă aceasta a fost stabilită.
(6) Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor nu trebuie să ducă la modificarea capitalului social al societăţii.
(7) Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor se extind asupra tuturor acţiunilor de o clasă, de cîteva clase sau de toate clasele.
(8) Modificarea valorii nominale şi numărului de acţiuni plasate, legată de consolidarea sau fracţionarea acţiunilor, se va înregistra la Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi se va trece în statutul societăţii şi în registrul acţionarilor acesteia.
(10) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor legate de consolidarea sau fracţionarea acţiunilor, societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare documentele specificate la art.80 alin.(7) lit.a)-c) şi e).
(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:
a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau
b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau
c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a
unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.
(2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin.(1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin.(21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii.
(3) Dacă la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii prevăzute la alin.(1) consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(4) Dacă în tranzacţia de proporţii a societăţii există conflict de interese, decizia de încheiere a acestei tranzacţii se ia respectîndu-se prevederile prezentului articol şi ale art.86.
Articolul 84. Achiziţionarea unui important pachet de
acţiuni
(1) Un important pachet de acţiuni sînt acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni care constituie peste 25% din totalul acţiunilor cu drept de vot plasate ale societăţii şi aflate în proces de plasare.
(2) Un important pachet de acţiuni se consideră de control atunci cînd atinge limita stabilită de legislaţia antimonopolistă.
(3) Achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni se efectuează numai în cazurile ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia antimonopolistă, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu decizia de emitere suplimentară a acţiunilor.
(4) Persoana care a achiziţionat direct sau indirect, individual sau împreună cu persoanele sale afiliate un important pachet de acţiuni ale societăţii care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) este obligată, în termen de 10 zile calendaristice de la data achiziţionării lui, să publice o informaţie despre aceasta în organul de presă indicat în statutul societăţii.
(5) Persoana care a achiziţionat individual sau împreună cu persoanele sale afiliate mai mult de 50% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii este obligată să propună celorlalţi acţionari, în termen de 3 luni de la data consemnării în registrul acţionarilor a achiziţionării acţiunilor, ca aceştia să îi vîndă acţiunile cu drept de vot pe care le deţin, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(6) Oferta publică pe piaţa secundară prevăzută la alin.(5) se trimite în scris tuturor acţionarilor care posedă acţiuni cu drept de vot ale societăţii sau reprezentanţilor lor legali, sau deţinătorilor nominali de acţiuni şi/sau se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii în conformitate cu art.91 alin.(3).
(7) Oferta publică pe piaţa secundară se perfectează în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(8) Preţul acţiunilor în cazurile menţionate la alin.(7) se determină în conformitate cu legislaţia cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
(9) Termenul de valabilitate a ofertei publice pe piaţa secundară va fi de cel puţin 30 de zile şi de cel mult 60 de zile calendaristice de la data publicării.
(10) Toate cererile acţionarilor cu privire la vînzarea acţiunilor ce le aparţin în condiţiile ofertei publice pe piaţa secundară, depuse în termenul prevăzut la alin.(9), urmează să fie satisfăcute.
(11) Pînă la îndeplinirea cerinţelor menţionate la alin.(5), proprietarul a mai mult de 50% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii, împreună cu persoanele sale afiliate, are dreptul la vot la adunarea generală a acţionarilor în limita a 25% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale societăţii. Numărul total al acţiunilor cu drept de vot care aparţin persoanelor menţionate se va lua în calcul numai pentru stabilirea cvorumului la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
(12) Alte cerinţe faţă de achiziţionarea unui important pachet de acţiuni sînt prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de decizia de emitere a acţiunilor.
interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii.
(11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.
(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii;
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f).
(3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin.(3) şi alin.(4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate
a tranzacţiei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76.
(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.
(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.
(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.
(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri.
(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.
(1) Societatea ţine evidenţa contabilă şi întocmeşte dări de seamă financiare, statistice şi de specialitate în condiţiile legislaţiei şi regulamentelor societăţii.
(2) Darea de seamă financiară anuală a societăţii va fi verificată şi confirmată prin raportul comisiei de cenzori a societăţii, iar în cazul prevăzut la art.89 alin.(1), şi prin raportul organizaţiei de audit, nu mai tîrziu de termenul stabilit de legislaţia contabilităţii pentru prezentarea acestei dări de seamă organelor financiare raionale (municipale).
(3) Consiliul societăţii şi adunarea generală anuală a acţionarilor nu sînt în drept să aprobe dările de seamă anuale ale organului executiv şi ale consiliului societăţii dacă aceste dări de seamă sînt prezentate fără darea de seamă financiară anuală a societăţii şi rapoartele prevăzute la alin.(2).
(4) Societatea este obligată să asigure păstrarea documentaţiei sale de evidenţă şi a dărilor de seamă în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.
(5) Societatea şi persoanele ei cu funcţii de răspundere răspund, în conformitate cu legislaţia, pentru:
a) neglijenţa în ţinerea evidenţei contabile şi în întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice şi de specialitate precum şi includerea în acestea a datelor neautentice sau eronate;
b) nepăstrarea sau prezentarea cu întîrziere a acestor dări de seamă creditorilor, acţionarilor societăţii şi autorităţilor publice stabilite de legislaţie; precum şi
c) publicarea informaţiei neveridice despre activitatea societăţii sau eschivarea de la publicarea informaţiei prevăzute de prezenta lege.
Articolul 88. Date despre persoanele afiliate
(1) Persoanele afiliate ale societăţii vor înştiinţa societatea în scris despre acţiunile societăţii care le aparţin, indicînd clasa şi numărul lor, în termen de 10 zile de la achiziţionare.
(2) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor prevăzute la alin.(1), persoanele afiliate ale societăţii răspund în conformitate cu legislaţia.
(1) Societatea care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) este supusă controlului de audit obligatoriu, al cărui obiect este exerciţiul economico-financiar.
(2) Controlul de audit extraordinar se efectuează:
a) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. În acest caz, serviciile de audit sînt plătite de aceşti acţionari, dacă hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevede altfel;
c) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(3) Organizaţia de audit efectuează controlul documentaţiei de evidenţă şi dărilor de seamă ale societăţii în conformitate cu legislaţia cu privire la activitatea de audit şi cu contractul de audit şi, în baza rezultatelor lui, întocmeşte un act de control şi un raport.
(4) Organizaţia de audit este în drept, în temeiul contractului de audit, să ceară documentele privind activitatea societăţii aflate la registratorul societăţii şi la organizaţia gestionară a acesteia şi necesare pentru controlul acestei activităţi.
(5) Organizaţia de audit a societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a registratorului societăţii şi a organizaţiei gestionare a acesteia.
(6) Organizaţia de audit a societăţii nu este în drept să încheie cu societatea alte contracte, în afară de contractul de audit.
Articolul 90. Controlul de stat asupra activităţii societăţii
(1) Controlul asupra activităţii societăţii este exercitat de organele de stat abilitate, în modul prevăzut de legislaţie.
(2) Efectuarea controlului nu trebuie să afecteze regimul normal de activitate al societăţii.
(3) Principalele prevederi ale actelor de control şi ale deciziilor organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii vor fi aduse la cunoştinţa adunării generale a acţionarilor.
societăţii
(1) Societăţile care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) vor publica dări de seamă în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(2) Filialele societăţilor înregistrate în alte ţări sînt obligate să dezvăluie informaţia privind numărul înregistrării de stat şi ţara unde ele au fost înregistrate.
(3) Organul de presă în care se publică dările de seamă şi informaţia arătate la alin.(1) şi (2), precum şi altă informaţie, prevăzută de prezenta lege, despre activitatea societăţilor care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2), trebuie să fie indicat în statutul societăţii şi difuzat pe întreg teritoriul ţării.
Articolul 92. Accesul deţinătorilor de obligaţiuni şi
acţionarilor la documentaţia societăţii
(1) Societatea este obligată să prezinte deţinătorilor de obligaţiuni şi acţionarilor pentru iniţiere următoarele documente:
a) contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii), statutul societăţii şi toate modificările şi completările operate în ele;
b) certificatul de înregistrare de stat a societăţii;
c) regulamentele societăţii, toate modificările şi completările operate în ele;
d) contractele cu registratorul, cu organizaţia gestionară şi cu organizaţia de audit ale societăţii;
e) procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi buletinele de vot;
f) procesele-verbale ale şedinţelor consiliului societăţii;
g) lista membrilor consiliului societăţii, membrilor organului executiv şi a celorlalte persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii;
h) lista persoanelor interesate, indicîndu-se datele prevăzute la art.85 alin.(2);
i) prospectele ofertelor publice de valori mobiliare ale societăţii, toate modificările şi completările operate în ele, precum şi dările de seamă cu privire la totalurile emiterii valorilor mobiliare;
j) datele despre volumele lunare şi preţurile medii ale tranzacţiilor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii;
k) dările de seamă financiare, statistice şi de specialitate;
l) rapoartele comisiei de cenzori, actele de control şi rapoartele organizaţiei de audit, actele de control şi hotărîrile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii;
m) dările de seamă anuale ale consiliului societăţii şi ale comisiei de cenzori a societăţii;
n) corespondenţa cu acţionarii;
o) alte documente prevăzute de statutul sau de regulamentele societăţii.
(2) Societatea asigură păstrarea, în decurs de 3 ani, a documentelor prevăzute în alin.(1) la sediul societăţii sau în alt loc indicat în statutul societăţii, precum şi accesul deţinătorilor de obligaţiuni şi acţionarilor societăţii la aceste documente.
(3) La cererea oricărui deţinător de obligaţiuni sau acţionar, societatea îi va prezenta, contra plată, extrase şi copii de pe documentele menţionate la alin.(1) şi de pe alte documente prevăzute de statutul şi de regulamentele societăţii, cu excepţia documentelor ce constituie obiectul unui secret de stat sau comercial. Cuantumul plăţii se stabileşte de societate şi nu poate depăşi volumul cheltuielilor pentru prezentarea extraselor, scoaterea copiilor de pe documente şi pentru expedierea lor.
(1) Reorganizarea societăţii se efectuează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în conformitate cu Codul civil, cu prezenta lege, cu legislaţia antimonopol şi cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(2) În cazurile prevăzute de legislaţia antimonopol şi de altă legislaţie, reorganizarea societăţii poate fi efectuată numai cu acordul organului de stat abilitat.
(3) Hotărîrea privind reorganizarea unei sau mai multor societăţi se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor fiecărei societăţi în parte;
b) instanţa de judecată în cazurile prevăzute de lege;
c) organul abilitat, în cazul aplicării Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001.
(4) Hotărîrea privind reorganizarea societăţii va prevedea termenele de reorganizare, modul de determinare a proporţiilor şi mărimii cotelor fondatorilor (acţionarilor) în capitalul social al societăţilor antrenate în reorganizare.
(5) Reorganizarea societăţii se efectuează pornindu-se de la valoarea de piaţă a activelor societăţii. Organul executiv al fiecăreia dintre societăţile implicate în reorganizare va întocmi un raport scris, detaliat, prin care se va explica proiectul reorganizării şi se va preciza temeiul juridic şi economic al propunerii, în special coraportul de schimb al acţiunilor.
(6) În termen de 15 zile de la data luării hotărîrii privind reorganizarea, societatea va înştiinţa în scris creditorii săi despre acest fapt şi va publica o comunicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în două ediţii consecutive.
(7) Creditorul este în drept a cere societăţii să întreprindă măsurile prevăzute la art.45 alin.(4) în termen de 2 luni de la data publicării înştiinţării despre reorganizarea societăţii.
(8) În cazul lipsei cerinţelor creditorilor faţă de societate, hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după 2 luni de la data publicării. În cazul existenţei cerinţelor menţionate la art.45 alin.(4), hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după satisfacerea acestora.
(9) Pentru înregistrarea societăţii apărute în procesul reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare se depun documentele prevăzute de legislaţie şi autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În cazul depistării unor devieri de la legislaţie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept să refuze eliberarea autorizaţiei privind reorganizarea societăţii.
(10) Hotărîrea privind reorganizarea societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare spre autorizare în termen de pînă la 6 luni de la data adoptării. În cazul nerespectării termenului indicat, hotărîrea de reorganizare îşi pierde valabilitatea.
Articolul 94. Fuziunea societăţilor
(1) Fuziunea societăţilor se realizează prin contopire sau absorbţie. Fuziunea societăţilor se efectuează prin consolidarea bilanţurilor lor, cu convertirea, după caz, a valorilor mobiliare ale societăţilor şi/sau a altor participaţiuni ale societăţilor antrenate în fuziune în valori mobiliare ale societăţii care va continua să funcţioneze după reorganizare sau ale societăţii nou-apărute.
(2) Contopirea are ca efect încetarea existenţei societăţilor ce se reorganizează şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la societatea ce se înfiinţează.
(3) Absorbţia are ca efect încetarea existenţei societăţilor absorbite în urma reorganizării şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică absorbantă.
(4) Contopirea şi absorbţia se efectuează în temeiul contractului de fuziune, aprobat de adunarea generală a acţionarilor fiecărei societăţi participante la reorganizare. În cazul în care societăţile implicate în procesul de reorganizare prin fuziune au plasat acţiuni de mai multe clase, decizia de reorganizare va fi adoptată de deţinătorii de acţiuni de fiecare clasă în parte, ale căror drepturi au fost afectate. Drepturile acţionarilor reprezentaţi de acţiuni de fiecare clasă nu pot fi modificate ca urmare a reorganizării, dacă decizia acestora nu prevede altfel.
(5) Contractul de fuziune va prevedea clauzele stabilite în Codul civil şi modul de determinare, după caz, a proporţiilor convertirii valorilor mobiliare. La contractul de fuziune se vor anexa proiectele actului de constituire al societăţii ce urmează a fi înfiinţată, actele de predare-primire şi bilanţul consolidat.
(6) La fuziunea societăţilor, capitalul social al societăţii nou-create (absorbante) nu poate depăşi mărimea totală (sumară) a activelor nete ale societăţilor participante la fuziune. Participaţiunea fondatorilor (acţionarilor, asociaţilor) în capitalul social al societăţii nou-create va fi proporţională cu valoarea participaţiunii deţinute de ei anterior, în raport cu activele nete ale societăţilor participante la contopire. Proporţiile convertirii (schimbului) acţiunilor aflate în circulaţie (părţilor sociale) ale societăţilor absorbite în acţiuni ale emisiunii suplimentare a societăţii absorbante se stabilesc pornindu-se de la valoarea de piaţă a activelor nete ce revin la o acţiune a societăţilor antrenate în reorganizare.
(7) Pentru înregistrarea societăţii înfiinţate în urma contopirii în afară de documentele prevăzute de legislaţia cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, se depun procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor participante la contopire, actul de predare-primire şi bilanţul consolidat.
(8) Reorganizarea societăţii prin fuziune se consideră finalizată:
a) în cazul contopirii, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societăţile participante la contopire, din Registrul de stat al valorilor mobiliare, şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorii acestor societăţi;
b) în cazul absorbţiei, din momentul înscrierii în registrul deţinătorilor de valori mobiliare şi/sau în actele de constituire ale societăţii absorbante a deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii absorbite, radierii valorilor mobiliare, plasate de societăţile absorbite din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorii societăţilor absorbite.
Articolul 95. Dezmembrarea societăţii
(1) Dezmembrarea societăţii se realizează prin divizare sau separare.
(2) Divizarea societăţii are ca efect încetarea existenţei acesteia şi trecerea drepturilor şi obligaţiilor ei la două sau mai multe societăţi ce se înfiinţează.
(3) Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care va continua să funcţioneze după reorganizare, şi transmiterea ei către una sau mai multe societăţi existente sau ce se înfiinţează.
(4) Dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei:
a) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin divizare;
b) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare.
(5) Înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării.
(6) Proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art.80 din Codul civil. La proiectul dezmembrării, după caz, se anexează proiectele actelor de constituire ale societăţii care va fi înfiinţată în urma reorganizării.
(7) Cota valorică a fondatorilor în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii înfiinţate în urma dezmembrării sau ale societăţii existente, căreia se transmite o parte din patrimoniu, va fi proporţională cu cota valorică deţinută de aceştia în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii ce se reorganizează.
(8) Societatea din care s-a separat una sau cîteva societăţi este obligată să-şi modifice statutul şi să hotărască asupra acţiunilor de tezaur ce vor apărea în urma reorganizării.
(9) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind reducerea capitalului social de către societatea ce se reorganizează prin separare intră în vigoare în termenele prevăzute la art.45. Reducerea capitalului social se va efectua prin anularea acţiunilor de tezaur.
(10) Reducerea capitalului social se va înregistra în actele de constituire ale societăţii, ce se reorganizează, după înregistrarea de stat a societăţilor înfiinţate în urma reorganizării şi/sau modificării actelor de constituire ale societăţii existente, care primeşte o parte din patrimoniu, şi după înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a reducerii capitalului social prin anularea acţiunilor de tezaur.
(11) Pentru înregistrarea societăţilor înfiinţate prin divizare, separare şi/sau a modificării actelor de constituire ale societăţii existente căreia se transmite o parte din patrimoniul societăţii reorganizate, în afară de documentele prevăzute de Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, se depun hotărîrea adunării generale a acţionarilor, proiectul dezmembrării, actul de predare-primire şi bilanţul de repartiţie a societăţii ce se reorganizează, precum şi autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
(12) Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:
a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate, din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate;
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate.
Articolul 96. Transformarea societăţii
(1) Societatea este în drept să se transforme în societate comercială cu o altă formă juridică de organizare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) Transformarea societăţii se face în baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor. Această hotărîre va conţine datele prevăzute la art.33 alin.(2) şi va stabili modul de transformare a drepturilor acţionarilor în drepturile asociaţilor societăţii comerciale sau cooperativei de producţie care se înfiinţează.
(3) Mărimea cotei fiecărui asociat în capitalul propriu al societăţii comerciale care se înfiinţează nu poate fi redusă în comparaţie cu mărimea cotei acţionarului în capitalul social al societăţii care se transformă.
(4) La societatea transformată trec toate drepturile şi obligaţiile societăţii reorganizate în conformitate cu actul de transfer şi cu bilanţul societăţii transformate.
(1) Societatea poate fi dizolvată numai prin hotărîre a adunării generale a acţionarilor sau a instanţei judecătoreşti.
(2) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor cu privire la dizolvarea societăţii poate fi luată în temeiurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(3) Hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la dizolvarea societăţii poate fi adoptată în temeiurile prevăzute de Codul civil sau de prezenta lege, sau de alte acte legislative.
(4) Tranzacţiile cu valorile mobiliare ale societăţii se suspendă la data anunţării hotărîrii privind dizolvarea acesteia.
(5) Hotărîrea privind dizolvarea societăţii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la adoptare.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor a luat hotărîrea privind dizolvarea societăţii pînă la încheierea de către aceasta a primei tranzacţii cu alte persoane, dizolvarea societăţii poate avea loc fără publicarea hotărîrii în cauză. În cazul acesta, acţionarilor li se restituie aporturile efectuate de ei după scăderea cheltuielilor legate de constituirea şi înregistrarea societăţii.
(7) Lichidarea societăţii se efectuează de o comisie de lichidare sau de lichidator, la care trec toate împuternicirile de conducere a activităţii curente a societăţii.
(8) Dacă peste 30% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aparţin Republicii Moldova sau unei unităţi administrativ-teritoriale, în componenţa comisiei de lichidare va fi inclus reprezentantul lor.
Nerespectarea acestei condiţii atrage nulitatea deciziilor luate de comisia de lichidare.
(9) Comisia de lichidare sau lichidatorul, după achitarea cu creditorii societăţii, întocmeşte bilanţul de lichidare care se aprobă de adunarea generală a acţionarilor.
