ID intern unic: 338454
Версия на русском
Republica Moldova
din 19.07.2010
cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în
contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor),
oraşelor
contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor),
oraşelor
Întru executarea art.11, alineatul (2) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007,
II. Se abrogă:
2.1. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate, din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.137 din 25 noiembrie 1998.
2.2. Ordinele privind aprobarea modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate, din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.137 din 25 noiembrie 1998:
Nr. 117 din 20 decembrie 2001;
Nr. 4 din 9 ianuarie 2002;
Nr. 45 din 16 iulie 2003;
Nr. 45 din 27 iulie 2004;
Nr. 59 din 11 octombrie 2004;
Nr. 83 din 16 decembrie 2004;
Nr. 95 din 31 decembrie 2004;
Nr. 33 din 30 martie 2005;
Nr. 29 din 2 martie 2006;
Nr. 14 din 7 februarie 2007;
Nr. 27 din 12 martie 2007;
Nr. 72 din 26 iulie 2007;
Nr. 35 din 21 martie 2008;
Nr. 100 din 25 noiembrie 2008.
III. Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
MINISTRUL FINANŢELOR Veaceslav NEGRUŢA
Nr. 94. Chişinău, 19 iulie 2010.
2. Evidenţa contabilă a executării bugetului, devizelor de cheltuieli bugetare şi speciale se ţine la bilanţă unică.
3. Contabilităţile centralizate se conduc în activitatea lor de Legea contabilităţii nr. 113-XVI, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2007.
4. În condiţiile centralizării evidenţei, conducătorii instituţiilor deservite, investiţi cu dreptul de ordonator de alocaţii, sînt autorizaţi să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor, prestării serviciilor, precum şi contracte de muncă pentru executarea unor lucrări, vizate în mod obligatoriu de către contabilul-şef al contabilităţii centralizate; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesităţile gospodăreşti şi alte necesităţi şi să permită acordarea de avansuri colaboratorilor lor; să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor prevăzute în deviz; să gestioneze, în conformitate cu normele stabilite, consumul materialelor, produselor alimentare şi altor valori materiale pentru necesităţile instituţiei; să aprobe deconturile de avans ale titularilor de avans, actele de inventariere, actele de casare a mijloacelor fixe şi altor valori materiale învechite şi inutilizabile, în conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluţioneze alte chestiuni privind activitatea economico-financiară a instituţiilor.
Contabilitatea centralizată prezintă conducătorilor instituţiilor pe care le deservesc informaţii privind executarea devizelor de cheltuieli în termenele stabilite de contabilul-şef al contabilităţii centralizate de comun acord cu conducătorii acestor instituţii.
5. Evidenţa contabilă trebuie să asigure un control sistematic asupra desfăşurării executării devizelor de cheltuieli, stării decontărilor, asupra înregistrării resurselor băneşti şi valorilor materiale.
Primarul şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate dirijează organizarea evidenţei contabile şi controlul asupra încasării veniturilor, executării devizelor de cheltuieli ale instituţiilor întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului şi asupra întocmirii dărilor de seamă privind executarea bugetului.
Contabilul-şef nu este responsabil direct de resursele băneşti şi valorile materiale. Se interzice să primească nemijlocit, în baza cecurilor şi altor documente, mijloace băneşti şi valori de mărfuri şi materiale pentru instituţie.
Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare şi perfectare documente pentru operaţii ce contravin legislaţiei şi modului stabilit de recepţionare, păstrare şi consum al mijloacelor băneşti, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori. În cazurile în care i-au parvenit de la primar dispoziţii ce contravin legislaţiei în vigoare, contabilului-şef se sesizează în scris primarul asupra caracterului nelegitim al dispoziţiei sale, fără a o executa. Dacă primarul repetă dispoziţia, contabilul-şef o execută, comunicînd despre aceasta organul financiar superior, care şi soluţionează divergenţele dintre contabilul-şef şi primar.
6. Contabilul-şef stabileşte atribuţiile de serviciu ale lucrătorilor contabilităţii astfel, încît fiecare lucrător să-şi cunoască obligaţiile şi să poartă răspundere pentru îndeplinirea lor, totodată, elaborează graficul de prezentare a tuturor documentelor necesare pentru evidenţa contabilă şi control, care sînt aprobate de către primar. Extrasele din grafic se transmit conducătorilor instituţiilor deservite şi persoanelor responsabile pentru bunurile materiale.
Cerinţele contabilului-şef la capitolul perfectării şi reprezentării în contabilităţile a documentelor şi informaţiilor necesare sînt obligatorii pentru toţi lucrătorii contabilităţii şi instituţiile deservite.
7. Atribuţiile contabilităţilor centralizate sînt următoarele:
- asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în conformitate cu prezenta instrucţiune şi unele indicaţii;
- elaborarea calculelor de deviz pentru proiectul bugetului satului (comunei), oraşului;
- elaborarea, în comun cu conducătorii instituţiilor deservite, a proiectelor de deviz şi a calculelor de deviz şi examinarea lor împreună cu primarul;
- evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a executării devizelor de cheltuieli ale mijloacelor bugetare şi ale celor speciale, în conformitate cu normele expuse în prezenta instrucţiune;
- evidenţa modificărilor operate în buget şi devizele instituţiilor, în conformitate cu deciziile sesiunilor şi ale comitetelor executive;
- calcularea şi achitarea, în termenele stabilite, a salariilor angajaţilor instituţiilor deservite şi primăriei;
- controlul asupra încasării depline şi oportune a veniturilor prevăzute în buget, precum şi asupra utilizării corecte şi rentabile a mijloacelor în conformitate cu alocaţiile preconizate în buget, ţinîndu-se cont de modificările operate în modul stabilit, şi asupra îndeplinirii planului conform reţelelor, statelor de personal şi contingentelor;
- efectuarea decontărilor, ce apar în procesul executării devizului de cheltuieli, cu bugetul de nivel superior pentru împrumuturile şi pentru mijloacele primite şi transmise, cu băncile comerciale pentru creditele contractate, precum şi cu organizaţii, instituţii şi unele persoane;
- asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti, controlul asupra integrităţii şi utilizării corecte a fondurilor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, materialelor, produselor alimentare şi altor valori materiale, ce aparţin instituţiilor şi nemijlocit primăriei;
- instruirea persoanelor responsabile de valori materiale în chestiunile privind evidenţa şi integritatea valorilor, de a căror păstrare sînt responsabili;
- controlul asupra corectitudinii perfectării documentelor şi a caracterului legitim al operaţiei efectuate;
- participarea la efectuarea inventarierii valorilor materiale, mijloacelor băneşti, decontărilor şi altor posturi de bilanţ;
- întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite, a dărilor de seamă contabile şi statistice;
- păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, rapoartelor, devizelor de cheltuieli şi a calculelor de deviz, precum şi predarea lor la arhivă în modul stabilit.
8. În contabilităţile centralizate, documentele contabile cu privire la executarea devizelor de cheltuieli bugetare, devizelor de cheltuieli ale mijloacelor bugetare şi speciale sînt semnate de către primar şi contabilul-şef. În cazurile în care conducătorii instituţiilor deservite sînt investiţi cu dreptul de ordonator de alocaţii, documentele, care servesc drept temei despre eliberarea banilor, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori, sînt semnate de către conducătorii instituţiilor şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate.
Documentele băneşti (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinile de plată etc.), chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF, statele de retribuţii (listele de decontare şi de plată) etc., precum şi procurile pentru primirea valorilor materiale se semnează de către primar şi contabilul-şef sau adjunctul lui.
Chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF sînt valabile doar semnate de contabilul-şef sau de adjunctul lui şi de casier.
9. Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare reflectate în modul cuvenit. Documentele primare pot fi unice, destinate perfectării unor operaţii economice separate, sau grupate, destinate perfectării, într-o anumită perioadă de timp, a unui şir de operaţii economice omogene. Documentele primare trebuie întocmite la momentul oportun, de regulă, cînd se efectuează operaţia, şi să conţină date veridice.
Pentru ca documentele primare să fie valide, ele trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea documentului(formularului), simbolul formularului, data întocmirii, conţinutul operaţiei economice, indicii în expresie cantitativă şi valorică; funcţiile persoanelor responsabile de efectuarea operaţiunii economice şi de perfectarea ei corectă; semnăturile personale şi descifrarea lor.
În caz de necesitate, în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului, denumirea şi adresarea primăriei sau instituţiei, temeiul pentru efectuarea operaţiei economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul operaţiunilor economice documentate.
În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primirea acestor valori, iar în documentele privind executarea lucrărilor – confirmarea recepţionării de către persoanele respective.
10. Înscrierile în documentele primare se fac cu cerneală sau cu pix, la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
În documentele primare – atît în text, cît şi în datele cifrice – nu se admit radieri şi corectări nestipulate. Greşelile din documentele primare se corectează anulîndu-se textul sau suma incorectă şi scriind deasupra textul sau suma corectă. Anularea se face trăgînd o linie subţire în aşa fel, ca să se poată citi ce a fost scris mai înainte. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin menţiunea: “Corectat” şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentele, indicîndu-se data cînd a fost corectat. În documentele bancare şi cele de casă corectările nu se admit.
11. Documentele care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidenţă trebuie să fie prezentate în contabilitate în termenele stabilite în grafic.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepţionare şi de consum al valorilor de mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f. nr. 442, întocmit în două exemplare. După ce s-a verificat, în prezenţa responsabilului de valorile de materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile materiale, al II-lea exemplar rămînînd în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un contract în scris privind responsabilitatea materială individuală deplină.
Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse controlului, atît din punct de vedere al formei (prezenţa tuturor elementelor şi semnăturilor), cît şi al conţinutului (caracterul legitim al operaţiilor, legătura logică dintre diferiţi indicatori).
Persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente, sînt responsabile de veridicitatea datelor ce se conţin în documente, precum şi de perfectarea corectă şi oportună a documentelor primare.
Toate documentele anexate la chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF şi ordinile de plată, precum şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului, urmează a fi confirmate în mod obligatoriu prin aplicarea ştampilei sau prin inscripţia “Primit” sau “Plătit”, indicîndu-se data, luna, anul.
12. Documentele, verificate şi luate la evidenţă, se sistematizează după data efectuării operaţiei (în ordine cronologică) şi se perfectează ca note de contabilitate – borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante:
- nota de contabilitate nr.1 – borderou cumulativ privind operaţiile de casă f. nr. 381;
- nota de contabilitate nr.2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile curente f. nr. 381;
- nota de contabilitate nr.4 – borderou cumulativ privind decontările prin cecuri din carnetele cu valoare limitată f. nr. 323;
- nota de contabilitate nr.5 – borderou centralizator privind statele de retribuţie a muncii f. nr. 405;
- nota de contabilitate nr.5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu f. nr. 405;
- nota de contabilitate nr.6 – borderou cumulativ privind decontările cu diverse instituţii şi organizaţii f. nr. 408;
- nota de contabilitate nr.7 – borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăţi planificate f. nr. 408;
- nota de contabilitate nr.8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans f. nr. 386;
- nota de contabilitate nr.9 – borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi circulaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f. nr. 438;
- nota de contabilitate nr.11 – borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f. nr. 398;
- nota de contabilitate nr.12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f. nr. 411;
- nota de contabilitate nr.13 – borderou cumulativ centralizator privind consumul de materiale f. nr. 411;
- nota de contabilitate nr.15 – borderou de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f. nr. 406;
- nota de contabilitate nr.16 – borderou cumulativ privind evidenţa bunurilor materiale primite cu titlu gratuit f. nr. 400.
Înscrierile în borderourile cumulative se efectuează zilnic, pe măsura derulării operaţiilor. Note de contabilitate 1-16 se întocmesc la sfîrşitul lunii, după calcularea totalurilor în borderourile cumulative.
Pentru celelalte operaţii şi operaţiile “Storno” se întocmesc note de contabilitate destincte f. nr. 274, care se numerotează, începînd cu numărul 17, pe fiecare lună separat.
În contabilităţile centralizate, unde volumul operaţiilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, corespondenţa conturilor se indică în notele de contabilitate f. nr. 274 separat sau pe imprimatul ştampilei, aplicate nemijlocit pe documentele primare, atribuindu-li-se numerele corespunzătoare indicate mai sus. Ştampila trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi nota de contabilitate f. nr. 274.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiilor, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în baza unui grup de documente similare. Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul operaţiei privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva subconturi, sau invers, privind creditul unui subcont şi debitul cîtorva subconturi.
Notele de contabilitate sînt semnate de către executant, conducătorul grupei de evidenţă şi contabilul-şef sau adjunctul lui.
13. Toate notele de contabilitate se înregistrează în “Cartea mare” f. nr. 308. Evidenţa în “Cartea mare” se ţine pe subconturi.
“Cartea mare” se deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul întocmirii notelor de contabilitate – borderourilor cumulative – o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica “Suma din notă”, iar ulterior la debitul şi creditul subconturilor respective. Suma operaţiilor lunare în toate subconturile, atît la debit, cît şi la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica “Suma din notă”.
În rîndul al doilea, după operaţiile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
14. Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă (cărţi, fişe, borderouri cumulative). Formularele registrelor de evidenţă privind executarea bugetului: registrele
f. nr. 16 şi 309p, precum şi notele de contabilitate – borderouri cumulative – sînt prezentate în anexa nr. 2. Formularele altor registre sînt expuse în albumul de formulare ale documentaţiei contabile pentru instituţiile şi organizaţiile finanţate din buget.
Ordinea efectuării înscrierilor în ele este expusă în capitolele respective ale prezentei Instrucţiuni.
15. În scriptele contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a cărţii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: “În prezenta carte au fost numerotate în total __________________ pagini (foi)”.
Registrul de casă f. nr. 440, registrul de evidenţă a carnetelor de muncă şi a foilor intercalate pentru ele f. nr. 449, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de foi în f. nr. 440 – certificate prin semnăturile primarului şi contabilului-şef al contabilităţii centralizate, în f. nr. 449 – prin semnătura primarului.
Pe fiecare registru se indică denumirea primăriei şi anul pentru care a fost deschis registrul. Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrşitul anului evidenţa în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi necompletate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiilor anului următor. În asemenea caz, registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.
Fişele (cu excepţia fişelor pentru mijloacele fixe) se înregistrează în borderoul fişelor f.nr. 279, care se ţine pentru fiecare cont aparte. Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f. MF-10.
Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate pe responsabilii de bunuri materiale şi pe instituţiile deservite.
Fişele de evidenţă a materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi cărţile f. nr. 296 şi listele de verificare, se predau în arhivă, fiind cusute împreună cu borderoul de fişe, registrele şi alte documente contabile – în fiecare an sau odată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în arhivă fişele de evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe f. MF-10 se predă în arhivă atunci cînd în el s-au făcut menţiuni cu privire la casarea inventarului din ultima fişă de inventar f. nr. MF-6, nr. MF-8,nr. MF-9. În cazul în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului casat şi denumirea instituţiei deservite.
Înscrierile în registrele de evidenţă contabilă se fac cu cerneală, cu pix sau la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace, în documentele primare – nu mai tîrziu de ziua următoare de la primirea lor.
La sfîrşitul fiecărei luni, în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiilor şi se deduc soldurile pe subconturi.
16. Corectarea greşelilor depistate în înregistrările contabile pentru anul curent se efectuează în felul următor:
a) greşeala constatată pentru o anumită perioadă de gestiune pînă la prezentarea bilanţului contabil, care nu necesită operarea unor modificări în datele notei contabile, se corectează tăind cu o linie subţire textul şi sumele incorecte în aşa fel, ca să se poată citi ceea ce a fost anulat, şi scriind deasupra textul şi suma corecte. Totodată, pe cîmp, în dreptul rîndului respectiv, cu semnătura contabilului-şef, şi se face menţiunea “Corectat”;
b) înregistrarea incorectă, depistată pînă la predarea bilanţului contabil, care a fost comisă din cauza unei greşeli în nota de contabilitate, în funcţie de caracterul ei, se corectează prin întocmirea unei note de contabilitate suplimentare sau prin metoda “Storno” în roşu; în acelaşi mod se corectează greşelile în toate cazurile în care ele au fost depistate în înregistrările contabile pentru acea perioadă de gestiune, pentru care bilanţul a fost deja prezentat. Înregistrările contabile suplimentare, ce ţin de corectarea greşelilor, precum şi corectările prin metoda “Storno” în roşu, se perfectează prin note de contabilitate în care, în afară de elementele uzuale, se face trimitere la numărul şi data notei de contabilitate corectate prin nota de contabilitate dată.
17. În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înscrierilor contabile în conturile evidenţei analitice şi sintetice se întocmesc liste de verificare f. nr. M-44, 285 şi 326 pentru fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic respectiv. Totalurile operaţiilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele de verificere se confruntă cu totalurile operaţiilor şi soldurile acestor subconturi din “Cartea mare” f. nr. 308.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, în cazul unui număr neînsemnat de operaţii privind circulaţia acestor valori – trimestrial. Înregistrările în lista de verificare f. nr. 326 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul a cîtorva ani.
18. La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice se înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de evidenţă din anul trecut.
Dacă organul financiar, la primirea dării de semă anuală, a efectuat corectări în bilanţul de închidere, atunci, în baza dispoziţiei respective în scris, aceste corectări se introduc atît de registrele anului precedent (prin efectuarea unei înregistrări contabile de rectificare), cît şi în registrele anului curent (prin modificarea soldurilor intrate).
19. După expirarea fiecărei luni de gestiune toate notele de contabilitate, notele de contabilitate - borderouri cumulative, împreună cu documentele aferente, trebuie să fie aranjate în ordine cronologică şi broşate. Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o singură mapă. Pe copertă se indică: denumirea primăriei sau dosarului; perioada de raportare – anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de foi de dosar.
20. Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile, perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate de contabilul-şef.
Documentele primare, registrele contabile, dările de seamă şi bilanţurile contabile, pînă la predarea lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, pe răspunderea unor persoane autorizate de contabilul-şef.
21. În arhiva contabilităţii centralizate dosarele se păstrează pe parcursul termenelor stabilite. După expirarea termenului de păstrare, dosarele, în modul stabilit, se predau la arhiva de stat respectivă. Documentele care adeveresc predarea la arhivă se păstrează permanent în contabilitate.
22. Extragerea documentelor primare, registrelor contabile din contabilităţile centralizate poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, ale procuraturii şi de către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în Republica Moldova. Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, a cărui copie se înmînează, contra recipisă, funcţionarului respectiv al contabilităţii centralizate.
Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai contabilităţii centralizate pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci, cu permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai contabilităţii centralizate pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea, certificarea prin semnătură, ştampilă).
23. În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare, primarul adresează un demers în organele de drept.
24. Valorile de materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse inventarierii.
Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitori şi creditori urmează a fi supuse inventarierii.
Pentru a efectua inventarierea în instituţiile finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului, primăria aprobă: planul calendaristic al desfăşurării inventarierii şi termenele perfectării rezultatelor ei; componenţa comisiei centrale de inventariere.
În baza dispoziţiei primăriei satului (comunei), oraşului, conducătorii instituţiilor, învestiţi cu dreptul de ordonatori de alocaţii, instituie comisiile de inventariere locale, constituite din angajaţi ai instituţiei, cu participarea obligatorie a lucrătorului contabilităţii centralizate. În fruntea comisiilor de inventariere locale sînt numiţi conducătorii instituţiilor sau adjuncţii lor. Aceste comisii determină soldurile reale ale valorilor materiale, confruntă valorile disponibile cu datele evidenţei contabile şi întocmesc un raport referitor la lipsurile şi surplusurile depistate.
Datele evidenţei contabile, înscrise în listele de inventariere – borderouri de confruntare – se certifică prin semnătura lucrătorului contabilităţii centralizate.
Materialele comisiei centrale cu privire la inventariere sînt examinate şi aprobate de către primarul satului (comunei), oraşului, iar materialele comisiilor de inventariere locale - de către persoanele care au constituit aceste comisii pentru desfăşurarea inventarierii.
Primarul, conducătorii instituţiilor şi contabilii-şefi poartă răspundere pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii.
25. Contabilităţile centralizate sînt obligate să întocmească şi să prezinte organului financiar dări de seamă contabile periodice şi anuale privind executarea devizelor de cheltuieli în conformitate cu formularele şi indicaţiile expuse în anexa nr. 3 la prezenta Instrucţiune.
Darea de seamă anuală privind executarea bugetului în conformitate cu legislaţia în vigoare este aprobată de şedinţa consiliului sătesc (comunal), orăşenesc.
26. Asigurarea contabilităţilor centralizate cu instrucţiuni, registre, formulare ale documentaţiei contabile primare pentru ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează de către organele financiare respective.
27. Pentru evidenţa contabilă a operaţiunilor de executare a devizelor de cheltuieli ale instituţiilor publice se foloseşte următorul plan de conturi şi subconturi:
plan
107 “Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului”;
108 “Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului”;
109 “Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului”;
110 “Contul curent al sumelor mandatate”;
111 “Contul curent al mijloacelor speciale”;
112 “Contul curent privind alte mijloace”;
113 “Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale”;
114 „Contul valutar”;
116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare”.
117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică”.
133 “Mijloace băneşti în expediţie”;
207 “Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor”;
400 „Venituri din mijloace speciale”.
405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”.
407 “Veniturile bugetare”;
408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare”.
409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
520 “Împrumuturi bugetare”;
540 „Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale”.
550 „Recreditarea altor nivele de buget”.
730 “Mijloace transmise şi primite”;
810 “Împrumuturi de la băncile comerciale”;
870 „Alte surse interne”;
830 „Mijloace de la vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică”;
900 “Rezultatele executării bugetului”;
Fiecare primărie a satului (comunei), oraşului are deschise următoarele conturi curente:
Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului;
Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al sumelor mandatate;
Contul curent al mijloacelor speciale;
Contul curent privind alte mijloace;
Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale.
30. Conturile curente ale primăriei satului (comunei), oraşului sînt deschise în baza cererii semnate de primar şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate. Unicul ordonator al contului curent al bugetului satului (comunei), oraşului este primarul.
31. Încasarea banilor în numerar de la conturile curente se efectuează prin intermediul cecurilor nominale perfectate în ordinea stabilită. Se permite a încasa banii în casa contabilităţii centralizate doar pentru cheltuielile prevăzute în buget şi în devizele de cheltuieli.
Transferarea prin virament a mijloacelor de la conturile curente la conturile de decontări şi cele curente ale altor organizaţii (pentru achitarea conturilor, transferarea la buget a impozitelor pe venit, reţinute din salariu etc.) se efectuează prin ordin de plată.
Pentru decontările prin virament, în afara ordinilor de plată, mai pot fi utilizate cecurile din carnetele cu limita de sumă.
32. Trezoreriile teritoriale eliberează şi remit contabilităţilor centralizate extrasuri de conturi curente în termenele coordonate cu titularii de conturi, dar în mod obligatoriu la situaţia din data de 1 a fiecărei luni.
Trezoreriile teritoriale sînt obligate să anexeze la extrasele de conturi curente copiile documentelor de plată privind veniturile administrate nemijlocit de primăriile satelor (comunelor), oraşelor.
Contabilităţile centralizate trebuie să verifice extrasele de conturi trezoreriale şi, în cazul constatării în extrase a unor înscrieri greşite, să sesizeze imediat trezoreriile teritoriale, pentru a face rectificările corespunzătoare.
33. Pentru evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor bugetare sînt destinate următoarele subconturi:
Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului;
Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al sumelor mandatate;
Contul curent al mijloacelor speciale;
Contul curent privind alte mijloace;
Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale;
Mijloace băneşti în expediţie.
La contul curent 107 se înregistrează:
- veniturile bugetare;
- sumele împrumuturilor bugetare primite de la bugetul de nivel superior;
- sumele creditelor primite de la băncile comerciale;
- sumele încasate de la bugetul de nivel superior pentru decontări;
- sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor efectuate anterior;
- sumele încasate în vederea stingerii datoriilor debitoare;
- sumele încasate de la realizarea mijloacelor fixe şi a valorilor materiale;
- mijloacele bugetare revocate de la un cont curent distinct privind finanţarea cheltuielilor capitale;
- alte încasări.
De la contul curent se transferă mijloacele:
- pentru achitarea cheltuielilor conform devizelor instituţiilor deservite, pentru întreţinerea aparatului primăriei şi contabilităţii centralizate şi pentru alte activităţi prevăzute în buget;
- pentru achitarea cheltuielilor privind construcţia, extinderea şi reconstrucţia clădirilor şi instalaţiilor, desfăşurarea lucrărilor de adaptare a încăperilor, dacă suma totală a cheltuielilor pentru toate obiectele primăriei satului (comunei), oraşului nu depăşeşte 100000 lei pe an, precum şi pentru desfăşurarea lucrărilor de amenajări exterioare ale localităţilor, dacă suma cheltuielilor pentru fiecare obiect nu este mai mare de 25000 lei pe an;
- la contul curent separat privind finanţarea investiţiilor capitale din contul bugetului, dacă suma totală a cheltuielilor pentru construcţii la toate obiectele depăşeşte 100000 lei pe an, şi pentru amenajare, dacă este mai mare de 25000 lei pe an pentru fiecare obiect;
- la contul curent al bugetului de nivel superior în vederea stingerii împrumuturilor bugetare şi a datoriilor privind decontările;
- băncilor comerciale în vederea achitării datoriilor pentru creditele primite, devidendelor pentru utilizarea creditelor bancare etc.
Soldul subcontului 107 trebuie să corespundă soldului de la contul curent din trezoreria teritorială, confirmat prin extras.
Evidenţa analitică a operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381 (nota de contabilitate nr. 2). Încasările în ea se efectuează în baza documentelor anexate la extrasele eliberate de trezoreriile teritoriale. În contabilităţile centralizate, în care volumul operaţiilor executate nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, evidenţa analitică a circulaţiei mijloacelor băneşti se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Transferarea mijloacelor se efectuează în conformitate cu ordinile de plată pentru achitarea cheltuielilor în corespundere cu alocaţiile prevăzute din bugetul satului (comunei), oraşului. Totodată, se debitează subcontul 108 şi se creditează subcontul 107.
La sfîrşitul lunii, în baza dărilor de seamă ale ordonatorilor de alocaţii, se determină cheltuielile de casă pentru luna curentă şi se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 207 şi în creditul subcontului 108.
Evidenţa analitică a subcontului 108 se ţine în fişa conturilor trezoreriale ale ordonatorilor de alocaţii şi cheltuielilor de casă f. nr. 3-p separat pe fiecare ordonator de alocaţii.
Virarea mijloacelor de la contul curent bugetar la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale se efectuează în limitele alocaţiilor anuale, defalcate pe trimestre, pe măsura îndeplinirii efective a planului construcţiilor capitale.
Primăriile satelor (comunelor), oraşelor, la finanţarea construcţiilor şi lucrărilor capitale pentru amenajarea localităţilor de la conturile privind finanţarea investiţiilor capitale, facturează “Planul de finanţare” f. nr. 12, în care se indică volumul total al lucrărilor capitale şi sursele de finanţare – alocaţii din buget, iar pentru construcţiile unificate – mijloace bugetare, precum şi mijloacele proprii ale întreprinderilor agricole cu diverse forme de proprietate şi organizatorico-juridice, organizaţiilor şi instituţiilor.
“Planul de finanţare” se întocmeşte în trei exemplare, indicîndu-se sumele în lei. Toate exemplarele sînt semnate de primar şi contabilul-şef. Exemplarele I şi al II-lea, cu imprimatul ştampilei primăriei satului (comunei), oraşului, se remit trezoreriilor teritoriale respective. Exemplarul al III-lea se păstrează în contabilitatea centralizată.
Sumele transferate de la contul curent al bugetul satului (comunei), oraşului la contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale se înscriu în debitul subcontului 109 şi creditul subcontului 107.
La sfîrşitul lunii, în baza adeverinţei cu privire la sumele încasate şi eliberate pentru finanţarea investiţiilor capitale şi alte activităţi, remisă de către trezoreria teritorială, se stabileşte volumul cheltuielilor pentru o lună şi se efectuează înscrierea corespunzătoare în creditul subcontului 109 şi debitul subcontului 203. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 231.
În cazurile în care sursele de finanţare a investiţiilor capitale, în afara mijloacelor bugetare, mai sînt constituite din mijloacele agenţilor economici (cote de participare), cheltuielile de casă se determină ca diferenţa dintre suma mijloacelor acordate de trezoreria teritorială pentru finanţarea acţiunilor privind investiţiile capitale şi suma mijloacelor încasate în aceste scopuri de la agenţi economici.
Evidenţa analitică cu privire la subcontul 109 se ţine în fişa conturilor curente ale ordonatorilor de alocaţii şi cheltuielile de casă f. nr. 3-p. Fişele se deschid pentru fiecare obiect de construcţie separat.
Cu sumele încasate în conturile curente pentru îndeplinirea însărcinărilor se debitează subcontul 110 şi se creditează subcontul 176.
Sumele cheltuite la îndeplinirea însărcinărilor se înregistrează în creditul subcontului 110 şi debitul subcontului 176.
Evidenţa analitică a operaţiunilor privind circulaţia mijloacelor mandatate la contul curent al sumelor mandatate se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr. 292 (nota de contabilitate nr.2).
În creditul subcontului 111 sînt reflectate sumele achitate din contul curent al mijloacelor speciale prin decontări fără numerar şi sumele primite în numerar în casa primăriei şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 13, 16, 17 şi 21.
Sumele virate din contul curent al mijloacelor speciale la venitul bugetului, obţinute prin depăşirea veniturilor faţă de cheltuieli, sînt raportate în debitul subcontului 400.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor speciale se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381 (nota de contabilitate 3), sau în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292 pe fiecare instituţie în parte.
În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea mijloacelor. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor de la cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
Evidenţa analitică a subcontului 112 se ţine la nivel de tip de mijloace pe fişe f. nr. 292a (în registrul f.nr. 292).
În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea veniturilor fondurilor speciale. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor din cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar.
Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondurilor speciale se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381.
Evidenţa analitică pentru subcontul 113 se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor (f. nr. 292), separat pe tipuri de fonduri speciale.
La trecerea în cont a sumelor de mijloace valutare, procurate din contul mijloacelor bugetare şi speciale se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 107 110, 111, 112, 113. La încasarea valutei pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 178, 400, 238, 407.
Sumele în valută străină primite în numerar de la bancă (spre exemplu, pentru plata avansului pentru deplasarea peste hotarele republicii) se înregistrează în debitul subconturilor 120, 121, 122, 123 şi în creditul subcontului 114. La efectuarea acestor înregistrări este necesar de a respecta “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova” care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru reflectarea circulaţiei sumelor valutare în casă se deschide un registru de casă aparte f.OC-4 sau f. nr. 400. Înregistrarea chitanţelor de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF se face într-un registru aparte f.OC-3 în planul valutelor străine.
La transferarea sumelor din contul valutar în contul “în lei” în conformitate cu cursul valutar stabilit, se debitează subconturile 107, 110, 111, 112, 113 şi se creditează subcontul 114. Cheltuieli aferente vînzării mijloacelor valutare se înregistrează în debitul subconturilor 207, 211, 213, 214 şi în creditul subcontului 114.
Totalul pozitiv al diferenţei de curs conform datelor extraselor trezoreriale se înregistrează în debitul subconturilor 107, 110, 111, 112, 113, 114 şi creditul subconturilor 400, 407. Diferenţa de curs negativă este prezentată în aceleaşi înregistrări contabile prin metoda “storno”.
Evidenţa mijloacelor băneşti trecute în contul curent se ţine în lei, conform cursului stabilit la ziua trecerii. Cheltuielile se înregistrează în lei conform cursului stabilit pentru ziua efectuării cheltuielilor.
Evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti pentru contul 114 se ţine în lei în borderoul cumulativ f.nr.381 (nota de contabilitate nr.3a) pe fiecare cont deschis în instituţiile bancare pentru depozitarea mijloacelor băneşti în valutele respective, iar evidenţa analitică a operaţiilor cu valută străină se ţine pe fiecare valută în registrul f. nr. 290 “Registrul evidenţei mijloacelor valutare” în care se reflectă circulaţia mijloacelor în contul valutar şi în echivalentul acestuia “în lei”.
În debitul subcontului 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se înregistrează mijloacele obţinute de către instituţiile publice din ajutoare umanitare.
În creditul subcontului 116 sînt reflectate sumele utilizate din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor băneşti obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
În debitul subcontului 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer.
În creditul subcontului 117 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele granturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
În debitul subcontului 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele aferente proiectelor finanţate din surse externe obţinute sub formă de împrumuturi externe recreditate.
În creditul subcontului 118 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
În debitul subcontului 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
În creditul subcontului 119 sînt reflectate mijloacele utilizate din contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică pentru mărfuri, lucrări şi serviciile acordate.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Evidenţa analitică privind subcontul 133 se ţine în registrul f. nr. 292.
Cheltuieli de casă se consideră mijloacele băneşti eliberate de instituţiile bancare de la conturile curente ale bugetului satului (comunei), oraşului şi sumele în numerar, eliberate din casă. Cheltuieli de casă ale bugetului mai sînt şi mijloacele băneşti transferate direct la conturile de decontare ale agenţilor economici, sumele cheltuielilor, stabilite conform dărilor de seamă ale instituţiilor, întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului şi care ţin evidenţa de sine stătător sumele cheltuielilor din contul mijloacelor speciale, precum şi sumele cheltuielilor pentru finanţarea investiţiilor capitale.
Nu constituie cheltuieli de casă mijloacele băneşti transferate de la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului:
la contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului şi care ţin evidenţa de sine stătător;
în vederea achitării împrumuturilor şi datoriilor privind decontările cu bugetul de nivel superior;
la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale;
sumele în numerar încasate în casă.
Mijloacele bugetare se consumă conform destinaţiilor anuale aprobate, cu defalcarea lor pe trimestre. În legătură cu aceasta, contabilul-şef al contabilităţii centralizate este obligat să supravegheze cu stricteţe, ca cheltuielile pentru fiecare compartiment de deviz să nu depăşească sumele aprobate pentru fiecare trimestru, ţinînd cont de modificările operate în buget în procesul executării lui.
Cu sumele cheltuielilor de casă efectuate se debitează subcontul 207, totodată se creditează subconturile corespunzătoare, în special, la reflectarea cheltuielilor de casă pe instituţiile, întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului, se efectuează înscrierile secundare Dt 207 - Ct 230.
La sfîrşit de an cheltuielile de casă se înscriu de la creditul subcontului 207 în debitul subcontului 900.
Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor, cheltuielilor de casă şi efective f. nr. 309-p. La elaborarea devizului comun pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în ansamblu conform articolelor clasificaţiei bugetare, iar la elaborarea devizului de cheltuieli individuale – pe instituţii şi conform articolelor şi alineatelor clasificaţiei bugetare.
Înregistrările cheltuielilor de casă în registrul f. nr. 309-p se efectuează în baza documentelor primare anexate la extrasul băncii, la darea de seamă de casă sau la borderourile cumulative.
În registru se calculează totalurile pentru fiecare lună şi pentru perioada de la începutul anului. Totalurile cheltuielilor de casă de la începutul anului se fac, scăzîndu-se sumele intrate pentru restabilirea cheltuielilor de casă. În acest registru, de asemenea, se ţine evidenţa extrasistematică a alocaţiilor şi modificărilor introduse în ordinea stabilită.
Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe
48. În subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
În creditul subcontului 405 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 405 şi creditarea subcontului 215.
Evidenţa analitică a veniturilor din mijloacele obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
În creditul subcontului 406 şi debitul subcontului 119 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din asistenţă tehnică se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 406 şi creditarea subcontului 218.
Evidenţa analitică a veniturilor mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul f. nr. 297-b.
În creditul subcontului 408 şi debitul subcontului 116 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din ajutoare umanitare.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din ajutoare umanitare se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 408 şi creditarea subcontului 213.
Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul f. nr. 297-b.
În creditul subcontului 409 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 409 şi creditarea subcontului 215.
Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
Drept temei pentru înregistrarea veniturilor în cont servesc copiile documentelor de plată cu menţinerea trezoreriei teritoriale, iar a veniturilor încasate în casa primăriei satului (comunei), oraşului – darea de seamă a casierului şi copiile chitanţelor, perfectate în ordinea stabilită.
Cu sumele veniturilor încasate se creditează subcontul 407 şi se debitează subconturile 107, 120, 133.
Cu sumele veniturilor restituite se debitează subcontul 407 şi se creditează subconturile 120, 107.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine în registrul veniturilor f. nr. 16, în care este prevăzută o rubrică aparte pentru fiecare tip de venituri. În rubrici se indică subdiviziunea clasificaţiei bugetare.
În primele pagini ale registrului se înregistrează sumele veniturilor aprobate în bugetul pe anul de curs, fiind evidenţiate în acelaşi timp şi alocaţiile pentru trimestrele respective.
După alocaţiile anuale şi trimestriale se rezervează numărul necesar de rînduri pentru înregistrarea sumelor privind modificările operate pe parcursul anului.
În rubrica 1 se înscrie data şi numărul documentului, în baza căruia se efectuează modificarea, în rubrica 2 se notează succint conţinutul documentului, în rubricile 3-19 se înregistrează sumele aprobate în buget şi modificările operate la ele pentru fiecare tip de cheltuieli. Totodată, modificările privind majorarea veniturilor se înregistrează cu plus, iar pentru diminuarea veniturilor – cu minus sau cu roşu.
Totalurile planului, cu modificările operate, se fac pentru fiecare trimestru, iar în cazurile necesare se fac totaluri cumulative de la începutul anului.
În paginile următoare ale registrului se ţine evidenţa încasării veniturilor.
În registrul veniturilor în rubrica 1 se înscrie data încasării veniturilor; în rubrica 2 – numărul notei de contabilitate şi în rubricile 3-19 – sumele veniturilor încasate pe tipurile lor.
Documentele se grupează pe tipurile de venituri şi se înscriu sumele totale pentru fiecare subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Veniturile încasate în casa contabilităţii centralizate se înregistrează, de asemenea, cu sumele totale pentru fiecare zi, indicîndu-se numerele copiilor chitanţelor;
în rubrica 20 se indică totalul general al veniturilor încasate pentru fiecare rînd înregistrat;
în rubricile 21 şi 22 se înregistrează operaţiile ce ţin de restituirea către plătitori a veniturilor încasate din greşeală sau în excedent, totodată, în rubrica 21 se indică subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se atribuie venitul restituit, iar în rubrica 22 – suma venitului restituit.
Totalurile pe fiecare tip de venit pentru fiecare lună şi pentru fiecare perioadă de la începutul anului se calculează lunar. Totalurile veniturilor de la începutul anului se fac diminuîndu-se veniturile restituite.
Restituirea către plătitor a veniturilor înregistrate din greşeală sau în excedent în conturile bugetelor satelor (comunelor), oraşelor se efectuează de către trezoreria teritorială în ordinea stabilită.
Veniturile din mijloace speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum şi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale.
În creditul subcontului 400 se înregistrează veniturile instituţiilor publice de la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrărilor sau de la desfăşurarea altor activităţi contra plată admise prin acte legislative şi acte normative. În aceste cazuri se debiteză subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subcontul 111, costul articolelor şi al produselor fabricate în gospodăriile auxiliare, debitînd subconturile 030, 031.
În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (se creditează subcontul 211), sumele excedentului mijloacelor speciale transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111), sumele datoriilor compromise şi lipsurilor, primite din contul instituţiei.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine separat pe fiecare tip de mijloace speciale în registrul f. nr. 297-b.
Împrumuturile bugetare trebuie achitate bugetului de nivel superior în termenele stabilite.
Dacă la sfîrşit de an există solduri ale datoriilor pentru împrumuturile bugetare, se efectuează înscrierile pentru anularea soldului datoriei în debitul subcontului 520 şi în creditul subcontului 900.
Concomitent, suma restului rămîne sub control la contul extrabilanţier 12 “Datorii privind împrumuturile bugetare”.
La achitarea datoriei privind împrumutul bugetar pentru anul precedent se efectuează înscrierea contabilă la debitul subcontului 520 şi creditul subcontului 107.
Totodată se diminuează suma soldului la contul extrabilanţier 12.
Evidenţa analitică a operaţiilor în subcontul 520 şi subcontul extrabilanţier 12 se ţine în registrul f. nr. 292.
Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale
55. În subcontul 540 „Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale.
În creditul subcontului 540 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor de la organisme internaţionale obţinute din împrumuturi externe.
Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale”.
Evidenţa analitică a împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale se ţine în registrul f. nr. 292.
În creditul subcontului 550 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe obţinute din împrumuturi recreditate.
Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 20 „Datorii privind recreditarea altor nivele de buget”.
Evidenţa analitică a mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe obţinute din împrumuturi recreditate se ţine în registrul f. nr. 292.
Cu sumele încasate în contul curent al bugetului sătesc (comunal), orăşenesc se creditează subcontul 730 şi se debitează subcontul 107. Pentru sumele transferate de la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului bugetului de nivel superior se efectuează înscrierile în debitul subcontului 730 şi creditul subcontului 107.
Soldul datoriei privind neonorarea obligaţiunilor privind mijloacele primite de la bugetul raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetul central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special (plan minus executat), la sfîrşitul anului se reflectă la contul extrabilanţier 16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel”. La momentul achitării datoriei pentru anul precedent suma din contul extrabilanţier 16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel” se diminuează.
Evidenţa analitică a operaţiilor în subcontul 730 se ţine în registrul f. nr. 292.
În creditul subcontului 810 se reflectă sumele împrumuturilor primite de la băncile comerciale.
În debitul subcontului 810 se înregistrează sumele transferate în vederea rambursării datoriilor la împrumuturile acordate.
Cu sumele împrumuturilor încasate la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului de la băncile comerciale se debitează subcontul 107 şi se creditează subcontul 810.
La rambursarea datoriilor pentru împrumuturile acordate se debitează subcontul 810 şi se creditează subcontul 107.
Plata dobînzilor pentru utilizarea împrumuturilor bancare se atribuie la cheltuielile bugetului satului (comunei), oraşului. Dacă există solduri ale datoriilor pentru împrumuturile acordate de băncile comerciale, neachitate pînă la sfîrşitul anului, se efectuează înscrierile contabile în debitul subcontului 810 şi creditul subcontului 900. Totodată, soldul datoriilor pentru împrumuturile bancare reportat în alt an bugetar rămîne sub control la contul extrabilanţier 11 “Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale”.
59. În subcontul 870 „Alte surse interne” se ţine evidenţa circulaţiei altor surse interne.
În creditul subcontului 870 se reflectă sumele la alte surse interne primite.
În debitul subcontului 870 se înregistrează sumele transferate pentru rambursarea datoriilor la alte surse interne.
Sumele surselor interne încasate la contul trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului se înscriu în debitul subcontului 107 şi creditul subcontului 870.
La rambursarea datoriilor pentru alte surse interne acordate se debitează subcontul 870 şi se creditează subcontul 107.
Plata dobînzilor pentru utilizarea altor surse interne primite se atribuie la cheltuielile bugetului satului (comunei), oraşului.
Pentru soldurile datoriilor la alte surse interne primite şi neachitate pînă la sfîrşitul anului, se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 870 şi creditul subcontului 900 şi se reflectă la contul extrabilanţier 17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne”.
La momentul achitării suma din contul extrabilanţier 17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne” se diminuează.
60. În subcontul 830 „Mijloace de la vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică” se înregistrează mijloacele de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului proprietate publică (gr. 29.00).
În creditul subcontului 830, pe parcursul anului de gestiune se înregistrează încasarea mijloacelor din vînzarea şi privatizarea patrimoniului proprietate publică prin debitarea subcontului 107.
În debitul subcontului 830 se înregistrează restituirea mijloacelor încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică creditînd subcontul 107.
La sfîrşitul anului de gestiune sumele înregistrate în creditul subcontului 830 se trec în debitul subcontului 830 şi creditul subcontului 900.
Evidenţa analitică a operaţiilor din subcontul 830 se ţine în registrul f. nr. 292.
Rezultatele executării bugetului satului (comunei), oraşului se stabilesc la sfîrşit de an. În creditul subcontului 900 se înregistrează soldurile de la subconturile 400, 407 şi operaţiile creditoare – în subcontul 730. În debitul subcontului 900 se înregistrează soldurile din subcontul 207 şi operaţiile debitoare – în subcontul 730.
Soldul creditor în subcontul 900, la sfîrşit de an, constituie rezultatul executării bugetului satului (comunei), oraşului şi trebuie să corespundă sumelor soldurilor la subconturile 107, 108, 111, 114, 120, 121 şi 133.
În noul an sumele soldurilor disponibile ale mijloacelor bugetare, adoptate la aprobarea bugetului, precum şi repartizate în procesul executării bugetului, în corespundere cu deciziile consiliului primăriei satului (comunei), oraşului pentru anumite activităţi, se înregistrează în debitul subcontului 900 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a rezultatelor executării bugetului se ţine în registrul f. nr. 292.
63. Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, deplasării în interiorul instituţiei şi ieşirii lor, precum şi controlul asupra integrităţii şi utilizării corecte a fiecărui obiect (set de obiecte).
Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmitere, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice şi alte mijloace fixe.
Nu se consideră mijloace fixe:
a) obiectele cu termenul de servire mai mic de un an, indiferent de valoarea lor;
b) obiectele cu valoarea mai mică de 3000 lei pentru unitate (set) la preţul de achiziţie, indiferent de durata de serviciu (cu excepţia animalelor de muncă şi producţie, fondurilor de cărţi, care se consideră mijloace fixe, indiferent de valoarea lor);
c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
e) uniformele destinate lucrătorilor instituţiei, îmbrăcămintea şi încălţămintea din instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţia socială a populaţiei etc., întreţinute din buget indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile şi dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se atribuie la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în componenţa cheltuielilor suplimentare;
g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi materiale în depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoarea în limitele plafonului, la preţul de cumpărare sau de fabricare;
h) obiectele destinate pentru închiriere indiferent de valoarea lor;
i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepuri de casă, animalele cu blana scumpă, familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe;
j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare.
64. Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01 “Mijloacele fixe”, care este subdivizat în subconturile:
010 “Clădiri”;
011 “Construcţii speciale”;
012 “Instalaţii de transmisie”;
013 “Maşini şi utilaje”;
014 “Terenuri”;
015 “Mijloace de transport”;
016 “Unelte de producţie, instrumente (inclusiv accesoriile) şi inventar gospodăresc”;
017 “Animalele de muncă şi de producţie”;
018 “Fondul de cărţi”;
019 “Alte mijloace fixe”.
65. În subcontul 010 “Clădiri” se ţine evidenţa separat pe grupuri:
1) clădirilor de producţie şi administrative, în care sînt amplasate organele de conducere, social-culturale (clădirile instituţiilor de învăţămînt, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoriilor, azilurilor pentru bătrîni şi invalizi, instituţiilor pentru copii, bibliotecilor, cluburilor, muzeelor, laboratoarelor etc.) şi alte instituţii;
2) clădirilor destinate în întregime sau preponderent pentru locuinţe, a căror suprafaţă utilă totală de spaţiu locativ constituie nu mai puţin de 50% din suprafaţa totală a spaţiului locativ, şi a celor cu altă destinaţie.
66. În subcontul 011 “Construcţii speciale” se ţine evidenţa: staţiilor de pompare a apei, stadioanelor, bazinelor, drumurilor, podurilor, monumentelor, îngrădirilor parcurilor, scuarurilor şi grădinilor publice.
67. În subcontul 012 “Instalaţii de transmisie” se ţine evidenţa: liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie a conductelor cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi gazoase prin conducte pînă la utilizator.
Notă. Clădirile centralelor electrice, staţiilor de compresoare de gaze, de pompare şi ale altor staţii se ţin la evidenţă în subcontul 010, iar utilajul aferent lor – în subcontul 013.
68. În subcontul 013 “Maşini şi utilaje” se ţine evidenţa: maşinilor şi utilajelor de lucru, aparatelor de măsurat, aparatelor şi instalaţiilor de reglare, echipamentul de laborator, tehnici de calcul, utilajul medical, altor maşini şi utilaje, fiind separate pe grupuri:
1) maşini şi utilaje de forţă – maşini-generatoare care produc energie termică şi electrică, maşini-motoare, care transformă energii de diversă natură (energia apei, a vîntului, termică, electrică etc.) în energie mecanică, adică de mişcare;
2) maşini şi utilaje de lucru – maşini aparate şi utilaje destinate pentru acţiunea mecanică, termică şi chimică asupra obiectului muncii în procesul creării produsului sau prestării serviciilor cu caracter de producţie şi deplasării obiectului muncii pe parcursul procesului de producţie cu ajutorul motoarelor mecanice, forţei omului şi animalelor;
3) aparate de măsură – dozatore, ampermetre, barometre, voltmetre, apometre, vacuummetre, indicatoare pentru uleiul de cilindre, voltmetre, altimetre, galvanometre, compasuri, manometre, cronometre, cîntare speciale, dispozitive de măsurat, aparate de casă etc.;
4) aparate şi instalaţii de reglare – aparate de respiraţie cu oxigen, instalaţii de reglare electrice, pneumatice şi hidraulice, panouri de comandă automată, aparatură de centralizare şi blocare, instalaţii liniare de control de dispetcer etc.;
5) echipament de laborator – pirometre, regulatoare, calorimetre, aparate pentru determinarea umidităţii, alambicuri, maiuri de laborator, aparate de încercat impermeabilitatea la gaze, aparate de încercat rezistenţa la rupere a mostrelor, microscoape, termostate, stabilizatoare, nişe de ventilaţie etc.;
6) tehnica de calcul – maşini electronice de calcul, de dirijare şi analogice, maşini de calcul numerice şi calculatoare numerice (maşini de calcul cu tastatură şi de sumat etc.) imprimante, faxuri;
7) utilaj medical – utilaj medical (scaune dentare, mese de operaţie, paturi cu echipare specială etc.), aparatură specială pentru dezinsecţie şi dezinfecţie, echipamente pentru bucătăriile de lactate şi staţiile de lactate, centre de transfuzie etc.;
8) alte maşini şi utilaje – maşini, aparate şi alt utilaj care nu au fost indicate în grupurile enumerate mai sus. Alte maşini şi utilaje se considera: utilajul stadioanelor, terenurilor sportive şi sălilor sportive (inclusiv aparatele sportive), utilajul cabinetelor şi atelierelor din instituţiile de învăţămînt, aparatură cinematografică, echipamentul de iluminat, instrumentele muzicale, televizoarele, aparatură radio, echipamentul special al instituţiilor, care prestează activitate ştiinţifică, echipamentul staţiilor telefonice, maşinile de pompieri cu mers automobil sau cu tracţiune animală, autocisternele de incendiu, scările mecanice de incendiu, maşinile de spălat şi de cusut, frigiderele, aspiratoarele etc.
69. în subcontul 014 “Terenuri” se ţine evidenţa terenurilor aflate în administrarea instituţiilor publice.
În debitul contului se înregistrează valoarea terenurilor primite în administrare de către primării şi instituţiile publice, care ţin evidenţa de sine stătător, cu titlu gratuit, prin donaţii sau achiziţii; iar în credit se reflectă valoarea terenurilor ieşite de la balanţa primăriilor şi instituţiilor publice.
La înregistrarea terenurilor intrate în administrarea primăriilor şi instituţiilor publice cu titlu gratuit, prin donaţii sau achiziţii se debitează subcontul 014 şi creditează subcontul 250 “Fondul mijloacelor fixe”.
Cu valoarea terenurilor ieşite se creditează subcontul 014 şi se debitează subcontul 250.
70. În subcontul 015 “Mijloacele de transport” se ţine evidenţa tuturor mijloacelor de locomoţie, destinate pentru deplasarea oamenilor şi încărcăturilor, separat pe grupuri:
1) materialul rulant al transportului feroviar, naval, auto (locomotive electrice, locomotive Diesel, locomotive cu aburi, motolocomotive, drezine cu motor, vagoane, platforme, cisterne, motonave, vapoare, nave electrice Diesel, remorchere, şlepuri şi bărci, luntri şi nave auxiliare de serviciu, de salvare, debarcadere plutitoare, nave cu vele, camioane şi autoturisme, remorci, tractoare-remorcher, autocisterne, autobuze, autobasculante etc.);
2) material rulant al transportului aerian (avioane, elicoptere);
3) transport cu tracţiune animală (căruţe, sănii etc.);
4) transportul industrial (electrocare, motociclete, motorolere, biciclete, cărucioare etc.);
5) toate genurile de transport sportiv.
Notă. Caii de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune sînt ţinute la evidenţă în subcontul 017 “Animale de muncă şi productive”.
71. În subcontul 016 “Instrumente, inventar de producţie (inclusiv accesoriile) şi inventar gospodăresc se ţine evidenţa cu separarea în grupuri:
1) instrumentelor – uneltelor de muncă de uz general – mecanizate şi nemecanizate, precum şi a obiectelor ce se fixează de maşini şi servesc pentru prelucrarea materialelor. La acestea se referă: uneltele pentru muncă manuală, pentru tăiat, de bătaie, de presare, de comprimare, inclusiv uneltele manuale mecanizate, care funcţionează în baza energiei electrice, aerului etc.: (bormaşini electrice manuale, pulverizatore de vopsea, electrovibratore, chei mecanice etc.), precum şi diverse dispozitive pentru prelucrarea materialelor, efectuarea lucrărilor de montare etc. (menghine, mandrine, capuri divizoare, dispozitive pentru instalarea motoarelor şi pentru rotarea arborelui cardanic la automobile etc.);
2) inventarului de producţie şi accesoriilor – obiecte de menire industrială, care servesc pentru facilitarea operaţiilor de producţie în timpul lucrului: mese de lucru, mese de tîmplărie, catedre, bănci etc.; utilaje ce contribuie la protecţia muncii; rezervoare pentru păstrarea corpurilor lichide şi friabile (bacuri, lăzi, căzi, hambare etc.); dulapuri comerciale şi stelaje; ambalaj de inventar; obiecte cu destinaţie tehnică care nu pot fi atribuite la categoria maşini de lucru (de exemplu, rămîne pentru copiere de pe hîrtie de calc etc.);
3) inventarului gospodăresc – obiecte de birotică şi gospodăreşti, mobilier de oficiu, bariere portabile, cuiere, garderoburi, diverse dulapuri, canapele, huse, fotolii, dulapuri şi lăzi ignifuge, maşini de scris, hectografe, şapirografe şi alte aparate manuale de multiplicat şi de numerotat, corturi (cu excepţia celor de oxigen), paturi (cu excepţia celor cu echipare specială), covoare, ştoruri şi alt inventar gospodăresc, precum şi obiectele de menire antiincendiară – hidromonitoare, stendere, scări manuale etc. (cu excepţia pompelor de incendiu cu mers automobil sau cu tracţiune animală şi scărilor mecanice, care se ţin la evidenţă în subcontul 013 “Maşini şi utilaje”).
72. În subcontul 017 “Animale de muncă şi de producţie” se ţine evidenţa cu separarea în grupe:
1) animalelor de muncă – cai, boi, măgari şi alte animale de muncă (inclusiv cai de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune);
2) animalelor de producţie şi de prăsilă – vaci, tauri reproducători, armăsari-pepinieri şi iepe de prăsilă (care nu sînt folosite pentru lucru), vieri-reproducători şi scroafe de prăsilă, oi de prăsilă, capre, berbeci etc.
73. În subcontul 018 “Fond de cărţi” se ţine evidenţa fondurilor de cărţi, indiferent de valoarea unor exemplare de cărţi aparte. În fondul de cărţi intră: literatura ştiinţifică, artistică şi didactică, genurile de literatură specială şi alte ediţii.
74. În subcontul 019 “Alte mijloace fixe” se ţine evidenţa separat pe grupuri a:
1) plantaţiilor multianuale. Plantaţii multianuale se consideră, indiferent de vîrsta lor, plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi de toate speciile, plantaţiile artificiale ale grădinilor botanice şi ale altor instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt, cultivate în scopuri ştiinţifice.
Plantaţiile tinere de toate speciile se ţin la evidenţă separat de plantaţiile care au atins maturitatea, adică vîrsta de rodire, formarea coroanelor etc.;
2) valorilor muzeale (indiferent de valoarea lor), cu excepţia exponatelor de muzeu (obiecte de artă şi ale ştiinţelor naturii, arhaice şi etnografice, exponate ce prezintă interes ştiinţific, istoric şi tehnic), care se ţin la evidenţă în conformitate cu instrucţiunea cu privire la evidenţa şi păstrarea valorilor muzeale şi muzeele de stat din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
3) exponatelor regnului animal din grădinile zoologice şi alte instituţii analogice, indiferent de valoarea lor;
4) mijloacelor de montare scenică, care depăşesc 20 lei unitatea (decoruri, mobilă şi recuzită, butaforii, costume de teatru şi naţionale, pălării, lenjerie, încălţăminte, peruci);
5) documentaţiei proiectelor-tip, indiferent de valoarea lor;
6) programelor de purtători tehnici cu valoarea mai mare de 3000 lei pentru unitate (set), filmelor didactice, discurilor şi benzilor magnetice, casetelor etc.;
7) altui inventar care depăşeşte valoarea de 3000 lei unitatea (setul), jocurilor pentru copii, schiurilor etc.;
8) activelor nemateriale: patente, licenţe, produse programatice etc.
75. Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în custodia persoanelor cu funcţii de răspundere, numite prin dispoziţia primarului sau prin ordinul conducătorului instituţiei.
Persoanele responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista de inventar a mijloacelor fixe f. MF-13. Persoanele responsabile supraveghează integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor schimbărilor.
La substituirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea mijloacelor fixe ce se află în custodia lor, fapt care se consemnează într-un act de predare-primire. Actul este aprobat de primar sau conducătorul instituţiei.
76. Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţă şi în dările de seamă cu valoarea iniţială, adică conform preţurilor de procurare, construire sau confecţionare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele care au fost reevaluate conform stării lor la 1 ianuarie 1996 – după valoarea de reconstruire. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, reutilare, reconstruire şi lichidare parţială a obiectelor respective.
Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială.
În cazul, cînd reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea iniţială a mijloacelor fixe respective se măreşte cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie. Majorarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe se efectuează numai pentru mijloacele fixe care se află la balanţa instituţiei.
Majorarea costului obiectelor aflate la balanţa autorităţilor publice locale din contul volumului lucrărilor de reparaţii capitale, se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 şi creditarea subcontului 250.
În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora.
În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparaţia capitală a obiectelor transmise în gestiune economică (comodat) altor structuri, cu suma volumelor de lucrări de reparaţie capitală sau investiţii, se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar a acestora.
Această operaţiune se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subcontului 136 şi creditarea subcontului 265.
Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea iniţială.
Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul de cărţi , se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt trecute la cheltuieli prevăzute în devizul instituţiei.
Pentru mijloacele fixe ale instituţiilor se calculează uzura.
77. La intrarea mijloacelor fixe în instituţii (la depozit), responsabilul pentru valorile materiale trebuie să confirme prin semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit aceste valori materiale.
Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit se efectuează în baza facturilor (cererilor) f. nr. 434, aprobate de primar sau de conducătorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează într-un singur exemplar, dacă nu este stabilit alt mod, coordonat cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
78. Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit prin lege, precum şi mijloacele fixe scoase din uz sînt reflectate în evidenţă cu valoarea de inventar.
79. Mijloacele fixe deteriorate sînt casate în modul stabilit. Pentru legalizarea casării mijloacelor fixe deteriorate se folosesc actele de casare a mijloacelor fixe în instituţiile bugetare f. MF-4 bug., acte de casare a mijloacelor de transport f. MF-4a, acte de casare a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr. 443, acte de casare a literaturii în instituţia bugetară f. nr. 444. Actele nominalizate sînt întocmite de către comisia permanentă, desemnată prin dispoziţia primarului sau prin ordinul conducătorului instituţiei.
Dezasamblarea şi demontarea mijloacelor fixe, pînă la aprobarea actelor de casare (obţinerea aprobării din partea organelor superioare), nu se admite.
Piesele şi blocurile la a căror fabricare au fost utilizate metale preţioase trebuie predate în fondul de stat, iar piesele şi blocurile fabricate din metale neferoase şi care nu sînt folosite pentru necesităţile întreprinderii urmează a fi predate organizaţiei “Metal feros”. Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la fabricarea cărora au fost utilizate metalele preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor obiecte din mijloacele fixe şi care au fost lăsate pentru necesităţile gospodăreşti ale instituţiei se atribuie la majorarea finanţării.
În cazurile în care instituţia nu foloseşte pentru necesităţile sale valorile materiale obţinute în urma casării mijloacelor fixe şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, precum şi a materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sînt transferate la venitul bugetului respectiv.
În cazul încălcării ordinii în vigoare de casare a mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de valorile materiale (nimicirea, arderea etc.), persoanele vinovate de aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit.
Transferul clădirilor şi construcţiilor dintr-o subordonare în alta se efectuează în modul expus în Regulamentul nr. 688 din 9 octombrie 1995 “Despre procedura de transfer a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de stat”.
80. Evidenţa mijloacelor fixe se ţine sub aspectul obiectelor de inventar, pe locurile de păstrare şi persoanele responsabile.
Se consideră obiect de inventar o unitate constructivă finalizată împreună cu toate dispozitivele şi accesoriile sale sau un obiect aparte din punct de vedere constructiv, destinat pentru îndeplinirea anumitelor funcţii de sine stătătoare, sau un complex aparte de obiecte, care reprezintă un tot întreg şi execută împreună un anumit lucru.
Obiectele de inventar în subcontul “Clădiri” se consideră fiecare clădire aparte. În componenţa clădirii intră toate comunicaţiile din interiorul ei, care sînt necesare pentru exploatarea clădirii, după cum urmează: sistemul de încălzire în interiorul clădirii, inclusiv şi instalaţia de canalizare (dacă aceasta se află în clădire),reţeaua interioară de alimentare cu apă şi gaze şi de canalizare cu toate instalaţiile aferente, reţeaua internă de forţă şi de lumină cu toate accesoriile, telefoanele interioare, reţelele de semnalizare şi instalaţiile de ventilaţie, de menire sanitară, ascensoarele.
Dacă clădirile sînt alăturate şi au un perete comun, dar fiecare reprezintă un întreg constructiv independent, ele se consideră obiecte de inventar distincte.
Acareturile, îngrădirile şi alte construcţii de ogradă (sarai, gard, fîntînă etc.) constituie împreună cu clădirea un singur obiect de inventar. Dacă aceste construcţii şi instalaţii servesc două sau mai multe clădiri, ele se consideră obiecte de inventar distincte.
Construcţiile-anexă exterioare, care au un rol economic independent, clădirile cazangeriilor, precum şi acareturile capitale (depozite, garaje etc.) se consideră obiecte de inventar independente.
Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra integrităţii mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia fondurilor de cărţi, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele trei semnifică subcontul, al patrulea indică grupul şi ultimele patru semne – numărul de ordine al obiectului de grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. De exemplu, numărul de inventar 01010001 înseamnă: subcontul 010 “Clădiri”, grupul 1 – clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016, grupul 3 – inventar gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005.
Dacă un obiect de inventar este complex, adică include şi unele elemente aparte, care constituie împreună cu el un tot întreg, fiecare din aceste elemente trebuie menţionat cu acelaşi număr de inventar ca şi obiectul de bază care le uneşte.
Numărul de inventar se notează pe un jeton care se fixează de obiect, se înscrie cu vopsea direct pe obiect sau în alt mod.
Evidenţa mijloacelor fixe arendate se ţine de către arendaş în contul extrabilanţier 01 “Mijloace fixe arendate” cu numerele de inventar care li s-au atribuit de proprietar.
81. Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului “Mijloace băneşti” sau ale capitolului “Decontări”. Concomitent, se fac înregistrări în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 250.
Pentru suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul subconturilor 250, 020.
Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor fixe se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 438 (nota de contabilitate nr. 9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare document. Totodată, în rubrica “Total” se înscrie suma valorilor scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile pe subconturi se înregistrează în “Cartea mare”.
82. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele se completează pentru fiecare obiect (lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe f.MF-9.
Fişele de inventar f.MF-6, MF-8, MF-9 se înregistrează în lista fişelor de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe f. MF-10. Lista se întocmeşte într-un exemplar. Înscrierile se fac pe grupuri de mijloace fixe, indicîndu-se anul cînd a fost deschisă fişa. Pentru fiecare grup se rezervează un număr corespunzător de pagini. Numerotarea se face pentru fiecare grup începînd cu numărul 1. În contabilităţile centralizate, fişele de inventar se întocmesc în acelaşi mod pentru fiecare instituţie deservită. La scoaterea din uz şi transfer în rubrica “Note” a listei se indică data (ziua, luna, anul) şi numărul notei de contabilitate.
Fişele de inventar se păstrează în fişierele contabilităţii, unde sînt plasate conform subconturilor şi grupurilor corespunzătoare, fiind subdivizate în interiorul acestora pe responsabilii de valori materiale, iar în contabilităţile centralizate – şi pe instituţiile deservite.
83. Fişa f. MF-6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor de transmitere, maşinilor şi utilajelor, uneltelor, inventarului de producţie (inclusiv accesoriile) şi a celui gospodăresc, mijloacelor de transport etc. înregistrările se fac în baza documentelor primare, actelor de primire privind darea în exploatare, paşapoartelor tehnice ale uzinelor producătoare şi a altor documente. În fişă se indică caracteristicile obiectelor (lucrurilor): schema, modelul, tipul, marca, numărul de fabricare, data fabricării (confecţionării), data şi numărul procesului-verbal de dare în exploatare a mijloacelor fixe. Pe lîngă aceasta, se face o scurtă caracteristică individuală a obiectului (lucrului), în cazurile cînd utilajul, aparatele, tehnica de calcul etc. conţin metale preţioase, în rubrica “Scurta caracteristică individuală a obiectului”, se indică lista pieselor care au în componenţa lor metale preţioase, denumirea pieselor şi masa metalului indicată în paşaport.
Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se înregistrează pe reversul acestei fişe.
84. Fişa f. MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, productive şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice.
În fişă se consemnează caracteristica individuală a animalului: vîrsta, culoarea, numele etc.
Evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice se ţine conform obiectelor de inventar, indicîndu-se soiul, numărul unităţilor plantate şi suprafaţa. În valoarea obiectelor se include suma tuturor cheltuielilor, care se atribuie la suprafeţele primite pentru exploatare, indiferent de finalizarea întregului complex de lucru.
85. Fişa f. MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondurilor de cărţi şi a mijloacelor pentru montarea scenică.
Înscrierile în fişe se fac în expresie cantitativă şi sumară. Pentru fondurile de cărţi se deschide o singură fişă. Evidenţa în ea se ţine numai în expresie bănească, în suma totală. Evidenţa detaliată a fondurilor de cărţi se ţine în modul stabilit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Uzura nu se determină pentru următoarele mijloace fixe:
clădiri şi construcţii speciale, ce constituie monumente de arhitectură şi artă unicale; utilajul, exponatele, mostrele, modelele în funcţiune sau care nu funcţionează, machetele şi alte materiale ilustrative, care se află în cabinete şi laboratoare şi se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice; terenurile; animalele de producţie - bivoli, boi, cerbi; exponate ale regnului animal (din grădinile zoologice şi alte instituţii similare);
fonduri de cărţi, de filme, mijloace pentru montarea în scenă, valori muzeale şi artistice. De asemenea, nu se determină uzura pentru mijloacele fixe ale instituţiilor care se află peste hotare.