Articolul 98. Distribuirea bunurilor între acţionari la
lichidarea societăţii
(1) La lichidarea societăţii, bunurile rămase după achitarea cu creditorii se distribuie de către comisia de lichidare sau de către lichidator între acţionari în următoarea ordine:
a) în primul rînd, se achită plăţile pe acţiunile ce urmează a fi răscumpărate în conformitate cu art.79;
b) în al doilea rînd, se plătesc dividendele pe acţiunile preferenţiale anunţate, dar neplătite şi valoarea de lichidare a acestor acţiuni;
c) în al treilea rînd, se achită plăţile pe acţiunile ordinare.
(2) Plăţile cuvenite rîndului următor se efectuează după achitarea tuturor plăţilor cuvenite rîndului precedent.
(3) Dacă bunurile rămase după lichidarea societăţii nu sînt suficiente pentru achitarea tuturor plăţilor cuvenite primului sau celui de-al doilea rînd, aceste plăţi se achită în limitele primului sau celui de-al doilea rînd în conformitate cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni arătate la alin.(1) lit.a) şi lit.b).
Articolul 981. Dizolvarea forţată a societăţii
(1) Societatea poate fi supusă dizolvării forţate la hotărîrea instanţei de judecată, în baza cererii acţionarilor şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în cazurile în care:
a) nu a format registrul acţionarilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei;
b) nu a asigurat mărimea minimă obligatorie a capitalului social sau nu a adoptat hotărîrea de reorganizare sau dizolvare.
(2) Instanţa de judecată desemnează un administrator fiduciar al dizolvării forţate a societăţii.
(3) Societăţile supuse dizolvării forţate vor fi scutite de plată pentru publicarea avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi de taxe pentru excluderea din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor şi din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(4) La data pronunţării hotărîrii instanţei de judecată privind iniţierea dizolvării forţate a societăţii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare va radia valorile ei mobiliare din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
societăţilor agricole
(2) Capitalul social al societăţii agricole poate fi constituit din valoarea aporturilor prevăzute la art.41 alin.(2) şi/sau din cotele în expresie valorică ale patrimoniului, calculate şi perfectate în conformitate cu legislaţia.
(3) Proprietarul terenului (cotei de pămînt echivalent) este în drept să transmită societăţii acest teren (cotă) în condiţii de arendă sau cu drept de folosinţă, depus cu titlu de aport la capitalul social al societăţii.
(4) Condiţiile, modul şi termenele de transmitere societăţii în arendă a terenurilor (cotelor de pămînt echivalent) se stabilesc în contractul de arendă, iar în cazul depunerii dreptului de folosinţă a acestor terenuri (cote) cu titlu de aport la capitalul social, în documentele de constituire ale societăţii.
(5) Dacă, cu 3 luni înainte de expirarea termenului stabilit în contractul de arendă sau în statutul societăţii, proprietarul terenului (cotei de pămînt echivalent) nu şi-a declarat intenţia de a modifica clauzele contractului sau de a-l rezilia ori modifica sau de a stinge dreptul de folosinţă a acestui teren (cotă), contractul de arendă sau dreptul de folosinţă se consideră prelungit pe termenul stabilit mai înainte.
(6) În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a terenului (cotei de pămînt echivalent), societatea este obligată să acorde suplimentar proprietarului de teren (cotă) acţiuni a căror valoare va fi echivalentă cu evaluarea în bani a acestui drept.
(7) În cazul refuzului proprietarului de teren (de cotă de pămînt echivalent) de a prelungi contractul de arendă sau dreptul de folosinţă a acestui teren (cotei), retragerea terenului (cotei) se efectuează în modul prevăzut de legislaţia funciară şi de altă legislaţie.
Articolul 100. Particularităţile aplicării prezentei legi
societăţilor înfiinţate în procesul privatizării
şi băncilor
(1) Societăţile înfiinţate în procesul privatizării patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale pînă la încheierea privatizării acestui patrimoniu nu au dreptul să emită acţiuni fără valoare nominală.
(2) În conformitate cu hotărîrea adunării generale a acţionarilor, luată după încheierea procesului de privatizare a patrimoniului societăţilor menţionate la alin.(1), acţiunile cu valoare nominală pot fi convertite în acţiuni fără valoare nominală.
(3) Asupra băncilor înfiinţate sub formă de societăţi de tip închis dispoziţiile art.2 alin.(6) nu se extind pînă la data de 1 ianuarie 2001.
Articolul 101. Intrarea în vigoare a prezentei legi
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, actele juridice în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova, pînă la punerea lor în concordanţă cu prezenta lege, se aplică în măsura în care nu sînt în contradicţie cu prezenta lege.
(3) Statutele societăţilor, înregistrate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, urmează a fi puse în concordanţă cu ea pînă la 1 iunie 1998. Pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor făcute în legătură cu aceasta în statutele societăţilor menţionate, plata nu se percepe.
(4) Statutele societăţilor care, pînă la 1 iunie 1998, nu vor fi puse în concordanţă cu prezenta lege se vor considera nevalabile şi orice acţionar al societăţii sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o cerere de a constrînge societatea să facă modificările şi completările respective în statut.
(5) Guvernul, pînă la 1 octombrie 1997:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru punerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
b) va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va adopta acte normative care ar asigura realizarea prezentei legi, inclusiv:
regulamentul cu privire la modul de determinare a valorii activelor nete (capitalului propriu) ale societăţilor comerciale;
regulamentul cu privire la modul de pregătire şi ţinere a adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor deschise.
(6) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.847-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la societăţile pe acţiuni.
PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN
Nr. 1134-XIII. Chişinău, 2 aprilie 1997.
*Republicată în temeiul Legii nr. 163- XVI din 13 iulie 2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 142-143, art.593.
Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
1) nr.244-XIV din 23.12.1998, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.10-11, art.47;
2) nr.737-XIV din 17.12.1999, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.5-7, art. 33;
3) nr.1124-XIV din 07.07.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.94-97, art. 680;
4) nr.1141-XIV din 14.07.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.106-108, art. 763;
5) nr.1401-XIV din 07.12.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 64-66, art.461;
6) nr.117-XV din 27.04.2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.78-80, art.574;
7) nr.802-XV din 05.02.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 50-52, art.334;
8) nr.997-XV din18.04.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.56, art.401;
9) nr.1300-XV din 25.07.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.117-119, art. 966;
10) nr.1440-XV din 08.11.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.178-181, art.1354;
11) nr.1528-XV din 12.12.2002, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.190-197, art. 1443;
12) nr.200-XVI din 28.07.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.107-109, art. 569;
13) nr.154-XVI din 21.07.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 126-128, art. 611;
14) nr. 268 -XVI din 28.07.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 142-145, art. 702;
15) nr.130-XVI din 07.06.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.94-97, art.418;
16) nr.163-XVI din 13.07.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 141-145, art. 593.
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Titlul I
SOCIETATEA PE ACŢIUNI. VALORILE MOBILIARE
ALE SOCIETĂŢII. ACŢIONARII
Capitolul 1
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii SOCIETATEA PE ACŢIUNI. VALORILE MOBILIARE
ALE SOCIETĂŢII. ACŢIONARII
Capitolul 1
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
(1) Prezenta lege stabileşte modul de înfiinţare şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, asigură apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi.
(2) Sub incidenţa prezentei legi se află societăţile pe acţiuni înfiinţate sau care sînt în proces de înfiinţare în Republica Moldova, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(4) Particularităţile înfiinţării şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni la privatizarea patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale sînt stabilite de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizare.
5) Particularităţile înfiinţării şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni în domeniul activităţii bancare, investiţionale, bursiere şi de asigurări sînt stabilite de alte acte legislative.
Articolul 2. Noţiuni generale
(1) Societate pe acţiuni (denumită în cele ce urmează societate) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
(2) Societatea este obligată să dezvăluie public informaţia, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul în care corespunde unuia din următoarele criterii:
a) are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari, împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal;
b) valorile mobiliare ale societăţii se cotează pe piaţa bursieră;
c) este bancă comercială, companie de asigurare, fond de investiţii, fond nestatal de pensii, societate pe acţiuni în proces de privatizare sau societate pe acţiuni care a plasat public valori mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;
d) este o societate pe acţiuni alta decît cele enumerate la lit.a)-c) şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este calificată ca entitate de interes public.
Articolul 3. Statutul juridic al societăţii
(1) Societatea este persoană juridică care îşi desfăşoară activitatea în temeiul prezentei legi, altor acte legislative şi statutului societăţii.
(2) Durata societăţii este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel.
(3) Societatea posedă cu drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi se trec în bilanţul ei independent.
(4) Faţă de acţionarii săi societatea are obligaţii în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
(5) Societatea poate în numele său să dobîndească şi să exercite drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale, să aibă obligaţii, să fie reclamant şi pîrît în instanţa judecătorească.
(6) Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite activităţi, al căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare numai în baza licenţei.
(7) Societatea are dreptul să deschidă conturi bancare pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate.
(8) Societatea trebuie să aibă sigiliu cu denumirea sa în limba moldovenească scrisă în întregime şi cu indicarea sediului. Pe sigiliu poate fi de asemenea indicată denumirea societăţii într-o altă limbă vorbită pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.
(9) Societatea este în drept să aibă ştampile cu antet şi blanchete cu denumirea sa, precum şi marcă comercială (marcă de serviciu) înregistrată şi alte mijloace de identificare vizuală a societăţii. Orice act şi orice scrisoare care provine de la societate va cuprinde denumirea ei, forma juridică de organizare, sediul, numărul înregistrării de stat, mărimea capitalului social şi numele conducătorului.
Articolul 4. Patrimoniul şi răspunderea societăţii
(1) Patrimoniul societăţii se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie.
(2) Societatea este în drept să acorde şi să atragă împrumuturi în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul său.
(3) Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine cu drept de proprietate.
(4) Societatea nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi.
(5) Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi, precum şi să ofere garanţii în vederea achiziţionării valorilor mobiliare proprii.
Articolul 5. Denumirea societăţii
(1) Societatea îşi desfăşoară activitatea sub o anumită denumire.
(2) Denumirea întreagă a societăţii va cuprinde:
a) cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele “S.A.”;
b) numele concret al societăţii, care permite a o deosebi de celelalte organizaţii.
(3) Denumirea întreagă a societăţii poate să cuprindă şi alte date care nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Societatea va folosi denumirea sa, inclusiv prescurtată, numai în acea formulare cum a fost înscrisă în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.
(5) Particularităţile denumirii societăţii şi folosirii ei sînt stabilite şi de alte acte legislative.
Articolul 6. Sediul societăţii
(1) Sediu al societăţii este considerat sediul organului său executiv, indicat în statutul societăţii.
(2) Adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale pentru corespondenţă.
(3) Societatea va anunţa creditorii, acţionarii săi, precum şi autorităţile publice stabilite de legislaţie, despre schimbarea sediului său.
Articolul 7. Organele de conducere ale societăţii
(1) Organele de conducere ale societăţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul societăţii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
(2) În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi exercitate de adunarea generală a acţionarilor.
(3) Structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii sînt stabilite de prezenta lege, de alte acte legislative, de statutul şi de regulamentele societăţii.
(4) În cadrul procesului de insolvabilitate, funcţiile organelor de conducere ale societăţii le exercită organele abilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001.
Articolul 8. Filialele şi reprezentanţele societăţii
(1) Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele.
(3) Reprezentanţă a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii, reprezintă şi apără interesele ei.
(4) Societatea înzestrează filiala şi reprezentanţa cu bunuri care figurează în inventarul societăţii, iar bunurile filialei - şi în inventarul separat al filialei.
(5) Filiala şi reprezentanţa nu sînt persoane juridice şi acţionează în numele societăţii în baza regulamentelor aprobate de societate. De activitatea filialei şi reprezentanţei răspunde societatea care le-a înfiinţat.
(6) Conducătorul filialei sau al reprezentanţei îşi exercită atribuţiile în temeiul regulamentului filialei sau reprezentanţei aprobat de societate şi al mandatului eliberat de societate.
Articolul 9. Persoanele afiliate ale societăţii
(1) Persoane afiliate ale societăţii sînt persoanele fizice şi juridice recunoscute ca afiliate societăţii conform Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
(2) Controlul asupra societăţii sau unei alte persoane juridice se exercită în temeiul:
a) deţinerii unei poziţii de control în conformitate cu Legea privind piaţa valorilor mobiliare;
b) contractului de administrare fiduciară sau altui contract încheiat între persoana care exercită controlul şi societate sau altă persoană juridică.
(3) Asupra persoanelor afiliate ale societăţii se extind prevederile prezentei legi, ale legislaţiei antimonopoliste şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare.
Articolul 10. Întreprinderea cu participaţiune majoritară
(dominantă) şi întreprinderea în posesiune
majoritară (dependentă)
(1) Societatea poate exercita controlul asupra altor întreprinderi şi avea societăţi dependente în Republica Moldova înfiinţate în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate - şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(3) Societatea pe acţiuni sau altă societate comercială este considerată dependentă dacă o altă societate (cea dominantă), în virtutea achiziţionării unui pachet de control de acţiuni (cote de participare) ale primei societăţi fie în alt temei, are posibilitate să influenţeze în mod direct sau indirect deciziile luate de prima societate.
(31) Se prezumă că o întreprindere în posesiune majoritară este dependentă de întreprinderea cu participaţiune majoritară în ea.
(4) Societatea dominantă este în drept să dea societăţii dependente dispoziţii obligatorii numai în baza prevederilor respective ale statutelor fiecăreia dintre societăţi.
(5) Societatea dominantă, avînd dreptul să dea întreprinderii dependente dispoziţii obligatorii, răspunde subsidiar cu întreprinderea dependentă pentru obligaţiile acesteia, rezultate din executarea dispoziţiilor societăţii dominante.
(6) În caz de insolvabilitate a întreprinderii dependente ca urmare a îndeplinirii dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante, aceasta din urmă răspunde subsidiar pentru obligaţiile şi datoriile ei.
(7) Acţionarii întreprinderii dependente sînt în drept să ceară de la societatea dominantă repararea prejudiciilor cauzate întreprinderii dependente prin îndeplinirea dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante.
(9) Societatea nu este dependentă dacă:
a) orice altă societate a achiziţionat mai puţin de 25% din acţiunile cu drept de vot (cote de participare) ale primei societăţi; şi
b) Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu a demonstrat că o altă societate are posibilitate să influenţeze considerabil asupra luării hotărîrilor de către prima societate.
(10) Societăţile dependente nu sînt în drept să deţină acţiuni şi alte valori mobiliare ale societăţii dominante.
Capitolul 2
VALORILE MOBILIARE ALE SOCIETĂŢII
Articolul 11. Dispoziţii generale VALORILE MOBILIARE ALE SOCIETĂŢII
(1) Plasarea, circulaţia şi anularea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor valori mobiliare ale societăţii se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu alte legislaţii şi cu statutul societăţii.
(2) Valorile mobiliare ale societăţii pot fi sub formă de:
a) certificat confecţionat prin metodă tipografică; şi/sau
b) înscriere în contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(3) Valorile mobiliare ale societăţii de aceeaşi clasă pot fi plasate numai sub una din formele indicate la alin.(2).
(4) Societatea este în drept să plaseze numai valori mobiliare nominative.
(5) La plasarea valorilor mobiliare ale societăţii, achitarea lor în rate nu se admite.
Articolul 12. Acţiunile
(1) Acţiunea este un document, avînd una din formele prevăzute la art.11 alin.(2), care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(2) Statutul societăţii va stabili acţiunile plasate de societate.
(4) Acţiunile plasate se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al valorilor mobiliare, ţinut de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(5) Sînt considerate plasate acţiunile achitate în întregime de primii lor achizitori (subscriitori), înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare şi în registrul acţionarilor societăţii.
(6) Acţiunile societăţii pot avea valoare nominală care trebuie să se împartă la un leu.
(7) Toate acţiunile ordinare ale societăţii vor avea valoare nominală egală.
(8) Valoarea nominală a acţiunii se aprobă de adunarea constitutivă sau de adunarea generală a acţionarilor şi se indică în documentele de constituire ale societăţii şi în alte documente prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(9) În cazul plasării acţiunilor a căror valoare nominală nu este determinată, adunarea generală a acţionarilor este în drept să fixeze valoarea acţiunii în decizia de emitere a acestora. Valoarea fixată a acţiunii nu se indică în documentele de constituire ale societăţii şi se foloseşte la determinarea mărimii capitalului social.
(10) Valoarea nominală (fixată) a acţiunii reflectă partea de capital social al societăţii ce revine unei acţiuni plasate.
Articolul 13. Acţiunile aflate în circulaţie şi acţiunile
de tezaur
(1) Acţiune aflată în circulaţie este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
(2) Acţiune de tezaur este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii.
(3) Acţiunile de tezaur pot să se afle în inventarul societăţii, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(4) Acţiunile de tezaur nu constituie capital propriu al societăţii, nu dau dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la primirea dividendelor şi a unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(5) Acţiunile de tezaur achiziţionate sau răscumpărate în scop de a reduce capitalul social al societăţii urmează a fi anulate după înregistrarea modificărilor respective în statutul societăţii.
(6) Valoarea acţiunilor de tezaur ale societăţii nu poate depăşi 10% din capitalul social al societăţii.
(7) În caz de încălcare a cerinţei alin.(6), societatea va înstrăina acţiunile de tezaur în cel mult un an de la data încălcării cerinţei menţionate. Acţiunile care nu au fost înstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul său social.
(8) Înstrăinarea acţiunilor de tezaur achiziţionate sau răscumpărate de către societate se efectuează la preţul lor de piaţă, dar nu mai mic decît cel de achiziţionare sau răscumpărare.
Articolul 14. Acţiunile ordinare şi preferenţiale
(1) Societatea este în drept să plaseze acţiuni ordinare şi preferenţiale.
(2) Acţiunea ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(3) Drepturile patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni ordinare pot fi realizate numai după satisfacerea tuturor drepturilor patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni preferenţiale.
(4) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei.
(5) Acţiunea preferenţială nu dă drept de vot proprietarului ei, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
(6) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia într-un cuantum corespunzător valorii de lichidare a acestei acţiuni.
(7) Valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale este stabilită în statutul societăţii şi poate depăşi valoarea ei nominală (fixată). Dacă în statut nu este stabilită valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale, în caz de lichidare a societăţii, proprietarul acestei acţiuni are dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cuantum corespunzător valorii nominale (fixate) a acţiunii.
(8) Cota-parte de acţiuni preferenţiale nu poate depăşi 25% din capitalul social al societăţii.
(9) Acţiunile ordinare pot fi doar de o singură clasă. Acţiunile preferenţiale pot fi de o singură clasă sau de mai multe clase.
Articolul 15. Clasele de acţiuni
(1) Clasa de acţiuni constituie totalitatea acţiunilor de acelaşi tip ale unui emitent, care asigură proprietarilor lor drepturi egale şi care au aceleaşi caracteristici distinctive. Toate acţiunile unei clase, indiferent de emisiune, au unul şi acelaşi număr al înregistrării de stat.
(2) Societatea este în drept să plaseze acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate. Dividendele fixate se stabilesc într-o sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de valoarea nominală a acţiunii.
(3) Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative, parţial cumulative sau necumulative.
(4) Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsămînt, toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.
(5) Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept.
(6) Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
(7) Acţiunile preferenţiale cu dividende nefixate dau drept la vot numai în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.b).
(71) În cazurile în care acţiunile preferenţiale obţin drept de vot la adunarea generală a acţionarilor, votarea se efectuează în modul următor:
a) acţiunile preferenţiale se convertesc convenţional în acţiuni ordinare în proporţia care se stabileşte, pornindu-se de la raportul valorii nominale (fixate) a acţiunilor preferenţiale la valoarea nominală (fixată) a acţiunilor ordinare;
b) proprietarul acţiunilor preferenţiale votează cu numărul de acţiuni obţinute după convertirea convenţională, inclusiv cu părţile fracţionate în mărime de pînă la sutimi, care pot apărea ca rezultat al convertirii convenţionale a acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare;
c) comisia de numărare a voturilor sumează părţile fracţionate separat pentru voturile exprimate “pentru” şi “împotrivă” şi calculează numărul de voturi depline.