Uzura obiectelor (lucrurilor), atribuite la categoria de mijloace fixe se determină pentru întreg anul calendaristic (indiferent de luna anului de gestiune în care ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele stabilite.
Pentru instituţii calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabileşte casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă.
Modul de determinare a duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe la data intrării în vigoare a Catalogului nominalizat, se va determina cu ajutorul următoarei formule:
DR este (1 – DC/DV) x DN, în care:
DR – durata de funcţionare utilă rămasă, în ani;
DC – durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani;
DV – durata de funcţionare utilă care a fost stabilită pentru mijloacele fixe;
DN – durata de funcţionare utilă stabilită de Catalog, în ani.
Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog, se va determina cu ajutorul formulei:
DT = DR +DC în care:
DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani.
Exemplu:
O clădire din blocuri de piatră cu valoarea iniţială de bilanţ 1200000 lei la care uzura calculată pînă la data de 1.01.2004 constituie 390000 lei şi valoarea reziduală 810000 lei are o durată normală de funcţionare fixată pînă la momentul revizuirii (DV) de 40 ani şi durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare (DC) este de 13 ani. Durata ei de funcţionare utilă conform datelor expuse în Catalog (cod 11000002000) (DN) constituie 35 ani.
În acest caz, durata de funcţionare utilă rămasă, în ani va fi:
• pentru primul caz DR = (1 - 13/40) x 35 = 23,625 ani, astfel durata de funcţionare utilă şi rezultatul obţinut se va rotunji –24 ani.
Prin urmare , DT= 24+13 = 37
Deci, suma uzurii care se va calcula începînd cu 1.01.2004 va constitui:
810000 : 24 = 33750 lei.
Uzura mijloacelor fixe procurate de la 1 ianuarie 2004 se va determina după metoda casării liniare (uniformă) a valorii uzurabile şi în conformitate cu anexa nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
De exemplu: Pe data de 16 aprilie s-a procurat o maşină de calcul în sumă de 1500 lei.
Uzura se va calcula la data de 31 decembrie a anului de gestiune în mărime de 500 lei (1500/3) - durata de funcţionare utilă în ani conform normelor stabilite în Catalog.
Totodată, la calcularea uzurii cu începere de la 1 ianuarie 2004, instituţiile publice indică în fişele de inventar MF-6, MF-8, MF-9 şi codul stabilit conform anexei nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
În fişele de inventar de evidenţă a mijloacelor fixe f.nr.MF-6, f.MF-8 se înscrie suma anuală a uzurii în lei, cifrul normei anuale de uzură şi anul în care s-a calculat ultima dată uzura.
Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Suma uzurii se înscrie anual din fişe în borderou. Pentru suma totală a uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii din nota de contabilitate se înregistrează în «Cartea mare».
Uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru casarea acestor obiecte din cauza uzurii lor totale.
În cazul scoaterii din uz a obiectelor (lucrurilor) în legătură cu degradarea sau cesiunea lor gratuită, cu ajutorul fişei respective se determină suma uzurii pentru timpul aflării acestui obiect (lucru) în exploatare şi această sumă se scade din uzura înregistrată în subcontul 020.
Valorile materiale şi serviciile prestate se reflectă în dările de seamă conform valorii lor efective, care se determină reieşind din costul de achiziţie, inclusiv TVA.
88. Sarcinile de bază ale evidenţei stocurilor de materiale sînt: asigurarea integrităţii şi controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de rezerve şi consum; depistarea la timp a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; recepţionarea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.
În scopul garantării integrităţii şi organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit, a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare, eliberare şi inventariere. Responsabilitatea pentru primirea, păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale, desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Substituirea acestor persoane trebuie să fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire, aprobate de primar sau de conducătorul instituţiei.
Locurile de păstrare a valorilor materiale trebuie să fie dotate cu utilaje de cîntărit, instrumente de măsurat, vase de măsurat şi alte dispozitive de control.
89. Evidenţa valorilor materiale în contabilitate se ţine în expresie cantitativă şi sumară pe denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
Evidenţa valorilor materiale la depozit se ţine de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai pe denumiri, categorii şi cantitate.
Contabilitatea exercită sistematic controlul asupra intăririi şi consumării valorilor materiale, care se află în depozit, confruntînd, totodată, înregistrările proprii privind evidenţa valorilor materiale cu înregistrările făcute la depozit (magazie).
90. Materialele şi produsele alimentare se înscriu în registrele de evidenţă a intrării în baza documentelor primare (facturi, acte, certificate etc.) cu data de primire a valorilor. În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele date: furnizorul materialelor şi produselor alimentare, denumirea, calitatea, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data de intrare în depozit şi recipisa responsabilului pentru valorile materiale recepţionate.
În cazurile în care există nepotriviri cu datele din documentele furnizorului, se întocmeşte un act de primire f.nr.429. Actul se întocmeşte de către comisia de primire în două exemplare, cu participarea obligatorie a şefului de depozit şi reprezentantului furnizorului sau al unei organizaţii dezinteresate. Un exemplar al actului serveşte pentru evidenţa valorilor materiale primite, celălalt - pentru expedierea scrisorii de reclamaţie furnizorului.
91. Cheltuielile pentru transportarea produselor alimentare, medicamentelor şi a materialelor pentru pansament se atribuie la articolul 113 «Plata mărfurilor şi serviciilor» alineatul 13 «Arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport proprii».
Dacă la achiziţionarea materialelor şi produselor alimentare se plăteşte taxa pe valoarea adăugată, suma taxei se adaugă la preţul de cost al materialelor şi produselor alimentare achiziţionate. În evidenţa sintetică şi analitică materialele şi produsele alimentare se înregistrează conform preţului de achiziţie.
92. Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul instituţiei sau primarul satului (comunei), oraşului. Pentru eliberarea materialelor se folosesc următoarele documente:
a) factura (cerere) f.nr.434 se utilizează la eliberarea materialelor de la depozit şi la transferarea lor în interiorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează, de regulă, într-un singur exemplar, dacă nu a fost stabilită o altă ordine;
b) meniul-cerere f.nr.299 se foloseşte pentru eliberarea de la depozit a produselor alimentare. Meniul-cerere se întocmeşte zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi ţinîndu-se cont de numărul persoanelor incluse în porţie.
Meniul-cerere, cu recipisele persoanelor despre eliberarea şi primirea produselor alimentare, se transmite la contabilitate în termenele stabilite în grafic, dar nu mai rar de trei ori pe lună.
Eliberarea produselor alimentare în instituţiile profilactico-medicale se efectuează în baza documentelor stabilite prin instrucţiunea Ministerului Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
c) borderoul pentru eliberarea nutreţului şi furajului f.nr.397. Nutreţul şi furajul se eliberează de la depozit în limitele normelor stabilite;
d) borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei f.nr.410 se foloseşte pentru eliberarea materialelor de uz gospodăresc, materialelor pentru scopuri didactice etc., pe parcursul lunii. Înregistrările în borderou nu se fac în ordine cronologică, ci pentru fiecare tip de materiale trebuie să se rezerveze un anumit număr de rînduri, pentru ca la sfîrşitul lunii să se poată face totalul general pentru fiecare tip de materiale;
e) fişa pentru ridicarea materialelor f.nr.431 se foloseşte atît la eliberarea zilnică a materialelor şi combustibilului, cît şi după anumite intervale de timp pe parcursul lunii.
Fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează fiecărui destinatar pentru cîteva denumiri de materiale, în scopul consumării lor conform destinaţiei. Această fişă se eliberează în două exemplare, unul dintre care, cu semnătura destinatarului, se păstrează la depozit, iar celălalt - la destinatar. Dacă livrarea se efectuează zilnic, fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează pe un termen de 15 zile, iar cînd are loc periodic - pentru o lună.
Materialele şi combustibilul se eliberează în limitele stabilite la prezentarea de către destinatar a exemplarului său al fişei pentru ridicarea materialelor. Eliberarea materialelor peste limitele stabilite se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434.
În cazurile în care eliberarea combustibilului în baza facturii (cererii) sau a fişei pentru ridicarea materialelor este imposibilă, anularea consumului de combustibil se face în baza procesului-verbal de măsurare a soldurilor. În cazul deficitului consemnat în procesul-verbal de măsurare în comparaţie cu normele de consum prevăzute, conducătorul instituţiei ia măsuri în vederea identificării cauzelor excedentului de consum şi, în caz de necesitate, - pentru sancţionare;
f) foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli a benzinei auto. Costul benzinei se scoate din cont, avîndu-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile;
g) scrisoarea de trăsură se foloseşte în instituţii şi organizaţii la transportarea mărfurilor pentru necesităţile propriei instituţii cu automobile proprii.
93. Trecerea la pierderi a materialelor şi produselor alimentare se face conform preţurilor de achiziţie sau medii, dacă acestea au fost procurate la preţuri diferite.
Ambalajul returnabil sau de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, sticle etc.), atît cel eliberat (deşert), cît şi cel cu valori materiale, se ţine la evidenţă pe grupurile sau tipurile respective, conform preţurilor indicate în notele de plată ale furnizorilor. La restituirea sau comercializarea ambalajului, diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul la care a fost comercializat ambalajul se atribuie la alte cheltuieli sau la majorarea finanţării.
94. Pentru evidenţa stocurilor de materiale sînt destinate următoarele conturi: 03 «Articole şi produse», 04 «Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice», 05 «Animale tinere şi la îngrăşat», 06 «Materiale şi produse alimentare».
Contul 03 «Articole şi produse» se subdivizează în subconturile:
030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice)»;
031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice).
96. În subcontul 030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice) se ţine evidenţa articolelor fabricate în atelierele de producţie (didactice). Articolele se ţin la evidenţă conform preţului de cost real, determinat din datele privind cheltuielile reale pentru fabricarea lor.
Articolele sînt înregistrate la depozit în baza actelor de primire şi a altor documente. Suma produselor finite se înregistrează în debitul subcontului 030 şi creditul subcontului 238.
Cu suma produselor realizate se creditează subcontul 030 şi se debitează subcontul 107 sau 178.
Evidenţa analitică a produselor finite se ţine în registrul f.nr.296 pe denumire, cantitate, valoare şi locurile de depozitare.
97. În subcontul 031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)» se ţine evidenţa produselor gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare.
Produsele gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţin la evidenţă pe parcursul anului conform preţului planificat. La înregistrarea produselor se debitează subcontul 031 şi se creditează subcontul 238.
La realizarea produselor preţul de cost planificat al produselor realizate se înscrie din creditul subcontului 031 în debitul subcontului 107.
Produsele destinate necesităţilor proprii ale gospodăriilor sînt trecute din subcontul 031 în subconturile corespunzătoare ale contului 06.
În baza calculelor de dare de seamă anuale, preţul de cost planificat este corectat la sfîrşitul anului pînă la preţul de cost efectiv.
În cazul în care preţul de cost real al produselor agricole obţinute pe parcursul anului îl depăşeşte pe cel planificat, pentru suma diferenţei dintre preţul de cost real şi cel planificat, pentru producţia nerealizată, se face o înregistrare suplimentară în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 238, iar pentru producţia realizată se debitează subcontul 200 şi se creditează subcontul 031.
Dacă însă preţul de cost efectiv al producţiei agricole obţinute pe parcursul anului este mai mic decît cel planificat, atunci pentru suma diferenţei dintre preţul de cost planificat şi cel selectiv (suma economisită) se face o înregistrare contabilă cu cifre negative (în roşu) pentru producţia nerealizată în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 238, iar pentru producţia realizată - în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 031.
Evidenţa analitică a producţiei gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţine în registrul f.nr.296 pe denumire, cantitate, valoare şi locurile de depozitare.
Contul 04 «Utilaj şi materiale de construcţie» se subdivizează în subconturile:
040 «Utilaje spre montare»;
041 «Materiale pentru construcţii capitale».
99. În subcontul 040 «Utilaje spre montare» se ţine evidenţa pieselor de construcţie gata pentru montare. Acestea sînt: construcţiile metalice, de beton armat şi din lemn; blocurile şi piesele prefabricate ale clădirilor şi construcţiilor speciale; elementele prefabricate; ulilajele pentru sistemele de încălzire şi ventilare, de tehnică sanitară (cazane de încălzire centrală, radiatoare etc.).
În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa utilajelor autohtone şi de import care necesită montare şi sînt destinate pentru instalare. Se consideră utilaj care necesită montare utilajul care poate fi pus în funcţiune numai după ce au fost asamblate piesele lui şi el a fost fixat pe fundamentul sau suportul clădirii ori construcţiei, precum şi seturile de piese de schimb pentru acest utilaj. Totodată, în componenţa utilajului intră şi aparatajul de măsurat şi de control şi alte dispozitive destinate montării în cadrul utilajului instalat. În acest subcont se ţine evidenţa şi a altor valori materiale necesare pentru construcţie.
Evidenţa analitică în acest subcont se ţine pe fişa f.nr.296 pe tipurile de utilaj, construcţii şi piese, cantitate şi valoare.
100. În subcontul 041 «Materiale pentru construcţii capitale» se ţine evidenţa materialelor de construcţie achiziţionate din contul mijloacelor destinate construcţiilor capitale şi utilizate în procesul construcţiei şi al lucrărilor de montare.
Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); metale pentru construcţie (fier, tinichea, oţel, zinc foliat etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc); materiale electrotehnice (cablu, becuri, fasunguri, siguranţe, conductoare, fir, izolatoare etc.); materiale cu chimicate (vopsea, firniş, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice.
În gospodăriile agricole auxiliare în acest subcont se ţine la evidenţă materialul pentru plantare achiziţionat din contul investiţiilor capitale pentru sădirea livezilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, viilor etc.
Evidenţa analitică a materialelor de construcţie se ţine pe denumirea materialelor, cantitate şi valoare în registrul f.nr.296.
La cumpărarea animalelor tinere şi a animalelor pentru îngrăşat se fac înregistrări în debitul subcontului 050 şi creditul subconturilor corespunzătoare 107, 178.
Animalele tinere obţinute din prăsila proprie gospodării se înregistrează în ziua fătării, în baza procesului-verbal de înregistrare a prăsilei conform preţurilor planificate, iar valoarea prăsilei obţinute se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 238.
Animalele tinere şi la îngrăşat sînt cîntărite lunar, cu excepţia animalelor tinere pentru care se înregistrează nu sporul în greutate, ci sporul prin creştere. Sporul în greutate al animalelor tinere şi la îngrăşat se adaugă la greutatea iniţială, conform procesului-verbal. Valoarea sporului în greutate se determină ţinînd cont de sporul în greutate real al animalelor pentru luna de gestiune şi valoarea planificată a unităţii de spor în greutate.
În ce priveşte animalele tinere pentru care se înregistrează sporul prin creştere, valoarea lui se calculează avîndu-se în vedere numărul efectiv al zilelor furajate de aflare în gospodărie, estimate conform preţului planificat de creştere, luînd în considerare cheltuielile planificate pentru o zi furajată pentru specia şi grupul de animale corespunzător.
Valoarea sporului în greutate sau prin creştere se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 238.
La obţinerea parametrilor îngrăşării, valoarea animalelor sacrificate se scade din creditul subcontului 050. Totodată, valoarea producţiei obţinute se înregistrează, în baza unui proces-verbal, conform preţurilor planificate în debitul subcontului 031. Diferenţa dintre valoarea animalelor sacrificate şi valoarea producţiei se raportează la subcontul 238 în corespondenţă cu subcontul 050.
Mortalitatea animalelor tinere şi a animalelor la îngrăşat se consideră pierderi de producţie şi valoarea lor se adaugă la preţul de cost al efectivului de animale crescute. Pe parcursul anului de gestiune aceste pierderi sînt trecute la scăderi din creditul subcontului 050 în debitul subcontului 081 sau 238, în evaluarea de la începutul anului de gestiune, adăugîndu-se preţul la cost planificat al sporului în greutate sau al sporului în creştere pentru perioada de la începutul anului pînă la momentul pieirii.
În cazul mortalităţii animalelor din vina gestionarilor, prejudiciul cauzat gospodăriei trebuie să fie recuperat de persoanele vinovate în modul stabilit de lege.
La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor animaliere şi valoarea sporului în greutate al animalelor tinere, înregistrate în subcontul 031 şi subcontul 050, se corectează, ţinîndu-se cont de suma economisită sau de suma în excedent. Diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real se înscrie în debitul subconturilor 031 şi 050 şi în creditul subcontului 238 cu numere pozitive, în cazurile excedentului de cheltuieli, şi cu numere negative (în roşu) în cazurile economisirii contra preţului de cost planificat.
Animalele tinere, trecute pentru anul următor la creştere şi îngrăşare în continuare, precum şi animalele tinere, transferate pe parcursul anului de gestiune în cireada (turma) de bază, sînt evaluate conform preţului de cost real.
Evidenţa analitică a animalelor tinere se ţine pe specii şi grupe de animale de aceeaşi vîrstă, iar animalelor la îngrăşat - numai pe specii în registrul de evidenţă f.nr.395. Evidenţa trebuie să asigure posibilitatea obţinerii datelor despre greutatea vie, sporul în greutate, sporul în creştere etc.
Contul 06 «Materiale şi produse alimentare» se subdivizează în subconturile:
060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri»;
061 «Produse alimentare»;
062 «Medicamente şi materiale pentru pansamente»;
063 «Materiale de uz gospodăresc şi articole de birotică»;
064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi»;
065 «Nutreţ şi furaje»;
066 «Ambalaj»;
067 «Diverse materiale»;
068 «Materiale în expediţie»;
069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje».
103. În subconturile 060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri» se ţine evidenţa reactivelor şi chimicalelor, sticlei şi vaselor chimice, metalelor, materialelor electrice şi radio, tuburilor electronice, accesoriilor foto, hîrtiei pentru editarea programelor didactice, manualelor şi lucrărilor ştiinţifice, animalelor pentru experienţe şi a altor materiale pentru scopuri didactice şi lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a metalelor preţioase şi a altor metale pentru protezare.
Evidenţa metalelor preţioase pentru protezare se ţine în conformitate cu indicaţiile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
104. În subcontul 061 «Produse alimentare» se ţine evidenţa produselor alimentare în instituţiile, în ale căror devize de cheltuieli sînt prevăzute alocaţii în alineatul 113.09 «Alimentarea».
Evidenţa recepţionării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ privind intrarea produselor alimentare f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valori materiale aparte. Înregistrările în borderoul cumulativ se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă şi sumară. La sfîrşitul lunii în borderou se fac totalurile. Drept temei pentru întocmirea notei de contabilitate nr.11 serveşte borderoul cumulativ privind intrarea şi consumul produselor alimentare f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative de intrare a produselor alimentare f.nr.398.
Evidenţa consumării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ f.nr.399. Acest borderou cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valori materiale. Înregistrările în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.299 şi a altor documente. La sfîrşitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porţie din instituţiile pentru copii, spitale etc.
Baza întocmirii notei de contabilitate nr.12 o constituie tabelul centralizator al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu şi datele din alte acte privind consumul produselor alimentare, (procesul-verbal de constatare a lipsei produselor alimentare, de restituire la depozit etc.). Evidenţa analitică a produselor alimentare se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale în balanţele de verificare f.m-44. Înregistrările în balanţele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 şi a altor acte de intrare şi de consum al produselor alimentare. Lunar, în balanţele de verificare se fac totalurile operaţiilor şi se deduce soldul la începutul lunii.
105. În subcontul 062 «Medicamente şi materiale de pansament» se ţine evidenţa medicamentelor, componenţilor, preparatelor microbiene, serurilor, vaccinurilor, sîngelui şi materialelor de pansament în spitale, instituţii curativ-profilactice şi de medicină veterinară şi alte instituţii, în al căror deviz de cheltuieli sînt prevăzute alocaţii la alineatul 113.10. «Medicamente şi materiale de pansament». În acest subcont se ţine evidenţa materialelor auxiliare şi farmaceutice ale instituţiilor medicale cu farmacii proprii.
Evidenţa medicamentelor şi materialelor de pansament în contabilitate se ţine în conformitate cu instrucţiunile emise de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
106. În subcontul 063 «Materiale de uz gospodăresc şi articole de birotică» se ţine evidenţa materialelor de uz gospodăresc şi articolelor de birotică, utilizate pentru necesităţile curente ale instituţiei (becuri electrice, săpun, perii etc.), materialelor de construcţie pentru reparaţii curente şi capitale.
În instituţiile mici rechizitele de birou (hîrtie, creioane, cerneală, peniţe etc.), achiziţionate şi, concomitent eliberate pentru necesităţile curente, pot fi trecute la cheltuielile reale, suma lor totală de intrare şi consum fiind reflectată în contul 063. Persoana care a primit aceste materiale trebuie să semneze actele care confirmă achiziţionarea şi recepţionarea lor.
107. În subcontul 064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi» se ţine evidenţa tuturor tipurilor de combustibil, carburanţi şi lubrifianţi care se află în depozite şi magazie (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei de motor etc.), precum şi nemijlocit la gestionari.
108. În subcontul 065 «Nutreţ şi furaje» se ţin la evidenţă fînul, ovăzul şi alte tipuri de nutreţ şi furaje pentru vite şi alte animale.
109. În subcontul 066 «Ambalaj» se ţine evidenţa ambalajului restituibil şi de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, borcane, sticle etc), atît a celui deşert, cît şi a celui în care se află valori materiale.
110. În subcontul 067 «Diverse materiale» se ţine evidenţa seminţelor, îngrăşămintelor şi a altor materiale. În acest subcont se ţine, de asemenea, evidenţa prăsilei tinere (mînji), dacă instituţia sau primăria satului (comunei), oraşului are cai de muncă care sînt întreţinuţi din contul planului de cheltuieli bugetare.
Prăsila tînără se înregistrează conform preţului de achiziţie în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 230.
111. Evidenţa analitică a materialelor din subconturile 060, 063-067 se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale. În contabilităţile centralizate cu un volum mare de lucrări evidenţa analitică se ţine pe fişe f.nr.296-a.
Fişele se înregistrează în fişierul f.nr.297, care se ţine separat pentru fiecare instituţie deservită.
112. În subcontul 068 «Materiale în expediţie» se ţine evidenţa materialelor plătite de către instituţie şi care urmează să fie livrate din altă localitate, dar care la sfîrşitul lunii nu au fost primite la depozit.
Sumele reflectate în acest subcont trebuie să fie confirmate prin acte perfectate în modul cuvenit şi în special pentru materialele în expediţie - prin acte ale transportului feroviar şi cu ştampila staţiei de cale ferată, care confirmă nelivrarea încărcăturii.
Evidenţa analitică a materialelor care se află în expediţie se ţine pe furnizori aparte pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
113. În subcontul 069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje» se ţine evidenţa pieselor de schimb pentru repararea şi înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor (medicale, electronice, de calcul etc.), utilajelor, tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere şi benzi de obadă etc.).
Evidenţa analitică a pieselor de schimb se ţine pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale în registrul f.nr.296 (pe fişe f.nr.296-a).
114. Valoarea materialelor achiziţionate se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 107, 120, 160, 178 şi 179.
Sumele cheltuielilor de casă, efectuate din contul mijloacelor bugetare, se înregistrează în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Valoarea materialelor consumate se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 şi debitul subcontului 200.
Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare act şi subconturile corespunzătoare, evidenţiindu-se inclusiv sumele pe instituţiile deservite sau responsabilii de valorile materiale. La sfîrşitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în «Cartea mare».
115. Evidenţa operaţiilor privind consumul materialelor, cu excepţia produselor alimentare, se ţine în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 (nota de contabilitate nr.13).
În contabilităţile centralizate în care, conform volumului de operaţii, nu este necesară întocmirea borderoului cumulativ f.nr.396, se întocmeşte nota de contabilitate potrivit f.nr.274.
În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată intră toate obiectele enumerate în subpunctele a, b, c, d, e, f, g, h, i, j ale punctului 52 al prezentei instrucţiuni.
Contul 07 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată» se subdivizează în subconturile:
070 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit»;
071 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă»;
072 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit»;
073 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă».
117. În subcontul 070 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit» se ţine evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, care se află la depozit indiferent de valoarea lor.
Pe măsură ce sînt achiziţionate, obiectele de mică valoare şi scurtă durată se reflectă în debitul subcontului 070 şi în creditul subconturilor 107, 160, 178 şi 179. Concomitent, se operează înregistrări în debitul subcontului 260.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, cînd sînt eliberate pentru a fi puse în folosinţă, se ţin la evidenţă în felul următor:
a) obiectele cu valoarea de pînă la 20 lei unitatea se înregistrează în creditul subcontului 070 şi debitul 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine de către persoanele cu funcţii de răspundere în registrul de evidenţă a materialelor la depozit f.M-17. Lucrătorii contabilităţii verifică periodic existenţa reală a acestor obiecte cu înscrierile din registrul f.nr.M-17;
b) obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare depăşeşte 20 lei unitatea (setul), se înregistrează în debitul subcontului 071 şi creditul subcontului 070.
Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află la depozit se efectuează de către responsabilii de valorile materiale pe denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. Eliberarea acestor obiecte de la depozit se face în baza facturii (cererii) f.nr.434.
Evidenţa analitică în subcontul 070 se ţine în contabilitate pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se înscriu în registre în ordinea indicată în punctul 79 al prezentei Instrucţiuni.
118. În subcontul 071 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă» se indică obiectele de mică valoare şi scurtă durată care se află în uz.
Casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se efectuează în cazul uzurii lor totale în baza actelor corespunzătoare, aprobate de către primar sau conducătorul instituţiei, dacă nu a fost stabilit alt mod de casare.
Pentru casarea veselei sparte se ţine evidenţa în jurnalul de înregistrare a veselei sparte f.nr.325. Înregistrările se fac de către persoanele cu funcţii de răspundere respective. O comisie permanentă supraveghează ţinerea corectă a registrului şi întocmeşte, trimestrial (lunar), un act de casare a veselei sparte, care este aprobat de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată scoase din uz se înregistrează în creditul subcontului 071 şi debitul subcontului 260. Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi transfer al obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (nota de contabilitate nr.10). Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează în ordinea stabilită în punctul 65 al prezentei Instrucţiuni.
Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în subcontul 071 se ţine pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valori materiale pe fişe f.nr.296-a (registrul f.nr.296).
Toate obiectele de mică valoare şi scurtă durată în uz trebuie să se afle în custodie la persoanele responsabile de folosirea corectă şi de integritatea lor. Aceste persoane sînt obligate să ţină evidenţa obiectelor pe denumiri şi cantitate în registrul f.nr.M-17.
119. În subcontul 072 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit» se ţine evidenţa obiectelor menţionate în instituţiile de ocrotire a sănătăţii, asistenţă socială a populaţiei, de învăţămînt etc., separîndu-le pe grupuri, denumiri, cantitate şi responsabilii de valorile materiale, în registrul f.M-17:
1) lenjerie (cămaşe de noapte, cămaşe, halate etc.);
2) lenjerie şi accesorii de pat (saltele, perne, plapume, feţe de pernă, cuverturi, saci de dormit etc.);
3) îmbrăcăminte şi încălţăminte, inclusiv echipament de protecţie (costume, paltoane, trenciuri, scurte blănite, rochii, bluze, fuste, scurte, pantaloni etc.);
4) încălţăminte, inclusiv cea specială (ghete, cizme, sandale, pîsle etc.);
5) îmbrăcăminte şi încălţăminte sportivă (costume, ghete etc.).
Obiectele de inventar moale, enumerate mai sus, se marchează de către şeful depozitului, în prezenţa primarului satului (comunei), oraşului sau conducătorului instituţiei şi a unui lucrător de la contabilitate, cu o ştampilă specială, cu vopsea rezistentă, fără a deteriora aspectul exterior al obiectului, în care se indică denumirea instituţiei, iar la eliberarea obiectelor pentru a fi puse în folosinţă, se indică suplimentar anul şi luna eliberării de la depozit. Ştampilele de marcare trebuie să se păstreze la primarul satului (comunei), oraşului sau la conducătorul instituţiei (adjunctului lui).
Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea, pe măsură ce sînt achiziţionate, se reflectă în debitul subcontului 072 şi creditul subconturilor corespunzătoare 107, 160, 178 şi 179. Totodată, se fac înregistrări în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 260.
Evidenţa analitică pentru subcontul 072 în contabilitate se ţine pe denumiri, cantitate, valoare, grupe şi responsabilii de valorile materiale pe fişa nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea eliberate pentru folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 072.
120. În subcontul 073 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă» se ţine evidenţa lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei care se află în uz.
Evidenţa analitică a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare, grupuri şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.MF-9, f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Casarea lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei uzate şi deteriorate se efectuează, ţinîndu-se cont de termenul de utilizare stabilit de către ministere şi departamente pentru sistemul lor, în baza actului de casare f.nr.433 «Act de casare a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi a celui gospodăresc», aprobat de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
Valoarea totală a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei casate se notează în creditul subcontului 073 şi debitul subcontului 260.
În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materialelor colectate şi prelucrate. La debitul subcontului sînt trecute toate cheltuielile, costul materialelor, cheltuielile pentru livrare, păstrare etc.
După încheierea colectării sau prelucrării unei sau altei categorii de materiale, se întocmeşte un proces-verbal semnat de persoanele respective, în care se indică cantitatea valorilor materiale, obţinute prin prelucrare sau colectare, cheltuielile pentru aceste lucrări şi preţul lor de cost.
Procesul-verbal este aprobat de către primarul (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei şi serveşte ca document care permite anularea sumelor de cheltuieli din contul acesta şi înregistrarea valorilor materiale obţinute în conturile respective.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare tip de colectare şi prelucrare în registrul f.nr.292.
Finanţarea instituţiilor şi activităţilor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinaţia prevăzută, ţinîndu-se cont de modificările operate în modul stabilit, şi pe măsura îndeplinirii planului de activităţi, dacă nu este prevăzut alt mod de finanţare.
La perfectarea şi evidenţa operaţiilor de casă contabilităţile centralizate se conduc de «Regulile de efectuare a operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova», aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
În conformitate cu aceste reguli nu pot executa operaţii de casă contabilii-şefi şi alţi lucrători ai contabilităţii învestiţi cu dreptul de a semna documentele de casă.
Delegaţiile de retragere a numerarului de la contul curent, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte.
Eliberarea banilor în numerar din casa primăriei satului (comunei), oraşului se efectuează în bază de documente autentice, perfectate în modul stabilit.
În instituţiile cu multe subdiviziuni sau care sînt deservite de o contabilitate centralizată plata salariilor şi indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, achitarea unor cheltuieli neînsemnate pentru necesităţi gospodăreşti se poate efectua, conform ordinului în scris al primarului satului (comunei), oraşului sau conducătorului instituţiei, de către alte persoane, cu excepţia casierilor, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea materială deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar persoanelor de încredere, evidenţa acestor eliberări se ţine de către casier în registrul evidenţei banilor eliberaţi titularilor de avans pentru plata salariilor f.nr.320.
Dacă instituţia deservită se află la mare distanţă şi listele de calcul şi plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilităţii centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intermediul titularilor de avans. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor se eliberează titularilor de avans din casă conform ordinului de plată şi este reflectată în subcontul 160.
La eliberarea banilor din casă în gestiunea mai multor persoane în schimbul ordinelor de plată individuale se utilizează lista pentru eliberarea banilor din casa gestionarilor f.nr.317.
Contabilul-şef este obligat, pînă la finalizarea operaţiilor de casă, să verifice legalitatea şi corectitudinea perfectării documentelor, precum şi faptul dacă cheltuielile corespund destinaţiilor potrivit bugetului consolidat. Documentele pentru eliberarea banilor, după verificare, trebuie să fie semnate de către primarul satului (comunei), oraşului şi contabilul-şef.
Contabilităţile centralizate utilizează chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF şi dispoziţia de plată f.OC-2 cu ţinerea obligatorie a registrului pentru înregistrarea documentelor de casă de plată şi de încasare f.OC-3.
Subconturile 120, 121, 122, 123 se debitează cu sumele încasate în casă şi se creditează cu sumele eliberate din casă.
Evidenţa operaţiilor de încasare şi eliberare a banilor în numerar în casa primăriei satului (comunei), oraşului se ţine în registrul de casă f.nr.440 de către persoana care efectuează operaţiile de casă.
Înscrierile în registrul de casă se execută în două exemplare cu stiloul, prin indigou, imediat după încasarea sau eliberarea banilor, separat pentru fiecare document.
Radierile şi corectările nestipulate în registrul de casă se interzic. Corectările efectuate se legalizează prin semnăturile persoanei care ţine registrul de casă şi a contabilului-şef.
Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul zilei, deduce soldul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă (copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele, contra semnătură în registrul de casă. Primele exemplare ale fişei rămîn în registrul de casă.
Dacă în casa primăriei se execută zilnic operaţii în sumă totală de pînă la 50 lei, atunci totalurile operaţiilor cu deducerea soldului banilor în casă se calculează o dată la 3-5 zile.
Eliberarea banilor din casă, neconfirmată de semnătura beneficiarului în actul de cheltuieli, se consideră deficit şi se încasează de la persoana care a executat operaţiile de casă. Banii în numerar, nejustificaţi prin acte de încasare, se consideră excedent de casă şi se trec în contul veniturilor bugetului satului (comunei), oraşului.
Banii în numerar, chitanţierele şi alte valori trebuie să se păstreze în seifuri sau casete de bani într-o încăpere izolată a primăriei satului (comunei), oraşului sub responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere, de a căror competenţă este efectuarea operaţiilor de casă. Cheile de la seif sau de la casetele de bani se află la aceleaşi persoane, iar duplicatele cheilor în pachete, casete etc., sigilate de către aceste persoane, la primarul satului (comunei), oraşului.
Primarul satului (comunei), oraşului este obligat să asigure integritatea banilor de casă, precum şi transportarea lor din instituţia bancară şi predarea în instituţia bancară.
Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitatea centralizată şi în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381 (nota de contabilitate nr.1) şi în alte registre de evidenţă analitică. În baza notei de contabilitate nr.1, din suma totală a operaţiilor pe parcursul lunii se exclud operaţiile la conturile curente. La sfîrşit de lună primarul satului (comunei), oraşului este obligat să verifice soldurile mijloacelor băneşti în casă şi să semneze darea de seamă.
Acest cont este subdivizat în subconturile:
131 «Carnete de cecuri cu limită de sumă»;
132 «Documente băneşti»;
135 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate»;
136 «Investiţii pe termen lung în părţi legate»;
137 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung».
125. În subcontul 131 «Carnete de cecuri cu limită de sumă» se ţine evidenţa sumelor depuse pe carnete de cecuri cu limită de sumă în vederea decontărilor pentru marfa primită şi serviciile prestate din aceeaşi localitate, precum şi a decontărilor pentru marfa primită din alte localităţi ale Republicii Moldova. Pentru achiziţionarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă, instituţia sau contabilitatea centralizată remite trezoreriei teritoriale ordine de plată şi o cerere pentru eliberarea carnetelor de cecuri limitate.
Sumele depuse conform carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţin la evidenţă ca cheltuieli de casă potrivit subdiviziunii corespunzătoare a clasificaţiei bugetare. Sumele limitei nefolosite a carnetului de cecuri, la trecerea în contul curent, sînt reflectate în evidenţă ca restabilirea cheltuielilor de casă pe capitolele corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare.
Cecurile din carnetele cu limită de sumă sînt semnate de către primar sau contabilul-şef. La selectarea pe loc a mărfii se permite ca cecul să fie semnat de către funcţionarul instituţiei, căruia i s-a eliberat o procură pentru primirea mărfii. În procură trebuie să fie menţionat faptul că funcţionarul are dreptul de a semna cecul şi pentru ce sumă se permite achiziţionarea mărfurilor. Dacă cecul este semnat în baza procurii de către funcţionarul instituţiei, atunci înainte de semnătură se face o inscripţie «Cu procură».
Cecul din carnetul cu limită de sumă se dă furnizorului o dată cu eliberarea mărfurilor sau prestarea serviciilor. În cec se indică, în mod obligatoriu, instituţia şi în baza cărei facturi sau a cărui alt document, care o înlocuieşte, trebuie să se transfere suma din cec.
Sumele depuse conform carnetelor de cecuri cu limită de sumă se înregistrează în debitul subcontului 131 şi creditul subcontului 107. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare pentru sumele cheltuielilor de casă în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 131 se ţine în borderoul cumulativ f.nr.323 (nota de contabilitate nr.4). Înscrierile în borderourile cumulative se fac pe fiecare document (ordin de plată, cont de plată, cec), pe măsura efectuării operaţiunilor, dar nu mai tîrziu de ziua următoare după intrarea documentelor în contabilitate, după cum urmează. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută se trece soldul limitei nefolosite la începutul lunii. În debitul subcontului 131 (rubricile 3-4) se înscriu sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită de sumă. Sumele achitate conform cecurilor pentru achiziţionarea valorilor materiale se înscriu în creditul subcontului 131 în rubrica 9 şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 10-13, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 14-16. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi se calculează soldul limitei disponibile la sfîrşitul lunii, care trebuie să coincidă cu soldul limitelor din carnetele de cecuri cu limită de sumă.
Totalurile pe rubricile 9-16 se înscriu în «Cartea mare». În cazurile în care soldul nefolosit al limitei din carnetul de cecuri este restituit pentru a fi înscris în contul curent al bugetului satului (comunei) pentru restabilirea cheltuielilor de casă, înregistrările se fac în «Cartea mare», fără a se lua în considerare aceste sume, fiind înscrise conform datelor din borderoul cumulativ nr.381 (nota de contabilitate nr.2).
126. În subcontul 132 «Documente băneşti» se ţine evidenţa diverselor documente băneşti, precum ar fi: bonurile de benzină şi ulei, pentru alimentare etc., biletele de tratament la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, care au fost achitate, avize de transfer poştal primite, timbre poştale şi timbre fiscale, imprimatele carnetelor de muncă şi anexele la ele etc.
Primirea în casă şi eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispoziţiilor de casă pe care se aplică ştampila «De fonduri» sau această inscripţie se face de mînă cu creion roşu.
Evidenţa acestor operaţii se ţine separat de cea a operaţiilor cu mijloace băneşti. Înregistrarea ordinelor de fonduri de încadrare şi de plată se face la sfîrşitul registrului documentelor de casă de încasare şi de plată f.OC-3.
Bonurile de benzină se eliberează în gestiune şoferului în baza dispoziţiei primarului satului (comunei), oraşului. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea decontului pentru cele primite anterior.
Evidenţa analitică a documentelor băneşti, cu excepţia carnetelor de muncă şi a anexelor la ele, se ţine pe tipurile lor în registrul f.nr.292, evidenţa carnetelor de muncă şi a anexelor la ele - în registrul de venituri şi cheltuieli f.nr.449.
127. Subcontul 135 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii. Acest subcont este un subcont de activ, în debitul acestui subcont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul altor întreprinderi, iar în credit-valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate (deţinători în capitalul statutar al întreprinderii investite pînă la 20% proprietate investiţională).
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr.292).
128. Subcontul 136 «Investiţii pe termen lung în părţi legate» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Acest subcont este un subcont de activ. În debitul acestui subcont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen lung, inclusiv cheltuielile privind procurarea titlurilor de valoare precum şi calcularea suplimentară a diferenţei pînă la valoarea nominală a acestora, iar în credit-valoarea investiţiilor ieşite şi scăderea diferenţei dintre valoarea de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate (deţinătorii investiţiilor mai mari de 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi).
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întrprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr.292-a (în registrul f.nr.292).
129. Subcontul 137 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind modificările (majorările, diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung rezultate din reevaluarea acestora sau la transferarea lor în grupa investiţiilor curente. Acest subcont este un subcont de activ-pasiv. În debitul acestui subcont se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorării) a valorii investiţiilor pe termen lung, şi casarea sumelor reducerii a acestora la ieşirea lor, iar în credit - sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de reevaluare la ieşire. Soldul acestui subcont este debitor – în cazul cînd sumele ecartului de reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi creditor – în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de reevaluare.
Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri de investiţii pe clase şi pe emitenţi- pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr. 292)
Decontările cu furnizorii pentu mărfurile primite şi serviciile prestate se fac, de regulă, prin virament în conformitate cu regulile şi instituţiile în vigoare.
Transferarea avansurilor de la o instituţie întreţinută din buget la alta, precum şi întreprinderilor şi agenţilor economici, se permite în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi indicaţiile Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
131. În conformitate cu articolul 74 al Codului civil termenul de prescripţie a datoriilor debitoare şi creditoare privind decontările cu organizaţiile de stat şi alte organizaţii corespunzătoare şi obşteşti constituie 1 an, cu agenţii economici, avînd alte forme organizatorico-juridice, termenul de prescripţie constituie 3 ani, iar a datoriilor de deponent şi pentru decontările cu persoanele fizice - 3 ani.
Sumele creditoare şi cele depuse, trecute în bilanţ, pentru care a expirat termenul de prescripţie, urmează a fi trecute la majorarea finanţării. Sumele acestor datorii, cu acordul primarului, se anulează din conturile de decontări şi se reflectă la debitul subcontului 17 şi creditul subcontului 230. Referitor la sumele datorate bugetului nu există termen de prescripţie. Ele urmează a fi vărsate în buget.
Sumele debitoare, pentru care a expirat termenul de prescripţie, sînt trecute la diminuarea finanţării cu acordul primarului.
Persoanele cu funcţii de răspundere, care au lăsat să expire termenul de prescripţie, sînt trase la răspundere disciplinară.
Datoria din lipsuri şi sustrageri de valori materiale, a cărei percepere forţată a fost respinsă de judecată, precum şi alte datorii considerate compromise, sînt trecute la diminuarea finanţării în modul stabilit de Legea contabilităţii a Republicii Moldova. Pe parcursul a 5 ani, din momentul scăderii în contul extrabilanţier 05, trebuie ţinută evidenţa acestor datorii pentru a urmări posibilitatea perceperii lor forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a datornicilor.
150. «Decontări cu furnizorii şi antreprenorii»;
157 “Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică”.
158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”.
159. «Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală».
133. În subcontul 150 «Decontări cu furnizorii şi antreprenorii» se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, utilaj pentru montare etc., care se achiziţionează din contul mijloacelor alocate pentru investiţiile capitale şi a decontărilor cu antreprenorii pentru construcţiile şi piesele transmise lor pentru lucrările de construcţie şi montare şi pentru executarea acestor lucrări.
La decontările cu funizorii în debitul subcontului 150 se înregistrează sumele notelor de plată achitate pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, în acelaşi timp se creditează subconturile 107, 109. Concomitent, pentru suma cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 231. Cu valoarea bunurilor primite de la furnizori la depozit se debitează subconturile 040, 041 sau 150, dacă bunurile sînt transmise antreprenorului, fără ca să intre la depozit, şi se creditează subcontul 150.
La efectuarea decontărilor cu antreprenorul, în debitul subcontului 150 se înscriu sumele transferate pentru lucrările de construcţii şi montare executate, construcţii şi piese, materiale de construcţie pentru lucrările de construcţie şi montare transmise antreprenorului, creditîndu-se subconturile 040, 041, 107, 109. Sumele lucrărilor de construcţie şi montare executate de către antreprenor se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor şi antreprenor în registrul f.nr.292.
134. În subcontul 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi serviciile achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică. La decontările cu furnizorii, în debitul subcontului 157 se înregistrează sumele notelor de plată achitate, în acelaşi timp se creditează subconturile 116, 117, 118, 119.
În creditul subcontului 157 se înregistrează evidenţa mărfurilor achiziţionate, volumului de lucrări îndeplinite şi serviciilor prestate.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor în registrul f. nr. 292.
135. În subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se ţine evidenţa decontărilor cu sumele veniturilor calculate şi achitate pentru serviciile prestate sau lucrările efectuate de către executorii de buget. Veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale calculate spre încasare pe parcursul anului se vor reflecta în evidenţa contabilă la debitul subcontului 158 şi creditul subconturilor 400,238,235.
Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
136. Cu ajutorul subcontului 159 «Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală» se ţine evidenţa primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariul angajaţilor conform legislaţiei în vigoare şi transferarea lor la Compania Naţională de Asigurări Medicale.
Sumele primelor reţinute din salariile angajaţilor se înregistrează în creditul subcontului 159 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul instituţiilor bugetare Companiei Naţionale de Asigurări Medicale se înscriu în debitul subcontului 159 şi se creditează subconturile din conturile 10,11 la articolul 111 «Retribuirea muncii»; concomitent se efectuează înscrierea secundară Debit 207 Credit 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru asigurarea obligatorie a asistenţei medicale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
Avansurile spre decontare se eliberează numai persoanelor care lucrează în instituţia dată.
Avansurile spre decontare se eliberează conform dispoziţiei primarului sau conducătorului instituţiei în baza cererii în scris a destinatarului, indicîndu-se destinaţia avansului. Pe cererea de eliberare a sumelor spre decontare lucrătorul contabilităţii înscrie subdiviziunea clasificaţiei bugetare, la care vor fi atribuite cheltuielile, şi consemnează lipsa restanţelor din partea titularului de avans pentru avansurile precedente.
Banii eliberaţi spre decontare pot fi cheltuiţi numai în scopurile prevăzute la eliberarea lor. Titularii de avans prezintă decontul de avans privind întrebuinţarea sumelor de avans, anexînd documentele care adeveresc cheltuielile efectuate. Documentele anexate la decontul de avans sînt numerotate de către titularul de avans în ordinea înscrierii lor în decont.
În contabilitate deconturile de avans se verifică din punct de vedere aritmetic, precum şi al corectitudinii întocmirii documentelor şi al utilizării mijloacelor conform destinaţiei. Totodată, oportunitatea cheltuielilor se confirmă prin semnătura persoanei cu funcţii de răspundere care a delegat titularul de avans în deplasare. Deconturile de avans verificate sînt aprobate de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
În acest subcont se mai ţine evidenţa decontărilor de salarizare prin intermediul titularilor de avans în instituţiile în care nu este prevăzută în state funcţia de casier sau cînd mijloacele destinate acestui scop sînt transferate pe numele conducătorilor de instituţii prin intermediul poştei şi telegrafului sau instituţiilor bancare.
Soldul neutilizat al avansului trebuie restituit de către titularul de avans pe parcursul a trei zile după prezentarea decontului de avans. Eliberarea unui avans titularului de avans se face cu condiţia achitării avansului precedent.
În cazurile neprezentării în termenele stabilite a deconturilor de avans privind utilizarea sumelor spre decontare sau nerestituirii în casă a soldurilor neutilizate de avans, contabilitatea centralizată are dreptul de a reţine această datorie din salariul persoanelor care au primit avansul, respectînd prevederile legislaţiei în vigoare.
Cu sumele eliberate titularilor de avans se debitează subcontul 160 şi se creditează subconturile 107 sau 120.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă în partea mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Sumele de avans cheltuite şi soldurile restituite ale sumelor spre decontare se înregistrează în creditul subcontului 160 şi debitul subconturilor 200, 120.
Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans se ţine în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.386 (nota de contabilitate nr.8). Evidenţa în acest borderou se ţine prin metoda de poziţie. Pe fiecare rînd se înscrie numele titularului de avans, suma avansului eliberat şi sumele cheltuielilor efectuate, precum şi suma intrată de avans neutilizat. La sfîrşitul lunii totalurile pe rubrica «Suma aprobată de cheltuieli din decont - creditul subcontului 160» şi pe rubricile «Debitul subconturilor» şi «Înregistrări secundare» se înscriu în «Cartea mare».
În instituţiile cu un număr neînsemnat de titulari de avans evidenţa decontărilor se ţine pentru fiecare titular de avans pe fişe în registrul f.nr.292.
170 «Decontări privind manco»;
171 «Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice»;
172 «Decontări privind tipurile speciale de plăţi»;
173 «Decontări privind plăţile în buget»;
174 «Decontări privind sumele în depozit»;
175 «Decontări privind manco transmise în organele de anchetă»;
176 «Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli prin mandat»;
177 «Decontări cu deponenţii»;
178 «Decontări cu diverşi debitori şi creditori»;
179 «Decontări conform plăţilor planificate».
139. În subcontul 170 «Decontări privind manco» se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor de mijloace băneşti şi valori, sumelor de pierderi din cauza deteriorării valorilor materiale puse pe seama persoanelor culpabile şi a altor sume care trebuie reţinute în modul stabilit.
La determinarea cuantumului prejudiciului cauzat de lipsuri şi delapidări trebuie să se ţină cont de costul valorilor materiale pentru ziua depistării prejudiciului.
Lipsurile şi delapidările constatate sînt puse pe seama persoanelor culpabile cu valoarea indicată în actul de control sau de revizie. Dacă persoana culpabilă refuză să repare prejudiciul material cauzat instituţiei, atunci materialele trebuie transmise în organele de drept. După ce a fost remisă hotărîrea judecăţii, sumele puse în sarcina persoanelor culpabile trebuie precizate în conformitate cu titlul executoriu al organului judiciar.
În debitul subcontului 170 sînt indicate sumele lipsurilor, delapidărilor, pierderilor etc., constatate în corespondenţă cu creditul subconturilor respective ale mijloacelor băneşti sau valorilor materiale şi decontărilor privind manco transmise în organele de anchetă. În creditul subcontului 170 se înscriu sumele intrate în contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului sau în casă, sau cele reţinute din salariul persoanei culpabile pentru recuperarea prejudiciului cauzat.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registrul f.nr.292 pe fiecare persoană culpabilă, indicîndu-se numele, prenumele, funcţia, data apariţiei datoriei şi suma lipsă.
140. În subcontul 171 „Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice” se ţine evidenţa decontărilor privind cheltuielile legate de titlurile executorii emise în baza hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti sau deciziile altor organe abilitate ce ţin de dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti cu persoanele fizice şi juridice, care pot avea următoarea destinaţie: recuperarea prejudiciului material, recuperarea prejudiciului moral, compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare colaboratorilor instituţiilor penitenciare şi situaţiilor excepţionale, instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi securităţii naţionale, recalcularea pensiilor şi taxei de stat.
Calcularea cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează prin următoarea formulă contabilă debitul subconturilor 200,203,211,212,213,214 şi creditul subcontului 171.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor bugetare se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subconturilor 107,108. Concomitent se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor speciale se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subcontului 111.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor şi fondurilor speciale se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subconturilor 112,113.
Evidenţa analitică a cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se ţine în registrul f.nr.292.
141. În subcontul 172 «Decontări privind tipurile speciale de plăţi» se ţine evidenţa decontărilor: cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare; pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale; pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat; cu angajaţii pentru alimentarea la locul de muncă; cu angajaţii pentru uniforme; pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
120. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare.
Plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF, care a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 şi se elibereaza de către Direcţia Statistică respectivă, de regulă, în băncile de economii, iar în anumite cazuri - nemijlocit în instituţiile preşcolare, prin intermediul persoanelor învestite cu dreptul de încasare a banilor. Aceste persoane sînt numite prin ordin pe instituţie şi cu ele se încheie un contract privind răspunderea materială individuală deplină. Dacă plata se efectuează prin intermediul băncilor de economii, ordinele de plată a numerarului eliberate sînt transmise conducătorilor instituţiilor de copii, care sînt obligaţi să le înmîneze părinţilor nu mai tîrziu de ziua de lucru următoare.
Responsabilitatea pentru încasarea oportună a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare o poartă conducătorii acestor instituţii.
Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este determinat în modul stabilit.
Calculul plăţii se face în ultima zi a lunii pentru zilele de reală frecvenţă în baza tabelului de evidenţă a frecvenţei copiilor f.nr.305. Numărul zilelor de frecvenţă se determină ca diferenţa dintre numărul zilelor de frecvenţă pe lună în conformitate cu graficul calendaristic de lucru al instituţiei de copii şi numărul zilelor în care copilul a lipsit, notate în tabel.
Dacă copilul nu a frecventat instituţia preşcolară, plata încasată pentru zilele de nefrecventare se ia în consideraţie la plăţile următoare.
Dacă plata se efectuează nemijlocit în instituţia preşcolară, părinţilor li se eliberează borderoul chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele primite de către împuterniciţi trebuie să fie predate în termen de trei zile în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, este interzisă. Persoanele învestite cu dreptul de încasare a banilor sînt obligate, în fiecare decadă, să transmită în contabilitate documentele privind sumele predate de către ei, anexînd concomitent avizele respective. Chitanţele neachitate de părinţi în ultima zi de lucru a lunii trebuie să fie restituite în contabilitatea centralizată.
Sumele calculate pentru zilele de frecventare efectivă de către copil a instituţiei preşcolare se înscriu în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400.
Cu sumele încasate la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se creditează subcontul 172 şi se debitează subcontul 111. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 400 şi creditul subcontului 407.
Restituirea sumelor părinţilor (în cazul plecării copiilor) se face în baza cererii acestora, la dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare. Cererile, cu dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare, se predau la contabilitate împreună cu tabelul respectiv de evidenţă a frecvenţei copiilor. Restituirea se face prin casă sau prin mandat poştal. Sumele restituite se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 111 sau 121.
Evidenţa analitică a decontărilor pentru întreţinerea copiilor se ţine în borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.327. Borderoul se poate întocmi pe un an sau pe jumătate de an, plasînd indicii din rubricile 3-10 pentru fiecare lună pe foi intercalate.
În contabilităţile centralizate pe baza borderourilor f.nr.327 se întocmeşte tabelul centralizator al borderourilor privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406 (nota de contabilitate nr.15).
142. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea elevilor în şcolile-internat.
Plata pentru întreţinerea elevilor se face lunar, nu mai tîrziu de data de 10 a lunii curente. Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea elevilor este determinat în modul stabilit. Actele pentru determinarea volumului plăţii pentru întreţinerea elevilor sînt prezentate la depunerea cererii în instituţia-internat, iar ulterior - în termenele stabilite.
Dacă elevii au lipsit de la şcoala-internat (în legătură cu vacanţa sau pe motive de boală), plata pentru întreţinerea lor în şcoala-internat pentru această perioadă nu se încasează. Dacă în zilele de duminică sau de sărbătoare elevii s-au aflat la părinţi sau la persoanele care-i înlocuiesc, plata pentru întreţinerea lor în aceste zile nu se ia în considerare la plăţile următoare.
La exmatricularea elevilor din şcoala-internat (pe motive de boală, în legătură cu schimbarea locului de trai şi din alte cauze), suma plătită pentru întreţinerea lui pentru numărul respectiv de zile ale lunii date este reversibilă. Restituirea sumelor plătite suplimentar pentru întreţinerea elevilor în instituţiile-internat se efectuează, în baza unei cereri de restituire a sumelor, de către primăria satului (comunei), oraşului pînă la expirarea termenului de un an din ziua intrării lor în buget. La transferarea elevului dintr-o şcoală-internat în alta suma plătită se ia în considerare, dacă este prezentat bonul de plată.
Cu sumele plăţii calculate pentru zilele de şedere efectivă a elevului în şcoala-internat se debitează subcontul 172 şi se creditează subcontul 400.
Plata pentru întreţinerea elevilor se face de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, prin intermediul băncii pentru trecerea ulterioară în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Plata poate fi efectuată şi în casa şcolii-internat în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele încasate, nu mai rar de o dată în trei zile, trebuie depuse la contul curent pentru înregistrarea lor în venitul bugetului satului (comunei), oraşului, din care este finanţată şcoala-internat.
Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile corespunzătoare 111 sau 121, concomitent, în debitul subcontului 400 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
143. Decontări cu părinţii pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
Plata pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli pentru luna curentă se face de către pătinţi lunar, nu mai tîrziu de a cincea zi a aceleiaşi luni.
Calculul plăţii pentru alimentarea copiilor se efectuează în baza listelor întocmite pe grupe şi semnate de educator şi directorul şcolii.
Plata pentru alimentarea copiilor se face de către părinţi în baza ordinului de încasare a numerarului, de regulă, prin intermediul băncii de economii, în vederea trecerii ulterioare în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului.
În cazuri excepţionale, plata poate fi efectuată în casa şcolii sau titularului împuternicit prin ordinul directorului. Sumele încasate de la părinţi pentru alimentare trebuie predate, în decurs de trei zile, în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Cheltuirea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, nu se admite.
Dacă în internatele de pe lîngă şcoli există blocuri de alimentare, plata poate fi primită în produse alimentare.
Recepţionarea produselor alimentare de la părinţi se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434, care se eliberează în trei exemplare: primul se transmite în contabilitate, al doilea - responsabilului pentru valorile materiale, al treilea - persoanei care a predat produsele. În factură (cerere) se indică: persoana de la care au fost recepţionate produsele, denumirea produselor alimentare, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data intrării la depozit precum şi recipisa persoanei privind primirea produselor.
Sumele plăţii calculate pentru alimentarea elevilor se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400. Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile 111, 121 sau 061 (dacă în locul plăţii au fost primite produse alimentare), concomitent, se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 173 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
144. Decontări cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale se ţine în modul expus în punctul 120 al prezentei instrucţiuni. Încasarea plăţii de la părinţi în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului este reflectată în debitul subcontului 107 şi creditul subcontului 172.
145. Decontări cu angajaţii pentru alimentarea la locul de muncă.
Decontările cu angajaţii pentru alimentare au loc în instituţiile (spitale, instituţiile preşcolare, azilurile de invalizi şi bătrîni şi alte instituţii), în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este permisă alimentarea angajaţilor contra plată, dacă nu există întreprinderi ale alimentaţiei publice în locurile amplasării acestor instituţii.
La decontările cu lucrătorii pentru alimentare în debitul subcontului 172 se înregistrează costul produselor alimentare consumate, iar în credit - sumele încasate de la lucrători pentru alimentare.
Evidenţa decontărilor pentru alimentare se ţine pe instituţii în balanţa de verificare f.nr.285, în care se indică numele şi prenumele angajaţilor.
146. Decontări cu angajaţii pentru uniforme.
Modul de ţinere a evidenţei decontărilor pentru uniformă se stabileşte de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
147. În subcontul 173 «Decontări privind plăţile la buget» se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul privind:
- impozitul pe venit reţinut din salariu;
- lipsurile de valori materiale şi mijloace băneşti depistate, puse în seama persoanelor vinovate şi care trebuie să fie transferate în venitul bugetului;
- sumele rezultate din comercializarea valorilor materiale şi care, în conformitate cu ordinea în vigoare, trebuie transferate în venitul bugetului;
- plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare, a elevilor în şcolile-internat, în internatele de pe lîngă şcoli;
- plata pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale şi de arte;
- alte intrări.
Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului - în debitul acestui subcont.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de decontări aparte în registrul f.nr.292.
148. În subcontul 174 «Decontări privind sumele în depozit» se ţine evidenţa sumelor intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei sau primăriei satului (comunei), oraşului şi care trebuie restituite la respectarea anumitor condiţii.
Sumele în depozit se păstrează la conturile curente şi la respectarea anumitor condiţii se eliberează sau se transferă prin ordinul de plată pe numele persoanelor sau instituţiilor cărora le aparţin aceste mijloace băneşti.
În creditul subcontului 174 se înscriu sumele intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei, debitîndu-se concomitent subcontul 107 sau 120, iar în debitul subcontului 174 se înregistrează sumele eliberate sau transferate din contul curent conform destinaţiei.
Evidenţa analitică a sumelor în depozit se ţine pe fiecare destinatar în registrul f.nr.292.
149. În subcontul 175 «Decontări privind manco transmise în organele de anchetă» se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor supuse cercetării în organele de anchetă.
Lipsurile şi delapidările depistate, puse pe seama persoanelor culpabile, ale căror materiale sînt transmise în organele de anchetă se atribuie la debitul subcontului 170 şi creditul subcontului 175.
În debitul subcontului 175 se înregistrează suma după parvenirea hotărîrii judecăţii, creditîndu-se subcontul 173.
Pentru sumele manco disculpate, conform hotărîrii judecătoreşti, se debitează subcontul 175 şi se creditează subcontul 170.
150. În subcontul 176 «Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli prin mandat» se ţine evidenţa decontărilor privind mijloacele încasate de la agenţii economici cu diverse forme organizatorico-juridice pentru cheltuieli dispuse la indicaţia lor.
Sumele primite pentru cheltuieli mandatate se înscriu în creditul subcontului 176 şi debitul subcontului 107. Sumele cheltuite se înregistrează în debitul subcontului 176 şi creditul subcontului 107.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292.
151. În subcontul 177 «Decontări cu deponenţii» se ţine evidenţa sumelor de salarii, care nu au fost ridicate în termenul stabilit.
Sumele salariilor, care nu au fost ridicate la timp, se înregistrează în creditul subcontului 177 şi debitul subcontului 180. Cu sumele datoriilor de deponent achitate se debitează subcontul 177 şi se creditează subcontul 120, 160 sau 107. Pentru sumele cheltuielilor de casă se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
În debitul subcontului 177 se înregistrează, de asemenea, sumele datoriilor de deponent cu termenul de prescripţie expirat, aceste sume rămînînd la dispoziţia instituţiei şi urmînd a fi trecute la majorarea finanţării, creditîndu-se, concomitent, subcontul 230.
Evidenţa sumelor depuse pentru salarii se ţine în registrul evidenţei analitice a salariilor depuse f.nr.441. Înscrierile în registru se fac pe fiecare deponent. În rubricile respective «Credit» trebuie indicată luna şi anul, în care s-a constituit datoria de deponent, numerele borderourilor de plată (de decontări şi plată), iar în rubricile «Debit», în dreptul numelui deponentului, se înscrie numărul bonului de plată şi suma plătită.
La sfîrşitul lunii în registrul f.nr.441 se fac totalurile pe rubricile «Credit» şi «Debit» şi se calculează soldul creditor la începutul lunii următoare.
152. În subcontul 178 «Decontări cu diverşi debitori şi creditori» se ţine evidenţa decontărilor cu deverşi debitori şi creditori.
Evidenţa analitică a decontărilor cu diverşi debitori şi creditori se ţine prin metoda de poziţie în borderoul cumulativ f.nr.408 (nota de contabilitate nr.6).
Înregistrările în borderou se efectuează pe fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna precedentă, în rubricile 2-6 pe fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, în rubricile 2-4, 7-11 se fac înregistrări în fiecare poziţie (rînd). Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 în rubrica 15 în acelaşi rînd în care este notată datoria şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 16-23, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi datele din rubricile 15-26 se înscriu în «Cartea mare». În cazurile în care furnizorii în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului, înregistrările în «Cartea mare» se fac fără a se ţine cont de aceste sume.
În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează soldurile pentru sfîrşitul lunii.
Evidenţa decontărilor cu diverşi debitori şi creditori se poate ţine în registrul f.nr.292 pentru fiecare debitor sau creditor separat.
153. În subcontul 179 «Decontări conform plăţilor planificate» se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan, care au loc nu pentru fiecare tranzacţie aparte (încărcarea pentru expediere, livrarea mărfii sau prestarea serviciilor), ci prin transferarea periodică a mijloacelor în termenele şi volumul specificate din timp de către părţi.
Suma fiecărei plăţi de plan şi termenele de transferare se stabilesc de către părţi pentru luna viitoare (trimestrul viitor), ţinîndu-se cont de periodicitatea plăţilor şi volumul livrării (achiziţiei) ori al prestării serviciilor în bază de contract sau acord, sau livrarea reală din perioada precedentă.
În ordinele de plată pentru plăţile de plan cumpărătorul trebuie să indice în rubrica «Destinaţia plăţii» Plata de plan în baza contractului, acordului din _____________199____», precum şi termenul plăţii şi destinaţia sumelor transferate.
Furnizorul şi cumpărătorul precizează lunar situaţia decontărilor lor în baza valorilor materiale primite efectiv sau a serviciilor prestate şi execută recalcularea şi plata respectivă în modul stabilit în contract sau în acord.
Evidenţa analitică a decontărilor în subcontul 179, cu excepţia decontărilor pentru produsele alimentare, se ţine în borderoul cumulativ f.nr.408 (nota de contabilitate nr.7), în care pentru fiecare furnizor se rezervează numărul necesar de rînduri pentru reflectarea operaţiilor pe parcursul lunii.
Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează pe fiecare document (ordin de plată, factură) pe măsura efectuării operaţiilor în modul următor. La începutul lunii din borderoul cumulativ pentru luna precedentă se înregistrează, în rubricile 4-6, soldurile sumelor la începutul lunii pentru fiecare furnizor. Sumele avansului de plan transferate furnizorului se înscriu în debitul subcontului 179 în rubricile 7-12. Sumele valorilor materiale primite de la furnizori se înregistrează în creditul subcontului 179 în rubricile 13-15 şi în debitul subconturilor corespunzătoare în rubricile 16-23, înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26.
La sfîrşitul lunii în rubricile 9-12, 15-26 se calculează totalurile pe lună şi soldul la sfîrşitul lunii din rubricile 27-28 pentru fiecare furnizor, precum şi în general pentru toţi furnizorii. Totalurile din rubricile 15-26 se înregistrează în «Cartea mare».
În cazurile în care furnizorul a restituit plata de plan în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, înregistrările în «Cartea mare» se execută fără a include aceste sume.
Evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan poate fi ţinută în registrul f.nr.292.
Contul 18 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii» se subdivizează în subconturile:
180 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii»;
182 «Decontări privind mărfurile vîndute în rate»;
183 «Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă»;
184 «Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă»;
185 «Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului»;
186 «Decontări privind împrumuturile bancare»;
187 «Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri»;
188 «Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat».
155. În subcontul 180 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii» se ţine evidenţa decontărilor cu lucrătorii instituţiilor, incluşi sau neincluşi în personalul scriptic, privind toate tipurile de salarii, premii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, pentru graviditate şi naştere.
Calculul salariilor şi al indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii.
Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele de angajare, concediere şi transfer al colaboratorilor pe instituţie, în conformitate cu statele de personal şi tarifele de personal şi tarifele de funcţie aprobate, tabelele de evidenţă a utilizării timpului de muncă şi alte documente.
Tabelele se ţin lunar, în modul stabilit, de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. Tabelele se ţin pe fiecare instituţie. La sfîrşitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum şi orele suplimentare de lucru.
Tabelul completat şi alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare se predau, în termenele stabilite, în contabilitate pentru calcularea salariului.
Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabileşte în volum de 50% din salariu. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se prezintă nota informativă pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389.
Calcularea salariului lunar şi plata pentru a doua jumătate a lunii se efectuează, de regulă, în baza listelor de calcul şi plata f.nr.49. În lista de calcul şi plată se înscriu numerele de pontaj, numele şi prenumele angajaţilor, sumele salariilor şi indemnizaţiilor calculate, avansului plătit, impozitului pe venit reţinut şi alte sume.
Decontările cu personalul care pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau la concediere nu coincid cu efectuarea calculărilor generale, plăţile în perioada dintre calculări se fac în baza listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Sumele calculate şi plătite sînt incluse în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica «Suma pentru plată» în dreptul numelui respectiv se pune o liniuţă, iar suma plătită se înscrie în rubrica «Plăţile din perioada dintre calculări».
În contabilităţile centralizate listele de calcul şi plată şi de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituţie deservită şi sînt semnate de către conducătorul instituţiei deservite respective, de conducătorul serviciului de evidenţă şi de persoana care a întocmit aceste liste. Permisiunea pentru plata salariilor este semnată de primarul satului (comunei), oraşului şi de contabilul-şef.
La expirarea termenului de plată, în lista de plată şi cea de calcul şi plată, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariu, casierul trebuie să aplice ştampila sau să noteze în scris «Depozitat» şi să întocmească borderoul sumelor depozitate.
La sfîrşitul listei casierul trebuie să facă o menţiune despre suma salariului real plătit şi suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul din lista de plată şi cea de calcul şi plată şi să certifice prin semnătură menţiunea. Dacă banii au fost eliberaţi nu de casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o menţiune suplimentară «Banii pe listă au fost eliberaţi de - funcţia, semnătura, numele, prenumele». După o verificare minuţioasă a menţiunilor, efectuate de casier în listele de plată şi de calcul şi plată, şi calcularea sumelor eliberate şi depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmeşte un bon de plată, care este perfectat în modul stabilit şi se înregistrează în registrul documentelor de casă de venituri şi de cheltuieli. Pe listele de plată şi cele de calcul şi plată se indică data şi numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuţi la cheltuieli.
În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului, sumele depuse se predau în contul curent şi pentru ele se întocmeşte un bon de plată.
Pentru a avea informaţii despre salariul angajatului pentru perioadele precedente, se ţine fişa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informaţiile generale despre angajat, lunar se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri.
Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic şi celui nescriptic şi sumele indemnizaţiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 200, 198.
Sumele achitate ale salariilor şi indemnizaţiilor, reţinerile efectuate în modul stabilit, se înregistrează în debitul subcontului 180 şi creditul subconturilor 120, 160, 173 şi al subconturilor corespunzătoare ale contului 18.
În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte nota de contabilitate nr.5. În instituţiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul şi plată şi în contabilităţile centralizate în baza acestor liste se întocmeşte un centralizator f.nr.405 (nota de contabilitate nr.5). La nota de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele, care au servit drept bază pentru calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.). În nota de contabilitate nr.5 se reflectă înregistrările contabile privind calcularea salariului şi a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă.
Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte şi se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul şi plata în care a fost inclus pentru calcul.
Înscrierile contabile privind reţinerile din salariu se reflectă în evidenţă în luna, în care se va efectua plata salariului şi se înregisrează în nota de contabilitate nr.5 a.
La conţinutul operaţiunii (rubrica 1) se arată conţinutul operaţiunii contabile pentru care se indică formula contabilă, se face trimitere la numărul borderoului cumulativ, în care au fost efectuate calcule ale reţinerilor, se indică luna pentru care s-au calculat reţinerile din salariu.
156. În subcontul 182 «Decontări privind mărfurile vîndute în rate» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu în baza mandatelor-angajament ale angajaţilor pentru mărfurile vîndute în rate de către organizaţiile de comerţ.
Sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor privind mărfurile vîndute în rate se înregistrează în creditul subcontului 182 şi debitul subcontului 180. Sumele virate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului organizaţiilor de comerţ se înscriu în debitul subcontului 182 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru mărfurile vîndute în rate se ţine pe fiecare organizaţie de comerţ aparte în registrul f.nr.292. Evidenţa sumelor reţinute pentru fiecare angajat se ţine în mandatele-angajament, iar în cazul în care un număr considerabil de angajaţi din aceeaşi organizaţie au procurat mărfuri în rate - în borderoul reţinerilor din salariile angajaţilor pentru mărfurile procurate în rate (f.nr.407). La sfîrşitul lunii înregistrările din registrul f.nr.292 sînt confruntate cu mandatele-angajament.
157. În subcontul 183 «Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile angajaţilor, în baza cererii în scris a fiecărui angajat aparte, care a dorit să transfere salariul prin decontări fără numerar în contul personal la bancă.
Cu sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru transfer în conturile de depuneri şe creditează subcontul 183 şi se debitează subcontul 180. În debitul subcontului 183 se înscriu sumele transferate în bancă în conturile de depuneri ale angajaţilor, creditîndu-se concomitent subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare bancă aparte în registrul f.nr.292. Cînd numărul deponenţilor este considerabil, evidenţa se ţine pe fiecare persoană în bancă în balanţa de verificare f.nr.285.
158. În subcontul 184 «Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu din însărcinarea angajaţilor pentru achitarea ratelor de asigurare, în baza contractelor de asigurare benevolă, prin decontări fără numerar cu companiile de asigurare.
Reţinerea ratelor de asigurare din salariul angajaţilor şi virarea lor în conturile companiilor de asigurare se realizează în baza listelor şi dispoziţiilor transmise în contabilitatea centralizată de către agentul de asigurări în ordinea stabilită.
În creditul subcontului 184 se înregistrează sumele reţinute din salariu, debitîndu-se subcontul 180. Sumele transferate în contul companiei de asigurare din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se înscriu în debitul subcontului 184 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 184 se ţine pe fiecare companie de asigurare în registrul f.nr.292.
159. În subcontul 185 «Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului» se ţine evidenţa cotizaţiilor de membru al sindicatului, reţinute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul.
Reţinerea cotizaţiilor de membru al sindicatului se efectuează în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a reţine de la ei cotizaţiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar.
Sumele reţinute din salariu pentru plata cotizaţiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul curent al bugetului sătesc (comunal), orăşenesc se înscriu în debitul subcontului 185 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 185 se ţine pe fiecare sindicat în registrul f.nr.292.
160. În subcontul 186 «Decontări privind împrumuturile bancare» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile angajaţilor pentru rambursarea împrumutului primit de la instituţia bancară, în conformitate cu ordinea în vigoare.
În creditul subcontului 186 se înscriu sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru rambursarea împrumutului, debitîndu-se subcontul 180. Cu sumele virate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se debitează subcontul 186 şi se creditează subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor cu angajaţii privind sumele reţinute din salariu se ţine în registrul f.nr.292, în care se deschide un cont aparte pentru fiecare instituţie bancară care a acordat un împrumut. Evidenţa sumelor reţinute pe fiecare debitor se ţine în ordinea expusă în punctul 140 al prezentei Instrucţiuni.
161. În subcontul 187 «Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu în baza titlurilor executorii şi a altor documente.
Sumele reţinute din salarii, în baza titlurilor executorii şi a altor documente, se înregistrează în creditul subcontului 187 şi debitul subcontului 180. În debitul subcontului 187 se înscriu sumele transferate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului creditîndu-se subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind titlurile executorii şi alte documente se ţine pe fiecare destinatar, indicîndu-se persoane sau instituţia, numărul, data şi termenul de valabilitate a titlului executoriu sau a altui document, sumele (procentul) reţinerilor în registrul f.nr.292. Înregistrarea titlurilor executorii se efectuează în registrul f.nr.437 «Registrul pentru recepţionarea titlurilor executorii privind plata pensiei alimentare».
162. În subcontul 188 “ Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
Sumele contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii reţinute din salariile angajaţilor şi care trebuie transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat se înregistrează în creditul subcontului 188 şi debitul subcontului 180
Transferarea contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare.
Cheltuielile de casă ale contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor sînt reflectate la articolul 111.00 “Retribuirea muncii”.
Evidenţa analitică pentru subcontul 188 se ţine pe fişe f.nr.292-a sau în registrul nr.292.
164. În subcontul 197 «Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă» se efectuează calculele indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă sau curatelă. În creditul subcontului 197 se ţine evidenţa indemnizaţiilor calculate pentru copiii aflaţi sub tutelă, iar în debit - indemnizaţiilor achitate.
La calcularea indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă se efectuează înscrierile contabile în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 197.
La achitarea indemnizaţiilor se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 197 şi creditul subcontului 120. Totodată, pentru cheltuielile de casă se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 197 se ţine în registrul f.nr.292.
165. În subcontul 198 “Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
În instituţii calculul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în creditul subcontului 198 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21 şi se atribuie la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii". Calculul plăţii prestaţiilor de asigurări sociale plătite din contul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 180.
Transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare. Cheltuielile de casă pentru transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat ale instituţiilor sînt reflectate la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii".
Contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat, minus cheltuielile efectuate din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 107.Totodată se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 198 se ţine în registrul nr.292.
166. În subcontul 199 «Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale» se ţine evidenţa decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale.
Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile publice se efectuează în luna calculării salariului, în mărime stabilită anual prin lege şi este reflectată în creditul subcontului 199 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20,21 art.116 «Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron».
Transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile publice la Compania Naţională de Asigurări Medicale se reflectă în debitul subcontului 199 şi creditul subconturilor 107,108,110,111,112,113; concomitent se efectuează înscrierea secundară Debit 207 Credit 230.
Evidenţa analitică a calculării şi transferării primelor de asigurare obligatorie se ţine în fişele nr.292-a şi registrul nr.292.
Cheltuieli efective se consideră cheltuielile reale ale instituţiei, perfectate prin documente corespunzătoare, inclusiv cheltuielile de la conturile neachitate ale creditorilor şi privind salariile calculate.
Evidenţa cheltuielilor bugetului se ţine conform subdiviziunilor clasificaţiei bugetare.
Evidenţa cheltuielilor efective se ţine în subconturile:
200 «Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi»;
201 «Cheltuieli efective îngheţate»;
203 «Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale»;
211 «Cheltuieli privind mijloace speciale»;
212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”;
213 «Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare»;
214 «Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale»;
215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe”;
218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”.
168. În subcontul 200 «Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi.
Consumul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate.
La sfîrşitul anului subcontul 200 se închide prin trecerea cheltuielilor efective pe parcursul anului în debitul subcontului 230, cu excepţia soldului din pasivul bilanţului la capitolul „Decontări” cu excluderea subcontului 175.
Dacă suma cheltuielilor reale din buget depăşeşte soldul de finanţare din subcontul 230, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi.
În cazurile în care în devizul de cheltuieli al instituţiilor au fost prevăzute finanţări nu numai din buget, dar şi din alte surse, cheltuielile se trec, în primul rînd, în contul finanţării din alte mijloace, iar suma rămasă - în contul finanţării din buget.
Evidenţa analitică a cheltuielilor efective se ţine în registrul alocaţiilor şi cheltuielilor efective f.nr.309-p, întocmit în conformitate cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
În registrul f.nr.309-p se ţine, de asemenea, evidenţa extrasistematică a alocaţiilor anuale cu distribuirea pe trimestre, în conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate, şi cu modificările operate în devizele de cheltuieli pe parcursul anului în ordinea stabilită.
La sfîrşitul lunii, în registru se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului.
169. În subcontul 201 «Cheltuieli efective îngheţate» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru serviciile prestate de complexul termoenergetic şi care au fost îngheţate, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1110 din 1 decembrie 1997.
Datoriile creditoare către întreprinderile complexului termoenergetic, la situaţia din 1 ianuarie 1998, au fost anulate din creditul subcontului 200 şi se ţin la evidenţă în debitul subcontului 201.
Din 1999 pînă în 2001, la închiderea anuală a conturilor, la 31 decembrie urmează a se efectua înscrierea contabilă pentru anularea sumei datoriei creditoare îngheţate, care a fost achitată, în debitul subcontului 230 şi creditul subcontului 201.
Evidenţa analitică a cheltuielilor efective îngheţate se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor şi cheltuielilor efective f.nr.309-p.
170. În subcontul 203 «Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru construirea şi reconstruirea clădirilor şi construcţiilor speciale din contul mijloacelor bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare.
Dacă construcţia are loc în regie de antrepriză, sumele cu care au fost achitate notele de plată pentru lucrările executate la decontările cu furnizorii se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
Dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) contractate pentru efectuarea lucrărilor de investiţii în construcţii se includ în costul obiectelor de construcţii prin înregistrarea în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 178.
Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231.
Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de recepţie se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subcontului 250.
Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi în reconstrucţiile, nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, trec în subcontul 203 în balanţa anului următor.
Evidenţa analitică a cheltuielilor pentru construcţiile realizate în regie de antrepriză se ţine în registrul f.nr.309-p numai pe obiecte (fără distribuirea pe elemente).
Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţine separat.
171. În subcontul 211 «Cheltuieli privind mijloacele speciale» se ţine evidenţa cheltuielilor prevăzute în devizul de venituri şi cheltuieli a mijloacelor speciale. În acest subcont, de asemenea, poate fi ţinută evidenţa cheltuielilor gospodăriilor auxiliare. În acest caz contul 08 «Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli» nu se foloseşte.
La debitul subcontului 211 se înregistrează costul materialelor consumate pentru necesităţile instituţiei şi cheltuielile efectuate pe parcursul anului creditînd subconturile corespunzătoare «Stoc de materiale», «Mijloace băneşti», «Decontări».
La sfîrşitul anului, suma cheltuielilor efectuate pe parcursul anului se trece în creditul subcontului 211 şi debitul subconturilor 400, 407.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în Registrul de evidenţă a mijloacelor speciale (f.309-p), separat pe tipuri de mijloace speciale.
172. În subcontul 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” se ţine evidenţa:
cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, efectuate din contul mijloacelor speciale;
cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, efectuate din contul mijloacelor alocate pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;
cheltuielilor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactice-experimentale care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor (achiziţionarea utilajului şi inventarului, investiţii capitale pentru construcţie).
Cheltuielile atelierelor de producţie, gospodăriilor agricole auxiliare, care intră în preţul de cost al producţiei, precum şi cheltuielile legate de executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice, sînt ţinute la evidenţă în subconturile corespunzătoare ale contului 08.
La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare, precum şi alte cheltuieli care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor, se trec din creditul subcontului 212 în debitul subconturilor 400, 246. Cheltuielile legate de obiectele de construcţie şi reconstrucţie neterminate şi terminate, dar care nu au fost date în exploatare, rămîn la balanţă în subcontul 212.
Evidenţa analitică pentru subcontul 212 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
173. În subcontul 213 “Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul ajutoarelor umanitare.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul ajutoarelor umanitare se înscriu în debitul subcontului 213 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 213 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 408.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
174. În subcontul 214 «Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale» se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor fondurilor speciale. Sumele cheltuielilor efectuate se înscriu în debitul subcontului 214 şi creditul subconturilor corespunzătoare.
La sfîrşitul anului, subcontul 214 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 235 «Mijloace din fondurile speciale».
Evidenţa analitică se ţine separat pe fiecare fond extrabugetar.
175. În subcontul 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe de către instituţiile publice finanţate de la bugetul local.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe se înscriu în debitul subcontului 215 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 215 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 405, 409, 540, 550, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
176. În subcontul 218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se înscriu în debitul subcontului 218 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 218 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 406, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
177. Subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”. În acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cu suma cheltuielilor efectuate se debitează subcontul 219 şi se creditează subcontul 157.
Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 219. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 405.
Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire predare se înregistrează în debitul subconturilor 010,011 şi creditul subcontului 250.
Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, sunt trecute în anul următor.
Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 219 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
230 «Finanţarea din buget a cheltuielilor instituţiei şi a altor activităţi»;
231 «Finanţarea din buget a investiţiilor capitale»;
232 «Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale»;
235 «Mijloace din fondurile speciale»;
238 «Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei».
179. În subcontul 230 «Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi» se ţine evidenţa finanţării instituţiilor, a căror evidenţă contabilă este efectuată de o contabilitate centralizată.
În creditul subcontului 230 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor de casă efectuate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului (în debitul subcontului 207);
- sumele surplusurilor de materiale depistate şi a materialelor primite cu titlu gratuit (în debitul contului 06);
- sumele anulate ale datoriilor creditoare şi depuse arierate, cu termenul expirat (în debitul contului 17).
În debitul subcontului 230 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor efective, anulate la sfîrşitul anului (în creditul subcontului 200);
- sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi ale datoriilor compromise, materialelor transmise cu titlu gratuit (în creditul subconturilor conturilor 06 şi 17).
După închiderea anuală a cheltuielilor efective la creditul subcontului 230 rămîn sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate la sfîrşitul anului şi operaţiunile efectuate pe parcursul anului raportate la majorarea sau micşorarea finanţării.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292 sau f.nr.308.
180. În subcontul 231 «Finanţarea din buget a investiţiilor capitale» se ţine evidenţa investiţiilor capitale.
În creditul subcontului 231 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor de casă pentru investiţiile capitale (în debitul subcontului 207);
- sumele surplusurilor de materiale de construcţii depistate şi a materialelor primite cu titlu gratuit (în debitul subconturilor contului 04).
În debitul subcontului 231 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor bugetare efective utilizate în construcţiile noi, pe obiectele finalizate şi date în exploatare, anulate la sfîrşitul anului (în creditul subcontului 203);
- sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi ale datoriilor compromise (în creditul conturilor 04 şi 15).
181. În subcontul 235 “Mijloace din fondurile speciale” se ţine evidenţa mijloacelor din fondurile speciale acumulate pentru efectuarea cheltuielilor instituţiei şi alte activităţi.
În creditul subcontului 235 «Mijloace din fondurile speciale» se înregistrează încasarea veniturilor fondurilor speciale.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 235 sînt trecute cheltuielile efective din contul mijloacelor fondurilor speciale (subcontul 214).
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine separat, pe fiecare fond extrabugetar, în registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.309-p şi în registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr.292.
182. În subcontul 232 „Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale” se ţine evidenţa efectuării cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale conform Devizului aprobat.
În creditul subcontului 232 „Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale” se înregistrează efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale şi se debitează subcontul 207.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 232 sînt trecute cheltuielile de casă din contul mijloacelor speciale efectuate pe parcursul anului la debitul subcontului 207. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registru forma nr.308.
183. În subcontul 238 «Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei» se ţine evidenţa mijloacelor primite în conformitate cu ordinea în vigoare din alte surse şi alocate pentru cheltuielile instituţiei, precum şi cheltuielile pentru alte activităţi. Subcontul 238 se creditează cu sumele mijloacelor intrate.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 238 sînt trecute cheltuielile efective (conturile 200, 213) în limitele sumelor din subcontul 238.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registrul f.nr.292 sau f.nr.308.
Sumele intrate în fondul pentru dezvoltarea instituţiei se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare şi creditul subcontului 246.
Cheltuielile făcute pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului din contul fondului pentru dezvoltarea instituţiei se ţin la evidenţă în subcontul 212. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare se înregistrează în debitul subcontului 246.
Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor.
Evidenţa analitică pentru subcontul 246 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
185. În subcontul 250 se ţine evidenţa investiţiilor în fondul mijloacelor fixe (ţinînd cont de uzură), care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei. La darea în exploatare a noilor obiecte de construcţie, efectuarea lucrărilor de organizare a teritoriului şi de amenajament silvic se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
Achiziţionarea mijloacelor fixe se înregistrează în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor 200, 213 (vezi punctul 70 al prezentei Instrucţiuni).
La intrarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se fac înregistrări în creditul subconturilor 250 şi 020 (pentru suma uzurii) şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
La retragerea, lichidarea şi transmiterea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se debitează subcontul 250 şi 020 (pentru suma uzurii) şi se creditează subconturile corespunzătoare ale contului 01.
În subcontul 250 este reflectat şi costul documentaţiei privind proiectele-tip. La recepţionarea documentaţiei privind proiectele-tip, concomitent cu trecerea la cheltuieli, se fac înregistrări în debitul subcontului 019 şi creditul subcontului 250. La scoaterea din cont a acestei documentaţii se debitează subcontul 250 şi se creditează subcontul 019.
Evidenţa analitică pentru subcontul 250 se ţine în registrul f.nr.308.
186. În subcontul 260 «Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată» se ţine evidenţa costului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei.
Costul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjerii, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei achiziţionate se înregistrează în creditul subcontului 260 şi debitul subconturilor 200, 213. Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjerii, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei scoase din folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 260 şi creditul subconturilor 071 şi 073.
Soldul subcontului 260 trebuie să coincidă cu suma soldurilor subconturilor 070, 071, 072, 073.
Evidenţa pentru subcontul 260 se ţine în registrul f.nr.308.
187. Subcontul 265 «Fondul investiţional» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi micşorarea fondurilor investiţionale create în conformitate cu actele normative în vigoare şi este un subcont de pasiv. În creditul acestui subcont se reflectă crearea fondurilor de investiţii iar în debit-utilizarea (restituirea) răscumpărarea, stingerea şi vînzarea lor.
Soldul acestui subcont este creditor şi reprezintă valoarea fondurilor de investiţii la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică pentru subcontul 265 se ţine pe fiecare fond investiţional, surse de constituire şi destinaţii -în registrul f. nr. 292.
Toate valorile în mărfuri şi materiale, precum şi mijloacele fixe arendate, ţinute la evidenţă în conturile extrabilanţiere, sînt inventariate în ordinea şi termenele stabilite pentru valorile ţinute la evidenţă în bilanţ.
Pentru evidenţa contabilă se folosesc următoarele conturi extrabilanţiere:
01 «Mijloace fixe arendate». În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe primite în arendă de la alte instituţii în baza unui contract, conform valorii prevăzute în contractul de arendă.
Evidenţa analitică a mijloacelor fixe arendate se ţine pe proprietari, pe fiecare obiect al mijloacelor fixe (cu numerele de inventar ale proprietarului) în registrul f.nr.296.
02 «Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale primite de către instituţie în custodie.
Evidenţa analitică a valorilor în mărfuri şi materiale primite în custodie se ţine pe instituţiile-proprietar, tipuri, calitate şi locurile de depozitare conform preţurilor contractuale sau de achiziţionate.
În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa materiei prime şi materialelor recepţionate pentru a fi prelucrate, conform preţurilor prevăzute în contracte.
Evidenţa analitică se ţine pe beneficiari, tipuri, calitatea materialelor şi locul lor de aflare.
Evidenţa pentru contul 02 se ţine pe fişe f.nr.296.
03 «Sume calculate». În acest cont se ţine evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii. Pe măsura încasării sumelor calculate se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere.
Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor.
04 «Formulare cu regim special». În acest cont se ţine evidenţa formularelor cu regim special care se află la păstrare şi care sînt eliberate - chitanţiere, atestate, diplome, formulare de adeverinţe etc. - în conformitate cu nomenclatoarele aprobate de către ministere şi departamente.
Evidenţa analitică a formularelor cu regim special se ţine pe fiecare tip de imprimate şi locurile de depozitare în registrul de evidenţă al formularelor cu regim special, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998.
05 «Datorii anulate ale debitorilor insolvabili». În acest cont se ţine evidenţa datoriilor debitorilor insolvabili pe parcursul a cinci ani din momentul anulării, pentru a urmări posibilitatea perceperii forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a debitorilor. Sumele încasate pentru rambursarea acestor datorii sînt anulate şi predate în venitul bugetului respectiv.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292, indicîndu-se numele, prenumele debitorului.
08 «Premii şi cupe sportive transmisibile». În acest cont se ţine evidenţa premiilor, cupelor transmisibile, instituite de diverse organizaţii şi primite de la ele pentru premierea echipelor învingătoare. Premiile, cupele se ţin la evidenţă pe parcursul întregii perioade de aflare în instituţia dată.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect şi valoarea lui în registrul f.nr.296.
09 „Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative”. În acest cont se ţine evidenţa datoriilor instituţiilor publice îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative. Datoriile îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative se înregistrează în contul 09 cu semnul „plus”, iar datoriile dezgheţate conform actelor normative şi legislative - cu semnul „minus”.
Datoriile dezgheţate urmează a fi reflectate în formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”.
Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se denumirea agentului economic, data îngheţării datoriei, actul normativ şi legislativ, conform cărui a fost îngheţată sau eşalonată datoria, data eşalonării, suma.
11 “Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale” se ţine evidenţa soldului datoriilor pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor faţă de băncile comerciale pentru împrumuturile primite anterior şi care se reportează în anul bugetar următor.
12 “Datorii privind împrumuturile bugetare” se ţine evidenţa soldului datoriilor, pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor pentru împrumuturile bugetare, a căror rambursare este transferată în următorul an bugetar.
15 „Datoria bugetului de nivel superior privind transferurile pentru susţinerea financiară a teritoriului bugetului local” se ţine evidenţa soldului datoriei bugetului de nivel superior privind transferurile pentru susţinerea financiară a teritoriilor bugetului local (plan minus executat).
16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel” se ţine evidenţa soldului datoriei privind neonorarea obligaţiunilor privind mijloacele primite de la bugetul raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetul central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special (plan minus executat).
17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne” se ţine evidenţa soldului datoriilor, pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor privind alte surse interne.
19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa soldului datoriilor la împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale.
20 „Datorii privind recreditarea altor nivele de buget” se ţine evidenţa soldului datoriilor mijloacelor obţinute din împrumuturi recreditate.
50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”. În acest cont se reflectă sumele transferate de către instituţiile publice sub formă de cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, cu indicarea listei persoanelor pentru care se efectuează transferul.
Drept bază pentru scoatere din evidenţa contabilă a cotei-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, servesc documentele care confirmă dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ, prezentate de către persoanele pentru care s-a efectuat transferul.
Ajutorul umanitar este repartizat de către o comisie specială, în fruntea căreia se află primarul satului (comunei), oraşului. Din componenţa comisiei, de asemenea, fac parte contabilii-şefi ai instituţiilor.
Comisia evaluează valorile materiale intrate, în conformitate cu preţurile cu amănuntul în vigoare, şi întocmeşte un proces-verbal în 4 exemplare: primul exemplar – pentru conducătorul instituţiei, al doilea – pentru contabilitatea primăriei, al treilea este transmis organizaţiei de la care a fost primit ajutorul umanitar, al patrulea este transmis organului financiar.
2. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova “Despre aprobarea Regulamentului, structurii şi statelor de personal ale Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova şi a Regulamentului cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova” nr. 663 din 3 iunie 2003, instituţiile publice sînt obligate să ţină evidenţa şi să prezinte rapoarte privind recepţionarea, distribuirea şi consumul ajutoarelor umanitare.
Pentru suma de valori materiale primite, în baza proceselor-verbale, se fac următoarele înregistrări contabile:
valorile materiale primite, care constituie mijloace fixe, se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi în creditul subcontului 250;
valorile materiale primite – obiecte de mică valoare şi scurtă durată – se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 07 şi în creditul subcontului 260;
cu sumele materialelor, produselor alimentare, medicamentelor şi materialelor pentru pansamente recepţionate se debitează subcontul corespunzător al contului 06 şi se creditează subcontul 408.
Cu valoarea materialelor, produselor alimentare, medicamentelor consumate se debitează subcontul 213 şi se creditează subconturile contului 06.
Dacă ajutorul umanitar este în formă de mijloace băneşti, se fac înregistrări contabile în debitul subconturilor 107 şi în creditul subcontului 408.
3. Dacă la primirea ajutorului umanitar se constată încălcări ale certificatului de calitate pentru produsele alimentare şi preparatele medicamentoase, precum şi incompletul obiectelor, comisia întocmeşte un act cu privire la încălcări, în 2 exemplare: primul exemplar este transmis furnizorului, al doilea – organului financiar.
4. Responsabilii de valorile materiale ţin la evidenţă valorile materiale primite în calitate de ajutor umanitar separat de alte materiale. Eliberarea acestor materiale de la depozit se face în baza facturilor f.nr.434, pe care în colţul de sus din dreapta se notează “Ajutor umanitar”.
5. Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale primite în calitate de ajutor umanitar se ţine separat de mijloace băneşti primite din buget şi valorile materiale achitate din contul mijloacelor bugetare.
6. Primăriile satelor (comunelor), oraşelor prezintă trimestrial darea de seamă despre utilizarea ajutorului umanitar în forma stabilită de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Dacă ajutoarele umanitare au fost recepţionate nemijlocit de la donator, atunci primăriile satelor (comunelor), oraşelor întocmesc, trimestrial, dări de seamă privind recepţionarea şi distribuirea valorilor materiale şi mijloacelor băneşti primite în calitate de ajutoare umanitare, potrivit formularului nr.1u, în care:
pe rîndul 010 se indică soldurile ajutoarelor umanitare nedistribuite la început de an;
pe rîndul 020 – volumul ajutoarelor umanitare, recepţionate în perioada de gestiune, indicîndu-se de la cine au fost primite şi în ce sumă;
pe rîndul 030 se calculează volumul total al ajutoarelor umanitare în rulaj cumulativ de la începutul anului, care urmează a fi distribuite (rîndul 010 şi rîndul 020).
Pe rîndul 040 se reflectă suma totală a valorilor materiale şi mijloacelor băneşti distribuite în perioada de gestiune, inclusiv pe instituţii subordonate, indicîndu-se codurile clasificaţiei funcţionale, organizaţionale şi economice a cheltuielilor.
Pe rîndul 050 se calculează soldurile ajutoarelor umanitare nedistribuite la sfîrşitul perioadei de gestiune, reportate în perioada de gestiune următoare, care se deduc în felul următor: soldurile la început de an (010) plus primite de la începutul anului (020) minus distribuite în perioada curentă (040).
Primăriile satelor (comunelor) întocmesc, trimestrial, dări de seamă privind recepţionarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare conform formularului nr.2u, în care:
pe rîndul 010 se înscriu soldurile ajutoarelor umanitare neutilizate la începutul anului;
pe rîndul 020 – volumul ajutoarelor umanitare primite în perioada de gestiune;
pe rîndul 030 – volumul total de ajutoare umanitare spre utilizare, în rulaj cumulativ de la începutul anului (rîndul 010 @ rîndul 020);
pe rîndul 040 se indică suma totală, inclusiv pe articole şi alineate în conformitate cu clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, a ajutoarelor umanitare consumate în perioada de gestiune;
pe rîndul 050 – soldurile de mijloace băneşti şi valori materiale neutilizate, raportate în perioada de gestiune următoare, care se deduc în felul următor: soldurile la început de an (rîndul 010) plus primite în perioada de gestiune (rîndul 020) minus consumate în perioada de gestiune (rîndul 040).
Raportul întocmit se prezintă organului financiar superior pentru generalizarea informaţiei.
7. Controlul asupra înregistrării la timp şi depline de către contabilităţi a valorilor materiale primite cu titlu de ajutor umanitar, asupra utilizării corecte a acestor bunuri, este efectuat de organele superioare în timpul reviziilor documentare, controalelor şi inspecţiilor tematice şi la primirea dărilor de seamă contabile despre executarea bugetului satului (comunei), oraşului şi a devizelor de cheltuieli ale instituţiilor, finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului.
În cazul cînd instituţia publică participă la construcţia spaţiului locativ departamental, mijloacele transferate antreprenorului se reflectă la subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori ”.
Volumul lucrărilor efectuate de către antreprenor se reflectă la subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”.
În baza actelor de dare în exploatare şi a documentelor ce confirmă proprietatea instituţiei publice asupra spaţiului locativ se efectuează următoarea înscriere contabilă:
Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Concomitent, se efectuează înscrierea secundară
Dt 010 „Clădiri”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
2. Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei.
În cazul transferării de către autoritatea publică antreprenorilor de lucrări în construcţie a mijloacelor băneşti sub formă de cotă-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice respective, proprietar al căreia după darea în exploatare va fi angajatul instituţiei, se debitează subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” şi se creditează subcontul 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului”. Concomitent se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
După primirea confirmării de la antreprenor că suma respectivă a fost primită la contul lui bancar, se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 178 cu înscrierea concomitentă la contul extrabilanţier 50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
După primirea de la angajatul instituţiei publice a documentului, care confirmă proprietatea asupra spaţiului locativ, suma transferată sub formă de cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, se trece la scăderi prin înscrierea cu semnul minus în contul extrabilanţier 50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
3. Indexarea lucrărilor în construcţie transferate anterior ca cota-parte la construcţia spaţiului locativ.
3.1 Construcţia spaţiului locativ departamental
Sînt supuse indexării numai construcţiile spaţiului locativ departamental, proprietar al căreia va fi instituţia publică respectivă.
În baza documentelor privind indexarea lucrărilor în construcţie primite de la antreprenor, instituţia publică efectuează următoarele înscrieri contabile:
Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”.
3.2 Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietari ai căreia vor fi angajaţii respectivi.
Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice, în cazul cînd proprietar al spaţiului locativ va deveni angajatul, nu este supusă indexării.
- susţinerea activităţii întreprinderilor,
- acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif,
- acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri.
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului
(comunei), oraşului”
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Transferul mijloacelor cu destinaţie specială se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor.
Transferul mijloacelor cu destinaţie specială de la bugetele de nivelul I:
- luarea la evidenţă a calculelor prezentate pentru transferuri curente sau capitale cu destinaţie specială pentru întreprinderile de stat, municipale:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
- transferul mijloacelor întreprinderilor de stat, municipale:
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”.
2. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, volumele lucrărilor îndeplinite se acumulează în subconturile 203, 212, 219 şi 231, 246, 405 pînă la darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale.
3. Volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuate în decursul anului bugetar din diferite surse de finanţare se transmit după finisarea lucrărilor la componenta de bază conform modului expus mai jos.
4. Volumul de lucrări aferent reparaţiilor capitale se reflectă în evidenţa contabilă la subconturile 200, 211, 215, cu majorarea concomitentă a costului obiectului de reparaţii capitale aferent subconturilor 010 şi 011.
6. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, cu excepţia plăţilor preventive, efectuate conform prevederilor legale.
7. La primirea de la contractor a documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 203 ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
- pentru reparaţii capitale
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
8. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile efectuează următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
- pentru reparaţii capitale
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
9. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării ce revine investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
10. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011, 012 şi se creditează subcontul 250.
11. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
13. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 212 ”Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii
capitale şi procurarea utilajului”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Concomitent,
Dt 400 „Venituri din mijloace speciale”
Ct 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
- pentru reparaţii capitale
Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Mijloace speciale”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
14. La achitărea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”
- pentru reparaţii capitale
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”
15. Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” şi subcontul 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
16. Indiferent de data de dare în exploatare (pe parcursul anului bugetar în exerciţiu), darea în exploatare a obiectelor de construcţii se reflectă în evidenţa contabilă la finele anului bugetar cu întocmirea următoarelor formule contabile:
Dt 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
Ct 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru
investiţii capitale şi procurarea utilajului”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Mijloace speciale”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
Ct 012 „Instalaţii de transmisie”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
17. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
19. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
surse externe pentru investiţii capitale”
Ct 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
din proiectele finanţate din surse externe şi
asistenţă tehnică”
- pentru reparaţii capitale
Dt 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe”
Ct 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe şi asistenţă tehnică”
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
20. La achitarea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări
şi servicii achitate din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe şi asistenţă tehnică”
Ct 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute
din granturi externe sau sub formă de
transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe”
- pentru reparaţii capitale
Dt 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
din proiectele finanţate din surse externe şi
asistenţă tehnică”
Ct 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute
din granturi externe sau sub formă de transfer
pentru realizarea proiectelor finanţate din surse
externe”
21. Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale” şi subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
22. Indiferent de data de dare în exploatare (pe parcursul anului bugetar în exerciţiu), darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale se reflectă în evidenţa contabilă la finele anului bugetar cu întocmirea următoarelor formule contabile:
Dt 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de
transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe”
Ct 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
surse externe pentru investiţii capitale”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
Ct 012 „Instalaţii de transmisie”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
23. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 PI-BUAT „Raport operativ privind încasarea şi utilizarea mijloacelor pentru realizarea proiectelor finanţate din granturi externe”, în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
25. Finanţarea investiţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de investiţii capitale, se efectuează în baza repartizării pe luni, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
26. Finanţarea investiţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
27. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, pentru investiţii capitale, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 203 ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
28. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
29. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, primăriile, prin intermediul cărora au fost efectuate investiţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de construcţie.
30. Transmiterea volumelor de lucrări aferente investiţiilor capitale efectuate prin intermediul primăriei căreia nu-i aparţine obiectul de construcţie la balanţa executorului de buget la balanţa căreia se numără obiectul de construcţie se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor:
Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
- primirea
Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
31. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
32. Volumul lucrărilor efectuate de către primăria căreia nu-i aparţine obiectul de investiţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” al acesteia în coloniţa „Cheltuieli efective”.
33. În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul investiţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli al acestuia.
34. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă de către executorul de buget la balanţa căruia se află obiectul de investiţii capitale în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011 şi se creditează subcontul 250.
36. Finanţarea reparaţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de reparaţii capitale se efectuează în baza repartizării pe luni în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
37. Finanţarea reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
38. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
39. Totodată, volumul lucrărilor îndeplinite prin intermediul primăriilor cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale urmează a fi transmis, anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorului de buget căruia îi aparţine obiectul de reparaţii capitale prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- transmiterea
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- primirea
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
40. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului
(comunei), oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
41. Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorii de buget, prin intermediul cărora au fost efectuate reparaţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de reparaţii.
42. Volumul lucrărilor efectuate de către primăriile cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” al acestora în coloniţa „Cheltuieli efective”.
43. În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul reparaţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli al acestuia.
anexa nr.5
O R D O N:
I. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor.II. Se abrogă:
2.1. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate, din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.137 din 25 noiembrie 1998.
2.2. Ordinele privind aprobarea modificărilor şi completărilor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate, din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.137 din 25 noiembrie 1998:
Nr. 117 din 20 decembrie 2001;
Nr. 4 din 9 ianuarie 2002;
Nr. 45 din 16 iulie 2003;
Nr. 45 din 27 iulie 2004;
Nr. 59 din 11 octombrie 2004;
Nr. 83 din 16 decembrie 2004;
Nr. 95 din 31 decembrie 2004;
Nr. 33 din 30 martie 2005;
Nr. 29 din 2 martie 2006;
Nr. 14 din 7 februarie 2007;
Nr. 27 din 12 martie 2007;
Nr. 72 din 26 iulie 2007;
Nr. 35 din 21 martie 2008;
Nr. 100 din 25 noiembrie 2008.
III. Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
MINISTRUL FINANŢELOR Veaceslav NEGRUŢA
Nr. 94. Chişinău, 19 iulie 2010.
INSTRUCŢIUNE
cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate
din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor
I. Organizarea evidenţei contabile
1. Contabilităţile centralizate, organizate pe lîngă primăriile satelor (comunelor), oraşelor, ţin evidenţa contabilă a executării bugetelor satelor (comunelor), oraşelor, executării devizelor de cheltuieli ale instituţiilor întreţinute din aceste bugete, evidenţa operaţiunilor privind mijloacele speciale în conformitate cu prezenta instrucţiune.cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate
din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor
I. Organizarea evidenţei contabile
2. Evidenţa contabilă a executării bugetului, devizelor de cheltuieli bugetare şi speciale se ţine la bilanţă unică.
3. Contabilităţile centralizate se conduc în activitatea lor de Legea contabilităţii nr. 113-XVI, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2007.
4. În condiţiile centralizării evidenţei, conducătorii instituţiilor deservite, investiţi cu dreptul de ordonator de alocaţii, sînt autorizaţi să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor, prestării serviciilor, precum şi contracte de muncă pentru executarea unor lucrări, vizate în mod obligatoriu de către contabilul-şef al contabilităţii centralizate; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesităţile gospodăreşti şi alte necesităţi şi să permită acordarea de avansuri colaboratorilor lor; să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor prevăzute în deviz; să gestioneze, în conformitate cu normele stabilite, consumul materialelor, produselor alimentare şi altor valori materiale pentru necesităţile instituţiei; să aprobe deconturile de avans ale titularilor de avans, actele de inventariere, actele de casare a mijloacelor fixe şi altor valori materiale învechite şi inutilizabile, în conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluţioneze alte chestiuni privind activitatea economico-financiară a instituţiilor.
Contabilitatea centralizată prezintă conducătorilor instituţiilor pe care le deservesc informaţii privind executarea devizelor de cheltuieli în termenele stabilite de contabilul-şef al contabilităţii centralizate de comun acord cu conducătorii acestor instituţii.
5. Evidenţa contabilă trebuie să asigure un control sistematic asupra desfăşurării executării devizelor de cheltuieli, stării decontărilor, asupra înregistrării resurselor băneşti şi valorilor materiale.
Primarul şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate dirijează organizarea evidenţei contabile şi controlul asupra încasării veniturilor, executării devizelor de cheltuieli ale instituţiilor întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului şi asupra întocmirii dărilor de seamă privind executarea bugetului.
Contabilul-şef nu este responsabil direct de resursele băneşti şi valorile materiale. Se interzice să primească nemijlocit, în baza cecurilor şi altor documente, mijloace băneşti şi valori de mărfuri şi materiale pentru instituţie.
Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare şi perfectare documente pentru operaţii ce contravin legislaţiei şi modului stabilit de recepţionare, păstrare şi consum al mijloacelor băneşti, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori. În cazurile în care i-au parvenit de la primar dispoziţii ce contravin legislaţiei în vigoare, contabilului-şef se sesizează în scris primarul asupra caracterului nelegitim al dispoziţiei sale, fără a o executa. Dacă primarul repetă dispoziţia, contabilul-şef o execută, comunicînd despre aceasta organul financiar superior, care şi soluţionează divergenţele dintre contabilul-şef şi primar.
6. Contabilul-şef stabileşte atribuţiile de serviciu ale lucrătorilor contabilităţii astfel, încît fiecare lucrător să-şi cunoască obligaţiile şi să poartă răspundere pentru îndeplinirea lor, totodată, elaborează graficul de prezentare a tuturor documentelor necesare pentru evidenţa contabilă şi control, care sînt aprobate de către primar. Extrasele din grafic se transmit conducătorilor instituţiilor deservite şi persoanelor responsabile pentru bunurile materiale.
Cerinţele contabilului-şef la capitolul perfectării şi reprezentării în contabilităţile a documentelor şi informaţiilor necesare sînt obligatorii pentru toţi lucrătorii contabilităţii şi instituţiile deservite.
7. Atribuţiile contabilităţilor centralizate sînt următoarele:
- asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în conformitate cu prezenta instrucţiune şi unele indicaţii;
- elaborarea calculelor de deviz pentru proiectul bugetului satului (comunei), oraşului;
- elaborarea, în comun cu conducătorii instituţiilor deservite, a proiectelor de deviz şi a calculelor de deviz şi examinarea lor împreună cu primarul;
- evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a executării devizelor de cheltuieli ale mijloacelor bugetare şi ale celor speciale, în conformitate cu normele expuse în prezenta instrucţiune;
- evidenţa modificărilor operate în buget şi devizele instituţiilor, în conformitate cu deciziile sesiunilor şi ale comitetelor executive;
- calcularea şi achitarea, în termenele stabilite, a salariilor angajaţilor instituţiilor deservite şi primăriei;
- controlul asupra încasării depline şi oportune a veniturilor prevăzute în buget, precum şi asupra utilizării corecte şi rentabile a mijloacelor în conformitate cu alocaţiile preconizate în buget, ţinîndu-se cont de modificările operate în modul stabilit, şi asupra îndeplinirii planului conform reţelelor, statelor de personal şi contingentelor;
- efectuarea decontărilor, ce apar în procesul executării devizului de cheltuieli, cu bugetul de nivel superior pentru împrumuturile şi pentru mijloacele primite şi transmise, cu băncile comerciale pentru creditele contractate, precum şi cu organizaţii, instituţii şi unele persoane;
- asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti, controlul asupra integrităţii şi utilizării corecte a fondurilor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, materialelor, produselor alimentare şi altor valori materiale, ce aparţin instituţiilor şi nemijlocit primăriei;
- instruirea persoanelor responsabile de valori materiale în chestiunile privind evidenţa şi integritatea valorilor, de a căror păstrare sînt responsabili;
- controlul asupra corectitudinii perfectării documentelor şi a caracterului legitim al operaţiei efectuate;
- participarea la efectuarea inventarierii valorilor materiale, mijloacelor băneşti, decontărilor şi altor posturi de bilanţ;
- întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite, a dărilor de seamă contabile şi statistice;
- păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, rapoartelor, devizelor de cheltuieli şi a calculelor de deviz, precum şi predarea lor la arhivă în modul stabilit.
8. În contabilităţile centralizate, documentele contabile cu privire la executarea devizelor de cheltuieli bugetare, devizelor de cheltuieli ale mijloacelor bugetare şi speciale sînt semnate de către primar şi contabilul-şef. În cazurile în care conducătorii instituţiilor deservite sînt investiţi cu dreptul de ordonator de alocaţii, documentele, care servesc drept temei despre eliberarea banilor, valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori, sînt semnate de către conducătorii instituţiilor şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate.
Documentele băneşti (delegaţiile de retragere a numerarului şi ordinile de plată etc.), chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF, statele de retribuţii (listele de decontare şi de plată) etc., precum şi procurile pentru primirea valorilor materiale se semnează de către primar şi contabilul-şef sau adjunctul lui.
Chitanţele de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF sînt valabile doar semnate de contabilul-şef sau de adjunctul lui şi de casier.
9. Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare reflectate în modul cuvenit. Documentele primare pot fi unice, destinate perfectării unor operaţii economice separate, sau grupate, destinate perfectării, într-o anumită perioadă de timp, a unui şir de operaţii economice omogene. Documentele primare trebuie întocmite la momentul oportun, de regulă, cînd se efectuează operaţia, şi să conţină date veridice.
Pentru ca documentele primare să fie valide, ele trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea documentului(formularului), simbolul formularului, data întocmirii, conţinutul operaţiei economice, indicii în expresie cantitativă şi valorică; funcţiile persoanelor responsabile de efectuarea operaţiunii economice şi de perfectarea ei corectă; semnăturile personale şi descifrarea lor.
În caz de necesitate, în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului, denumirea şi adresarea primăriei sau instituţiei, temeiul pentru efectuarea operaţiei economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul operaţiunilor economice documentate.
În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primirea acestor valori, iar în documentele privind executarea lucrărilor – confirmarea recepţionării de către persoanele respective.
10. Înscrierile în documentele primare se fac cu cerneală sau cu pix, la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.
În documentele primare – atît în text, cît şi în datele cifrice – nu se admit radieri şi corectări nestipulate. Greşelile din documentele primare se corectează anulîndu-se textul sau suma incorectă şi scriind deasupra textul sau suma corectă. Anularea se face trăgînd o linie subţire în aşa fel, ca să se poată citi ce a fost scris mai înainte. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin menţiunea: “Corectat” şi confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentele, indicîndu-se data cînd a fost corectat. În documentele bancare şi cele de casă corectările nu se admit.
11. Documentele care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidenţă trebuie să fie prezentate în contabilitate în termenele stabilite în grafic.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepţionare şi de consum al valorilor de mărfuri şi materiale anexate la registrul de predare a documentelor f. nr. 442, întocmit în două exemplare. După ce s-a verificat, în prezenţa responsabilului de valorile de materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se restituie responsabilului de valorile materiale, al II-lea exemplar rămînînd în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un contract în scris privind responsabilitatea materială individuală deplină.
Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse controlului, atît din punct de vedere al formei (prezenţa tuturor elementelor şi semnăturilor), cît şi al conţinutului (caracterul legitim al operaţiilor, legătura logică dintre diferiţi indicatori).
Persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente, sînt responsabile de veridicitatea datelor ce se conţin în documente, precum şi de perfectarea corectă şi oportună a documentelor primare.
Toate documentele anexate la chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF şi ordinile de plată, precum şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea salariului, urmează a fi confirmate în mod obligatoriu prin aplicarea ştampilei sau prin inscripţia “Primit” sau “Plătit”, indicîndu-se data, luna, anul.
12. Documentele, verificate şi luate la evidenţă, se sistematizează după data efectuării operaţiei (în ordine cronologică) şi se perfectează ca note de contabilitate – borderouri cumulative, cărora li se atribuie următoarele numere constante:
- nota de contabilitate nr.1 – borderou cumulativ privind operaţiile de casă f. nr. 381;
- nota de contabilitate nr.2 – borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile curente f. nr. 381;
- nota de contabilitate nr.4 – borderou cumulativ privind decontările prin cecuri din carnetele cu valoare limitată f. nr. 323;
- nota de contabilitate nr.5 – borderou centralizator privind statele de retribuţie a muncii f. nr. 405;
- nota de contabilitate nr.5a – borderou centralizator privind reţinerile din salariu f. nr. 405;
- nota de contabilitate nr.6 – borderou cumulativ privind decontările cu diverse instituţii şi organizaţii f. nr. 408;
- nota de contabilitate nr.7 – borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăţi planificate f. nr. 408;
- nota de contabilitate nr.8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans f. nr. 386;
- nota de contabilitate nr.9 – borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi circulaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f. nr. 438;
- nota de contabilitate nr.11 – borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f. nr. 398;
- nota de contabilitate nr.12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f. nr. 411;
- nota de contabilitate nr.13 – borderou cumulativ centralizator privind consumul de materiale f. nr. 411;
- nota de contabilitate nr.15 – borderou de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f. nr. 406;
- nota de contabilitate nr.16 – borderou cumulativ privind evidenţa bunurilor materiale primite cu titlu gratuit f. nr. 400.
Înscrierile în borderourile cumulative se efectuează zilnic, pe măsura derulării operaţiilor. Note de contabilitate 1-16 se întocmesc la sfîrşitul lunii, după calcularea totalurilor în borderourile cumulative.
Pentru celelalte operaţii şi operaţiile “Storno” se întocmesc note de contabilitate destincte f. nr. 274, care se numerotează, începînd cu numărul 17, pe fiecare lună separat.
În contabilităţile centralizate, unde volumul operaţiilor nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, corespondenţa conturilor se indică în notele de contabilitate f. nr. 274 separat sau pe imprimatul ştampilei, aplicate nemijlocit pe documentele primare, atribuindu-li-se numerele corespunzătoare indicate mai sus. Ştampila trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi nota de contabilitate f. nr. 274.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operaţiilor, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în baza unui grup de documente similare. Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcţie de caracterul operaţiei privind debitul unui subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul cîtorva subconturi, sau invers, privind creditul unui subcont şi debitul cîtorva subconturi.
Notele de contabilitate sînt semnate de către executant, conducătorul grupei de evidenţă şi contabilul-şef sau adjunctul lui.
13. Toate notele de contabilitate se înregistrează în “Cartea mare” f. nr. 308. Evidenţa în “Cartea mare” se ţine pe subconturi.
“Cartea mare” se deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul întocmirii notelor de contabilitate – borderourilor cumulative – o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica “Suma din notă”, iar ulterior la debitul şi creditul subconturilor respective. Suma operaţiilor lunare în toate subconturile, atît la debit, cît şi la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica “Suma din notă”.
În rîndul al doilea, după operaţiile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
14. Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă (cărţi, fişe, borderouri cumulative). Formularele registrelor de evidenţă privind executarea bugetului: registrele
f. nr. 16 şi 309p, precum şi notele de contabilitate – borderouri cumulative – sînt prezentate în anexa nr. 2. Formularele altor registre sînt expuse în albumul de formulare ale documentaţiei contabile pentru instituţiile şi organizaţiile finanţate din buget.
Ordinea efectuării înscrierilor în ele este expusă în capitolele respective ale prezentei Instrucţiuni.
15. În scriptele contabile, înainte de a începe înregistrările, se numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a cărţii, cu semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: “În prezenta carte au fost numerotate în total __________________ pagini (foi)”.
Registrul de casă f. nr. 440, registrul de evidenţă a carnetelor de muncă şi a foilor intercalate pentru ele f. nr. 449, în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de foi în f. nr. 440 – certificate prin semnăturile primarului şi contabilului-şef al contabilităţii centralizate, în f. nr. 449 – prin semnătura primarului.
Pe fiecare registru se indică denumirea primăriei şi anul pentru care a fost deschis registrul. Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrşitul anului evidenţa în registrele de evidenţă contabilă au rămas foi necompletate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operaţiilor anului următor. În asemenea caz, registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.
Fişele (cu excepţia fişelor pentru mijloacele fixe) se înregistrează în borderoul fişelor f.nr. 279, care se ţine pentru fiecare cont aparte. Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f. MF-10.
Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi şi subdivizate pe responsabilii de bunuri materiale şi pe instituţiile deservite.
Fişele de evidenţă a materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi cărţile f. nr. 296 şi listele de verificare, se predau în arhivă, fiind cusute împreună cu borderoul de fişe, registrele şi alte documente contabile – în fiecare an sau odată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în arhivă fişele de evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe f. MF-10 se predă în arhivă atunci cînd în el s-au făcut menţiuni cu privire la casarea inventarului din ultima fişă de inventar f. nr. MF-6, nr. MF-8,nr. MF-9. În cazul în care fişele de inventar sînt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului casat şi denumirea instituţiei deservite.
Înscrierile în registrele de evidenţă contabilă se fac cu cerneală, cu pix sau la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace, în documentele primare – nu mai tîrziu de ziua următoare de la primirea lor.
La sfîrşitul fiecărei luni, în registrele de evidenţă analitică se fac totalurile operaţiilor şi se deduc soldurile pe subconturi.
16. Corectarea greşelilor depistate în înregistrările contabile pentru anul curent se efectuează în felul următor:
a) greşeala constatată pentru o anumită perioadă de gestiune pînă la prezentarea bilanţului contabil, care nu necesită operarea unor modificări în datele notei contabile, se corectează tăind cu o linie subţire textul şi sumele incorecte în aşa fel, ca să se poată citi ceea ce a fost anulat, şi scriind deasupra textul şi suma corecte. Totodată, pe cîmp, în dreptul rîndului respectiv, cu semnătura contabilului-şef, şi se face menţiunea “Corectat”;
b) înregistrarea incorectă, depistată pînă la predarea bilanţului contabil, care a fost comisă din cauza unei greşeli în nota de contabilitate, în funcţie de caracterul ei, se corectează prin întocmirea unei note de contabilitate suplimentare sau prin metoda “Storno” în roşu; în acelaşi mod se corectează greşelile în toate cazurile în care ele au fost depistate în înregistrările contabile pentru acea perioadă de gestiune, pentru care bilanţul a fost deja prezentat. Înregistrările contabile suplimentare, ce ţin de corectarea greşelilor, precum şi corectările prin metoda “Storno” în roşu, se perfectează prin note de contabilitate în care, în afară de elementele uzuale, se face trimitere la numărul şi data notei de contabilitate corectate prin nota de contabilitate dată.
17. În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii înscrierilor contabile în conturile evidenţei analitice şi sintetice se întocmesc liste de verificare f. nr. M-44, 285 şi 326 pentru fiecare grup de conturi analitice, unite prin contul sintetic respectiv. Totalurile operaţiilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele de verificere se confruntă cu totalurile operaţiilor şi soldurile acestor subconturi din “Cartea mare” f. nr. 308.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, în cazul unui număr neînsemnat de operaţii privind circulaţia acestor valori – trimestrial. Înregistrările în lista de verificare f. nr. 326 se pot face, în caz de necesitate, pe parcursul a cîtorva ani.
18. La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice se înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu registrele de evidenţă din anul trecut.
Dacă organul financiar, la primirea dării de semă anuală, a efectuat corectări în bilanţul de închidere, atunci, în baza dispoziţiei respective în scris, aceste corectări se introduc atît de registrele anului precedent (prin efectuarea unei înregistrări contabile de rectificare), cît şi în registrele anului curent (prin modificarea soldurilor intrate).
19. După expirarea fiecărei luni de gestiune toate notele de contabilitate, notele de contabilitate - borderouri cumulative, împreună cu documentele aferente, trebuie să fie aranjate în ordine cronologică şi broşate. Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se poate efectua pentru trei luni într-o singură mapă. Pe copertă se indică: denumirea primăriei sau dosarului; perioada de raportare – anul şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de foi de dosar.
20. Integritatea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile, perfectarea şi predarea lor în arhivă sînt asigurate de contabilul-şef.
Documentele primare, registrele contabile, dările de seamă şi bilanţurile contabile, pînă la predarea lor în arhivă, trebuie să se păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se încuie, pe răspunderea unor persoane autorizate de contabilul-şef.
21. În arhiva contabilităţii centralizate dosarele se păstrează pe parcursul termenelor stabilite. După expirarea termenului de păstrare, dosarele, în modul stabilit, se predau la arhiva de stat respectivă. Documentele care adeveresc predarea la arhivă se păstrează permanent în contabilitate.
22. Extragerea documentelor primare, registrelor contabile din contabilităţile centralizate poate fi efectuată numai de către organele de anchetare preventivă, ale procuraturii şi de către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei de procedură penală în vigoare în Republica Moldova. Extragerea se perfectează printr-un proces-verbal, a cărui copie se înmînează, contra recipisă, funcţionarului respectiv al contabilităţii centralizate.
Cu permisiunea şi în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai contabilităţii centralizate pot face copii ale documentelor extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit (necusute, nenumerotate etc.), atunci, cu permisiunea sau în prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii respectivi ai contabilităţii centralizate pot finaliza perfectarea acestor tomuri (întocmirea opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea, certificarea prin semnătură, ştampilă).
23. În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare, primarul adresează un demers în organele de drept.
24. Valorile de materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse inventarierii.
Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi decontările cu debitori şi creditori urmează a fi supuse inventarierii.
Pentru a efectua inventarierea în instituţiile finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului, primăria aprobă: planul calendaristic al desfăşurării inventarierii şi termenele perfectării rezultatelor ei; componenţa comisiei centrale de inventariere.
În baza dispoziţiei primăriei satului (comunei), oraşului, conducătorii instituţiilor, învestiţi cu dreptul de ordonatori de alocaţii, instituie comisiile de inventariere locale, constituite din angajaţi ai instituţiei, cu participarea obligatorie a lucrătorului contabilităţii centralizate. În fruntea comisiilor de inventariere locale sînt numiţi conducătorii instituţiilor sau adjuncţii lor. Aceste comisii determină soldurile reale ale valorilor materiale, confruntă valorile disponibile cu datele evidenţei contabile şi întocmesc un raport referitor la lipsurile şi surplusurile depistate.
Datele evidenţei contabile, înscrise în listele de inventariere – borderouri de confruntare – se certifică prin semnătura lucrătorului contabilităţii centralizate.
Materialele comisiei centrale cu privire la inventariere sînt examinate şi aprobate de către primarul satului (comunei), oraşului, iar materialele comisiilor de inventariere locale - de către persoanele care au constituit aceste comisii pentru desfăşurarea inventarierii.
Primarul, conducătorii instituţiilor şi contabilii-şefi poartă răspundere pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii.
25. Contabilităţile centralizate sînt obligate să întocmească şi să prezinte organului financiar dări de seamă contabile periodice şi anuale privind executarea devizelor de cheltuieli în conformitate cu formularele şi indicaţiile expuse în anexa nr. 3 la prezenta Instrucţiune.
Darea de seamă anuală privind executarea bugetului în conformitate cu legislaţia în vigoare este aprobată de şedinţa consiliului sătesc (comunal), orăşenesc.
26. Asigurarea contabilităţilor centralizate cu instrucţiuni, registre, formulare ale documentaţiei contabile primare pentru ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează de către organele financiare respective.
27. Pentru evidenţa contabilă a operaţiunilor de executare a devizelor de cheltuieli ale instituţiilor publice se foloseşte următorul plan de conturi şi subconturi:
plan
II. Evidenţa operaţiilor privind executarea
bugetului şi devizului de cheltuieli pe mijloace
şi fonduri speciale
28. Pentru evidenţa operaţiilor privind executarea bugetului sînt utilizate următoarele subconturi bilanţiere:bugetului şi devizului de cheltuieli pe mijloace
şi fonduri speciale
107 “Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului”;
108 “Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului”;
109 “Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului”;
110 “Contul curent al sumelor mandatate”;
111 “Contul curent al mijloacelor speciale”;
112 “Contul curent privind alte mijloace”;
113 “Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale”;
114 „Contul valutar”;
116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare”.
117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică”.
133 “Mijloace băneşti în expediţie”;
207 “Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor”;
400 „Venituri din mijloace speciale”.
405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”.
407 “Veniturile bugetare”;
408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare”.
409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”.
520 “Împrumuturi bugetare”;
540 „Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale”.
550 „Recreditarea altor nivele de buget”.
730 “Mijloace transmise şi primite”;
810 “Împrumuturi de la băncile comerciale”;
870 „Alte surse interne”;
830 „Mijloace de la vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică”;
900 “Rezultatele executării bugetului”;
Mijloace băneşti
29. Mijloacele băneşti ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor se păstrează la conturile curente în trezoreriile teritoriale.Fiecare primărie a satului (comunei), oraşului are deschise următoarele conturi curente:
Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului;
Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al sumelor mandatate;
Contul curent al mijloacelor speciale;
Contul curent privind alte mijloace;
Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale.
30. Conturile curente ale primăriei satului (comunei), oraşului sînt deschise în baza cererii semnate de primar şi contabilul-şef al contabilităţii centralizate. Unicul ordonator al contului curent al bugetului satului (comunei), oraşului este primarul.
31. Încasarea banilor în numerar de la conturile curente se efectuează prin intermediul cecurilor nominale perfectate în ordinea stabilită. Se permite a încasa banii în casa contabilităţii centralizate doar pentru cheltuielile prevăzute în buget şi în devizele de cheltuieli.
Transferarea prin virament a mijloacelor de la conturile curente la conturile de decontări şi cele curente ale altor organizaţii (pentru achitarea conturilor, transferarea la buget a impozitelor pe venit, reţinute din salariu etc.) se efectuează prin ordin de plată.
Pentru decontările prin virament, în afara ordinilor de plată, mai pot fi utilizate cecurile din carnetele cu limita de sumă.
32. Trezoreriile teritoriale eliberează şi remit contabilităţilor centralizate extrasuri de conturi curente în termenele coordonate cu titularii de conturi, dar în mod obligatoriu la situaţia din data de 1 a fiecărei luni.
Trezoreriile teritoriale sînt obligate să anexeze la extrasele de conturi curente copiile documentelor de plată privind veniturile administrate nemijlocit de primăriile satelor (comunelor), oraşelor.
Contabilităţile centralizate trebuie să verifice extrasele de conturi trezoreriale şi, în cazul constatării în extrase a unor înscrieri greşite, să sesizeze imediat trezoreriile teritoriale, pentru a face rectificările corespunzătoare.
33. Pentru evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor bugetare sînt destinate următoarele subconturi:
Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului;
Contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului;
Contul curent al sumelor mandatate;
Contul curent al mijloacelor speciale;
Contul curent privind alte mijloace;
Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale;
Mijloace băneşti în expediţie.
Subcontul 107 “Contul curent al bugetului satului
(comunei), oraşului”
34. La acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului, care se află în trezoreria teritorială.(comunei), oraşului”
La contul curent 107 se înregistrează:
- veniturile bugetare;
- sumele împrumuturilor bugetare primite de la bugetul de nivel superior;
- sumele creditelor primite de la băncile comerciale;
- sumele încasate de la bugetul de nivel superior pentru decontări;
- sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor efectuate anterior;
- sumele încasate în vederea stingerii datoriilor debitoare;
- sumele încasate de la realizarea mijloacelor fixe şi a valorilor materiale;
- mijloacele bugetare revocate de la un cont curent distinct privind finanţarea cheltuielilor capitale;
- alte încasări.
De la contul curent se transferă mijloacele:
- pentru achitarea cheltuielilor conform devizelor instituţiilor deservite, pentru întreţinerea aparatului primăriei şi contabilităţii centralizate şi pentru alte activităţi prevăzute în buget;
- pentru achitarea cheltuielilor privind construcţia, extinderea şi reconstrucţia clădirilor şi instalaţiilor, desfăşurarea lucrărilor de adaptare a încăperilor, dacă suma totală a cheltuielilor pentru toate obiectele primăriei satului (comunei), oraşului nu depăşeşte 100000 lei pe an, precum şi pentru desfăşurarea lucrărilor de amenajări exterioare ale localităţilor, dacă suma cheltuielilor pentru fiecare obiect nu este mai mare de 25000 lei pe an;
- la contul curent separat privind finanţarea investiţiilor capitale din contul bugetului, dacă suma totală a cheltuielilor pentru construcţii la toate obiectele depăşeşte 100000 lei pe an, şi pentru amenajare, dacă este mai mare de 25000 lei pe an pentru fiecare obiect;
- la contul curent al bugetului de nivel superior în vederea stingerii împrumuturilor bugetare şi a datoriilor privind decontările;
- băncilor comerciale în vederea achitării datoriilor pentru creditele primite, devidendelor pentru utilizarea creditelor bancare etc.
Soldul subcontului 107 trebuie să corespundă soldului de la contul curent din trezoreria teritorială, confirmat prin extras.
Evidenţa analitică a operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381 (nota de contabilitate nr. 2). Încasările în ea se efectuează în baza documentelor anexate la extrasele eliberate de trezoreriile teritoriale. În contabilităţile centralizate, în care volumul operaţiilor executate nu necesită întocmirea borderourilor cumulative, evidenţa analitică a circulaţiei mijloacelor băneşti se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Subcontul 108 “Contul curent al ordonatorilor
de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului
(comunei), oraşului”
35. La acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor satului (comunei), oraşului, virate la conturile curente ale ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului, care ţin evidenţa de sine stătător.de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului
(comunei), oraşului”
Transferarea mijloacelor se efectuează în conformitate cu ordinile de plată pentru achitarea cheltuielilor în corespundere cu alocaţiile prevăzute din bugetul satului (comunei), oraşului. Totodată, se debitează subcontul 108 şi se creditează subcontul 107.
La sfîrşitul lunii, în baza dărilor de seamă ale ordonatorilor de alocaţii, se determină cheltuielile de casă pentru luna curentă şi se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 207 şi în creditul subcontului 108.
Evidenţa analitică a subcontului 108 se ţine în fişa conturilor trezoreriale ale ordonatorilor de alocaţii şi cheltuielilor de casă f. nr. 3-p separat pe fiecare ordonator de alocaţii.
Subcontul 109 “Contul curent privind finanţarea
investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului
satului (comunei), oraşului”
36. În acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului, transferate la contul curent în trezoreria teritorială pentru achitarea cheltuielilor privind investiţiile capitale în cazurile în care suma totală a cheltuielilor pentru construcţie la toate obiectele primăriei satului (comunei), oraşului depăşeşte 100000 lei pe an şi pentru amenajări exterioare ale localităţilor pe fiecare obiect – 25000 lei pe an.investiţiilor capitale din contul mijloacelor bugetului
satului (comunei), oraşului”
Virarea mijloacelor de la contul curent bugetar la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale se efectuează în limitele alocaţiilor anuale, defalcate pe trimestre, pe măsura îndeplinirii efective a planului construcţiilor capitale.
Primăriile satelor (comunelor), oraşelor, la finanţarea construcţiilor şi lucrărilor capitale pentru amenajarea localităţilor de la conturile privind finanţarea investiţiilor capitale, facturează “Planul de finanţare” f. nr. 12, în care se indică volumul total al lucrărilor capitale şi sursele de finanţare – alocaţii din buget, iar pentru construcţiile unificate – mijloace bugetare, precum şi mijloacele proprii ale întreprinderilor agricole cu diverse forme de proprietate şi organizatorico-juridice, organizaţiilor şi instituţiilor.
“Planul de finanţare” se întocmeşte în trei exemplare, indicîndu-se sumele în lei. Toate exemplarele sînt semnate de primar şi contabilul-şef. Exemplarele I şi al II-lea, cu imprimatul ştampilei primăriei satului (comunei), oraşului, se remit trezoreriilor teritoriale respective. Exemplarul al III-lea se păstrează în contabilitatea centralizată.
Sumele transferate de la contul curent al bugetul satului (comunei), oraşului la contul curent privind finanţarea investiţiilor capitale se înscriu în debitul subcontului 109 şi creditul subcontului 107.
La sfîrşitul lunii, în baza adeverinţei cu privire la sumele încasate şi eliberate pentru finanţarea investiţiilor capitale şi alte activităţi, remisă de către trezoreria teritorială, se stabileşte volumul cheltuielilor pentru o lună şi se efectuează înscrierea corespunzătoare în creditul subcontului 109 şi debitul subcontului 203. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 231.