(8) Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
Articolul 16. Obligaţiunile
(1) Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.
(2) Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii.
(3) Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
(4) Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 100 de lei. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
(5) Societatea este în drept să plaseze obligaţiuni de clase diferite, inclusiv convertibile, care dau deţinătorilor de obligaţiuni dreptul de a schimba obligaţiunile pe acţiuni ale societăţii. Emisiunea obligaţiunilor convertibile se decide prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, iar a altor obligaţiuni poate fi decisă şi de consiliul societăţii.
(6) Societatea este în drept să plaseze numai obligaţiunile asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii şi/sau a bunurilor persoanelor terţe, şi/sau cu garanţia bancară, şi/sau prin fidejusiune, şi/sau cu poliţa de asigurare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Decizia de emitere a obligaţiunilor asigurate va conţine date despre patrimoniul gajat sau denumirea întreagă a fidejusorului sau a garantului împrumutului pentru emisiunea obligaţiunilor în cauză şi date despre obligaţiile acestuia.
(7) Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.
(8) Obligaţiunile nu pot fi plasate în scopul de a constitui, întregi sau majora capitalul social al societăţii.
(9) Valoarea nominală a tuturor obligaţiunilor plasate ale societăţii nu trebuie să depăşească mărimea capitalului ei social.
(10) Societatea este în drept să achiziţioneze sau să răscumpere obligaţiunile plasate de ea numai cu scopul de a le stinge. Achiziţionarea şi răscumpărarea obligaţiunilor de către societate au loc pînă la expirarea perioadei pentru care ele au fost emise sau la sfîrşitul perioadei respective, în conformitate cu decizia de emitere.
(11) Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente.
Articolul 17. Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare
ale societăţii
(1) Societatea este obligată să asigure ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii în conformitate cu prezenta lege şi cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare pînă la radierea valorilor mobiliare ale societăţii din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(2) Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare (registrul acţionarilor, registrul deţinătorilor de obligaţiuni sau registrul deţinătorilor altor valori mobiliare) va cuprinde:
a) datele principale privind societatea emitentă;
b) balanţa valorilor mobiliare ale societăţii emitente;
c) conturile personale ale persoanelor înregistrate în registru (proprietari sau deţinători nominali ai valorilor mobiliare ale societăţii), cu indicarea claselor şi numărului de valori mobiliare care le aparţin, valorii lor de achiziţie, precum şi a grevării de dreptul de proprietate asupra acestor valori mobiliare;
d) înscrieri privind cesiunea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare ale societăţii; precum şi
e) alte înscrieri şi documente prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(3) Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare poate fi ţinut atît de însăşi societatea, cît şi de registrator, în temeiul contractului cu privire la ţinerea registrului.
(4) Registratorul societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a organizaţiei gestionare sau de audit a societăţii.
(5) Dacă numărul persoanelor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare este de peste 50, ţinerea registrului societatea o va transmite registratorului. În cazul în care societatea nu îndeplineşte această cerinţă, ea va fi obligată să încheie contract cu registratorul numit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(6) Societatea va transmite registratorului documentele necesare pentru ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de contractul cu privire la ţinerea registrului.
(7) Societatea, pînă la încetarea acţiunii contractului cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare, nu este în drept să transmită ţinerea acestui registru unei alte persoane sau să-l ţină de sine stătător.
(8) Registratorul este obligat să facă înscrieri în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare, să elibereze extrase din registru, să prezinte societăţii listele persoanelor înregistrate în registru, să confrunte lunar cu societatea balanţa acţiunilor ei şi a altor valori mobiliare, precum şi să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de contract.
(9) Balanţa acţiunilor societăţii se va întocmi pe întreaga lor totalitate şi pe fiecare clasă, astfel încît numărul de acţiuni aflate în circulaţie şi numărul de acţiuni de tezaur să fie egale cu numărul de acţiuni plasate.
(10) Registratorul nu este în drept să efectueze tranzacţii cu valorile mobiliare ale societăţii emitente cu care a încheiat contractul cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare şi să delege executarea obligaţiilor pe acest contract altor persoane.
(11) Persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii răspunde pentru prejudiciul cauzat proprietarului sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare în cazurile încălcării termenelor de efectuare a înscrierii în registru, eschivării sau refuzului nemotivat de a face înscrierea sau de a elibera extrase din registru, comiterii de greşeli la ţinerea registrului şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(12) Societatea care a încheiat contract cu registratorul nu este eliberată de răspundere în faţa acţionarilor pentru ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(13) Actele nelegitime ale persoanei care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii pot fi contestate în organele de conducere ale societăţii şi/sau în Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau atacate în justiţie.
Articolul 18. Efectuarea înscrierii în registrul deţinătorilor
valorilor mobiliare ale societăţii
(1) Înscrierea în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii se efectuează la cererea societăţii, achizitorului, proprietarului, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare, în termen de 3 zile de la data depunerii tuturor documentelor prevăzute de Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare referitoare la activitatea de ţinere a registrului.
(2) Achizitorul de valori mobiliare se învesteşte cu dreptul de proprietate asupra lor din momentul efectuării înscrierii respective în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii sau în documentaţia de evidenţă a deţinătorului nominal al valorilor mobiliare în modul stabilit de legislaţie.
(3) În cazul refuzului de a efectua înscriere în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare, persoana care ţine registrul este obligată să trimită în scris petiţionarului, în termenul prevăzut la alin.(1), o înştiinţare motivată despre acest fapt.
(4) Registratorul şi societatea nu răspund pentru prejudiciile cauzate persoanelor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare în legătură cu neprezentarea de către aceste persoane a informaţiei despre modificarea datelor lor, introduse în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(5) Înscrierile făcute în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii constituie temei pentru eliberarea către proprietarii sau deţinătorii nominali ai valorilor mobiliare a extraselor din registrul acţionarilor, registrul deţinătorilor de obligaţiuni sau registrul deţinătorilor altor valori mobiliare ale societăţii.
Articolul 19. Extrasul din registrul acţionarilor
(1) Extrasul din registrul acţionarilor este un document ce confirmă înscrierea în contul personal deschis pe numele acţionarului sau deţinătorului nominal de acţiuni în registrul acţionarilor.
(2) Extrasul din registrul acţionarilor confirmă drepturile acţionarului sau deţinătorului nominal asupra acţiunilor societăţii la data eliberării extrasului.
(3) Extrasul din registrul acţionarilor nu este valoare mobiliară şi transmiterea lui nu are drept consecinţă cesiunea drepturilor asupra acţiunilor indicate în extras.
(4) Extrasul din registrul acţionarilor va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei, precum şi mărimea capitalului ei social;
b) denumirea documentului - “Extras din registrul acţionarilor”;
c) numărul de ordine al extrasului;
d) numărul contului personal al acţionarului sau al deţinătorului nominal al acţiunilor;
e) numele, prenumele, numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al acţionarului sau al deţinătorului nominal al acţiunilor;
f) domiciliul (sediul) acţionarului, reprezentantului legal al acestuia sau deţinătorului nominal al acţiunilor, precum şi numerele lui de telefon şi de telefax;
g) clasele şi numărul de acţiuni ce aparţin acţionarului sau deţinătorului nominal;
h) valoarea nominală a acţiunilor de fiecare din clasele prevăzute la lit.g), dacă aceasta a fost stabilită de statutul societăţii;
i) numărul tuturor acţiunilor plasate de fiecare din clasele prevăzute la lit.g);
j) numărul din Registrul de stat sub care sînt înregistrate acţiunile de fiecare din clasele prevăzute la lit.g);
k) drepturile şi privilegiile de bază date de acţiunile preferenţiale de fiecare din clasele prevăzute la lit.g), inclusiv mărimea dividendelor fixate şi valoarea de lichidare a acţiunii, dacă acestea sînt prevăzute de statutul societăţii;
l) grevarea dreptului de proprietate asupra acţiunilor prevăzute la lit.g);
m) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul acţionarilor;
n) data, ora eliberării extrasului şi semnătura persoanei care l-a eliberat;
o) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ţine registrul acţionarilor;
p) înscrierea literală a prevederilor de la alin.(2) şi alin.(3).
Articolul 20. Eliberarea extrasului din registrul
deţinătorilor valorilor mobiliare ale
societăţii
(1) Persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii va elibera extras din registru în termen de 3 zile de la data adresării proprietarului, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal al valorilor mobiliare ale societăţii.
(2) Eliberarea primului extras din registrul deţinătorilor valorilor mobiliare către proprietarul sau reprezentantul acestuia sau deţinătorul nominal al valorilor mobiliare care a achiziţionat valorile mobiliare pe piaţa primară se face din contul societăţii. Eliberarea către aceeaşi persoană a celui de-al doilea extras şi a extraselor ulterioare care confirmă drepturile asupra aceloraşi valori mobiliare se face cu plată în modul stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare, dacă statutul societăţii nu prevede eliberarea acestor extrase din contul societăţii.
(3) Extrasul din registrul deţinătorilor valorilor mobiliare se eliberează pentru una, cîteva sau toate valorile mobiliare de o clasă, cîteva clase ori de toate clasele valorilor mobiliare ale societăţii.
(4) Dacă valorile mobiliare ale societăţii se achiziţionează prin intermediul deţinătorului nominal, sarcina de a ţine conturile personale ale proprietarilor acestor valori mobiliare şi de a elibera extrase din conturile personale revine deţinătorului nominal.
Articolul 21. Certificatul de acţiuni
(1) Certificatul de acţiuni este un document aparte, avînd elementele prevăzute de prezentul articol, care atestă dreptul de proprietate asupra unui anumit număr de acţiuni de aceeaşi clasă, precum şi drepturile proprietarului lor faţă de societatea emitentă.
(2) Certificatul de acţiuni va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Certificat de acţiuni”;
c) numărul de ordine al certificatului;
d) numele, prenumele şi numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al acţionarului;
e) clasa şi numărul de acţiuni ce aparţin acţionarului cu drept de proprietate;
f) valoarea nominală a acţiunii, dacă a fost stabilită de statutul societăţii;
g) numărul de acţiuni plasate de clasa dată;
h) numărul din Registrul de stat al valorilor mobiliare sub care sînt înregistrate acţiunile de clasa dată;
i) drepturile şi privilegiile de bază date de acţiunile de clasa respectivă, inclusiv mărimea dividendelor fixate şi valoarea de lichidare a acţiunii, dacă acestea sînt prevăzute de statutul societăţii;
j) semnătura (semnătura în facsimil) conducătorului organului executiv şi a contabilului-şef al societăţii emitente;
k) imprimatul sigiliului societăţii emitente;
l) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul acţionarilor;
m) data eliberării certificatului şi semnătura persoanei care l-a eliberat.
(3) Certificatul de acţiuni care nu corespunde cerinţelor prezentei legi şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare este nul.
Articolul 22. Certificatul de obligaţiuni
(1) Certificatul de obligaţiuni este un document aparte, avînd elementele prevăzute de prezentul articol, care atestă dreptul de proprietate asupra unui anumit număr de obligaţiuni de aceeaşi clasă, precum şi drepturile proprietarului lor faţă de societatea emitentă.
(2) Certificatul de obligaţiuni va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Certificat de obligaţiuni”;
c) numărul de ordine al certificatului;
d) numele, prenumele şi numărul actului de identitate (denumirea, numărul certificatului de înregistrare de stat) al deţinătorului de obligaţiuni;
e) clasa şi numărul de obligaţiuni ce aparţin deţinătorului de obligaţiuni cu drept de proprietate;
f) valoarea nominală a obligaţiunii;
g) numărul de obligaţiuni plasate de clasa dată;
h) numărul din Registrul de stat al valorilor mobiliare sub care sînt înregistrate obligaţiunile de clasa dată;
i) termenul de plasare şi de stingere a obligaţiunilor de clasa dată, precum şi mărimea, modul şi termenele de plată a dobînzii sau a altor venituri aferente, prevăzute în decizia de emitere a obligaţiunilor;
j) semnătura (semnătura în facsimil) conducătorului organului executiv şi a contabilului-şef al societăţii emitente;
k) imprimatul sigiliului societăţii emitente;
l) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine registrul deţinătorilor de obligaţiuni;
m) data eliberării certificatului şi semnătura persoanei care l-a eliberat.
(3) Certificatul de obligaţiuni care nu corespunde cerinţelor prezentei legi şi ale legislaţiei cu privire la valorile mobiliare este nul.
Articolul 23. Eliberarea certificatului de valori mobiliare
(1) Certificatul de acţiuni, de obligaţiuni şi de alte valori mobiliare ale societăţii se eliberează proprietarului lor, reprezentantului acestuia sau deţinătorului nominal în termen de 3 zile de la data adresării către persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.
(2) Certificatul de valori mobiliare se eliberează pentru una, cîteva sau toate valorile mobiliare de o clasă.
(3) Eliberarea certificatului de valori mobiliare, dreptul de proprietate asupra cărora a fost atestat printr-un certificat eliberat anterior, nu se permite.
(4) Certificatul de valori mobiliare la plasarea acestora se eliberează din contul societăţii.
(5) În cazul transmiterii valorilor mobiliare, certificatul eliberat proprietarului lor precedent va fi anulat, iar noului proprietar al valorilor mobiliare i se va elibera un alt certificat, dacă legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau statutul societăţii nu prevede altfel.
(6) În caz de pierdere sau deteriorare a certificatului de valori mobiliare, se eliberează o copie de pe acesta,
plătindu-se o taxă stabilită de societate, care să nu depăşească cheltuielile pentru confecţionarea copiei.
(7) Persoanele care au încălcat condiţiile şi termenele de eliberare a certificatului răspund în conformitate cu legislaţia.
Capitolul 3
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACŢIONARILOR
Articolul 24. Acţionarii DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACŢIONARILOR
(1) Acţionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor acţiuni ale societăţii în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(2) Dacă o singură acţiune aparţine cîtorva persoane, faţă de societate aceste persoane sînt considerate drept un singur acţionar şi îşi pot exercita drepturile printr-un reprezentant unic.
(3) Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii şi suportă riscul pierderilor în limita valorii acţiunilor ce le aparţin.
(4) Faţă de bunurile ce aparţin societăţii cu drept de proprietate acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(5) Acţionari pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(6) Autorităţile publice au dreptul de a fi acţionari ai societăţii numai în cazurile prevăzute de legislaţie. Aceste organe îşi exercită drepturile şi au obligaţii de acţionari în conformitate cu prezenta lege, alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
Articolul 25. Drepturile acţionarilor
(1) Acţionarul are dreptul:
a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;
b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;
c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii;
d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;
e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară;
f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;
g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei;
h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(2) Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(3) Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau hotărîri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(4) Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(5) Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deţinătorului nominal de acţiuni.
(6) Reprezentant al acţionarului poate fi orice persoană, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(7) Statul poate avea doar un singur reprezentant
într-o societate.
(8) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii, cu excepţia membrilor consiliului societăţii, nu pot fi reprezentanţi ai acţionarului.
(9) Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe reprezentantul său ori pe deţinătorul nominal de acţiuni sau să-i retragă împuternicirile, dacă actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel.
(11) Drepturile acţionarilor date de acţiunile preferenţiale de orice clasă pot fi modificate numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. Această hotărîre este valabilă numai în cazul existenţei unei hotărîri aparte a acţionarilor care deţin acţiuni de clasa dată, luată cu votul a unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din aceste acţiuni.
(12) Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Lucrătorul societăţii care deţine acţiunile ei nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi lucrători ai societăţii.
(13) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii.
(14) Acţionarul nu este în drept, fără împuterniciri speciale, să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.
Articolul 26. Drepturile suplimentare ale acţionarilor
(1) Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;
b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
(2) Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1), au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;
c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
(3) Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), au de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(4) Acţionarilor menţionaţi la alin.(1) - (3) statutul societăţii le poate da şi alte drepturi suplimentare.
Articolul 27. Dreptul de preemţiune al acţionarilor la
emisiunile suplimentare
(1) Acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot are dreptul de preemţiune asupra acţiunilor cu drept de vot ce se plasează sau asupra altor valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot. Modul de exercitare a acestui drept este stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare, de statutul societăţii şi de decizia de emitere a acţiunilor.
(2) Dreptul de preemţiune nu poate fi limitat sau retras. Dreptul de preemţiune asupra acţiunilor plasate prin ofertă publică se extinde pe o perioadă nu mai mică de 30 de zile calendaristice de la data începerii plasamentului.
Articolul 28. Apărarea drepturilor şi intereselor legitime
ale acţionarilor
(1) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor este asigurată de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de altă legislaţie.
(2) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sînt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii şi/sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau instanţa judecătorească.
(3) Societatea este obligată să examineze plîngerile şi propunerile acţionarilor în termen de o lună de la data primirii lor şi să dea răspuns în fond.
Articolul 29. Obligaţiile acţionarilor
(1) Acţionarul este obligat:
a) să informeze persoana care ţine registrul acţionarilor despre toate schimbările din datele sale, introduse în registru;
b) să comunice în scris societăţii, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei despre achiziţionarea de acţiuni ale societăţii în număr ce depăşeşte limita stabilită de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie;
c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.
(2) Acţionarii persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligaţi să comunice în scris societăţii şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare despre toate tranzacţiile lor cu acţiunile societăţii, în modul prevăzut de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(3) Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), societăţii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa societăţii cu mărimea prejudiciului cauzat.
Titlul II
ÎNFIINŢAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SOCIETĂŢII
Capitolul 4
ÎNFIINŢAREA SOCIETĂŢII
Articolul 30. Dispoziţii generale ÎNFIINŢAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SOCIETĂŢII
Capitolul 4
ÎNFIINŢAREA SOCIETĂŢII
(1) Societatea poate fi înfiinţată pe calea organizării unei societăţi noi sau a reorganizării unei persoane juridice în funcţiune.
(2) Înfiinţarea societăţii va include încheierea contractului de societate (luarea hotărîrii de înfiinţare a societăţii), subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate şi ţinerea adunării constitutive.
(3) Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie de fondare a societăţii.
Articolul 31. Fondatorii societăţii
(1) Sînt consideraţi fondatori ai societăţii persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa.
(2) Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(3) În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie.
(4) Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice.
(5) Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
(6) Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană.
(7) Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate.
(8) Fondatorii suportă toate cheltuielile necesare înfiinţării şi înregistrării societăţii, care se restituie de societate în temeiul dării de seamă a fondatorilor asupra cheltuielilor suportate.
(9) Fondatorii societăţii nu pot beneficia de drepturi suplimentare dacă aceste drepturi nu sînt date de acţiunile societăţii deţinute de fondatori.
(10) Fondatorii societăţii răspund solidar pentru obligaţiile lor:
a) legate de înfiinţarea societăţii, inclusiv în cazul măririi de către ei a valorii aporturilor nebăneşti la capitalul social al societăţii;
b) apărute în cazul săvîrşirii de către ei a unor acţiuni în numele societăţii după ce s-a considerat că fondarea societăţii nu a avut loc.
(11) Societatea răspunde pentru obligaţiile fondatorilor legate de înfiinţarea ei numai în cazul în care adunarea generală a acţionarilor aprobă ulterior acţiunile săvîrşite de aceştia.
(12) Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
Articolul 32. Documentele de constituire
(1) Documente de constituire ale societăţii sînt contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) şi statutul societăţii.
(2) Contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat.
(3) Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor.
(4) Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial.
(5) Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Articolul 33. Contractul de societate
(1) Contractul de societate stabileşte condiţiile activităţii comune a fondatorilor în vederea înfiinţării societăţii.
(2) Contractul de societate va cuprinde:
a) numele, prenumele, numerele actelor de identitate (denumirile, numerele certificatelor cu privire la înregistrarea de stat) ale fondatorilor, domiciliul (sediul) lor, cetăţenia (locul de înregistrare), precum şi alte date despre fondatori necesare pentru a fi înscrise în Registrul de stat al comerţului;
b) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii care se înfiinţează, sediul ei;
c) scopul şi obiectul de activitate al societăţii;
d) mărimea prezumtivă a capitalului social;
e) clasele şi numărul de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
f) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
g) suma, modul şi termenele de plată ale acţiunilor achiziţionate de fondatori;
h) modul şi termenele de înfiinţare a societăţii, obligaţiile fondatorilor şi răspunderea acestora;
i) lista fondatorilor împuterniciţi să depună cererea de înregistrare a societăţii;
j) modul şi termenele de pregătire şi de ţinere a adunării constitutive;
k) modul şi termenele de restituire a cheltuielilor de înfiinţare şi înregistrare a societăţii.
(3) Contractul de societate poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Contractul de societate se întocmeşte în limba de stat, se semnează de către toţi fondatorii şi se autentifică notarial.
(5) Declaraţia de constituire a societăţii va cuprinde aceleaşi date şi se va perfecta în acelaşi mod ca şi contractul de societate.
Articolul 34. Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii
(1) Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii se efectuează în condiţiile prezentei legi, legislaţiei cu privire la valorile mobiliare şi contractului de societate, prin emisie închisă.
(2) Acţiunile societăţii care se înfiinţează vor fi plasate numai între fondatori.
(3) La înfiinţarea societăţii nu se admite plasarea acţiunilor la un preţ mai mic decît valoarea lor nominală, dacă această valoare este stabilită în contractul de societate.
(4) Mijloacele băneşti în contul achitării acţiunilor se depun de către fondatori la contul bancar provizoriu în temeiul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii). La acelaşi cont se virează dobînda obţinută ca rezultat al utilizării acestor mijloace de către bancă. Fondatorii nu au dreptul să utilizeze mijloacele menţionate pînă la înregistrarea societăţii sau pînă la momentul considerării societăţii ca nefiind constituită.
(5) Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se predau prin act de predare-primire de către fondatorii organului executiv al societăţii în termen de o lună de la data înregistrării de stat a societăţii.
(6) Fondatorii care au făcut aporturi nebăneşti în capitalul social al societăţii în volum incomplet:
a) răspund solidar, în limita părţii neachitate a acestor aporturi, pentru obligaţiile societăţii apărute după înregistrarea ei de stat;
b) pot să transmită terţilor obligaţiile lor faţă de societate numai pe calea transferului datoriei.
Articolul 35. Statutul societăţii
(1) Statutul societăţii va cuprinde:
a) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii, sediul ei;
b) scopul, obiectul de activitate şi durata societăţii;
c) mărimea capitalului social;
d) clasele şi numărul de acţiuni plasate;
e) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate;
f) drepturile şi obligaţiile acţionarilor;
g) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii;
h) modul de luare a hotărîrilor de către organele de conducere ale societăţii, inclusiv lista chestiunilor asupra cărora hotărîrea se ia cu majoritatea calificată de voturi sau în unanimitate;
i) modul şi termenele de pregătire şi ţinere a adunării generale a acţionarilor;
j) modul de emitere a acţiunilor;
k) modul de înstrăinare a acţiunilor;
l) modul de încheiere a tranzacţiilor de proporţii şi a tranzacţiilor cu conflict de interese;
m) modul de emitere a obligaţiunilor;
n) modul şi termenele de plată a dividendelor şi de acoperire a pierderilor societăţii;
o) modul de creare şi de utilizare a capitalului de rezervă;
p) denumirea şi sediul filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
q) temeiurile şi modul de reorganizare sau dizolvare a societăţii potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(2) Statutul societăţii poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(3) Prevederile statutului societăţii sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii.
(4) Prevederile statutului societăţii ce sînt în contradicţie cu legislaţia sînt nevalabile de la data adoptării lor.
(5) Modificările şi completările făcute în statutul societăţii sau statutul societăţii în redacţie nouă intră în vigoare la data înregistrării lor de stat.
Articolul 36. Adunarea constitutivă
(1) Adunarea constitutivă se ţine în termenul prevăzut de contractul de societate, sub condiţia vărsării în întregime de către fondatorii societăţii a mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(2) Adunarea constitutivă este legală (are cvorum) dacă la ea sînt prezenţi toţi fondatorii sau reprezentanţii lor. În caz de lipsă a cvorumului, adunarea se convoacă repetat.
(3) Dacă şi la adunarea constitutivă convocată repetat lipseşte cvorumul, se consideră că fondarea societăţii nu a avut loc prin decizia fondatorilor şi a reprezentanţilor lor prezenţi. Această decizie se aduce la cunoştinţa tuturor fondatorilor în termen de 7 zile de la data luării ei.
(4) Adunarea constitutivă :
a) aprobă valoarea aporturilor nebăneşti ce urmează a fi făcute în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) hotărăşte cu privire la fondarea societăţii şi aprobă statutul ei;
c) constituie organele de conducere ale societăţii, prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii;
d) soluţionează alte chestiuni referitoare la înfiinţarea şi începutul funcţionării societăţii, care nu sînt în contradicţie cu legislaţia şi cu documentele de constituire.
(5) La adunarea constitutivă, toate hotărîrile se iau în unanimitate şi se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit la art.64 alin.(1), alin.(2) şi alin.(4).
(6) În cazul neexecutării de către fondatori a prevederilor prezentului articol, se poate considera, potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti, că fondarea societăţii nu a avut loc. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea considerării că fondarea societăţii nu a avut loc îl are orice fondator sau acţionar al societăţii.
Capitolul 5
ÎNREGISTRAREA
Articolul 37. Înregistrarea societăţii şi a patrimoniului ei ÎNREGISTRAREA
(1) Societatea este supusă înregistrării de stat în modul stabilit de legislaţie.
(2) Societatea se consideră înfiinţată (obţine drepturi de persoană juridică) la data înregistrării ei de stat.
(3) Societatea, în termen de 2 luni de la data înregistrării de stat, este obligată să înregistreze bunurile mobiliare şi imobiliare predate de fondatori, ce se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia.
Articolul 38. Înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea
societăţii. Efectuarea primelor înscrieri în
registrul acţionarilor
(1) Pentru înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea sa, societatea este obligată să prezinte Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) actele de constituire ale emitentului în original sau copiile acestora autentificate de notar sau de Camera Înregistrării de Stat, inclusiv procesul-verbal al adunării fondatorilor, autentificat în conformitate cu prevederile legislaţiei;
c) lista subscriitorilor la acţiuni (fondatorilor), în două exemplare. Această listă va include numele (denumirea) şi datele de identificare ale subscriitorilor, numărul de acţiuni subscrise şi sumele depuse în contul achitării lor;
d) copia contractului privind ţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare sau documentele privind obţinerea licenţei pentru ţinerea registrului de sine stătător;
e) confirmarea bancară a depunerii mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
f) în cazul existenţei aporturilor nebăneşti - actul de predare-primire către societate a aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor subscrise, decizia adunării de constituire privind aprobarea valorii aporturilor nebăneşti şi copia raportului organizaţiei specializate care a efectuat estimarea valorii de piaţă a acestor aporturi, care nu este persoană afiliată a societăţii;
g) documentele ce confirmă înregistrarea, după societatea înfiinţată, a bunurilor mobiliare şi imobiliare, predate de către fondatori în calitate de aport pentru formarea capitalului social şi care se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia;
h) copia raportului financiar la ultima dată de gestiune, dacă data înregistrării de stat este precedată de perioada de gestiune;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(2) Documentele prevăzute la alin.(1) vor fi prezentate în termen de 15 zile de la data:
a) înregistrării de stat a societăţii, dacă contractul de societate nu prevede depunerea aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor; sau
b) îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art.37 alin.(3).
(3) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(1) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice fondator al ei.
(4) Înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii se efectuează în termen de 15 zile de la data prezentării documentelor necesare şi cuprinde:
a) recunoaşterea valabilităţii subscrierii la acţiuni;
b) atribuirea numărului de înregistrare de stat fiecărei clase de acţiuni plasate;
c) efectuarea înscrierii respective în Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(41) În cazul constatării unor inexactităţi în documentele depuse, Comisia Naţională a Pieţei Financiare notifică despre acest fapt societatea cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(4), cu indicarea modului de înlăturare a inexactităţilor constatate.
(5) Societatea, în termen de 15 zile de la data înregistrării de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii, este obligată să asigure întocmirea registrului acţionarilor şi efectuarea în el a primelor înscrieri privind acţionarii, reprezentanţii lor legali sau deţinătorii nominali de acţiuni.
(6) Primele înscrieri în registrul acţionarilor se fac în temeiul deciziei Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii şi al listei subscriitorilor de acţiuni.
Titlul III
CAPITALUL, PROFITUL, DIVIDENDELE
Capitolul 6
CAPITALUL SOCIETĂŢII
Articolul 39. Activele nete CAPITALUL, PROFITUL, DIVIDENDELE
Capitolul 6
CAPITALUL SOCIETĂŢII
(1) Active nete ale societăţii sînt activele scutite de obligaţiile (datoriile) societăţii.
(2) Sursă a activelor nete este capitalul propriu al societăţii, constituit din capitalul social, capitalul suplimentar şi capitalul de rezervă, din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute de legislaţie.
(3) Activele nete se calculează potrivit valorii de inventar (iniţiale), iar în cazurile prevăzute de legislaţie, potrivit valorii curente de piaţă.
(4) Modul de determinare a valorii activelor nete (capitalului propriu) ale societăţii, precum şi de reflectare a lor în dările de seamă, se stabileşte de legislaţie.
(5) Valoarea activelor nete ale societăţii nu poate fi mai mică decît mărimea capitalului ei social.
(6) Dacă, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu excepţia primului an financiar, valoarea activelor nete ale societăţii, potrivit bilanţului anual al societăţii, va fi mai mică decît mărimea capitalului social, orice acţionar al societăţii este în drept să ceară adunării generale anuale a acţionarilor adoptarea uneia din următoarele hotărîri:
a) cu privire la reducerea capitalului social;
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societăţii;
c) cu privire la dizolvarea societăţii;
d) cu privire la transformarea societăţii în altă formă juridică de organizare.
(61) Propunerile privind includerea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor a chestiunilor prevăzute la alin.(6) se înaintează în conformitate cu prevederile art.52 şi 59.
(7) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a adoptat una din hotărîrile prevăzute la alin.(6), acţionarii care au votat “pentru” hotărîrea dată au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor în conformitate cu prevederile art.79.
(71) În cazul în care, potrivit ultimului bilanţ, valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît mărimea capitalului social, cu excepţia cazului cînd valoarea activelor nete este negativă, societatea este în drept să emită suplimentar numai acţiuni prin emisiune închisă.
(72) Societatea ale cărei active nete, conform ultimului bilanţ, au valoare negativă este obligată să publice un aviz în acest sens în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu are dreptul să emită valori mobiliare.
(8) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(6) şi (7) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice acţionar al acesteia.
Articolul 40. Capitalul social
(1) Capitalul social al societăţii determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii, care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor.
(2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 20000 lei.
(3) Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.
(4) Dacă valoarea aporturilor efectuate în contul plăţii acţiunilor depăşeşte valoarea nominală (fixată) a acţiunilor plasate, această depăşire constituie capitalul suplimentar al societăţii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea, capitalului social al societăţii.
(5) Dacă societatea a plasat acţiuni a căror valoare nominală (fixată) nu a fost stabilită, capitalul social va fi egal cu valoarea sumară a aporturilor depuse în contul plăţii acţiunilor.
(7) Mărimea capitalului social se indică în statut, bilanţ, registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.
Articolul 41. Aporturi la capitalul social
(1) Felurile aporturilor la capitalul social al societăţii se stabilesc de prezenta lege, de contractul de societate sau de hotărîrea privind emiterea suplimentară de acţiuni.
(2) Aporturi la capitalul social pot fi:
a) mijloace băneşti;
b) valorile mobiliare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani;
d) obligaţiile (datoriile) societăţii faţă de creditori .
(3) Aporturile nebăneşti la capitalul social pot fi transmise societăţii cu drept de proprietate sau cu drept de folosinţă.
(4) Obiectele proprietăţii publice ce nu sînt supuse privatizării pot fi transmise societăţii în calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă.
(5) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti transmise societăţii cu drept de folosinţă se determină pornind de la plata pentru folosinţă calculată pe perioada stabilită în documentele de constituire ale societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(6) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti se aprobă prin hotărîrea adunării constitutive sau a adunării generale a acţionarilor ori prin decizia consiliului societăţii,
pornindu-se de la preţurile pieţei organizate publicate la data transmiterii acestor aporturi.
(7) Valoarea de piaţă a aportului nebănesc în capitalul social al societăţii se aprobă în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al unei alte organizaţii specializate care nu este persoană afiliată a societăţii.
(8) În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, societatea este obligată să elibereze suplimentar acţiuni proprietarului acestor aporturi în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(9) În cazul încetării înainte de termen a dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, acţionarul este obligat să restituie societăţii dividendele şi acţiunile primite în plus, în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(10) Modificarea, în conformitate cu legislaţia, a valorii de inventar a patrimoniului societăţii, inclusiv a celui depus în calitate de aport la capitalul social, nu constituie temei pentru modificarea mărimii capitalului social şi a cotelor acţionarilor în el dacă legislaţia, statutul societăţii, hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevăd altfel. Pentru societăţile pe acţiuni aflate în proces de reorganizare în conformitate cu Legea insolvabilităţii, modificarea capitalului social se efectuează în temeiul planului de reorganizare a societăţii.
(11) Aporturi la capitalul social nu pot fi:
a) evaluarea în bani a activităţii fondatorilor pentru înfiinţarea societăţii, precum şi a activităţii de muncă a acţionarilor care lucrează în societate;
b) obligaţiile (datoriile) fondatorilor, acţionarilor societăţii şi ale altor persoane;
c) bunurile mobiliare şi imobiliare neînregistrate, inclusiv produsele activităţii intelectuale, supuse înregistrării în conformitate cu legislaţia;
d) bunurile aparţinînd achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică sau gestionare operativă, fără acordul proprietarului acestor bunuri;
e) bunurile destinate consumului curent al populaţiei civile, bunurile a căror circulaţie este interzisă ori limitată de actele legislative.
Articolul 42. Procedura de modificare a capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi modificat prin mărirea sau reducerea lui, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu statutul societăţii.
(2) Hotărîrea de modificare a capitalului social se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(3) Hotărîrea de modificare a capitalului social va conţine motivele, modul şi volumul modificării capitalului social, precum şi datele despre numărul de acţiuni plasate sau anulate ale societăţii şi valoarea lor nominală (fixată), dacă aceasta este stabilită.
(4) Modificarea capitalului social, precum şi a claselor, numărului şi valorii nominale a acţiunilor plasate, se reflectă în statutul societăţii şi se înregistrează în modul prevăzut de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(5) Societatea este obligată să înregistreze la Comisia Naţională a Pieţei Financiare totalurile emiterii suplimentare de acţiuni sau anularea acţiunilor de tezaur. Fără înregistrarea menţionată, înregistrarea modificării capitalului social al societăţii nu se admite.
(6) Modificarea înregistrată a capitalului social se va reflecta în bilanţ, în registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.
Articolul 43. Mărirea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:
a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
(2) La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.
(3) Surse ale măririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
(4) Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.
(5) Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă.
Articolul 44. Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare
(1) Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni.
(2) Emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(3) Condiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora.
(4) Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică.
(6) Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin.
10) Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.
Articolul 45. Reducerea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) anularea acţiunilor de tezaur.
(2) Reducerea capitalului social sub limita stabilită la art.40 alin.(2) nu se admite.
(3) Hotărîrea cu privire la reducerea capitalului social va fi publicată de societate în termen de 15 zile de la data luării ei.
(4) Creditorii societăţii, în termen de o lună de la data publicării hotărîrii cu privire la reducerea capitalului social, au dreptul să ceară de la societate la alegerea acesteia:
a) acordarea de cauţiuni sau garantarea obligaţiilor asumate de ea; sau
b) executarea înainte de termen sau încetarea înainte de termen a obligaţiilor societăţii şi repararea prejudiciilor cauzate de aceasta.
(5) În cazul lipsei cerinţelor faţă de societate din partea creditorilor, hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării. În cazul existenţei cerinţelor menţionate la alin.(4), hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după satisfacerea acestora.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor a luat hotărîrea de a plăti acţionarilor o parte din activele nete ale societăţii din motivul reducerii capitalului ei social, această plată se efectuează numai după înregistrarea modificărilor respective în statutul societăţii.
(7) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor ce ţin de reducerea capitalului social în conformitate cu alin.(1), societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a modificărilor;
b) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, cu toate anexele prevăzute la art.64 alin.(3);
c) copia avizului privind reducerea capitalului social, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
d) confirmarea lipsei, satisfacerii sau acordării de garanţii satisfacerii cerinţelor creditorilor;
e) extrasul din contul emitentului privind existenţa acţiunilor de tezaur, eliberat de registratorul independent (în cazul prevăzut la alin.(1) lit.b);
f) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
g) autorizaţia organului central specializat care efectuează gestionarea pachetului de acţiuni ale statului în capitalul social al emitentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) bilanţul contabil la ultima dată de gestiune;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Articolul 46. Capitalul de rezervă
(1) Societatea formează un capital de rezervă, a cărui mărime va fi stabilită de statut şi va constitui nu mai puţin de 10% din capitalul social al societăţii.
(2) Capitalul de rezervă se formează din defalcări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute de statutul societăţii. Volumul defalcărilor se stabileşte de adunarea generală a acţionarilor şi va constitui nu mai puţin de 5% din profitul net al societăţii.
(3) Capitalul de rezervă trebuie să fie plasat în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.
(4) Capitalul de rezervă poate fi folosit doar pentru acoperirea pierderilor societăţii şi/sau la majorarea capitalului ei social.
Capitolul 7
PROFITUL SOCIETĂŢII ŞI DIVIDENDELE
Articolul 47. Profitul (pierderile) societăţii PROFITUL SOCIETĂŢII ŞI DIVIDENDELE
(1) Profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(2) Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia societăţii.
(3) Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) plata recompenselor către membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
d) investirea în vederea dezvoltării producţiei;
e) plata dividendelor; precum şi pentru
f) alte scopuri, în corespundere cu legislaţia şi cu statutul societăţii.
(4) Decizia de repartizare a profitului net în cursul anului financiar se ia de consiliul societăţii, în baza normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, iar hotărîrea de repartizare a profitului net anual se ia de adunarea generală anuală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
Articolul 48. Dividendele
(1) Cota-parte din profitul net al societăţii, care se repartizează între acţionari în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin, constituie dividend.
(2) Societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.
(3) Societatea nu are dreptul să garanteze plata dividendelor.
(4) Obligaţiile societăţii referitoare la plata dividendelor apar la data anunţării hotărîrii cu privire la plata lor.
(5) Societatea nu este în drept să ia hotărîre cu privire la plata dividendelor:
a) pînă la răscumpărarea acţiunilor plasate care urmează a fi răscumpărate în conformitate cu art.79 alin.(2);
b) dacă, la data luării hotărîrii cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabilă sau plata dividendelor va duce la insolvabilitatea ei;
c) dacă valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al societăţii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor;
d) pe acţiunile ordinare dacă nu s-a hotărît cu privire la plata dividendelor pe acţiunile preferenţiale;
e) pe orice acţiuni, dacă nu s-a efectuat plata dobînzii scadente la obligaţiuni.
Articolul 49. Plata dividendelor
(1) Decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
(2) În hotărîrea cu privire la plata dividendelor se va indica:
a) data la care este întocmită lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende;
b) cuantumul dividendelor pe o acţiune de fiecare clasă aflată în circulaţie;
c) forma şi termenul de plată a dividendelor.