În cazurile în care sursele de finanţare a investiţiilor capitale, în afara mijloacelor bugetare, mai sînt constituite din mijloacele agenţilor economici (cote de participare), cheltuielile de casă se determină ca diferenţa dintre suma mijloacelor acordate de trezoreria teritorială pentru finanţarea acţiunilor privind investiţiile capitale şi suma mijloacelor încasate în aceste scopuri de la agenţi economici.
Evidenţa analitică cu privire la subcontul 109 se ţine în fişa conturilor curente ale ordonatorilor de alocaţii şi cheltuielile de casă f. nr. 3-p. Fişele se deschid pentru fiecare obiect de construcţie separat.
Subcontul 110 “Contul curent al sumelor mandatate”
37. Cu ajutorul acestui subcont se ţine evidenţa mijloacelor primite de către primării pentru îndeplinirea însărcinărilor altor întreprinderi şi organizaţii. Cu sumele încasate în conturile curente pentru îndeplinirea însărcinărilor se debitează subcontul 110 şi se creditează subcontul 176.
Sumele cheltuite la îndeplinirea însărcinărilor se înregistrează în creditul subcontului 110 şi debitul subcontului 176.
Evidenţa analitică a operaţiunilor privind circulaţia mijloacelor mandatate la contul curent al sumelor mandatate se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr. 292 (nota de contabilitate nr.2).
Subcontul 111 “Contul curent al mijloacelor speciale”
38. În subcontul 111 “Contul curent al mijloacelor speciale” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pe operaţiunile privind executarea Devizului de venituri şi cheltuieli al mijloacelor speciale. În debitul subcontului 111 “Contul curent al mijloacelor speciale” se înregistrează veniturile instituţiilor publice de la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrărilor sau de la desfăşurarea altor activităţi contra plată admise prin acte legislative şi acte normative şi se creditează subconturile din conturile 10, 12, 13, 16, 17 şi 40.În creditul subcontului 111 sînt reflectate sumele achitate din contul curent al mijloacelor speciale prin decontări fără numerar şi sumele primite în numerar în casa primăriei şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 12, 13, 16, 17 şi 21.
Sumele virate din contul curent al mijloacelor speciale la venitul bugetului, obţinute prin depăşirea veniturilor faţă de cheltuieli, sînt raportate în debitul subcontului 400.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor speciale se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381 (nota de contabilitate 3), sau în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292 pe fiecare instituţie în parte.
Subcontul 112 “Contul curent privind alte mijloace”
39. Subcontul 112 “Contul curent pentru alte mijloace” serveşte pentru evidenţa mijloacelor intrate temporar, în contul trezorerial (bancar) al instituţiei, care sînt utilizate conform destinaţiei speciale sau păstrate pînă la restituirea lor.În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea mijloacelor. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor de la cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar în casa instituţiei.
Evidenţa analitică a subcontului 112 se ţine la nivel de tip de mijloace pe fişe f. nr. 292a (în registrul f.nr. 292).
Subcontul 113 “Contul curent al mijloacelor fondurilor speciale”
40. Acest subcont serveşte pentru evidenţa mijloacelor fondurilor speciale, care se încasează în contul curent şi sînt utilizate conform destinaţiei speciale.În debitul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind încasarea veniturilor fondurilor speciale. În creditul acestui subcont se înregistrează operaţiunile privind efectuarea cheltuielilor din cont fără numerar şi primirea mijloacelor băneşti în numerar.
Evidenţa operaţiunilor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondurilor speciale se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 381.
Evidenţa analitică pentru subcontul 113 se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor (f. nr. 292), separat pe tipuri de fonduri speciale.
Subcontul 114 „Contul valutar”
41. Acest subcont serveşte pentru evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în valută străină în conturi valutare. În debitul acestui cont se reflectă încasarea în cont a sumelor de mijloace băneşti în valută străină, în credit - achitarea cheltuielilor efectuate peste hotarele republicii, precum şi transferarea sumelor în contul “în lei” conform cursului valutar respectiv.La trecerea în cont a sumelor de mijloace valutare, procurate din contul mijloacelor bugetare şi speciale se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 107 110, 111, 112, 113. La încasarea valutei pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 178, 400, 238, 407.
Sumele în valută străină primite în numerar de la bancă (spre exemplu, pentru plata avansului pentru deplasarea peste hotarele republicii) se înregistrează în debitul subconturilor 120, 121, 122, 123 şi în creditul subcontului 114. La efectuarea acestor înregistrări este necesar de a respecta “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova” care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru reflectarea circulaţiei sumelor valutare în casă se deschide un registru de casă aparte f.OC-4 sau f. nr. 400. Înregistrarea chitanţelor de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF se face într-un registru aparte f.OC-3 în planul valutelor străine.
La transferarea sumelor din contul valutar în contul “în lei” în conformitate cu cursul valutar stabilit, se debitează subconturile 107, 110, 111, 112, 113 şi se creditează subcontul 114. Cheltuieli aferente vînzării mijloacelor valutare se înregistrează în debitul subconturilor 207, 211, 213, 214 şi în creditul subcontului 114.
Totalul pozitiv al diferenţei de curs conform datelor extraselor trezoreriale se înregistrează în debitul subconturilor 107, 110, 111, 112, 113, 114 şi creditul subconturilor 400, 407. Diferenţa de curs negativă este prezentată în aceleaşi înregistrări contabile prin metoda “storno”.
Evidenţa mijloacelor băneşti trecute în contul curent se ţine în lei, conform cursului stabilit la ziua trecerii. Cheltuielile se înregistrează în lei conform cursului stabilit pentru ziua efectuării cheltuielilor.
Evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti pentru contul 114 se ţine în lei în borderoul cumulativ f.nr.381 (nota de contabilitate nr.3a) pe fiecare cont deschis în instituţiile bancare pentru depozitarea mijloacelor băneşti în valutele respective, iar evidenţa analitică a operaţiilor cu valută străină se ţine pe fiecare valută în registrul f. nr. 290 “Registrul evidenţei mijloacelor valutare” în care se reflectă circulaţia mijloacelor în contul valutar şi în echivalentul acestuia “în lei”.
Subcontul 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare”
42. În subcontul 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pentru ajutoare umanitare. În debitul subcontului 116 „Contul curent pentru ajutoare umanitare” se înregistrează mijloacele obţinute de către instituţiile publice din ajutoare umanitare.
În creditul subcontului 116 sînt reflectate sumele utilizate din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor băneşti obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Subcontul 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute
din granturi externe sau sub formă de transfer pentru
realizarea proiectelor finanţate din surse externe”
43. În subcontul 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe. din granturi externe sau sub formă de transfer pentru
realizarea proiectelor finanţate din surse externe”
În debitul subcontului 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer.
În creditul subcontului 117 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele granturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Subcontul 118 „Contul curent pentru mijloacele
împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor
finanţate din surse externe”
44. În subcontul 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe. împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor
finanţate din surse externe”
În debitul subcontului 118 „Contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se înregistrează mijloacele aferente proiectelor finanţate din surse externe obţinute sub formă de împrumuturi externe recreditate.
În creditul subcontului 118 sînt reflectate sumele utilizate din contul curent pentru mijloacele împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor împrumuturilor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Subcontul 119 „Contul curent pentru mijloacele
obţinute din asistenţă tehnică”
45. În subcontul 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică destinate ridicării cunoştinţelor, transferului de tehnologii, care pot fi însoţite de livrări de echipament sau investiţii. obţinute din asistenţă tehnică”
În debitul subcontului 119 „Contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică” se înregistrează mijloacele instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
În creditul subcontului 119 sînt reflectate mijloacele utilizate din contul curent pentru mijloacele obţinute din asistenţă tehnică pentru mărfuri, lucrări şi serviciile acordate.
Evidenţa operaţiunilor de încasare şi utilizare a mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul conturilor curente şi decontărilor f. nr. 292.
Subcontul 133 “Mijloacele băneşti în expediţie”
46. În subcontul 133 “Mijloace băneşti în expediţie” se ţine evidenţa veniturilor transferate, în ultimele zile ale lunii, la contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului şi înregistrate la acest cont în luna următoare. Sumele veniturilor încasate se înregistrează în luna de gestiune în debitul subcontului 133 şi creditul subcontului 407. La începutul lunii următoare se creditează subcontul 133 şi se debitează subcontul 107. Evidenţa analitică privind subcontul 133 se ţine în registrul f. nr. 292.
Cheltuieli bugetare
47. În subcontul 207 se ţine evidenţa cheltuielilor de casă privind executarea bugetului. Cheltuieli de casă se consideră mijloacele băneşti eliberate de instituţiile bancare de la conturile curente ale bugetului satului (comunei), oraşului şi sumele în numerar, eliberate din casă. Cheltuieli de casă ale bugetului mai sînt şi mijloacele băneşti transferate direct la conturile de decontare ale agenţilor economici, sumele cheltuielilor, stabilite conform dărilor de seamă ale instituţiilor, întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului şi care ţin evidenţa de sine stătător sumele cheltuielilor din contul mijloacelor speciale, precum şi sumele cheltuielilor pentru finanţarea investiţiilor capitale.
Nu constituie cheltuieli de casă mijloacele băneşti transferate de la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului:
la contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului şi care ţin evidenţa de sine stătător;
în vederea achitării împrumuturilor şi datoriilor privind decontările cu bugetul de nivel superior;
la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale;
sumele în numerar încasate în casă.
Mijloacele bugetare se consumă conform destinaţiilor anuale aprobate, cu defalcarea lor pe trimestre. În legătură cu aceasta, contabilul-şef al contabilităţii centralizate este obligat să supravegheze cu stricteţe, ca cheltuielile pentru fiecare compartiment de deviz să nu depăşească sumele aprobate pentru fiecare trimestru, ţinînd cont de modificările operate în buget în procesul executării lui.
Cu sumele cheltuielilor de casă efectuate se debitează subcontul 207, totodată se creditează subconturile corespunzătoare, în special, la reflectarea cheltuielilor de casă pe instituţiile, întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului, se efectuează înscrierile secundare Dt 207 - Ct 230.
La sfîrşit de an cheltuielile de casă se înscriu de la creditul subcontului 207 în debitul subcontului 900.
Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor, cheltuielilor de casă şi efective f. nr. 309-p. La elaborarea devizului comun pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în ansamblu conform articolelor clasificaţiei bugetare, iar la elaborarea devizului de cheltuieli individuale – pe instituţii şi conform articolelor şi alineatelor clasificaţiei bugetare.
Înregistrările cheltuielilor de casă în registrul f. nr. 309-p se efectuează în baza documentelor primare anexate la extrasul băncii, la darea de seamă de casă sau la borderourile cumulative.
În registru se calculează totalurile pentru fiecare lună şi pentru perioada de la începutul anului. Totalurile cheltuielilor de casă de la începutul anului se fac, scăzîndu-se sumele intrate pentru restabilirea cheltuielilor de casă. În acest registru, de asemenea, se ţine evidenţa extrasistematică a alocaţiilor şi modificărilor introduse în ordinea stabilită.
Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe
48. În subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
În creditul subcontului 405 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 405 şi creditarea subcontului 215.
Evidenţa analitică a veniturilor din mijloacele obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică
49. În subcontul 406 „Veniturile mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.În creditul subcontului 406 şi debitul subcontului 119 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din asistenţă tehnică.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din asistenţă tehnică se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 406 şi creditarea subcontului 218.
Evidenţa analitică a veniturilor mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se ţine în registrul f. nr. 297-b.
Veniturile obţinute din ajutoare umanitare
50. În subcontul 408 „Veniturile obţinute din ajutoare umanitare” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din ajutoare umanitare.În creditul subcontului 408 şi debitul subcontului 116 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din ajutoare umanitare.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din ajutoare umanitare se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 408 şi creditarea subcontului 213.
Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din ajutoare umanitare se ţine în registrul f. nr. 297-b.
Veniturile mijloacelor obţinute din granturile
externe pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe
51. În subcontul 409 „Veniturile mijloacelor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe” se ţine evidenţa veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.externe pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe
În creditul subcontului 409 şi debitul subcontului 117 se înregistrează veniturile instituţiilor publice obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
La finele anului bugetar, prin operaţiuni de închidere anuală, veniturile obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se închid în limita mijloacelor utilizate prin debitarea subcontului 409 şi creditarea subcontului 215.
Evidenţa analitică a veniturilor obţinute din granturile externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se ţine în registrul f. nr. 297-b.
Venituri bugetare
52. În subcontul 407 “Veniturile bugetare” se ţine evidenţa tuturor veniturilor intrate la contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului în trezoreria teritorială, precum şi operaţiile pentru restituirea sumelor înregistrate în plus la veniturile bugetului sătesc.Drept temei pentru înregistrarea veniturilor în cont servesc copiile documentelor de plată cu menţinerea trezoreriei teritoriale, iar a veniturilor încasate în casa primăriei satului (comunei), oraşului – darea de seamă a casierului şi copiile chitanţelor, perfectate în ordinea stabilită.
Cu sumele veniturilor încasate se creditează subcontul 407 şi se debitează subconturile 107, 120, 133.
Cu sumele veniturilor restituite se debitează subcontul 407 şi se creditează subconturile 120, 107.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine în registrul veniturilor f. nr. 16, în care este prevăzută o rubrică aparte pentru fiecare tip de venituri. În rubrici se indică subdiviziunea clasificaţiei bugetare.
În primele pagini ale registrului se înregistrează sumele veniturilor aprobate în bugetul pe anul de curs, fiind evidenţiate în acelaşi timp şi alocaţiile pentru trimestrele respective.
După alocaţiile anuale şi trimestriale se rezervează numărul necesar de rînduri pentru înregistrarea sumelor privind modificările operate pe parcursul anului.
În rubrica 1 se înscrie data şi numărul documentului, în baza căruia se efectuează modificarea, în rubrica 2 se notează succint conţinutul documentului, în rubricile 3-19 se înregistrează sumele aprobate în buget şi modificările operate la ele pentru fiecare tip de cheltuieli. Totodată, modificările privind majorarea veniturilor se înregistrează cu plus, iar pentru diminuarea veniturilor – cu minus sau cu roşu.
Totalurile planului, cu modificările operate, se fac pentru fiecare trimestru, iar în cazurile necesare se fac totaluri cumulative de la începutul anului.
În paginile următoare ale registrului se ţine evidenţa încasării veniturilor.
În registrul veniturilor în rubrica 1 se înscrie data încasării veniturilor; în rubrica 2 – numărul notei de contabilitate şi în rubricile 3-19 – sumele veniturilor încasate pe tipurile lor.
Documentele se grupează pe tipurile de venituri şi se înscriu sumele totale pentru fiecare subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Veniturile încasate în casa contabilităţii centralizate se înregistrează, de asemenea, cu sumele totale pentru fiecare zi, indicîndu-se numerele copiilor chitanţelor;
în rubrica 20 se indică totalul general al veniturilor încasate pentru fiecare rînd înregistrat;
în rubricile 21 şi 22 se înregistrează operaţiile ce ţin de restituirea către plătitori a veniturilor încasate din greşeală sau în excedent, totodată, în rubrica 21 se indică subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se atribuie venitul restituit, iar în rubrica 22 – suma venitului restituit.
Totalurile pe fiecare tip de venit pentru fiecare lună şi pentru fiecare perioadă de la începutul anului se calculează lunar. Totalurile veniturilor de la începutul anului se fac diminuîndu-se veniturile restituite.
Restituirea către plătitor a veniturilor înregistrate din greşeală sau în excedent în conturile bugetelor satelor (comunelor), oraşelor se efectuează de către trezoreria teritorială în ordinea stabilită.
Subcontul 400 “Venituri din mijloace speciale”
53. În subcontul 400 “Venituri din mijloace speciale” se ţine evidenţa veniturilor din mijloace speciale obţinute de la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrărilor sau de la desfăşurarea altor activităţi contra plată admise prin acte legislative şi acte normative.Veniturile din mijloace speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum şi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale.
În creditul subcontului 400 se înregistrează veniturile instituţiilor publice de la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrărilor sau de la desfăşurarea altor activităţi contra plată admise prin acte legislative şi acte normative. În aceste cazuri se debiteză subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subcontul 111, costul articolelor şi al produselor fabricate în gospodăriile auxiliare, debitînd subconturile 030, 031.
În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (se creditează subcontul 211), sumele excedentului mijloacelor speciale transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111), sumele datoriilor compromise şi lipsurilor, primite din contul instituţiei.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine separat pe fiecare tip de mijloace speciale în registrul f. nr. 297-b.
Împrumuturi bugetare
54. În subcontul 520 “Împrumuturi bugetare” se ţine evidenţa împrumuturilor acordate de la bugetul de nivel superior. La încasarea împrumutului la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se creditează subcontul 520 şi se debitează subcontul 107. La rambursarea împrumutului se debitează subcontul 520 şi se creditează subcontul 107.Împrumuturile bugetare trebuie achitate bugetului de nivel superior în termenele stabilite.
Dacă la sfîrşit de an există solduri ale datoriilor pentru împrumuturile bugetare, se efectuează înscrierile pentru anularea soldului datoriei în debitul subcontului 520 şi în creditul subcontului 900.
Concomitent, suma restului rămîne sub control la contul extrabilanţier 12 “Datorii privind împrumuturile bugetare”.
La achitarea datoriei privind împrumutul bugetar pentru anul precedent se efectuează înscrierea contabilă la debitul subcontului 520 şi creditul subcontului 107.
Totodată se diminuează suma soldului la contul extrabilanţier 12.
Evidenţa analitică a operaţiilor în subcontul 520 şi subcontul extrabilanţier 12 se ţine în registrul f. nr. 292.
Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale
55. În subcontul 540 „Împrumuturi externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale.
În creditul subcontului 540 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor de la organisme internaţionale obţinute din împrumuturi externe.
Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale”.
Evidenţa analitică a împrumuturilor externe obţinute de la organisme internaţionale se ţine în registrul f. nr. 292.
Recreditarea altor nivele de buget
56. În subcontul 550 „Recreditarea altor nivele de buget” se ţine evidenţa mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe obţinute din împrumuturi recreditate.În creditul subcontului 550 şi debitul subcontului 118 se înregistrează încasarea mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe obţinute din împrumuturi recreditate.
Concomitent se efectuează înscrierea în contul extrabilanţier 20 „Datorii privind recreditarea altor nivele de buget”.
Evidenţa analitică a mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe obţinute din împrumuturi recreditate se ţine în registrul f. nr. 292.
Mijloace transmise şi primite
57. În subcontul 730 “Mijloace transmise şi primite” se ţine evidenţa mijloacelor încasate la bugetul satului (comunei), oraşului de la bugetul de nivel superior şi a celor transmise de la bugetul satului (comunei), oraşului la bugetul de nivel superior. Cu sumele încasate în contul curent al bugetului sătesc (comunal), orăşenesc se creditează subcontul 730 şi se debitează subcontul 107. Pentru sumele transferate de la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului bugetului de nivel superior se efectuează înscrierile în debitul subcontului 730 şi creditul subcontului 107.
Soldul datoriei privind neonorarea obligaţiunilor privind mijloacele primite de la bugetul raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetul central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special (plan minus executat), la sfîrşitul anului se reflectă la contul extrabilanţier 16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel”. La momentul achitării datoriei pentru anul precedent suma din contul extrabilanţier 16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel” se diminuează.
Evidenţa analitică a operaţiilor în subcontul 730 se ţine în registrul f. nr. 292.
Surse de finanţare
58. În subcontul 810 “Împrumuturi de la băncile comerciale” se ţine evidenţa circulaţiei împrumuturilor primite de la băncile comerciale.În creditul subcontului 810 se reflectă sumele împrumuturilor primite de la băncile comerciale.
În debitul subcontului 810 se înregistrează sumele transferate în vederea rambursării datoriilor la împrumuturile acordate.
Cu sumele împrumuturilor încasate la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului de la băncile comerciale se debitează subcontul 107 şi se creditează subcontul 810.
La rambursarea datoriilor pentru împrumuturile acordate se debitează subcontul 810 şi se creditează subcontul 107.
Plata dobînzilor pentru utilizarea împrumuturilor bancare se atribuie la cheltuielile bugetului satului (comunei), oraşului. Dacă există solduri ale datoriilor pentru împrumuturile acordate de băncile comerciale, neachitate pînă la sfîrşitul anului, se efectuează înscrierile contabile în debitul subcontului 810 şi creditul subcontului 900. Totodată, soldul datoriilor pentru împrumuturile bancare reportat în alt an bugetar rămîne sub control la contul extrabilanţier 11 “Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale”.
59. În subcontul 870 „Alte surse interne” se ţine evidenţa circulaţiei altor surse interne.
În creditul subcontului 870 se reflectă sumele la alte surse interne primite.
În debitul subcontului 870 se înregistrează sumele transferate pentru rambursarea datoriilor la alte surse interne.
Sumele surselor interne încasate la contul trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului se înscriu în debitul subcontului 107 şi creditul subcontului 870.
La rambursarea datoriilor pentru alte surse interne acordate se debitează subcontul 870 şi se creditează subcontul 107.
Plata dobînzilor pentru utilizarea altor surse interne primite se atribuie la cheltuielile bugetului satului (comunei), oraşului.
Pentru soldurile datoriilor la alte surse interne primite şi neachitate pînă la sfîrşitul anului, se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 870 şi creditul subcontului 900 şi se reflectă la contul extrabilanţier 17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne”.
La momentul achitării suma din contul extrabilanţier 17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne” se diminuează.
60. În subcontul 830 „Mijloace de la vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică” se înregistrează mijloacele de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului proprietate publică (gr. 29.00).
În creditul subcontului 830, pe parcursul anului de gestiune se înregistrează încasarea mijloacelor din vînzarea şi privatizarea patrimoniului proprietate publică prin debitarea subcontului 107.
În debitul subcontului 830 se înregistrează restituirea mijloacelor încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică creditînd subcontul 107.
La sfîrşitul anului de gestiune sumele înregistrate în creditul subcontului 830 se trec în debitul subcontului 830 şi creditul subcontului 900.
Evidenţa analitică a operaţiilor din subcontul 830 se ţine în registrul f. nr. 292.
Rezultatele executării bugetului
61. Subcontul 900 “Rezultatele executării bugetului” este destinat pentru stabilirea rezultatelor executării bugetului satului (comunei), oraşului.Rezultatele executării bugetului satului (comunei), oraşului se stabilesc la sfîrşit de an. În creditul subcontului 900 se înregistrează soldurile de la subconturile 400, 407 şi operaţiile creditoare – în subcontul 730. În debitul subcontului 900 se înregistrează soldurile din subcontul 207 şi operaţiile debitoare – în subcontul 730.
Soldul creditor în subcontul 900, la sfîrşit de an, constituie rezultatul executării bugetului satului (comunei), oraşului şi trebuie să corespundă sumelor soldurilor la subconturile 107, 108, 111, 114, 120, 121 şi 133.
În noul an sumele soldurilor disponibile ale mijloacelor bugetare, adoptate la aprobarea bugetului, precum şi repartizate în procesul executării bugetului, în corespundere cu deciziile consiliului primăriei satului (comunei), oraşului pentru anumite activităţi, se înregistrează în debitul subcontului 900 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a rezultatelor executării bugetului se ţine în registrul f. nr. 292.
III. Evidenţa operaţiilor privind executarea planului de cheltuieli
ale instituţiilor finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului
Mijloace fixe
62. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi circulaţiei tuturor mijloacelor fixe, care aparţin primăriei şi instituţiilor deservite de contabilitatea centralizată, inclusiv şi a celor date în arendă.ale instituţiilor finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului
Mijloace fixe
63. Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării mijloacelor fixe, deplasării în interiorul instituţiei şi ieşirii lor, precum şi controlul asupra integrităţii şi utilizării corecte a fiecărui obiect (set de obiecte).
Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmitere, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă, aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul, mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie, plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul unităţii economice şi alte mijloace fixe.
Nu se consideră mijloace fixe:
a) obiectele cu termenul de servire mai mic de un an, indiferent de valoarea lor;
b) obiectele cu valoarea mai mică de 3000 lei pentru unitate (set) la preţul de achiziţie, indiferent de durata de serviciu (cu excepţia animalelor de muncă şi producţie, fondurilor de cărţi, care se consideră mijloace fixe, indiferent de valoarea lor);
c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc.), indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
e) uniformele destinate lucrătorilor instituţiei, îmbrăcămintea şi încălţămintea din instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile de învăţămînt, de protecţia socială a populaţiei etc., întreţinute din buget indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri), instalaţiile şi dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se atribuie la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în componenţa cheltuielilor suplimentare;
g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi materiale în depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoarea în limitele plafonului, la preţul de cumpărare sau de fabricare;
h) obiectele destinate pentru închiriere indiferent de valoarea lor;
i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepuri de casă, animalele cu blana scumpă, familiile de albine, precum şi animalele pentru experienţe;
j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de material pentru plantare.
64. Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01 “Mijloacele fixe”, care este subdivizat în subconturile:
010 “Clădiri”;
011 “Construcţii speciale”;
012 “Instalaţii de transmisie”;
013 “Maşini şi utilaje”;
014 “Terenuri”;
015 “Mijloace de transport”;
016 “Unelte de producţie, instrumente (inclusiv accesoriile) şi inventar gospodăresc”;
017 “Animalele de muncă şi de producţie”;
018 “Fondul de cărţi”;
019 “Alte mijloace fixe”.
65. În subcontul 010 “Clădiri” se ţine evidenţa separat pe grupuri:
1) clădirilor de producţie şi administrative, în care sînt amplasate organele de conducere, social-culturale (clădirile instituţiilor de învăţămînt, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoriilor, azilurilor pentru bătrîni şi invalizi, instituţiilor pentru copii, bibliotecilor, cluburilor, muzeelor, laboratoarelor etc.) şi alte instituţii;
2) clădirilor destinate în întregime sau preponderent pentru locuinţe, a căror suprafaţă utilă totală de spaţiu locativ constituie nu mai puţin de 50% din suprafaţa totală a spaţiului locativ, şi a celor cu altă destinaţie.
66. În subcontul 011 “Construcţii speciale” se ţine evidenţa: staţiilor de pompare a apei, stadioanelor, bazinelor, drumurilor, podurilor, monumentelor, îngrădirilor parcurilor, scuarurilor şi grădinilor publice.
67. În subcontul 012 “Instalaţii de transmisie” se ţine evidenţa: liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie a conductelor cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi gazoase prin conducte pînă la utilizator.
Notă. Clădirile centralelor electrice, staţiilor de compresoare de gaze, de pompare şi ale altor staţii se ţin la evidenţă în subcontul 010, iar utilajul aferent lor – în subcontul 013.
68. În subcontul 013 “Maşini şi utilaje” se ţine evidenţa: maşinilor şi utilajelor de lucru, aparatelor de măsurat, aparatelor şi instalaţiilor de reglare, echipamentul de laborator, tehnici de calcul, utilajul medical, altor maşini şi utilaje, fiind separate pe grupuri:
1) maşini şi utilaje de forţă – maşini-generatoare care produc energie termică şi electrică, maşini-motoare, care transformă energii de diversă natură (energia apei, a vîntului, termică, electrică etc.) în energie mecanică, adică de mişcare;
2) maşini şi utilaje de lucru – maşini aparate şi utilaje destinate pentru acţiunea mecanică, termică şi chimică asupra obiectului muncii în procesul creării produsului sau prestării serviciilor cu caracter de producţie şi deplasării obiectului muncii pe parcursul procesului de producţie cu ajutorul motoarelor mecanice, forţei omului şi animalelor;
3) aparate de măsură – dozatore, ampermetre, barometre, voltmetre, apometre, vacuummetre, indicatoare pentru uleiul de cilindre, voltmetre, altimetre, galvanometre, compasuri, manometre, cronometre, cîntare speciale, dispozitive de măsurat, aparate de casă etc.;
4) aparate şi instalaţii de reglare – aparate de respiraţie cu oxigen, instalaţii de reglare electrice, pneumatice şi hidraulice, panouri de comandă automată, aparatură de centralizare şi blocare, instalaţii liniare de control de dispetcer etc.;
5) echipament de laborator – pirometre, regulatoare, calorimetre, aparate pentru determinarea umidităţii, alambicuri, maiuri de laborator, aparate de încercat impermeabilitatea la gaze, aparate de încercat rezistenţa la rupere a mostrelor, microscoape, termostate, stabilizatoare, nişe de ventilaţie etc.;
6) tehnica de calcul – maşini electronice de calcul, de dirijare şi analogice, maşini de calcul numerice şi calculatoare numerice (maşini de calcul cu tastatură şi de sumat etc.) imprimante, faxuri;
7) utilaj medical – utilaj medical (scaune dentare, mese de operaţie, paturi cu echipare specială etc.), aparatură specială pentru dezinsecţie şi dezinfecţie, echipamente pentru bucătăriile de lactate şi staţiile de lactate, centre de transfuzie etc.;
8) alte maşini şi utilaje – maşini, aparate şi alt utilaj care nu au fost indicate în grupurile enumerate mai sus. Alte maşini şi utilaje se considera: utilajul stadioanelor, terenurilor sportive şi sălilor sportive (inclusiv aparatele sportive), utilajul cabinetelor şi atelierelor din instituţiile de învăţămînt, aparatură cinematografică, echipamentul de iluminat, instrumentele muzicale, televizoarele, aparatură radio, echipamentul special al instituţiilor, care prestează activitate ştiinţifică, echipamentul staţiilor telefonice, maşinile de pompieri cu mers automobil sau cu tracţiune animală, autocisternele de incendiu, scările mecanice de incendiu, maşinile de spălat şi de cusut, frigiderele, aspiratoarele etc.
69. în subcontul 014 “Terenuri” se ţine evidenţa terenurilor aflate în administrarea instituţiilor publice.
În debitul contului se înregistrează valoarea terenurilor primite în administrare de către primării şi instituţiile publice, care ţin evidenţa de sine stătător, cu titlu gratuit, prin donaţii sau achiziţii; iar în credit se reflectă valoarea terenurilor ieşite de la balanţa primăriilor şi instituţiilor publice.
La înregistrarea terenurilor intrate în administrarea primăriilor şi instituţiilor publice cu titlu gratuit, prin donaţii sau achiziţii se debitează subcontul 014 şi creditează subcontul 250 “Fondul mijloacelor fixe”.
Cu valoarea terenurilor ieşite se creditează subcontul 014 şi se debitează subcontul 250.
70. În subcontul 015 “Mijloacele de transport” se ţine evidenţa tuturor mijloacelor de locomoţie, destinate pentru deplasarea oamenilor şi încărcăturilor, separat pe grupuri:
1) materialul rulant al transportului feroviar, naval, auto (locomotive electrice, locomotive Diesel, locomotive cu aburi, motolocomotive, drezine cu motor, vagoane, platforme, cisterne, motonave, vapoare, nave electrice Diesel, remorchere, şlepuri şi bărci, luntri şi nave auxiliare de serviciu, de salvare, debarcadere plutitoare, nave cu vele, camioane şi autoturisme, remorci, tractoare-remorcher, autocisterne, autobuze, autobasculante etc.);
2) material rulant al transportului aerian (avioane, elicoptere);
3) transport cu tracţiune animală (căruţe, sănii etc.);
4) transportul industrial (electrocare, motociclete, motorolere, biciclete, cărucioare etc.);
5) toate genurile de transport sportiv.
Notă. Caii de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune sînt ţinute la evidenţă în subcontul 017 “Animale de muncă şi productive”.
71. În subcontul 016 “Instrumente, inventar de producţie (inclusiv accesoriile) şi inventar gospodăresc se ţine evidenţa cu separarea în grupuri:
1) instrumentelor – uneltelor de muncă de uz general – mecanizate şi nemecanizate, precum şi a obiectelor ce se fixează de maşini şi servesc pentru prelucrarea materialelor. La acestea se referă: uneltele pentru muncă manuală, pentru tăiat, de bătaie, de presare, de comprimare, inclusiv uneltele manuale mecanizate, care funcţionează în baza energiei electrice, aerului etc.: (bormaşini electrice manuale, pulverizatore de vopsea, electrovibratore, chei mecanice etc.), precum şi diverse dispozitive pentru prelucrarea materialelor, efectuarea lucrărilor de montare etc. (menghine, mandrine, capuri divizoare, dispozitive pentru instalarea motoarelor şi pentru rotarea arborelui cardanic la automobile etc.);
2) inventarului de producţie şi accesoriilor – obiecte de menire industrială, care servesc pentru facilitarea operaţiilor de producţie în timpul lucrului: mese de lucru, mese de tîmplărie, catedre, bănci etc.; utilaje ce contribuie la protecţia muncii; rezervoare pentru păstrarea corpurilor lichide şi friabile (bacuri, lăzi, căzi, hambare etc.); dulapuri comerciale şi stelaje; ambalaj de inventar; obiecte cu destinaţie tehnică care nu pot fi atribuite la categoria maşini de lucru (de exemplu, rămîne pentru copiere de pe hîrtie de calc etc.);
3) inventarului gospodăresc – obiecte de birotică şi gospodăreşti, mobilier de oficiu, bariere portabile, cuiere, garderoburi, diverse dulapuri, canapele, huse, fotolii, dulapuri şi lăzi ignifuge, maşini de scris, hectografe, şapirografe şi alte aparate manuale de multiplicat şi de numerotat, corturi (cu excepţia celor de oxigen), paturi (cu excepţia celor cu echipare specială), covoare, ştoruri şi alt inventar gospodăresc, precum şi obiectele de menire antiincendiară – hidromonitoare, stendere, scări manuale etc. (cu excepţia pompelor de incendiu cu mers automobil sau cu tracţiune animală şi scărilor mecanice, care se ţin la evidenţă în subcontul 013 “Maşini şi utilaje”).