(3) Pentru fiecare plată a dividendelor, consiliul societăţii asigură întocmirea listei acţionarilor care au dreptul să primească dividende.
(4) În lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende intermediare vor fi înscrişi acţionarii şi deţinătorii nominali de acţiuni înregistraţi în registrul acţionarilor cel mai tîrziu cu 15 zile pînă la luarea hotărîrii cu privire la plata dividendelor intermediare, iar în lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende anuale vor fi înscrişi acţionarii şi deţinătorii nominali de acţiuni înregistraţi în registrul menţionat la data fixată de consiliul societăţii în conformitate cu art.54 alin.(2) şi (5).
(5) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să aprobe dividendele anuale în cuantum nu mai mic decît dividendele intermediare plătite.
(6) Mărimea dividendelor anunţate pe fiecare acţiune de aceeaşi clasă trebuie să fie egală, indiferent de termenul plasării acţiunilor.
(7) Dividendele se plătesc cu mijloace băneşti, iar în cazurile prevăzute de statutul societăţii, se plătesc cu acţiuni de tezaur sau acţiuni ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului populaţiei civile, a căror circulaţie nu este interzisă sau limitată de actele legislative.
(8) Pentru plata dividendelor fixate pe acţiunile preferenţiale poate fi constituit un fond special din contul defalcărilor din profitul net al societăţii.
(9) Dividendele pe acţiunile de aceeaşi clasă pot fi plătite cu acţiuni de altă clasă numai în temeiul hotărîrilor luate în modul prevăzut la art.25 alin.(10).
(10) Termenul de plată a dividendelor se stabileşte de organul care a luat decizia de plată în conformitate cu statutul societăţii, însă nu poate fi mai mare de 3 luni de la data luării deciziei cu privire la plata lor, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (11).
(11) Societăţile pe acţiuni al căror capital social cuprinde şi o cotă a proprietăţii publice transferă la bugetul respectiv, pînă la 1 iulie a anului imediat următor anului de gestiune, dividende, calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul de gestiune, pe baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi în conformitate cu structura capitalului social. În acelaşi termen, darea de seamă privind dividendele calculate în funcţie de rezultatele activităţii societăţii pe acţiuni se prezintă inspectoratului fiscal de stat teritorial. În caz de neachitare în termen la buget a dividendelor aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social al societăţii pe acţiuni, organele Serviciului Fiscal de Stat vor aplica majorarea de întîrziere, precum şi executarea silită a obligaţiilor neonorate în termen, conform titlului V al Codului fiscal.
(12) Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) va fi publicată în termen de 15 zile de la data adoptării ei. Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea care nu corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) trebuie să fie adusă la cunoştinţa fiecărui acţionar personal, în termen de 15 zile de la data luării ei, precum şi poate fi publicată în mijloacele mass-media conform hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(13) Dividendele care nu au fost primite de acţionar din vina lui în decurs de 3 ani de la data apariţiei dreptului de primire a lor se trec la venitul societăţii şi nu pot fi revendicate de acţionar.
Titlul IV
ORGANELE DE CONDUCERE ALE SOCIETĂŢII
Capitolul 8
ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR
Articolul 50. Adunarea generală a acţionarilor şi ORGANELE DE CONDUCERE ALE SOCIETĂŢII
Capitolul 8
ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR
atribuţiile ei
(1) Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii şi se ţine cel puţin o dată pe an.
(2) Hotărîrile adunării generale a acţionarilor în problemele ce ţin de atribuţiile ei sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii. În cazul în care numărul acţionarilor societăţii nu este mai mare de unu, hotărîrea adunării generale a acţionarilor se consideră hotărîrea unipersonală luată de acest acţionar.
(3) Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) aprobă statutul societăţii în redacţie nouă sau modificările şi completările operate în statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de convertirea, consolidarea sau fracţionarea acţiunilor societăţii, cu excepţia modificărilor şi completărilor prevăzute la art.65 alin.(2) lit.g);
b) hotărăşte cu privire la modificarea capitalului social;
c) aprobă regulamentul consiliului societăţii, alege membrii lui şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor consiliului societăţii;
d) aprobă regulamentul comisiei de cenzori, alege membrii ei şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor comisiei de cenzori;
e) confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
f) hotărăşte cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin.(2);
g) hotărăşte cu privire la emisia obligaţiunilor convertibile;
h) examinează darea de seamă financiară anuală a societăţii, aprobă darea de seamă anuală a consiliului societăţii şi darea de seamă anuală a comisiei de cenzori;
i) aprobă normativele de repartizare a profitului societăţii;
j) hotărăşte cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societăţii;
k) hotărăşte cu privire la reorganizarea sau dizolvarea societăţii;
l) aprobă actul de predare-primire, bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare al societăţii.
(4) Adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul societăţii nu prevede altfel, de asemenea aprobă:
a) direcţiile prioritare ale activităţii societăţii;
b) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale, precum şi modul de prezentare acţionarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunării generale pentru a se lua cunoştinţă de ele;
b1) modul de asigurare a accesului acţionarilor la documentele societăţii, prevăzute la art.92 alin.(1);
c) regulamentul organului executiv al societăţii şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuţiei muncii lui, remuneraţiei şi compensaţiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere;
d) dările de seamă trimestriale ale organului executiv al societăţii;
e) hotărîrile privind deschiderea, transformarea sau dizolvarea filialelor şi reprezentanţelor, privind numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor lor, precum şi modificările şi completările operate în statut în legătură cu aceasta.
(5) Chestiunile prevăzute la alin.(3) nu pot fi transmise spre examinare altor organe de conducere ale societăţii, iar chestiunile prevăzute la alin.(4) pot fi transmise spre examinare numai consiliului societăţii în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor.
(6) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să decidă cu privire la chestiunile care, potrivit prezentei legi sau statutului societăţii, ţin de atribuţiile consiliului societăţii.
(7) Dacă alte organe de conducere ale societăţii nu pot soluţiona o chestiune ce ţine de atribuţiile lor, ele sînt în drept să ceară adunării generale a acţionarilor soluţionarea acestei chestiuni.
(8) Instanţa de judecată nu este în drept să interzică sau să amîne desfăşurarea adunării generale a acţionarilor.
Articolul 51. Formele şi termenele de ţinere a adunării
generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor poate fi ordinară anuală sau extraordinară.
(2) Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
(3) Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
(4) Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de prezenta lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală.
(5) Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.
Articolul 52. Întocmirea ordinii de zi a adunării generale
ordinare anuale a acţionarilor
(1) Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, precum şi de cererile acţionarilor prevăzute la art.39 alin.(6).
(2) Dacă adunarea generală ordinară anuală se ţine cu prezenţa acţionarilor, acţionarii menţionaţi la alin.(1) sînt în drept să prezinte:
a) pînă la data de 10 ianuarie a anului următor celui gestionar cerere cu privire la înscrierea în ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a cel mult două chestiuni;
b) nu mai tîrziu de 20 de zile pînă la data ţinerii adunării generale ordinare anuale cerere cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori în numărul indicat la alin.(10).
(3) Dacă adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine în formă mixtă, acţionarii menţionaţi la alin.(1) sînt în drept să prezinte cererile prevăzute la alin.(2) numai pînă la data de 10 ianuarie a anului următor celui gestionar.
(4) Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin.
(5) În cazul prezentării cererii de înscriere a candidaţilor în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, inclusiv în cazul propunerii candidaturii proprii, se indică numele şi prenumele candidaţilor, datele privind studiile, locul de muncă şi funcţia deţinută în ultimii 5 ani de activitate, orice conflicte de interese existente, calitatea de membru al consiliului altor societăţi, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin, precum şi numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care au prezentat cererea, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. La această cerere se anexează acordul în scris al fiecărui candidat care va include declaraţia, pe propria răspundere, că el nu cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.66 alin.(6).
(6) Cererea menţionată la alin.(2) va fi semnată de toate persoanele care au prezentat-o.
(7) Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar.
(8) Şedinţa consiliului societăţii, la care se examinează cererile acţionarilor cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori şi se aprobă listele candidaţilor pentru funcţiile de membri ai acestor organe ale societăţii, se ţine nu mai tîrziu de 15 zile pînă la data ţinerii adunării generale ordinare anuale a acţionarilor. Decizia luată cu privire la satisfacerea cererilor acţionarilor sau la refuzul de a le satisface se expediază acţionarilor în termen de cel mult 3 zile de la data luării ei.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(10) Numărul total de candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii sau al comisiei de cenzori, inclusiv rezerva lor, înscrişi în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, trebuie să depăşească componenţa numerică a acestor organe de conducere.
(11) Rezerva consiliului societăţii şi a comisiei de cenzori se constituie cu scopul de a suplini membrii acestor organe care nu-şi pot exercita funcţiile.
(12) Consiliul societăţii poate decide cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societăţii numai în cazurile în care:
a) chestiunea, propusă pentru a fi înscrisă în ordinea de zi a adunării generale, nu ţine de competenţa adunării generale; sau
b) datele prevăzute la alin.(4) şi alin.(5) nu au fost prezentate în volum deplin; sau
c) acţionarii care au făcut propunerea dispun de mai puţin de 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Această restricţie nu se referă la acţionarii care au înaintat propuneri în temeiul art.39 alin.(6); sau
d) termenul stabilit la alin.(2) nu a fost respectat.
(13) Eschivarea de la luarea deciziei, precum şi decizia consiliului societăţii cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere ale societăţii pot fi atacate în organele de conducere ale societăţii şi/sau în Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau în justiţie.
Articolul 53. Convocarea adunării generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.
(2) În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat la art.51 alin.(3), aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii, luată:
a) din iniţiativa organului executiv; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea oricărui acţionar; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(3) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii, luate:
a) din iniţiativa consiliului societăţii; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii la data prezentării cererii; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(4) În cererea comisiei de cenzori (organizaţiei de audit) privind convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor vor fi formulate chestiunile ce urmează a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale, indicîndu-se motivele înscrierii lor şi persoanele care au înaintat această cerere. În cazul în care cererea este iniţiată de acţionari, ea va conţine şi datele prevăzute la art.52 alin.(4) şi alin.(5).
(5) Cererea de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor va fi semnată de toate persoanele care cer convocarea ei.
(6) În cazul în care nici un organ de conducere al societăţii nu este în posibilitate, în condiţiile legii, să adopte decizii cu privire la convocarea şi desfăşurarea adunării generale a acţionarilor, aceste atribuţii se exercită de către acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii şi care au convenit asupra convocării acesteia.
(7) În decurs de 15 zile de la data primirii cererii de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor, consiliul societăţii:
a) va decide cu privire la convocarea adunării generale şi va asigura informarea acţionarilor despre aceasta; sau
b) va decide cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală şi va expedia această decizie persoanelor care cer convocarea ei.
(8) În decizia cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor se va indica:
a) organul de conducere care a decis cu privire la convocarea adunării generale sau alte persoane care convoacă adunarea generală conform alin.(11);
b) data, ora şi locul ţinerii adunării generale, precum şi ora înregistrării participanţilor la ea;
c) sub ce formă se va ţine adunarea generală;
d) ordinea de zi;
e) data la care trebuie să fie întocmită lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală;
f) termenele, ora şi locul familiarizării acţionarilor cu materialele pentru ordinea de zi a adunării generale;
g) modul şi termenul de comunicare acţionarilor a rezultatului votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă;
h) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale;
i) textul buletinului de vot, dacă se va hotărî că procedura votării la adunarea generală se va efectua cu întrebuinţarea buletinelor;
j) secretarul societăţii sau membrii comisiei de înregistrare numiţi.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice forma propusă de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
(10) Decizia cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor poate fi luată în cazurile în care:
a) chestiunile propuse spre a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale nu ţin de competenţa ei; sau
b) nu a fost respectat modul de prezentare a cererilor de convocare a adunării generale, prevăzut la alin.(3) - (5).
(11) Dacă, în termenul prevăzut la alin.(7), consiliul societăţii nu a luat decizia cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ori a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca, persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi lit.c) sînt în drept:
a) să convoace adunarea generală în modul stabilit pentru consiliul societăţii; şi/sau
b) să atace în justiţie eschivarea consiliului societăţii de a lua decizie sau refuzul de a convoca adunarea generală.
(12) Persoana care ţine registrul acţionarilor societăţii va prezenta persoanelor care convoacă adunarea generală extraordinară potrivit alin.(11) lista acţionarilor care au dreptul să participe la această adunare.
(13) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi c), cheltuielile pentru pregătirea şi ţinerea adunării generale sînt suportate de aceste persoane.
(14) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor recunoaşte convocarea acestei adunări întemeiată, cheltuielile menţionate la alin.(13) se compensează din contul societăţii.
(15) Neconvocarea de către societate timp de 2 ani consecutivi a adunării generale a acţionarilor constituie temei pentru dizolvarea societăţii în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, cu excepţia cazului suspendării activităţii societăţii în modul prevăzut de legislaţie. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere de dizolvare a societăţii îl are orice acţionar.
Articolul 54. Lista acţionarilor care au dreptul să participe
la adunarea generală a acţionarilor
(1) Lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală se întocmeşte de persoana care ţine registrul acţionarilor societăţii la data fixată de consiliul societăţii.
(2) Data la care se întocmeşte lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală nu poate preceda data luării deciziei de convocare a adunării generale a acţionarilor şi nu poate depăşi termenul de 45 de zile înainte de ţinerea ei.
(3) Lista acţionarilor va cuprinde:
a) data la care a fost întocmită lista;
b) numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor, domiciliul (sediul) lor;
c) datele despre deţinătorii nominali de acţiuni;
d) clasele şi numărul de acţiuni care aparţin acţionarilor sau deţinătorilor nominali;
d1) numărul total de voturi, numărul de voturi limitate în conformitate cu art.84 sau în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti şi numărul de voturi cu care acţionarul va participa la adoptarea hotărîrilor;
e) denumirea întreagă a persoanei care ţine registrul acţionarilor societăţii;
f) semnătura persoanei care a întocmit lista acţionarilor societăţii;
g) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ţine registrul acţionarilor societăţii.
(4) Deţinătorii nominali de acţiuni, înregistraţi în registrul acţionarilor societăţii, sînt obligaţi, la cererea persoanei care ţine registrul acţionarilor, să prezinte acestuia informaţie:
a) despre proprietarii acţiunilor şi numărul de acţiuni deţinute de aceştia, valabilă la data la care trebuia să fie întocmită lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală; şi
b) despre modificările operate în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală, în termenul stabilit de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(41) Pentru nerespectarea prevederilor alin.(4), deţinătorii nominali răspund în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(5) Lista acţionarilor poate fi modificată numai în cazurile:
a) restabilirii, potrivit hotărîrii instanţei judecătoreşti, a drepturilor acţionarilor care nu au fost înscrişi în lista dată;
b) corectării greşelilor comise la întocmirea listei;
c) înstrăinării acţiunilor de către persoanele înscrise în listă pînă la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
Articolul 55. Informaţia despre ţinerea adunării generale
a acţionarilor
(1) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora:
a) în conformitate cu prevederile statutului societăţii, va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni altele decît cele specificate la lit.b);
b) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2).
(2) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă:
a) se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi
b) se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii.
(3) Societatea este în drept să informeze suplimentar acţionarii despre ţinerea adunării generale.
(4) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii, precum şi datele prevăzute la art.53 alin.(8) lit.a) - g).
(5) Termenul de expediere a avizelor fiecărui acţionar şi de publicare a informaţiei despre ţinerea adunării generale a acţionarilor se stabileşte în statutul societăţii, însă nu poate fi mai devreme de data luării deciziei de convocare a adunării generale ordinare şi mai tîrziu de 30 de zile înainte de ţinerea adunării generale ordinare, iar la ţinerea adunării extraordinare - nu mai devreme de data adoptării deciziei privind convocarea şi nu mai tîrziu de 15 zile calendaristice înainte de ţinerea ei. În acest termen vor fi îndeplinite în întregime cerinţele alin.(1) şi alin.(2).
(6) Deţinătorul nominal de acţiuni, primind avizul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, este obligat, în termen de 3 zile, să înştiinţeze despre aceasta acţionarii sau reprezentanţii lor legali, dacă contractele încheiate cu aceştia nu prevăd altfel, precum şi alţi deţinători nominali de acţiuni înregistraţi în documentaţia sa de evidenţă.
Articolul 56. Materiale pentru ordinea de zi a adunării
generale a acţionarilor
(1) Societatea este obligată să dea acţionarilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea ei, prin afişare şi/sau punerea acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane responsabile pentru dezvăluirea informaţiei respective, precum şi în orice alt mod stabilit în statutul societăţii. În ziua ţinerii adunării generale, materialele pentru ordinea de zi se vor expune în locul ţinerii adunării generale a acţionarilor, pînă la închiderea acesteia. Potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor, materialele menţionate pot fi de asemenea expediate fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni.
(2) Materialele ce urmează a fi prezentate acţionarilor în cadrul pregătirii adunării generale anuale a acţionarilor sînt:
a) lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală anuală a acţionarilor;
b) darea de seamă financiară anuală a societăţii, darea de seamă anuală a consiliului societăţii şi darea de seamă anuală a comisiei de cenzori a societăţii;
c) raportul comisiei de cenzori a societăţii şi/sau actul de control şi raportul organizaţiei de audit, precum şi actele de control şi deciziile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii în anul gestionar;
d) datele despre candidaţii pentru funcţiile de membru al consiliului societăţii şi de membru al comisiei de cenzori a societăţii;
e) propunerile pentru modificarea şi completarea statutului societăţii sau proiectul statutului în redacţie nouă, precum şi proiectele altor documente ce urmează a fi aprobate de adunarea generală;
f) datele despre proporţiile şi preţurile medii ale tranzacţiilor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii pe fiecare lună a anului gestionar.
(3) În conformitate cu statutul societăţii, în lista prevăzută la alin.(2) pot fi incluse materiale suplimentare.
(4) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă la cererea persoanelor menţionate la art.53 alin.(3) lit.b) şi lit.c), materialele pentru ordinea de zi vor fi prezentate de către aceste persoane.
(5) Folosirea listei acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală a acţionarilor în scopul achiziţionării sau vînzării de acţiuni ale societăţii nu se admite.
Articolul 57. Înregistrarea participanţilor la adunarea
generală a acţionarilor
(1) Pentru a participa nemijlocit la adunarea generală care se ţine cu prezenţa acţionarilor sau sub formă mixtă, acţionarii societăţii sau reprezentanţii lor, sau deţinătorii nominali de acţiuni sînt obligaţi să se înregistreze contra semnătură la secretarul societăţii sau la comisia de înregistrare.
(2) Participanţii la adunarea generală a acţionarilor societăţii cu un număr mai mare de 50 de acţionari se înregistrează de comisia de înregistrare, care se desemnează de către organul sau de persoanele care au adoptat decizia de convocare a adunării.
(3) Organul de conducere al societăţii sau persoanele care convoacă adunarea generală a acţionarilor este în drept să delege împuternicirile comisiei de înregistrare către registratorul societăţii.
(4) Reprezentantul acţionarului sau deţinătorul nominal de acţiuni este în drept să se înregistreze şi să participe la adunarea generală a acţionarilor numai în baza actului legislativ, procurii, contractului sau a actului administrativ.
(5) Mandatul de participare la adunarea generală eliberat de acţionari persoane fizice poate fi autentificat de notar sau de administraţia organizaţiei de la locul de muncă, de studii sau de trai al acţionarului, iar pentru pensionari, de organul de asistenţă socială de la locul de trai.
(6) Dacă persoana înscrisă în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală care s-a hotărît că se va ţine prin corespondenţă sau sub formă mixtă a înstrăinat acţiunile societăţii pînă la ţinerea adunării generale, ea va transmite achizitorului acestor acţiuni buletinul de vot sau copia lui. Această cerinţă se extinde asupra fiecărui caz ulterior de înstrăinare a acţiunilor pînă la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
(7) Persoana care ţine registrul acţionarilor este obligată, în cazurile prevăzute la alin.(6), să întocmească lista modificărilor operate în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală în modul prevăzut de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(8) Lista acţionarilor care participă la adunarea generală va fi semnată de secretarul societăţii sau de membrii comisiei de înregistrare, ai căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu şi transmisă comisiei de numărare a voturilor. Secretarul societăţii sau comisia de înregistrare stabileşte prezenţa sau lipsa cvorumului la adunarea generală a acţionarilor.
Articolul 58. Cvorumul şi convocarea repetată a adunării
generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor are cvorum dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de jumătate din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie, sub condiţia că statutul societăţii nu prevede un cvorum mai mare.
(2) În cazul în care acţionarilor li se expediază buletine de vot, la stabilirea cvorumului şi totalizarea rezultatului votului se ţine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de societate (de registratorul societăţii) la data ţinerii adunării generale a acţionarilor.
(3) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat. Data convocării repetate a adunării generale se stabileşte de organul sau persoanele care au adoptat decizia de convocare şi va fi nu mai devreme de 20 de zile şi nu mai tîrziu de 60 de zile de la data la care a fost fixată convocarea precedentă.
(4) Despre ţinerea adunării generale convocate repetat acţionarii vor fi informaţi în modul prevăzut la art.55 alin.(1) sau alin.(2), cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ţinerea adunării generale.
(5) La adunarea generală a acţionarilor convocată repetat au dreptul să participe acţionarii înscrişi în lista acţionarilor care au avut dreptul să participe la convocarea precedentă. Lista modificărilor operate în această listă se întocmeşte în conformitate cu art.57 alin.(7).
(6) Adunarea generală a acţionarilor convocată repetat este deliberativă dacă la aceasta participă acţionari care deţin cel puţin o pătrime din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie.
(7) În cazul în care adunarea generală a acţionarilor se convoacă repetat, modificarea ordinii de zi nu se admite.
Articolul 59. Modul de desfăşurare a adunării generale
a acţionarilor
(1) Modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor se stabileşte de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul adunării generale a acţionarilor, dacă acesta este prevăzut de statutul societăţii.
(2) Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală.
(3) Atribuţiile secretarului adunării generale a acţionarilor le exercită secretarul consiliului societăţii sau o altă persoană aleasă (numită) de adunarea generală.
(4) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să modifice şi să completeze ordinea de zi aprobată numai în cazul în care:
a) toţi acţionarii care deţin acţiuni cu drept de vot sînt prezenţi la adunarea generală şi au votat unanim pentru modificarea şi completarea ordinii de zi; sau
b) completarea ordinii de zi este condiţionată de tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale societăţii şi propunerea privind completarea menţionată a fost adoptată cu majoritatea voturilor reprezentate la adunarea generală;
c) completarea ordinii de zi este condiţionată de cerinţele acţionarilor înaintate în baza art.39 alin.(6); această completare urmează, în mod obligatoriu, să fie introdusă în ordinea de zi.
(5) Hotărîrea luată de adunarea generală a acţionarilor contrar cerinţelor prezentei legi, ale altor acte legislative sau ale statutului societăţii poate fi atacată în justiţie de oricare dintre acţionari sau de o altă persoană împuternicită dacă:
a) acţionarul nu a fost înştiinţat, în modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora şi locul ţinerii adunării generale; sau
b) acţionarul nu a fost admis la adunarea generală fără temei legal; sau
c) adunarea generală s-a ţinut fără cvorumul necesar; sau
d) hotărîrea a fost luată asupra unei chestiuni care nu figura în ordinea de zi a adunării generale sau cu încălcarea cotelor de voturi; sau
e) acţionarul a votat contra luării hotărîrii ce îi lezează drepturile şi interesele legitime; sau
f) drepturile şi interesele legitime ale acţionarului au fost grav încălcate în alt mod.
(6) Adunarea generală a acţionarilor se desfăşoară, de regulă, doar la data convocării. În cazul în care chestiunile din ordinea de zi ale adunării generale a acţionarilor se transferă de aceasta pentru examinare la o dată ulterioară, este obligatorie respectarea prevederilor prezentei legi privind modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor.
(7) Adunarea generală a acţionarilor poate avea loc şi fără respectarea procedurilor de convocare numai în cazul în care acţionarii ce reprezintă întreg capitalul social decid unanim ţinerea acesteia.
Articolul 60. Comisia de numărare a voturilor
(1) Dacă la adunarea generală a acţionarilor participă peste 50 de persoane cu drept de vot, se constituie o comisie de numărare a voturilor a cărei componenţă numerică şi nominală se aprobă de adunarea generală.
(2) Comisia de numărare a voturilor va fi compusă din cel puţin 3 persoane. Din comisia de numărare a voturilor nu pot face parte membrii consiliului societăţii, ai organului executiv şi ai comisiei de cenzori ale societăţii şi nici candidaţii propuşi pentru aceste funcţii.
(3) Adunarea generală este în drept să delege registratorului societăţii împuternicirile comisiei de numărare a voturilor.
(4) Comisia de numărare a voturilor explică ordinea votării, numără voturile, întocmeşte procesul-verbal privind rezultatul votului şi îl anunţă, sigilează buletinele de vot şi le depune la arhiva societăţii.
(5) În cazul existenţei motivelor prevăzute la art.79 alin.(2) lit.b)- d), comisia de numărare a voturilor întocmeşte lista acţionarilor care au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin.
Articolul 61. Exercitarea dreptului de vot
(1) La adunarea generală a acţionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunările generale ţinute prin corespondenţă sau sub formă mixtă, votul va fi numai deschis.
(2) Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare.
(3) Pentru luarea hotărîrilor asupra unor chestiuni referitoare la activitatea societăţii, statutul acesteia poate prevedea cote mai mari de voturi decît cele stabilite la alin.(2).
(4) La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(41) Asupra fiecărei chestiuni puse la vot la adunarea generală, acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot poate vota ori “pentru”, ori “împotrivă”.
(42) Voturile acţionarilor care nu vor fi exprimate nici în una din variantele de votare prevăzute la alin.(41) se vor considera voturi exprimate “împotrivă”.
(5) Acţionarul are dreptul să voteze numai cu acel număr de acţiuni care nu depăşeşte limita stabilită de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie.
(6) Persoanele cu funcţie de răspundere ale societăţii, precum şi reprezentanţii lor, care deţin acţiunile ei şi/sau reprezintă alţi acţionari ai societăţii, sînt în drept să participe la adunarea generală a acţionarilor, în modul prevăzut la art.86 alin.(5) şi (6), cînd la vot se pun următoarele chestiuni:
a) stabilirea cuantumului retribuţiei muncii acestor persoane cu funcţii de răspundere, remuneraţiilor şi compensărilor lor;
b) tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a acestor persoane;
c) alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori a societăţii.
(7) Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.
Articolul 62. Buletinul de vot
(1) Votul la adunarea generală a acţionarilor ţinută prin corespondenţă şi sub formă mixtă, precum şi votul secret se efectuează cu întrebuinţarea buletinelor.
(2) Buletinul de vot va cuprinde:
a) denumirea întreagă a societăţii, sediul ei;
b) denumirea documentului - “Buletin de vot”;
c) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
d) formularea fiecărei chestiuni puse la vot şi succesiunea ei;
e) datele despre fiecare candidat pentru funcţia de membru al consiliului societăţii şi de membru al comisiei de cenzori, numele şi prenumele acestora;
f) variantele votului asupra fiecărei chestiuni puse la vot, exprimate prin cuvintele “pentru”, “împotrivă”;
g) modul de completare a buletinului, la votul cumulativ;
h) numele şi prenumele (denumirea) acţionarului, la votul deschis;
i) clasele şi numărul acţiunilor cu drept de vot ce aparţin acţionarului sau deţinătorului nominal de acţiuni;
j) termenul de restituire a buletinului.
(3) La completarea buletinului de vot, acţionarul sau reprezentantul lui, sau deţinătorul nominal de acţiuni în dreptul fiecărei chestiuni puse la vot va lăsa doar una din variantele votului prevăzute la alin.(2) lit.f).
(4) Dacă votul este deschis, buletinul va fi semnat de acţionar sau de reprezentantul lui, sau de deţinătorul nominal de acţiuni. Dacă votul este dat prin corespondenţă, semnătura acţionarului sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni de pe buletin va fi autentificată în modul prevăzut la art.57 alin.(5).
(5) La numărarea voturilor date cu întrebuinţarea buletinelor se iau în considerare voturile exprimate asupra acelor chestiuni, în dreptul cărora votantul a lăsat în buletin numai una din variantele posibile de vot.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor se ţine sub formă mixtă, buletinele de vot vor fi prezentate nu mai tîrziu de termenul indicat în buletin sau în timpul votării cu prezenţa acţionarilor.
(7) Alte cerinţe faţă de buletinul de vot pot fi stabilite de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de regulamentul adunării generale a acţionarilor, dacă acesta este prevăzut de statutul societăţii.
Articolul 63. Procesul-verbal privind rezultatul votului
(1) Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori.
(2) Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor.
(3) Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor.
(4) Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare.
Articolul 64. Procesul-verbal al adunării generale a
acţionarilor
(1) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:
a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii;
c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;
d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
(3) La procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se anexează:
a) decizia consiliului societăţii privind convocarea adunării generale;
b) lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi care au participat la ea;
c) lista acţionarilor care au dreptul să ceară răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin în temeiurile motivelor arătate la art.79 alin.(2) lit.b) - e);
d) textul informaţiei despre ţinerea adunării generale aduse la cunoştinţa acţionarilor şi textul buletinului de vot;
e) lista materialelor pentru ordinea de zi a adunării generale;
f) procesul-verbal privind rezultatul votului;
g) textele cuvîntărilor şi opiniile separate ale acţionarilor, la cererea acestora;
h) alte documente prevăzute de hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
Capitolul 9
CONSILIUL SOCIETĂŢII
Articolul 65. Consiliul societăţii şi atribuţiile lui CONSILIUL SOCIETĂŢII
(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin.(1);
d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;
e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g) aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii;
g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;
i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;
k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin.(4), dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin.(3).
(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere.
(6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.
(7) Dacă consiliul societăţii nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile consiliului, cu excepţia celor de pregătire şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.
Articolul 66. Alegerea consiliului societăţii şi încetarea
împuternicirilor lui
(1) Membrii consiliului societăţii se aleg de adunarea generală a acţionarilor pe termenul prevăzut în statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleaşi persoane pot fi realese un număr nelimitat de ori.
(2) Componenţa numerică a consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii, în regulamentul consiliului societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor şi va fi nu mai mică de 3 persoane. În societatea cu un număr de acţionari de peste 50, inclusiv acţionari reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, consiliul societăţii va fi compus din cel puţin 5 membri.
(4) Unul şi acelaşi reprezentant al statului poate fi ales în consiliul unei singure societăţi.
(5) Salariaţii societăţii pot fi aleşi în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia cînd aceştia sînt şi acţionari ai societăţii.
(6) Membru al consiliului societăţii nu poate fi persoana care:
a) este specificată la art.31 alin.(12). Persoana deja aleasă va fi revocată din funcţie;
b) este membru a cinci consilii ale altor societăţi înregistrate în Republica Moldova;
c) este membru al organului executiv al societăţii sau reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii;
d) este membru al comisiei de cenzori a societăţii date; precum şi
e) o altă persoană a cărei calitate de membru al consiliului societăţii este limitată de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(7) Persoanele alese în consiliile a mai mult de cinci societăţi pe acţiuni pierd de drept funcţia de membru al consiliului, obţinută prin depăşirea numărului stabilit de lege, în ordinea cronologică a numirilor lor şi vor fi obligate să restituie în folosul societăţii sumele primite pentru exercitarea funcţiilor de membru al consiliului. Reclamaţiile împotriva acestor membri ai consiliului vor putea fi înaintate de către orice acţionar sau de organul de stat competent.
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:
a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau
b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii.
În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.
(9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.
(10) Statutul societăţii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societăţii pentru completarea componenţei de bază a consiliului societăţii în cazul retragerii membrilor lui. Rezerva se alege în modul stabilit pentru alegerea consiliului societăţii. Subrogarea membrilor consiliului societăţii retraşi se efectuează de către consiliul societăţii.
(11) Prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, împuternicirile oricărui membru al consiliului societăţii pot înceta înainte de termen.
(12) Împuternicirile consiliului societăţii încetează din ziua:
a) anunţării hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu privire la alegerea noii componenţe a consiliului societăţii; sau
b) anunţării hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu privire la încetarea înainte de termen a împuternicirilor componenţei precedente a consiliului societăţii, în cazul în care o nouă componenţă nu a fost aleasă; sau
c) expirării termenului stabilit la alin.(1); sau
d) reducerii componenţei consiliului societăţii cu mai mult de jumătate, dacă totodată rezerva consiliului societăţii a fost epuizată.
(13) În cazul alegerii membrilor consiliului societăţii la adunarea generală extraordinară a acţionarilor se vor respecta prevederile art.52 şi se vor aplica procedurile stabilite pentru ţinerea adunării generale ordinare cu prezenţa acţionarilor.
(14) În raporturile dintre societate şi persoanele care alcătuiesc consiliul societăţii vor fi aplicate, prin analogie, regulile mandatului, dacă statutul societăţii nu prevede altfel.
Articolul 67. Preşedintele consiliului societăţii
(1) Preşedintele consiliului societăţii se alege de adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul nu prevede alegerea acestuia de către consiliul societăţii.
(2) Preşedintele consiliului societăţii:
a) convoacă şedinţele consiliului societăţii;
c) exercită alte atribuţii prevăzute de regulamentul consiliului societăţii.
(3) În absenţa preşedintelui consiliului societăţii, atribuţiile acestuia le exercită vicepreşedintele sau unul dintre membrii consiliului societăţii.
(4) Preşedinte al consiliului societăţii nu poate fi conducătorul organului executiv sau un reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii.
Articolul 68. Şedinţele consiliului societăţii
(1) Modul, termenele de convocare şi de ţinere a şedinţelor consiliului societăţii se stabilesc de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul consiliului societăţii.
(2) Şedinţele consiliului societăţii pot fi ordinare şi extraordinare şi ţinute cu prezenţa membrilor săi, prin corespondenţă sau sub formă mixtă.
(3) Şedinţele ordinare ale consiliului societăţii se ţin nu mai rar de o dată pe trimestru.
(4) Şedinţele extraordinare ale consiliului societăţii se convoacă de preşedintele consiliului societăţii:
a) din iniţiativa lui;
b) la cererea unuia dintre membrii consiliului societăţii;
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii;
d) la cererea comisiei de cenzori sau a organizaţiei de audit a societăţii;
e) la propunerea organului executiv al societăţii.
(5) Cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţei consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii sau în regulamentul consiliului societăţii şi va constitui nu mai puţin de jumătate din membrii aleşi ai consiliului.
(6) La şedinţele consiliului societăţii, fiecare membru al lui deţine un vot. Transmiterea votului de către un membru al consiliului societăţii altui membru al consiliului sau altei persoane nu se admite.
(7) Deciziile consiliului societăţii se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului prezenţi la şedinţă, dacă statutul societăţii sau regulamentul consiliului societăţii nu prevede o cotă mai mare de voturi.
(8) În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui consiliului societăţii este decisiv.
(9) Procesul-verbal al şedinţei consiliului societăţii se întocmeşte în termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei, în cel puţin două exemplare, şi va cuprinde:
a) data şi locul ţinerii şedinţei;
b) numele şi prenumele persoanelor care au participat la şedinţă, inclusiv ale preşedintelui şi secretarului şedinţei;
c) ordinea de zi;
d) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelui şi prenumelui vorbitorilor;
e) rezultatul votului şi deciziile luate;
f) anexele la procesul-verbal.
(10) Fiecare exemplar al procesului-verbal al şedinţei consiliului societăţii va fi semnat de preşedintele sau, în cazurile prevăzute la art.67 alin.(3), de vicepreşedintele consiliului şi de secretarul şedinţei, precum şi de un membru al consiliului societăţii.
Capitolul 10
ORGANUL EXECUTIV ŞI COMISIA
DE CENZORI ALE SOCIETĂŢII
Articolul 69. Organul executiv al societăţii ORGANUL EXECUTIV ŞI COMISIA
DE CENZORI ALE SOCIETĂŢII
(1) De competenţa organului executiv ţin toate chestiunile de conducere a activităţii curente a societăţii, cu excepţia chestiunilor ce ţin de competenţa adunării generale a acţionarilor sau ale consiliului societăţii.
(2) Organul executiv al societăţii asigură îndeplinirea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor, deciziilor consiliului societăţii şi este subordonat:
a) consiliului societăţii; şi
b) adunării generale a acţionarilor, dacă aceasta este prevăzut de statutul societăţii.
(3) Dacă consiliul societăţii nu a fost înfiinţat sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile de pregătire şi ţinere a adunării generale a acţionarilor le exercită organul executiv al societăţii.
(4) Organul executiv al societăţii poate fi colegial (comitet de conducere, direcţie) sau unipersonal (director general, director). Din organul executiv al societăţii nu pot face parte persoanele specificate la art.31 alin.(12). Persoanele deja alese (numite) vor fi revocate din funcţie.
(5) Statutul societăţii poate prevedea existenţa concomitentă a două organe executive arătate la alin.(4). În acest caz, organul executiv unipersonal îndeplineşte şi funcţia de conducător al organului executiv colegial.
(6) Organul executiv al societăţii prezintă autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale fondatoare rapoartele privind activitatea economico-financiară a societăţii, în care cota statului reprezintă 50% plus o acţiune, şi, după caz, rezultatele auditului independent al rapoartelor financiare anuale.
(7) Organul executiv al societăţii este obligat să asigure prezentarea consiliului societăţii, comisiei de cenzori şi fiecărui membru al acestora a documentelor şi a altor informaţii necesare pentru îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor lor.
Articolul 70. Activitatea organului executiv al societăţii
(1) Organul executiv al societăţii funcţionează în baza legislaţiei, statutului societăţii şi regulamentului organului executiv al societăţii.
(2) Conducătorul organului executiv al societăţii este în drept, în limitele atribuţiilor sale, să acţioneze în numele societăţii fără procură, inclusiv să efectueze tranzacţii, să aprobe statul de personal, să emită ordine şi dispoziţii.
(3) Şedinţele organului executiv colegial al societăţii se convoacă de conducătorul acestuia.
(4) La şedinţele organului executiv colegial al societăţii se încheie proces-verbal, care va fi semnat de conducătorul acestui organ şi prezentat, după caz, consiliului societăţii, comisiei de cenzori şi organizaţiei de audit ale societăţii.
(5) Organul executiv al societăţii va prezenta trimestrial consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor darea de seamă asupra rezultatelor activităţii sale.
(6) Împuternicirile organului executiv al societăţii pot fi delegate organizaţiei gestionare în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi contractului de administrare fiduciară.
(7) Organizaţia gestionară a societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a registratorului sau a organizaţiei de audit a societăţii.
(8) Organizaţia gestionară a societăţii nu este în drept să încheie cu societatea alte contracte, în afară de contractul de administrare fiduciară.
Articolul 71. Comisia de cenzori a societăţii
(1) Comisia de cenzori a societăţii exercită controlul activităţii economico-financiare a societăţii şi se subordonează numai adunării generale a acţionarilor.
(2) Atribuţiile, componenţa numerică, modul de formare şi de funcţionare a comisiei de cenzori a societăţii se stabilesc de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul comisiei de cenzori. Numărul cenzorilor trebuie să fie impar. În cazul în care statul deţine cel puţin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi propus pentru alegere adunării generale a acţionarilor de autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi/sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Membri ai comisiei de cenzori pot fi atît acţionarii societăţii, cît şi alte persoane.
(4) Membri ai comisiei de cenzori a societăţii nu pot fi:
a) persoanele indicate la art.31 alin.(12). Persoanele deja alese vor fi revocate din funcţie;
b) membrii consiliului societăţii;
c) membrii organului executiv sau salariaţii contabilităţii societăţii;
d) salariaţii organizaţiei gestionare a societăţii;
e) persoanele necalificate în contabilitate, finanţe sau economie;
f) alte persoane, dacă prezenta lege sau statutul societăţii limitează calitatea lor de membru în cadrul comisiei de cenzori.
(5) Comisia de cenzori se alege (se numeşte) pe un termen de la 2 la 5 ani.
(6) Statutul societăţii poate prevedea alegerea (numirea) unei rezerve a comisiei de cenzori, din care se completează componenţa de bază a comisiei în cazul retragerii membrilor ei. Rezerva se alege (se numeşte) în modul stabilit pentru alegerea membrilor comisiei de cenzori. Subrogarea membrilor comisiei retraşi se face de către comisia de cenzori.
(7) Majoritatea membrilor comisiei de cenzori şi majoritatea persoanelor din rezerva ei vor fi cetăţeni ai Republicii Moldova.
(8) În raporturile dintre societate şi persoanele care alcătuiesc comisia de cenzori se vor aplica, prin analogie, regulile mandatului, dacă statutul nu prevede altfel.
Articolul 72. Activitatea comisiei de cenzori a societăţii
(1) Comisia de cenzori a societăţii exercită controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare a societăţii timp de un an.
(2) Controalele extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii se efectuează de comisia de cenzori:
a) din iniţiativa ei;
b) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii;
c) la hotărîrea adunării generale a acţionarilor sau decizia consiliului societăţii.
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligate să prezinte comisiei de cenzori toate documentele necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv să dea explicaţii orale şi scrise.
(4) În baza rezultatelor controlului, comisia de cenzori întocmeşte un raport care va cuprinde:
a) numele şi prenumele membrilor comisiei de cenzori care au participat la control;
b) motivele şi scopurile controlului;
c) termenele în care s-a efectuat controlul;
d) aprecierea plenitudinii şi autenticităţii datelor reflectate în documentele primare, registrele contabile şi dările de seamă ale societăţii;
e) aprecierea conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi întocmirii dărilor de seamă cu cerinţele legislaţiei;
f) informaţia despre fapte de încălcare a cerinţelor legislaţiei, statutului şi regulamentelor societăţii de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii, precum şi despre prejudiciul cauzat de aceste persoane;
g) date despre circumstanţele care au împiedicat efectuarea controlului;
h) recomandări pe marginea rezultatelor controlului;
i) anexe.
(5) Raportul se semnează de toţi membrii comisiei de cenzori a societăţii care au participat la control. Dacă cineva dintre membrii comisiei nu este de acord cu raportul acesteia, el va expune opinia sa separată care se va anexa la raport.
(6) Rapoartele comisiei de cenzori a societăţii se remit organului executiv şi consiliului societăţii, precum şi persoanelor arătate la alin.(2) lit.b). Raportul de activitate al comisiei se prezintă adunării generale a acţionarilor.
(7) Comisia de cenzori este în drept:
a) să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în cazul descoperirii unor abuzuri din partea persoanelor cu funcţii de răspundere ale societăţii;
b) să participe, cu drept de vot consultativ, la şedinţele organului executiv şi ale consiliului societăţii, la adunarea generală a acţionarilor.
(8) Împuternicirile comisiei de cenzori a societăţii pot fi delegate organizaţiei de audit în baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi contractului de audit.
Capitolul 11
PERSOANELE CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE
ALE SOCIETĂŢII ŞI RĂSPUNDEREA LOR
Articolul 73. Persoanele cu funcţii de răspundere ale PERSOANELE CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE
ALE SOCIETĂŢII ŞI RĂSPUNDEREA LOR
societăţii
(1) Persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt consideraţi membrii consiliului societăţii, organului executiv, comisiei de cenzori, comisiei de lichidare ale societăţii, precum şi alte persoane care exercită atribuţii de dispoziţie în conducerea societăţii.
(2) Drepturile şi obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere sînt stabilite de prezenta lege, de alte acte legislative, de statutul şi regulamentele societăţii, precum şi de acordurile încheiate de aceste persoane cu societatea.
(3) Persoana cu funcţii de răspundere este obligată să acţioneze în interesele societăţii şi nu este în drept să participe la capitalul şi/sau activitatea organizaţiilor aflate în concurenţă cu societatea, cu excepţia societăţilor afiliate, dacă prezenta lege, hotărîrea adunării generale a acţionarilor sau decizia consiliului societăţii nu prevede altfel. La luarea hotărîrii în cauză, asupra persoanei cu funcţii de răspundere interesate se extind prevederile art.86 alin.(6).
(4) Persoana cu funcţii de răspundere aleasă este în drept să-şi dea demisia în orice moment.
(5) Persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii nu pot fi:
a) funcţionarii publici care exercită controlul asupra activităţii societăţii, dacă actele normative nu prevăd altfel;
b) persoanele cărora, prin hotărîre a instanţei judecătoreşti, le este interzis să deţină funcţiile respective;
c) persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, infracţiuni economice sau infracţiuni împotriva proprietăţii;
d) persoanele incapabile.
(6) Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi persoanelor sale cu funcţii de răspundere, să fie fidejusor sau garant al obligaţiilor lor.
(7) Asupra relaţiilor dintre persoanele cu funcţii de răspundere şi societate legislaţia muncii se extinde în măsura în care nu este în contradicţie cu prezenta lege.
(8) Persoanele cu funcţie de răspundere şi persoanele afiliate lor nu pot primi donaţii sau servicii fără plată de la societate, de la persoanele afiliate societăţii, precum şi de la alte persoane implicate în relaţiile cu societatea, cu excepţia celor a căror valoare nu depăşeşte salariul minim stabilit de Guvern.
Articolul 74. Răspunderea persoanelor cu funcţii de
răspundere ale societăţii
(1) Persoanele cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia penală, administrativă şi cu legislaţia muncii, răspund pentru prejudiciul cauzat societăţii.
(2) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii poartă răspundere patrimonială şi altă răspundere prevăzută de actele legislative dacă ele:
a) au condus premeditat societatea la faliment;
b) au denaturat sau au ascuns premeditat informaţia despre activitatea economico-financiară a societăţii, altă informaţie pe care creditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuie să o primească în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative;
c) au difuzat informaţie neveridică sau inducătoare în eroare, au folosit alte metode care au condus la schimbarea cursului valorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia;
d) nu au convocat adunarea generală a acţionarilor, încălcînd prezenta lege sau statutul societăţii;
e) au plătit sau nu au plătit dividende sau dobînzi, alte venituri aferente obligaţiunilor, încălcînd prevederile prezentei legi, ale statutului societăţii sau ale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor;
f) au achiziţionat din mijloacele societăţii valorile mobiliare ale altor emitenţi la preţuri evident mai mari decît valoarea lor de piaţă sau au înstrăinat valorile mobiliare ale societăţii la preţuri evident mai mici decît valoarea lor de piaţă în detrimentul societăţii;
g) au folosit bunurile societăţii în interes personal fie în interesul terţilor în care aceştia sînt interesaţi material în mod direct sau indirect;
h) au încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii;
i) au încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau tranzacţiilor cu conflict de interese;
j) au admis încălcări, cu premeditare sau grave, ale altor prevederi ale prezentei legi sau altor acte legislative.
(3) În cazul luării de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii a unor decizii comune care sînt în contradicţie cu legislaţia, aceste persoane poartă în faţa societăţii răspundere patrimonială solidară în mărimea prejudiciului cauzat.
(4) Persoana cu funcţii de răspundere a societăţii este eliberată de răspundere patrimonială solidară pentru decizia consiliului societăţii sau a organului executiv colegial al societăţii dacă:
a) această persoană a votat contra luării deciziei de către organele de conducere respective; şi
b) opinia sa separată este anexată la procesul-verbal al şedinţei organului respectiv sau este consemnată în procesul-verbal.
(5) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii nu sînt eliberate de răspundere dacă au delegat altor persoane împuternicirile lor de a lua decizii.
(6) Dacă acţiunile realizate de persoanele cu funcţii de răspundere prin depăşirea împuternicirilor sînt recunoscute de societate ca fiind săvîrşite în interesul ei, răspunderea pentru aceste acţiuni trece asupra societăţii.
Titlul V
TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII
Capitolul 12
VALOAREA DE PIAŢĂ A BUNURILOR
Articolul 75. Noţiunea de valoare de piaţă a bunurilor TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII
Capitolul 12
VALOAREA DE PIAŢĂ A BUNURILOR
Valoarea de piaţă a bunurilor, inclusiv a valorilor mobiliare, este preţul la care vînzătorul şi cumpărătorul, deţinînd întreaga informaţie despre preţurile de piaţă la aceste bunuri şi nefiind obligaţi, respectiv, să le vîndă şi să le cumpere, ar fi de acord să efectueze această tranzacţie.
Articolul 76. Determinarea valorii de piaţă a bunurilor
(1) Tranzacţiile societăţii, inclusiv cele legate de reorganizarea ei, de înfiinţarea întreprinderilor afiliate, se efectuează pornindu-se de la valoarea de piaţă a bunurilor achiziţionate sau înstrăinate, dacă actele legislative nu prevăd altfel.
(2) Valoarea de piaţă a bunurilor aflate în circulaţie pe piaţa organizată se determină pornindu-se de la preţurile publicate ale acestei pieţe.
(3) Pentru determinarea valorii de piaţă a bunurilor care nu se află în circulaţie pe piaţa organizată poate fi antrenată, iar în cazurile prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor va fi antrenată o organizaţie specializată care nu este persoană afiliată a societăţii.
(5) Valoarea de piaţă a acţiunilor se determină în conformitate cu legislaţia privind piaţa valorilor mobiliare.
Capitolul 13
TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII CU VALORILE
MOBILIARE PLASATE
Articolul 77. Dispoziţii generale TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII CU VALORILE
MOBILIARE PLASATE
(1) Tranzacţiile societăţii cu valorile mobiliare plasate de societate se efectuează prin achiziţionarea, răscumpărarea, convertirea, consolidarea şi fracţionarea lor.
(2) Tranzacţiile societăţii cu valorile mobiliare plasate de ea se efectuează în conformitate cu Codul civil, prezenta lege, legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu statutul societăţii.
(3) Societatea este obligată, în termen de 15 zile calendaristice de la data efectuării oricărei tranzacţii cu valorile mobiliare plasate de ea, să comunice acest fapt Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
Articolul 78. Achiziţionarea de către societate a acţiunilor
plasate
(1) Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară.
(2) Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(3) Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;
b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.
(4) În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună.
(5) Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa.
(6) Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate.
(7) Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.
(8) Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:
1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;
2) dacă, conform ultimului bilanţ:
a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau
b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;
3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).
Articolul 79. Răscumpărarea de către societate a
acţiunilor plasate
(1) Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
(2) Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:
a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau
b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau
c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau
d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;
e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6).
(3) Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:
a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);
c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.
(5) Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(6) Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.
(7) Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e).
(8) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.
Articolul 80. Convertirea valorilor mobiliare plasate ale
societăţii
(1) Convertirea valorilor mobiliare plasate ale societăţii are ca efect excluderea din circulaţie de către societate şi anularea tuturor valorilor mobiliare ale unei clase prin schimbul lor contra valori mobiliare de altă clasă ale aceleiaşi societăţi (în cazul în care această acţiune este stipulată în hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare respective) sau contra valori mobiliare ale altei societăţi (în cazul reorganizării prin absorbţie a societăţii respective). Convertirea valorilor mobiliare plasate ale societăţii se efectuează în conformitate cu cerinţele legislaţiei cu privire la valorile mobiliare şi cu decizia de emitere a valorilor mobiliare care urmează a fi convertite.
(5) Societatea este în drept să ia hotărîre cu privire la limitarea drepturilor date de acţiunile de o clasă în care urmează a fi convertite alte valori mobiliare plasate de societate numai în modul prevăzut la art.25 alin.(11).
(7) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor legate de convertirea valorilor mobiliare, societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a modificărilor;
b) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, cu toate anexele prevăzute la art.64 alin.(3);
c) lista acţionarilor pînă şi după convertire;
d) bilanţul contabil la ultima dată de gestiune;
e) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Articolul 81. Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor
societăţii
(4) Consolidare a acţiunilor este înlocuirea lor cu un număr mai mic de acţiuni şi majorarea proporţională a valorii lor nominale (fixate), dacă aceasta a fost stabilită.
(5) Fracţionare a acţiunilor este înlocuirea lor cu un număr mai mare de acţiuni şi reducerea proporţională a valorii lor nominale (fixate), dacă aceasta a fost stabilită.
(6) Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor nu trebuie să ducă la modificarea capitalului social al societăţii.
(7) Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor se extind asupra tuturor acţiunilor de o clasă, de cîteva clase sau de toate clasele.
(8) Modificarea valorii nominale şi numărului de acţiuni plasate, legată de consolidarea sau fracţionarea acţiunilor, se va înregistra la Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi se va trece în statutul societăţii şi în registrul acţionarilor acesteia.
(10) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a modificărilor legate de consolidarea sau fracţionarea acţiunilor, societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare documentele specificate la art.80 alin.(7) lit.a)-c) şi e).
Capitolul 14
TRANZACŢIILE DE PROPORŢII
Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii TRANZACŢIILE DE PROPORŢII
(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:
a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau
b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau
c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a
unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.
(2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin.(1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin.(21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii.
(3) Dacă la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii prevăzute la alin.(1) consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(4) Dacă în tranzacţia de proporţii a societăţii există conflict de interese, decizia de încheiere a acestei tranzacţii se ia respectîndu-se prevederile prezentului articol şi ale art.86.
Articolul 84. Achiziţionarea unui important pachet de
acţiuni
(1) Un important pachet de acţiuni sînt acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni care constituie peste 25% din totalul acţiunilor cu drept de vot plasate ale societăţii şi aflate în proces de plasare.
(2) Un important pachet de acţiuni se consideră de control atunci cînd atinge limita stabilită de legislaţia antimonopolistă.
(3) Achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni se efectuează numai în cazurile ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia antimonopolistă, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu decizia de emitere suplimentară a acţiunilor.
(4) Persoana care a achiziţionat direct sau indirect, individual sau împreună cu persoanele sale afiliate un important pachet de acţiuni ale societăţii care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) este obligată, în termen de 10 zile calendaristice de la data achiziţionării lui, să publice o informaţie despre aceasta în organul de presă indicat în statutul societăţii.
(5) Persoana care a achiziţionat individual sau împreună cu persoanele sale afiliate mai mult de 50% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii este obligată să propună celorlalţi acţionari, în termen de 3 luni de la data consemnării în registrul acţionarilor a achiziţionării acţiunilor, ca aceştia să îi vîndă acţiunile cu drept de vot pe care le deţin, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(6) Oferta publică pe piaţa secundară prevăzută la alin.(5) se trimite în scris tuturor acţionarilor care posedă acţiuni cu drept de vot ale societăţii sau reprezentanţilor lor legali, sau deţinătorilor nominali de acţiuni şi/sau se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii în conformitate cu art.91 alin.(3).
(7) Oferta publică pe piaţa secundară se perfectează în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(8) Preţul acţiunilor în cazurile menţionate la alin.(7) se determină în conformitate cu legislaţia cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
(9) Termenul de valabilitate a ofertei publice pe piaţa secundară va fi de cel puţin 30 de zile şi de cel mult 60 de zile calendaristice de la data publicării.
(10) Toate cererile acţionarilor cu privire la vînzarea acţiunilor ce le aparţin în condiţiile ofertei publice pe piaţa secundară, depuse în termenul prevăzut la alin.(9), urmează să fie satisfăcute.
(11) Pînă la îndeplinirea cerinţelor menţionate la alin.(5), proprietarul a mai mult de 50% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii, împreună cu persoanele sale afiliate, are dreptul la vot la adunarea generală a acţionarilor în limita a 25% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale societăţii. Numărul total al acţiunilor cu drept de vot care aparţin persoanelor menţionate se va lua în calcul numai pentru stabilirea cvorumului la ţinerea adunării generale a acţionarilor.
(12) Alte cerinţe faţă de achiziţionarea unui important pachet de acţiuni sînt prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi de decizia de emitere a acţiunilor.
Capitolul 15
CONFLICTUL DE INTERESE
Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict deCONFLICTUL DE INTERESE
interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii.
(11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.
(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii;
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f).
(3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin.(3) şi alin.(4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate
a tranzacţiei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76.
(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.
(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.
(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.
(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri.
(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.
Titlul VI
EVIDENŢA, DĂRILE DE SEAMĂ,
CONTROLUL ŞI DEZVĂLUIREA INFORMAŢIEI
Capitolul 16
EVIDENŢA ŞI DĂRILE DE SEAMĂ
Articolul 87. Evidenţa contabilă şi dările de seamă EVIDENŢA, DĂRILE DE SEAMĂ,
CONTROLUL ŞI DEZVĂLUIREA INFORMAŢIEI
Capitolul 16
EVIDENŢA ŞI DĂRILE DE SEAMĂ
(1) Societatea ţine evidenţa contabilă şi întocmeşte dări de seamă financiare, statistice şi de specialitate în condiţiile legislaţiei şi regulamentelor societăţii.
(2) Darea de seamă financiară anuală a societăţii va fi verificată şi confirmată prin raportul comisiei de cenzori a societăţii, iar în cazul prevăzut la art.89 alin.(1), şi prin raportul organizaţiei de audit, nu mai tîrziu de termenul stabilit de legislaţia contabilităţii pentru prezentarea acestei dări de seamă organelor financiare raionale (municipale).
(3) Consiliul societăţii şi adunarea generală anuală a acţionarilor nu sînt în drept să aprobe dările de seamă anuale ale organului executiv şi ale consiliului societăţii dacă aceste dări de seamă sînt prezentate fără darea de seamă financiară anuală a societăţii şi rapoartele prevăzute la alin.(2).
(4) Societatea este obligată să asigure păstrarea documentaţiei sale de evidenţă şi a dărilor de seamă în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.
(5) Societatea şi persoanele ei cu funcţii de răspundere răspund, în conformitate cu legislaţia, pentru:
a) neglijenţa în ţinerea evidenţei contabile şi în întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice şi de specialitate precum şi includerea în acestea a datelor neautentice sau eronate;
b) nepăstrarea sau prezentarea cu întîrziere a acestor dări de seamă creditorilor, acţionarilor societăţii şi autorităţilor publice stabilite de legislaţie; precum şi
c) publicarea informaţiei neveridice despre activitatea societăţii sau eschivarea de la publicarea informaţiei prevăzute de prezenta lege.
Articolul 88. Date despre persoanele afiliate
(1) Persoanele afiliate ale societăţii vor înştiinţa societatea în scris despre acţiunile societăţii care le aparţin, indicînd clasa şi numărul lor, în termen de 10 zile de la achiziţionare.
(2) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor prevăzute la alin.(1), persoanele afiliate ale societăţii răspund în conformitate cu legislaţia.
Capitolul 17
CONTROLUL EXTERN
Articolul 89. Auditul CONTROLUL EXTERN
(1) Societatea care corespunde unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) este supusă controlului de audit obligatoriu, al cărui obiect este exerciţiul economico-financiar.
(2) Controlul de audit extraordinar se efectuează:
a) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. În acest caz, serviciile de audit sînt plătite de aceşti acţionari, dacă hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevede altfel;
c) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
(3) Organizaţia de audit efectuează controlul documentaţiei de evidenţă şi dărilor de seamă ale societăţii în conformitate cu legislaţia cu privire la activitatea de audit şi cu contractul de audit şi, în baza rezultatelor lui, întocmeşte un act de control şi un raport.
(4) Organizaţia de audit este în drept, în temeiul contractului de audit, să ceară documentele privind activitatea societăţii aflate la registratorul societăţii şi la organizaţia gestionară a acesteia şi necesare pentru controlul acestei activităţi.
(5) Organizaţia de audit a societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a registratorului societăţii şi a organizaţiei gestionare a acesteia.
(6) Organizaţia de audit a societăţii nu este în drept să încheie cu societatea alte contracte, în afară de contractul de audit.
Articolul 90. Controlul de stat asupra activităţii societăţii
(1) Controlul asupra activităţii societăţii este exercitat de organele de stat abilitate, în modul prevăzut de legislaţie.
(2) Efectuarea controlului nu trebuie să afecteze regimul normal de activitate al societăţii.
(3) Principalele prevederi ale actelor de control şi ale deciziilor organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii vor fi aduse la cunoştinţa adunării generale a acţionarilor.
Capitolul 18
DEZVĂLUIREA INFORMAŢIEI
Articolul 91. Publicarea informaţiei despre activitatea DEZVĂLUIREA INFORMAŢIEI
societăţii
(1) Societăţile care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2) vor publica dări de seamă în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(2) Filialele societăţilor înregistrate în alte ţări sînt obligate să dezvăluie informaţia privind numărul înregistrării de stat şi ţara unde ele au fost înregistrate.
(3) Organul de presă în care se publică dările de seamă şi informaţia arătate la alin.(1) şi (2), precum şi altă informaţie, prevăzută de prezenta lege, despre activitatea societăţilor care corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2), trebuie să fie indicat în statutul societăţii şi difuzat pe întreg teritoriul ţării.
Articolul 92. Accesul deţinătorilor de obligaţiuni şi
acţionarilor la documentaţia societăţii
(1) Societatea este obligată să prezinte deţinătorilor de obligaţiuni şi acţionarilor pentru iniţiere următoarele documente:
a) contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii), statutul societăţii şi toate modificările şi completările operate în ele;
b) certificatul de înregistrare de stat a societăţii;
c) regulamentele societăţii, toate modificările şi completările operate în ele;
d) contractele cu registratorul, cu organizaţia gestionară şi cu organizaţia de audit ale societăţii;
e) procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi buletinele de vot;
f) procesele-verbale ale şedinţelor consiliului societăţii;
g) lista membrilor consiliului societăţii, membrilor organului executiv şi a celorlalte persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii;
h) lista persoanelor interesate, indicîndu-se datele prevăzute la art.85 alin.(2);
i) prospectele ofertelor publice de valori mobiliare ale societăţii, toate modificările şi completările operate în ele, precum şi dările de seamă cu privire la totalurile emiterii valorilor mobiliare;
j) datele despre volumele lunare şi preţurile medii ale tranzacţiilor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii;
k) dările de seamă financiare, statistice şi de specialitate;
l) rapoartele comisiei de cenzori, actele de control şi rapoartele organizaţiei de audit, actele de control şi hotărîrile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii;
m) dările de seamă anuale ale consiliului societăţii şi ale comisiei de cenzori a societăţii;
n) corespondenţa cu acţionarii;
o) alte documente prevăzute de statutul sau de regulamentele societăţii.
(2) Societatea asigură păstrarea, în decurs de 3 ani, a documentelor prevăzute în alin.(1) la sediul societăţii sau în alt loc indicat în statutul societăţii, precum şi accesul deţinătorilor de obligaţiuni şi acţionarilor societăţii la aceste documente.
(3) La cererea oricărui deţinător de obligaţiuni sau acţionar, societatea îi va prezenta, contra plată, extrase şi copii de pe documentele menţionate la alin.(1) şi de pe alte documente prevăzute de statutul şi de regulamentele societăţii, cu excepţia documentelor ce constituie obiectul unui secret de stat sau comercial. Cuantumul plăţii se stabileşte de societate şi nu poate depăşi volumul cheltuielilor pentru prezentarea extraselor, scoaterea copiilor de pe documente şi pentru expedierea lor.
Titlul VII
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII.
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Capitolul 19
REORGANIZAREA SOCIETĂŢII
Articolul 93. Dispoziţii generale ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII.
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Capitolul 19
REORGANIZAREA SOCIETĂŢII
(1) Reorganizarea societăţii se efectuează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în conformitate cu Codul civil, cu prezenta lege, cu legislaţia antimonopol şi cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare.
(2) În cazurile prevăzute de legislaţia antimonopol şi de altă legislaţie, reorganizarea societăţii poate fi efectuată numai cu acordul organului de stat abilitat.
(3) Hotărîrea privind reorganizarea unei sau mai multor societăţi se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor fiecărei societăţi în parte;
b) instanţa de judecată în cazurile prevăzute de lege;
c) organul abilitat, în cazul aplicării Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001.
(4) Hotărîrea privind reorganizarea societăţii va prevedea termenele de reorganizare, modul de determinare a proporţiilor şi mărimii cotelor fondatorilor (acţionarilor) în capitalul social al societăţilor antrenate în reorganizare.
(5) Reorganizarea societăţii se efectuează pornindu-se de la valoarea de piaţă a activelor societăţii. Organul executiv al fiecăreia dintre societăţile implicate în reorganizare va întocmi un raport scris, detaliat, prin care se va explica proiectul reorganizării şi se va preciza temeiul juridic şi economic al propunerii, în special coraportul de schimb al acţiunilor.
(6) În termen de 15 zile de la data luării hotărîrii privind reorganizarea, societatea va înştiinţa în scris creditorii săi despre acest fapt şi va publica o comunicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în două ediţii consecutive.
(7) Creditorul este în drept a cere societăţii să întreprindă măsurile prevăzute la art.45 alin.(4) în termen de 2 luni de la data publicării înştiinţării despre reorganizarea societăţii.
(8) În cazul lipsei cerinţelor creditorilor faţă de societate, hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după 2 luni de la data publicării. În cazul existenţei cerinţelor menţionate la art.45 alin.(4), hotărîrea de reducere a capitalului social intră în vigoare după satisfacerea acestora.
(9) Pentru înregistrarea societăţii apărute în procesul reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare se depun documentele prevăzute de legislaţie şi autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În cazul depistării unor devieri de la legislaţie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept să refuze eliberarea autorizaţiei privind reorganizarea societăţii.
(10) Hotărîrea privind reorganizarea societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare spre autorizare în termen de pînă la 6 luni de la data adoptării. În cazul nerespectării termenului indicat, hotărîrea de reorganizare îşi pierde valabilitatea.
Articolul 94. Fuziunea societăţilor
(1) Fuziunea societăţilor se realizează prin contopire sau absorbţie. Fuziunea societăţilor se efectuează prin consolidarea bilanţurilor lor, cu convertirea, după caz, a valorilor mobiliare ale societăţilor şi/sau a altor participaţiuni ale societăţilor antrenate în fuziune în valori mobiliare ale societăţii care va continua să funcţioneze după reorganizare sau ale societăţii nou-apărute.
(2) Contopirea are ca efect încetarea existenţei societăţilor ce se reorganizează şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la societatea ce se înfiinţează.
(3) Absorbţia are ca efect încetarea existenţei societăţilor absorbite în urma reorganizării şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică absorbantă.
(4) Contopirea şi absorbţia se efectuează în temeiul contractului de fuziune, aprobat de adunarea generală a acţionarilor fiecărei societăţi participante la reorganizare. În cazul în care societăţile implicate în procesul de reorganizare prin fuziune au plasat acţiuni de mai multe clase, decizia de reorganizare va fi adoptată de deţinătorii de acţiuni de fiecare clasă în parte, ale căror drepturi au fost afectate. Drepturile acţionarilor reprezentaţi de acţiuni de fiecare clasă nu pot fi modificate ca urmare a reorganizării, dacă decizia acestora nu prevede altfel.
(5) Contractul de fuziune va prevedea clauzele stabilite în Codul civil şi modul de determinare, după caz, a proporţiilor convertirii valorilor mobiliare. La contractul de fuziune se vor anexa proiectele actului de constituire al societăţii ce urmează a fi înfiinţată, actele de predare-primire şi bilanţul consolidat.
(6) La fuziunea societăţilor, capitalul social al societăţii nou-create (absorbante) nu poate depăşi mărimea totală (sumară) a activelor nete ale societăţilor participante la fuziune. Participaţiunea fondatorilor (acţionarilor, asociaţilor) în capitalul social al societăţii nou-create va fi proporţională cu valoarea participaţiunii deţinute de ei anterior, în raport cu activele nete ale societăţilor participante la contopire. Proporţiile convertirii (schimbului) acţiunilor aflate în circulaţie (părţilor sociale) ale societăţilor absorbite în acţiuni ale emisiunii suplimentare a societăţii absorbante se stabilesc pornindu-se de la valoarea de piaţă a activelor nete ce revin la o acţiune a societăţilor antrenate în reorganizare.
(7) Pentru înregistrarea societăţii înfiinţate în urma contopirii în afară de documentele prevăzute de legislaţia cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, se depun procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor participante la contopire, actul de predare-primire şi bilanţul consolidat.
(8) Reorganizarea societăţii prin fuziune se consideră finalizată:
a) în cazul contopirii, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societăţile participante la contopire, din Registrul de stat al valorilor mobiliare, şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorii acestor societăţi;
b) în cazul absorbţiei, din momentul înscrierii în registrul deţinătorilor de valori mobiliare şi/sau în actele de constituire ale societăţii absorbante a deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii absorbite, radierii valorilor mobiliare, plasate de societăţile absorbite din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare de către registratorii societăţilor absorbite.
Articolul 95. Dezmembrarea societăţii
(1) Dezmembrarea societăţii se realizează prin divizare sau separare.
(2) Divizarea societăţii are ca efect încetarea existenţei acesteia şi trecerea drepturilor şi obligaţiilor ei la două sau mai multe societăţi ce se înfiinţează.
(3) Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care va continua să funcţioneze după reorganizare, şi transmiterea ei către una sau mai multe societăţi existente sau ce se înfiinţează.
(4) Dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei:
a) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin divizare;
b) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare.
(5) Înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării.
(6) Proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art.80 din Codul civil. La proiectul dezmembrării, după caz, se anexează proiectele actelor de constituire ale societăţii care va fi înfiinţată în urma reorganizării.
(7) Cota valorică a fondatorilor în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii înfiinţate în urma dezmembrării sau ale societăţii existente, căreia se transmite o parte din patrimoniu, va fi proporţională cu cota valorică deţinută de aceştia în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii ce se reorganizează.
(8) Societatea din care s-a separat una sau cîteva societăţi este obligată să-şi modifice statutul şi să hotărască asupra acţiunilor de tezaur ce vor apărea în urma reorganizării.
(9) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind reducerea capitalului social de către societatea ce se reorganizează prin separare intră în vigoare în termenele prevăzute la art.45. Reducerea capitalului social se va efectua prin anularea acţiunilor de tezaur.
(10) Reducerea capitalului social se va înregistra în actele de constituire ale societăţii, ce se reorganizează, după înregistrarea de stat a societăţilor înfiinţate în urma reorganizării şi/sau modificării actelor de constituire ale societăţii existente, care primeşte o parte din patrimoniu, şi după înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a reducerii capitalului social prin anularea acţiunilor de tezaur.
(11) Pentru înregistrarea societăţilor înfiinţate prin divizare, separare şi/sau a modificării actelor de constituire ale societăţii existente căreia se transmite o parte din patrimoniul societăţii reorganizate, în afară de documentele prevăzute de Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, se depun hotărîrea adunării generale a acţionarilor, proiectul dezmembrării, actul de predare-primire şi bilanţul de repartiţie a societăţii ce se reorganizează, precum şi autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
(12) Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:
a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate, din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate;
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate.
Articolul 96. Transformarea societăţii
(1) Societatea este în drept să se transforme în societate comercială cu o altă formă juridică de organizare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) Transformarea societăţii se face în baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor. Această hotărîre va conţine datele prevăzute la art.33 alin.(2) şi va stabili modul de transformare a drepturilor acţionarilor în drepturile asociaţilor societăţii comerciale sau cooperativei de producţie care se înfiinţează.
(3) Mărimea cotei fiecărui asociat în capitalul propriu al societăţii comerciale care se înfiinţează nu poate fi redusă în comparaţie cu mărimea cotei acţionarului în capitalul social al societăţii care se transformă.
(4) La societatea transformată trec toate drepturile şi obligaţiile societăţii reorganizate în conformitate cu actul de transfer şi cu bilanţul societăţii transformate.
Capitolul 20
DIZOLVAREA SOCIETĂŢII
Articolul 97. Dispoziţii generale DIZOLVAREA SOCIETĂŢII
(1) Societatea poate fi dizolvată numai prin hotărîre a adunării generale a acţionarilor sau a instanţei judecătoreşti.
(2) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor cu privire la dizolvarea societăţii poate fi luată în temeiurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(3) Hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la dizolvarea societăţii poate fi adoptată în temeiurile prevăzute de Codul civil sau de prezenta lege, sau de alte acte legislative.
(4) Tranzacţiile cu valorile mobiliare ale societăţii se suspendă la data anunţării hotărîrii privind dizolvarea acesteia.
(5) Hotărîrea privind dizolvarea societăţii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la adoptare.
(6) Dacă adunarea generală a acţionarilor a luat hotărîrea privind dizolvarea societăţii pînă la încheierea de către aceasta a primei tranzacţii cu alte persoane, dizolvarea societăţii poate avea loc fără publicarea hotărîrii în cauză. În cazul acesta, acţionarilor li se restituie aporturile efectuate de ei după scăderea cheltuielilor legate de constituirea şi înregistrarea societăţii.
(7) Lichidarea societăţii se efectuează de o comisie de lichidare sau de lichidator, la care trec toate împuternicirile de conducere a activităţii curente a societăţii.
(8) Dacă peste 30% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aparţin Republicii Moldova sau unei unităţi administrativ-teritoriale, în componenţa comisiei de lichidare va fi inclus reprezentantul lor.
Nerespectarea acestei condiţii atrage nulitatea deciziilor luate de comisia de lichidare.
(9) Comisia de lichidare sau lichidatorul, după achitarea cu creditorii societăţii, întocmeşte bilanţul de lichidare care se aprobă de adunarea generală a acţionarilor.
Articolul 98. Distribuirea bunurilor între acţionari la
lichidarea societăţii
(1) La lichidarea societăţii, bunurile rămase după achitarea cu creditorii se distribuie de către comisia de lichidare sau de către lichidator între acţionari în următoarea ordine:
a) în primul rînd, se achită plăţile pe acţiunile ce urmează a fi răscumpărate în conformitate cu art.79;
b) în al doilea rînd, se plătesc dividendele pe acţiunile preferenţiale anunţate, dar neplătite şi valoarea de lichidare a acestor acţiuni;
c) în al treilea rînd, se achită plăţile pe acţiunile ordinare.
(2) Plăţile cuvenite rîndului următor se efectuează după achitarea tuturor plăţilor cuvenite rîndului precedent.
(3) Dacă bunurile rămase după lichidarea societăţii nu sînt suficiente pentru achitarea tuturor plăţilor cuvenite primului sau celui de-al doilea rînd, aceste plăţi se achită în limitele primului sau celui de-al doilea rînd în conformitate cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni arătate la alin.(1) lit.a) şi lit.b).
Articolul 981. Dizolvarea forţată a societăţii
(1) Societatea poate fi supusă dizolvării forţate la hotărîrea instanţei de judecată, în baza cererii acţionarilor şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în cazurile în care:
a) nu a format registrul acţionarilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei;
b) nu a asigurat mărimea minimă obligatorie a capitalului social sau nu a adoptat hotărîrea de reorganizare sau dizolvare.
(2) Instanţa de judecată desemnează un administrator fiduciar al dizolvării forţate a societăţii.
(3) Societăţile supuse dizolvării forţate vor fi scutite de plată pentru publicarea avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi de taxe pentru excluderea din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor şi din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
(4) La data pronunţării hotărîrii instanţei de judecată privind iniţierea dizolvării forţate a societăţii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare va radia valorile ei mobiliare din Registrul de stat al valorilor mobiliare.
Capitolul 21
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 99. Particularităţile aplicării prezentei legi DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
societăţilor agricole
(2) Capitalul social al societăţii agricole poate fi constituit din valoarea aporturilor prevăzute la art.41 alin.(2) şi/sau din cotele în expresie valorică ale patrimoniului, calculate şi perfectate în conformitate cu legislaţia.
(3) Proprietarul terenului (cotei de pămînt echivalent) este în drept să transmită societăţii acest teren (cotă) în condiţii de arendă sau cu drept de folosinţă, depus cu titlu de aport la capitalul social al societăţii.
(4) Condiţiile, modul şi termenele de transmitere societăţii în arendă a terenurilor (cotelor de pămînt echivalent) se stabilesc în contractul de arendă, iar în cazul depunerii dreptului de folosinţă a acestor terenuri (cote) cu titlu de aport la capitalul social, în documentele de constituire ale societăţii.
(5) Dacă, cu 3 luni înainte de expirarea termenului stabilit în contractul de arendă sau în statutul societăţii, proprietarul terenului (cotei de pămînt echivalent) nu şi-a declarat intenţia de a modifica clauzele contractului sau de a-l rezilia ori modifica sau de a stinge dreptul de folosinţă a acestui teren (cotă), contractul de arendă sau dreptul de folosinţă se consideră prelungit pe termenul stabilit mai înainte.
(6) În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a terenului (cotei de pămînt echivalent), societatea este obligată să acorde suplimentar proprietarului de teren (cotă) acţiuni a căror valoare va fi echivalentă cu evaluarea în bani a acestui drept.
(7) În cazul refuzului proprietarului de teren (de cotă de pămînt echivalent) de a prelungi contractul de arendă sau dreptul de folosinţă a acestui teren (cotei), retragerea terenului (cotei) se efectuează în modul prevăzut de legislaţia funciară şi de altă legislaţie.
Articolul 100. Particularităţile aplicării prezentei legi
societăţilor înfiinţate în procesul privatizării
şi băncilor
(1) Societăţile înfiinţate în procesul privatizării patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale pînă la încheierea privatizării acestui patrimoniu nu au dreptul să emită acţiuni fără valoare nominală.
(2) În conformitate cu hotărîrea adunării generale a acţionarilor, luată după încheierea procesului de privatizare a patrimoniului societăţilor menţionate la alin.(1), acţiunile cu valoare nominală pot fi convertite în acţiuni fără valoare nominală.
(3) Asupra băncilor înfiinţate sub formă de societăţi de tip închis dispoziţiile art.2 alin.(6) nu se extind pînă la data de 1 ianuarie 2001.
Articolul 101. Intrarea în vigoare a prezentei legi
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, actele juridice în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova, pînă la punerea lor în concordanţă cu prezenta lege, se aplică în măsura în care nu sînt în contradicţie cu prezenta lege.
(3) Statutele societăţilor, înregistrate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, urmează a fi puse în concordanţă cu ea pînă la 1 iunie 1998. Pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor făcute în legătură cu aceasta în statutele societăţilor menţionate, plata nu se percepe.
(4) Statutele societăţilor care, pînă la 1 iunie 1998, nu vor fi puse în concordanţă cu prezenta lege se vor considera nevalabile şi orice acţionar al societăţii sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept să se adreseze instanţei judecătoreşti cu o cerere de a constrînge societatea să facă modificările şi completările respective în statut.
(5) Guvernul, pînă la 1 octombrie 1997:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru punerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
b) va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va adopta acte normative care ar asigura realizarea prezentei legi, inclusiv:
regulamentul cu privire la modul de determinare a valorii activelor nete (capitalului propriu) ale societăţilor comerciale;
regulamentul cu privire la modul de pregătire şi ţinere a adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor deschise.
(6) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.847-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la societăţile pe acţiuni.
PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN
Nr. 1134-XIII. Chişinău, 2 aprilie 1997.