72. În subcontul 017 “Animale de muncă şi de producţie” se ţine evidenţa cu separarea în grupe:
1) animalelor de muncă – cai, boi, măgari şi alte animale de muncă (inclusiv cai de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune);
2) animalelor de producţie şi de prăsilă – vaci, tauri reproducători, armăsari-pepinieri şi iepe de prăsilă (care nu sînt folosite pentru lucru), vieri-reproducători şi scroafe de prăsilă, oi de prăsilă, capre, berbeci etc.
73. În subcontul 018 “Fond de cărţi” se ţine evidenţa fondurilor de cărţi, indiferent de valoarea unor exemplare de cărţi aparte. În fondul de cărţi intră: literatura ştiinţifică, artistică şi didactică, genurile de literatură specială şi alte ediţii.
74. În subcontul 019 “Alte mijloace fixe” se ţine evidenţa separat pe grupuri a:
1) plantaţiilor multianuale. Plantaţii multianuale se consideră, indiferent de vîrsta lor, plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi de toate speciile, plantaţiile artificiale ale grădinilor botanice şi ale altor instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt, cultivate în scopuri ştiinţifice.
Plantaţiile tinere de toate speciile se ţin la evidenţă separat de plantaţiile care au atins maturitatea, adică vîrsta de rodire, formarea coroanelor etc.;
2) valorilor muzeale (indiferent de valoarea lor), cu excepţia exponatelor de muzeu (obiecte de artă şi ale ştiinţelor naturii, arhaice şi etnografice, exponate ce prezintă interes ştiinţific, istoric şi tehnic), care se ţin la evidenţă în conformitate cu instrucţiunea cu privire la evidenţa şi păstrarea valorilor muzeale şi muzeele de stat din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
3) exponatelor regnului animal din grădinile zoologice şi alte instituţii analogice, indiferent de valoarea lor;
4) mijloacelor de montare scenică, care depăşesc 20 lei unitatea (decoruri, mobilă şi recuzită, butaforii, costume de teatru şi naţionale, pălării, lenjerie, încălţăminte, peruci);
5) documentaţiei proiectelor-tip, indiferent de valoarea lor;
6) programelor de purtători tehnici cu valoarea mai mare de 3000 lei pentru unitate (set), filmelor didactice, discurilor şi benzilor magnetice, casetelor etc.;
7) altui inventar care depăşeşte valoarea de 3000 lei unitatea (setul), jocurilor pentru copii, schiurilor etc.;
8) activelor nemateriale: patente, licenţe, produse programatice etc.
75. Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în custodia persoanelor cu funcţii de răspundere, numite prin dispoziţia primarului sau prin ordinul conducătorului instituţiei.
Persoanele responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista de inventar a mijloacelor fixe f. MF-13. Persoanele responsabile supraveghează integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor schimbărilor.
La substituirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea mijloacelor fixe ce se află în custodia lor, fapt care se consemnează într-un act de predare-primire. Actul este aprobat de primar sau conducătorul instituţiei.
76. Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţă şi în dările de seamă cu valoarea iniţială, adică conform preţurilor de procurare, construire sau confecţionare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele care au fost reevaluate conform stării lor la 1 ianuarie 1996 – după valoarea de reconstruire. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, reutilare, reconstruire şi lichidare parţială a obiectelor respective.
Cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială.
În cazul, cînd reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea iniţială a mijloacelor fixe respective se măreşte cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie. Majorarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe se efectuează numai pentru mijloacele fixe care se află la balanţa instituţiei.
Majorarea costului obiectelor aflate la balanţa autorităţilor publice locale din contul volumului lucrărilor de reparaţii capitale, se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subconturilor 010, 011 şi creditarea subcontului 250.
În cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora.
În cazul, cînd autoritatea publică alocă mijloace pentru reparaţia capitală a obiectelor transmise în gestiune economică (comodat) altor structuri, cu suma volumelor de lucrări de reparaţie capitală sau investiţii, se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar a acestora.
Această operaţiune se reflectă în evidenţa contabilă prin debitarea subcontului 136 şi creditarea subcontului 265.
Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea iniţială.
Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul de cărţi , se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor, inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt trecute la cheltuieli prevăzute în devizul instituţiei.
Pentru mijloacele fixe ale instituţiilor se calculează uzura.
77. La intrarea mijloacelor fixe în instituţii (la depozit), responsabilul pentru valorile materiale trebuie să confirme prin semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit aceste valori materiale.
Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit se efectuează în baza facturilor (cererilor) f. nr. 434, aprobate de primar sau de conducătorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează într-un singur exemplar, dacă nu este stabilit alt mod, coordonat cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
78. Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit prin lege, precum şi mijloacele fixe scoase din uz sînt reflectate în evidenţă cu valoarea de inventar.
79. Mijloacele fixe deteriorate sînt casate în modul stabilit. Pentru legalizarea casării mijloacelor fixe deteriorate se folosesc actele de casare a mijloacelor fixe în instituţiile bugetare f. MF-4 bug., acte de casare a mijloacelor de transport f. MF-4a, acte de casare a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr. 443, acte de casare a literaturii în instituţia bugetară f. nr. 444. Actele nominalizate sînt întocmite de către comisia permanentă, desemnată prin dispoziţia primarului sau prin ordinul conducătorului instituţiei.
Dezasamblarea şi demontarea mijloacelor fixe, pînă la aprobarea actelor de casare (obţinerea aprobării din partea organelor superioare), nu se admite.
Piesele şi blocurile la a căror fabricare au fost utilizate metale preţioase trebuie predate în fondul de stat, iar piesele şi blocurile fabricate din metale neferoase şi care nu sînt folosite pentru necesităţile întreprinderii urmează a fi predate organizaţiei “Metal feros”. Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la fabricarea cărora au fost utilizate metalele preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor obiecte din mijloacele fixe şi care au fost lăsate pentru necesităţile gospodăreşti ale instituţiei se atribuie la majorarea finanţării.
În cazurile în care instituţia nu foloseşte pentru necesităţile sale valorile materiale obţinute în urma casării mijloacelor fixe şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, precum şi a materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile fixe, sînt transferate la venitul bugetului respectiv.
În cazul încălcării ordinii în vigoare de casare a mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de valorile materiale (nimicirea, arderea etc.), persoanele vinovate de aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit.
Transferul clădirilor şi construcţiilor dintr-o subordonare în alta se efectuează în modul expus în Regulamentul nr. 688 din 9 octombrie 1995 “Despre procedura de transfer a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de stat”.
80. Evidenţa mijloacelor fixe se ţine sub aspectul obiectelor de inventar, pe locurile de păstrare şi persoanele responsabile.
Se consideră obiect de inventar o unitate constructivă finalizată împreună cu toate dispozitivele şi accesoriile sale sau un obiect aparte din punct de vedere constructiv, destinat pentru îndeplinirea anumitelor funcţii de sine stătătoare, sau un complex aparte de obiecte, care reprezintă un tot întreg şi execută împreună un anumit lucru.
Obiectele de inventar în subcontul “Clădiri” se consideră fiecare clădire aparte. În componenţa clădirii intră toate comunicaţiile din interiorul ei, care sînt necesare pentru exploatarea clădirii, după cum urmează: sistemul de încălzire în interiorul clădirii, inclusiv şi instalaţia de canalizare (dacă aceasta se află în clădire),reţeaua interioară de alimentare cu apă şi gaze şi de canalizare cu toate instalaţiile aferente, reţeaua internă de forţă şi de lumină cu toate accesoriile, telefoanele interioare, reţelele de semnalizare şi instalaţiile de ventilaţie, de menire sanitară, ascensoarele.
Dacă clădirile sînt alăturate şi au un perete comun, dar fiecare reprezintă un întreg constructiv independent, ele se consideră obiecte de inventar distincte.
Acareturile, îngrădirile şi alte construcţii de ogradă (sarai, gard, fîntînă etc.) constituie împreună cu clădirea un singur obiect de inventar. Dacă aceste construcţii şi instalaţii servesc două sau mai multe clădiri, ele se consideră obiecte de inventar distincte.
Construcţiile-anexă exterioare, care au un rol economic independent, clădirile cazangeriilor, precum şi acareturile capitale (depozite, garaje etc.) se consideră obiecte de inventar independente.
Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra integrităţii mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia fondurilor de cărţi, i se atribuie un număr de inventar, care constă din opt semne. Primele trei semnifică subcontul, al patrulea indică grupul şi ultimele patru semne – numărul de ordine al obiectului de grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este zero. De exemplu, numărul de inventar 01010001 înseamnă: subcontul 010 “Clădiri”, grupul 1 – clădiri de menire industrială, numărul de ordine al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016, grupul 3 – inventar gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005.
Dacă un obiect de inventar este complex, adică include şi unele elemente aparte, care constituie împreună cu el un tot întreg, fiecare din aceste elemente trebuie menţionat cu acelaşi număr de inventar ca şi obiectul de bază care le uneşte.
Numărul de inventar se notează pe un jeton care se fixează de obiect, se înscrie cu vopsea direct pe obiect sau în alt mod.
Evidenţa mijloacelor fixe arendate se ţine de către arendaş în contul extrabilanţier 01 “Mijloace fixe arendate” cu numerele de inventar care li s-au atribuit de proprietar.
81. Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului “Mijloace băneşti” sau ale capitolului “Decontări”. Concomitent, se fac înregistrări în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 250.
Pentru suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul subconturilor 250, 020.
Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor fixe se ţine în borderoul cumulativ f. nr. 438 (nota de contabilitate nr. 9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare document. Totodată, în rubrica “Total” se înscrie suma valorilor scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile pe subconturi se înregistrează în “Cartea mare”.
82. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele se completează pentru fiecare obiect (lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe f.MF-9.
Fişele de inventar f.MF-6, MF-8, MF-9 se înregistrează în lista fişelor de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe f. MF-10. Lista se întocmeşte într-un exemplar. Înscrierile se fac pe grupuri de mijloace fixe, indicîndu-se anul cînd a fost deschisă fişa. Pentru fiecare grup se rezervează un număr corespunzător de pagini. Numerotarea se face pentru fiecare grup începînd cu numărul 1. În contabilităţile centralizate, fişele de inventar se întocmesc în acelaşi mod pentru fiecare instituţie deservită. La scoaterea din uz şi transfer în rubrica “Note” a listei se indică data (ziua, luna, anul) şi numărul notei de contabilitate.
Fişele de inventar se păstrează în fişierele contabilităţii, unde sînt plasate conform subconturilor şi grupurilor corespunzătoare, fiind subdivizate în interiorul acestora pe responsabilii de valori materiale, iar în contabilităţile centralizate – şi pe instituţiile deservite.
83. Fişa f. MF-6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor de transmitere, maşinilor şi utilajelor, uneltelor, inventarului de producţie (inclusiv accesoriile) şi a celui gospodăresc, mijloacelor de transport etc. înregistrările se fac în baza documentelor primare, actelor de primire privind darea în exploatare, paşapoartelor tehnice ale uzinelor producătoare şi a altor documente. În fişă se indică caracteristicile obiectelor (lucrurilor): schema, modelul, tipul, marca, numărul de fabricare, data fabricării (confecţionării), data şi numărul procesului-verbal de dare în exploatare a mijloacelor fixe. Pe lîngă aceasta, se face o scurtă caracteristică individuală a obiectului (lucrului), în cazurile cînd utilajul, aparatele, tehnica de calcul etc. conţin metale preţioase, în rubrica “Scurta caracteristică individuală a obiectului”, se indică lista pieselor care au în componenţa lor metale preţioase, denumirea pieselor şi masa metalului indicată în paşaport.
Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se înregistrează pe reversul acestei fişe.
84. Fişa f. MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, productive şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice.
În fişă se consemnează caracteristica individuală a animalului: vîrsta, culoarea, numele etc.
Evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice se ţine conform obiectelor de inventar, indicîndu-se soiul, numărul unităţilor plantate şi suprafaţa. În valoarea obiectelor se include suma tuturor cheltuielilor, care se atribuie la suprafeţele primite pentru exploatare, indiferent de finalizarea întregului complex de lucru.
85. Fişa f. MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondurilor de cărţi şi a mijloacelor pentru montarea scenică.
Înscrierile în fişe se fac în expresie cantitativă şi sumară. Pentru fondurile de cărţi se deschide o singură fişă. Evidenţa în ea se ţine numai în expresie bănească, în suma totală. Evidenţa detaliată a fondurilor de cărţi se ţine în modul stabilit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Contul 02 «Uzura mijloacelor fixe»
86. În acest cont se reflectă valoarea uzurii mijloacelor fixe trecute la balanţa întreprinderii. Uzura se determină şi se ţine la evidenţă pe clădiri şi construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, animale de muncă, mijloace de transport, inventar de producţie (inclusiv accesoriile) şi gospodăresc.Uzura nu se determină pentru următoarele mijloace fixe:
clădiri şi construcţii speciale, ce constituie monumente de arhitectură şi artă unicale; utilajul, exponatele, mostrele, modelele în funcţiune sau care nu funcţionează, machetele şi alte materiale ilustrative, care se află în cabinete şi laboratoare şi se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice; terenurile; animalele de producţie - bivoli, boi, cerbi; exponate ale regnului animal (din grădinile zoologice şi alte instituţii similare);
fonduri de cărţi, de filme, mijloace pentru montarea în scenă, valori muzeale şi artistice. De asemenea, nu se determină uzura pentru mijloacele fixe ale instituţiilor care se află peste hotare.
Uzura obiectelor (lucrurilor), atribuite la categoria de mijloace fixe se determină pentru întreg anul calendaristic (indiferent de luna anului de gestiune în care ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele stabilite.
Pentru instituţii calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează conform metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile stabileşte casarea (repartizarea) ultimei în cursul duratei de serviciu a mijloacelor fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă.
Modul de determinare a duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale este expus în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat de Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Revizuirea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe la data intrării în vigoare a Catalogului nominalizat, se va determina cu ajutorul următoarei formule:
DR este (1 – DC/DV) x DN, în care:
DR – durata de funcţionare utilă rămasă, în ani;
DC – durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare, în ani;
DV – durata de funcţionare utilă care a fost stabilită pentru mijloacele fixe;
DN – durata de funcţionare utilă stabilită de Catalog, în ani.
Durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării pînă la data intrării în vigoare a prezentului Catalog, se va determina cu ajutorul formulei:
DT = DR +DC în care:
DT este durata utilă totală recalculată de la începutul exploatării, în ani.
Exemplu:
O clădire din blocuri de piatră cu valoarea iniţială de bilanţ 1200000 lei la care uzura calculată pînă la data de 1.01.2004 constituie 390000 lei şi valoarea reziduală 810000 lei are o durată normală de funcţionare fixată pînă la momentul revizuirii (DV) de 40 ani şi durata de funcţionare consumată pînă la data intrării Catalogului în vigoare (DC) este de 13 ani. Durata ei de funcţionare utilă conform datelor expuse în Catalog (cod 11000002000) (DN) constituie 35 ani.
În acest caz, durata de funcţionare utilă rămasă, în ani va fi:
• pentru primul caz DR = (1 - 13/40) x 35 = 23,625 ani, astfel durata de funcţionare utilă şi rezultatul obţinut se va rotunji –24 ani.
Prin urmare , DT= 24+13 = 37
Deci, suma uzurii care se va calcula începînd cu 1.01.2004 va constitui:
810000 : 24 = 33750 lei.
Uzura mijloacelor fixe procurate de la 1 ianuarie 2004 se va determina după metoda casării liniare (uniformă) a valorii uzurabile şi în conformitate cu anexa nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
De exemplu: Pe data de 16 aprilie s-a procurat o maşină de calcul în sumă de 1500 lei.
Uzura se va calcula la data de 31 decembrie a anului de gestiune în mărime de 500 lei (1500/3) - durata de funcţionare utilă în ani conform normelor stabilite în Catalog.
Totodată, la calcularea uzurii cu începere de la 1 ianuarie 2004, instituţiile publice indică în fişele de inventar MF-6, MF-8, MF-9 şi codul stabilit conform anexei nr.1 la Catalog – „Clasificarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale”.
În fişele de inventar de evidenţă a mijloacelor fixe f.nr.MF-6, f.MF-8 se înscrie suma anuală a uzurii în lei, cifrul normei anuale de uzură şi anul în care s-a calculat ultima dată uzura.
Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe. Suma uzurii se înscrie anual din fişe în borderou. Pentru suma totală a uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii din nota de contabilitate se înregistrează în «Cartea mare».
Uzura calculată în volum de 100% pentru obiectele (lucrurile), care sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei pentru casarea acestor obiecte din cauza uzurii lor totale.
În cazul scoaterii din uz a obiectelor (lucrurilor) în legătură cu degradarea sau cesiunea lor gratuită, cu ajutorul fişei respective se determină suma uzurii pentru timpul aflării acestui obiect (lucru) în exploatare şi această sumă se scade din uzura înregistrată în subcontul 020.
Stocuri de materiale
87. La conturile acestui capitol se ţine evidenţa materialelor de construcţie, utilajul pentru instalare, materialelor, produselor alimentare, combustibilului şi carburanţilor, nutreţului, furajului, ambalajelor, pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje, producţiei şi articolelor fabricate în gospodăriile auxiliare, animalelor tinere şi la îngrăşat, materialelor pentru scopuri didactice, ştiinţifice etc., precum şi a consumabilelor durabile şi pentru investigaţii de laborator, echipamentului special pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contracte economice.Valorile materiale şi serviciile prestate se reflectă în dările de seamă conform valorii lor efective, care se determină reieşind din costul de achiziţie, inclusiv TVA.
88. Sarcinile de bază ale evidenţei stocurilor de materiale sînt: asigurarea integrităţii şi controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de rezerve şi consum; depistarea la timp a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; recepţionarea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.
În scopul garantării integrităţii şi organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit, a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare, eliberare şi inventariere. Responsabilitatea pentru primirea, păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale, desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Substituirea acestor persoane trebuie să fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire, aprobate de primar sau de conducătorul instituţiei.
Locurile de păstrare a valorilor materiale trebuie să fie dotate cu utilaje de cîntărit, instrumente de măsurat, vase de măsurat şi alte dispozitive de control.
89. Evidenţa valorilor materiale în contabilitate se ţine în expresie cantitativă şi sumară pe denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie.
Evidenţa valorilor materiale la depozit se ţine de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai pe denumiri, categorii şi cantitate.
Contabilitatea exercită sistematic controlul asupra intăririi şi consumării valorilor materiale, care se află în depozit, confruntînd, totodată, înregistrările proprii privind evidenţa valorilor materiale cu înregistrările făcute la depozit (magazie).
90. Materialele şi produsele alimentare se înscriu în registrele de evidenţă a intrării în baza documentelor primare (facturi, acte, certificate etc.) cu data de primire a valorilor. În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele date: furnizorul materialelor şi produselor alimentare, denumirea, calitatea, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data de intrare în depozit şi recipisa responsabilului pentru valorile materiale recepţionate.
În cazurile în care există nepotriviri cu datele din documentele furnizorului, se întocmeşte un act de primire f.nr.429. Actul se întocmeşte de către comisia de primire în două exemplare, cu participarea obligatorie a şefului de depozit şi reprezentantului furnizorului sau al unei organizaţii dezinteresate. Un exemplar al actului serveşte pentru evidenţa valorilor materiale primite, celălalt - pentru expedierea scrisorii de reclamaţie furnizorului.
91. Cheltuielile pentru transportarea produselor alimentare, medicamentelor şi a materialelor pentru pansament se atribuie la articolul 113 «Plata mărfurilor şi serviciilor» alineatul 13 «Arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport proprii».
Dacă la achiziţionarea materialelor şi produselor alimentare se plăteşte taxa pe valoarea adăugată, suma taxei se adaugă la preţul de cost al materialelor şi produselor alimentare achiziţionate. În evidenţa sintetică şi analitică materialele şi produsele alimentare se înregistrează conform preţului de achiziţie.
92. Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul instituţiei sau primarul satului (comunei), oraşului. Pentru eliberarea materialelor se folosesc următoarele documente:
a) factura (cerere) f.nr.434 se utilizează la eliberarea materialelor de la depozit şi la transferarea lor în interiorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează, de regulă, într-un singur exemplar, dacă nu a fost stabilită o altă ordine;
b) meniul-cerere f.nr.299 se foloseşte pentru eliberarea de la depozit a produselor alimentare. Meniul-cerere se întocmeşte zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi ţinîndu-se cont de numărul persoanelor incluse în porţie.
Meniul-cerere, cu recipisele persoanelor despre eliberarea şi primirea produselor alimentare, se transmite la contabilitate în termenele stabilite în grafic, dar nu mai rar de trei ori pe lună.
Eliberarea produselor alimentare în instituţiile profilactico-medicale se efectuează în baza documentelor stabilite prin instrucţiunea Ministerului Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;
c) borderoul pentru eliberarea nutreţului şi furajului f.nr.397. Nutreţul şi furajul se eliberează de la depozit în limitele normelor stabilite;
d) borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei f.nr.410 se foloseşte pentru eliberarea materialelor de uz gospodăresc, materialelor pentru scopuri didactice etc., pe parcursul lunii. Înregistrările în borderou nu se fac în ordine cronologică, ci pentru fiecare tip de materiale trebuie să se rezerveze un anumit număr de rînduri, pentru ca la sfîrşitul lunii să se poată face totalul general pentru fiecare tip de materiale;
e) fişa pentru ridicarea materialelor f.nr.431 se foloseşte atît la eliberarea zilnică a materialelor şi combustibilului, cît şi după anumite intervale de timp pe parcursul lunii.
Fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează fiecărui destinatar pentru cîteva denumiri de materiale, în scopul consumării lor conform destinaţiei. Această fişă se eliberează în două exemplare, unul dintre care, cu semnătura destinatarului, se păstrează la depozit, iar celălalt - la destinatar. Dacă livrarea se efectuează zilnic, fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează pe un termen de 15 zile, iar cînd are loc periodic - pentru o lună.
Materialele şi combustibilul se eliberează în limitele stabilite la prezentarea de către destinatar a exemplarului său al fişei pentru ridicarea materialelor. Eliberarea materialelor peste limitele stabilite se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434.
În cazurile în care eliberarea combustibilului în baza facturii (cererii) sau a fişei pentru ridicarea materialelor este imposibilă, anularea consumului de combustibil se face în baza procesului-verbal de măsurare a soldurilor. În cazul deficitului consemnat în procesul-verbal de măsurare în comparaţie cu normele de consum prevăzute, conducătorul instituţiei ia măsuri în vederea identificării cauzelor excedentului de consum şi, în caz de necesitate, - pentru sancţionare;
f) foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli a benzinei auto. Costul benzinei se scoate din cont, avîndu-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile;
g) scrisoarea de trăsură se foloseşte în instituţii şi organizaţii la transportarea mărfurilor pentru necesităţile propriei instituţii cu automobile proprii.
93. Trecerea la pierderi a materialelor şi produselor alimentare se face conform preţurilor de achiziţie sau medii, dacă acestea au fost procurate la preţuri diferite.
Ambalajul returnabil sau de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, sticle etc.), atît cel eliberat (deşert), cît şi cel cu valori materiale, se ţine la evidenţă pe grupurile sau tipurile respective, conform preţurilor indicate în notele de plată ale furnizorilor. La restituirea sau comercializarea ambalajului, diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul la care a fost comercializat ambalajul se atribuie la alte cheltuieli sau la majorarea finanţării.
94. Pentru evidenţa stocurilor de materiale sînt destinate următoarele conturi: 03 «Articole şi produse», 04 «Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice», 05 «Animale tinere şi la îngrăşat», 06 «Materiale şi produse alimentare».
Contul 03 «Articole şi produse»
95. În acest cont se ţine evidenţa articolelor şi produselor finite ale atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare.Contul 03 «Articole şi produse» se subdivizează în subconturile:
030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice)»;
031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice).
96. În subcontul 030 «Articole ale atelierelor de producţie (didactice) se ţine evidenţa articolelor fabricate în atelierele de producţie (didactice). Articolele se ţin la evidenţă conform preţului de cost real, determinat din datele privind cheltuielile reale pentru fabricarea lor.
Articolele sînt înregistrate la depozit în baza actelor de primire şi a altor documente. Suma produselor finite se înregistrează în debitul subcontului 030 şi creditul subcontului 238.
Cu suma produselor realizate se creditează subcontul 030 şi se debitează subcontul 107 sau 178.
Evidenţa analitică a produselor finite se ţine în registrul f.nr.296 pe denumire, cantitate, valoare şi locurile de depozitare.
97. În subcontul 031 «Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)» se ţine evidenţa produselor gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare.
Produsele gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţin la evidenţă pe parcursul anului conform preţului planificat. La înregistrarea produselor se debitează subcontul 031 şi se creditează subcontul 238.
La realizarea produselor preţul de cost planificat al produselor realizate se înscrie din creditul subcontului 031 în debitul subcontului 107.
Produsele destinate necesităţilor proprii ale gospodăriilor sînt trecute din subcontul 031 în subconturile corespunzătoare ale contului 06.
În baza calculelor de dare de seamă anuale, preţul de cost planificat este corectat la sfîrşitul anului pînă la preţul de cost efectiv.
În cazul în care preţul de cost real al produselor agricole obţinute pe parcursul anului îl depăşeşte pe cel planificat, pentru suma diferenţei dintre preţul de cost real şi cel planificat, pentru producţia nerealizată, se face o înregistrare suplimentară în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 238, iar pentru producţia realizată se debitează subcontul 200 şi se creditează subcontul 031.
Dacă însă preţul de cost efectiv al producţiei agricole obţinute pe parcursul anului este mai mic decît cel planificat, atunci pentru suma diferenţei dintre preţul de cost planificat şi cel selectiv (suma economisită) se face o înregistrare contabilă cu cifre negative (în roşu) pentru producţia nerealizată în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 238, iar pentru producţia realizată - în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 031.
Evidenţa analitică a producţiei gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţine în registrul f.nr.296 pe denumire, cantitate, valoare şi locurile de depozitare.
Contul 04 «Utilaje şi materiale de construcţie»
98. În acest cont se ţine evidenţa utilajelor pentru montare la obiectele în construcţie (sau în reconstrucţie), materialelor de construcţie, a construcţiilor, pieselor şi a altor valori materiale, achiziţionate din contul mijloacelor alocate pentru investiţii capitale din buget şi din resurse speciale.Contul 04 «Utilaj şi materiale de construcţie» se subdivizează în subconturile:
040 «Utilaje spre montare»;
041 «Materiale pentru construcţii capitale».
99. În subcontul 040 «Utilaje spre montare» se ţine evidenţa pieselor de construcţie gata pentru montare. Acestea sînt: construcţiile metalice, de beton armat şi din lemn; blocurile şi piesele prefabricate ale clădirilor şi construcţiilor speciale; elementele prefabricate; ulilajele pentru sistemele de încălzire şi ventilare, de tehnică sanitară (cazane de încălzire centrală, radiatoare etc.).
În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa utilajelor autohtone şi de import care necesită montare şi sînt destinate pentru instalare. Se consideră utilaj care necesită montare utilajul care poate fi pus în funcţiune numai după ce au fost asamblate piesele lui şi el a fost fixat pe fundamentul sau suportul clădirii ori construcţiei, precum şi seturile de piese de schimb pentru acest utilaj. Totodată, în componenţa utilajului intră şi aparatajul de măsurat şi de control şi alte dispozitive destinate montării în cadrul utilajului instalat. În acest subcont se ţine evidenţa şi a altor valori materiale necesare pentru construcţie.
Evidenţa analitică în acest subcont se ţine pe fişa f.nr.296 pe tipurile de utilaj, construcţii şi piese, cantitate şi valoare.
100. În subcontul 041 «Materiale pentru construcţii capitale» se ţine evidenţa materialelor de construcţie achiziţionate din contul mijloacelor destinate construcţiilor capitale şi utilizate în procesul construcţiei şi al lucrărilor de montare.
Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); metale pentru construcţie (fier, tinichea, oţel, zinc foliat etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc); materiale electrotehnice (cablu, becuri, fasunguri, siguranţe, conductoare, fir, izolatoare etc.); materiale cu chimicate (vopsea, firniş, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice.
În gospodăriile agricole auxiliare în acest subcont se ţine la evidenţă materialul pentru plantare achiziţionat din contul investiţiilor capitale pentru sădirea livezilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, viilor etc.
Evidenţa analitică a materialelor de construcţie se ţine pe denumirea materialelor, cantitate şi valoare în registrul f.nr.296.
Contul 05 «Animale tinere şi la îngrăşat»
101. În acest subcont se ţine evidenţa animalelor tinere de toate speciile şi a animalelor la îngrăşat, păsărilor, iepurilor de casă, animalelor cu blană preţioasă, familiilor de albine, indiferent de valoarea lor. Acest cont se foloseşte numai în gospodăriile agricole auxiliare.La cumpărarea animalelor tinere şi a animalelor pentru îngrăşat se fac înregistrări în debitul subcontului 050 şi creditul subconturilor corespunzătoare 107, 178.
Animalele tinere obţinute din prăsila proprie gospodării se înregistrează în ziua fătării, în baza procesului-verbal de înregistrare a prăsilei conform preţurilor planificate, iar valoarea prăsilei obţinute se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 238.
Animalele tinere şi la îngrăşat sînt cîntărite lunar, cu excepţia animalelor tinere pentru care se înregistrează nu sporul în greutate, ci sporul prin creştere. Sporul în greutate al animalelor tinere şi la îngrăşat se adaugă la greutatea iniţială, conform procesului-verbal. Valoarea sporului în greutate se determină ţinînd cont de sporul în greutate real al animalelor pentru luna de gestiune şi valoarea planificată a unităţii de spor în greutate.
În ce priveşte animalele tinere pentru care se înregistrează sporul prin creştere, valoarea lui se calculează avîndu-se în vedere numărul efectiv al zilelor furajate de aflare în gospodărie, estimate conform preţului planificat de creştere, luînd în considerare cheltuielile planificate pentru o zi furajată pentru specia şi grupul de animale corespunzător.
Valoarea sporului în greutate sau prin creştere se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 238.
La obţinerea parametrilor îngrăşării, valoarea animalelor sacrificate se scade din creditul subcontului 050. Totodată, valoarea producţiei obţinute se înregistrează, în baza unui proces-verbal, conform preţurilor planificate în debitul subcontului 031. Diferenţa dintre valoarea animalelor sacrificate şi valoarea producţiei se raportează la subcontul 238 în corespondenţă cu subcontul 050.
Mortalitatea animalelor tinere şi a animalelor la îngrăşat se consideră pierderi de producţie şi valoarea lor se adaugă la preţul de cost al efectivului de animale crescute. Pe parcursul anului de gestiune aceste pierderi sînt trecute la scăderi din creditul subcontului 050 în debitul subcontului 081 sau 238, în evaluarea de la începutul anului de gestiune, adăugîndu-se preţul la cost planificat al sporului în greutate sau al sporului în creştere pentru perioada de la începutul anului pînă la momentul pieirii.
În cazul mortalităţii animalelor din vina gestionarilor, prejudiciul cauzat gospodăriei trebuie să fie recuperat de persoanele vinovate în modul stabilit de lege.
La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor animaliere şi valoarea sporului în greutate al animalelor tinere, înregistrate în subcontul 031 şi subcontul 050, se corectează, ţinîndu-se cont de suma economisită sau de suma în excedent. Diferenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real se înscrie în debitul subconturilor 031 şi 050 şi în creditul subcontului 238 cu numere pozitive, în cazurile excedentului de cheltuieli, şi cu numere negative (în roşu) în cazurile economisirii contra preţului de cost planificat.
Animalele tinere, trecute pentru anul următor la creştere şi îngrăşare în continuare, precum şi animalele tinere, transferate pe parcursul anului de gestiune în cireada (turma) de bază, sînt evaluate conform preţului de cost real.
Evidenţa analitică a animalelor tinere se ţine pe specii şi grupe de animale de aceeaşi vîrstă, iar animalelor la îngrăşat - numai pe specii în registrul de evidenţă f.nr.395. Evidenţa trebuie să asigure posibilitatea obţinerii datelor despre greutatea vie, sporul în greutate, sporul în creştere etc.
Contul 06 «Materiale şi produse alimentare»
102. În acest cont se ţine evidenţa materialelor şi produselor alimentare conform caracteristicii lor de obiect, indiferent de articolul de cheltuieli al clasificaţiei bugetare potrivit cărui au fost achiziţionate.Contul 06 «Materiale şi produse alimentare» se subdivizează în subconturile:
060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri»;
061 «Produse alimentare»;
062 «Medicamente şi materiale pentru pansamente»;
063 «Materiale de uz gospodăresc şi articole de birotică»;
064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi»;
065 «Nutreţ şi furaje»;
066 «Ambalaj»;
067 «Diverse materiale»;
068 «Materiale în expediţie»;
069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje».
103. În subconturile 060 «Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri» se ţine evidenţa reactivelor şi chimicalelor, sticlei şi vaselor chimice, metalelor, materialelor electrice şi radio, tuburilor electronice, accesoriilor foto, hîrtiei pentru editarea programelor didactice, manualelor şi lucrărilor ştiinţifice, animalelor pentru experienţe şi a altor materiale pentru scopuri didactice şi lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a metalelor preţioase şi a altor metale pentru protezare.
Evidenţa metalelor preţioase pentru protezare se ţine în conformitate cu indicaţiile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
104. În subcontul 061 «Produse alimentare» se ţine evidenţa produselor alimentare în instituţiile, în ale căror devize de cheltuieli sînt prevăzute alocaţii în alineatul 113.09 «Alimentarea».
Evidenţa recepţionării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ privind intrarea produselor alimentare f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valori materiale aparte. Înregistrările în borderoul cumulativ se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă şi sumară. La sfîrşitul lunii în borderou se fac totalurile. Drept temei pentru întocmirea notei de contabilitate nr.11 serveşte borderoul cumulativ privind intrarea şi consumul produselor alimentare f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative de intrare a produselor alimentare f.nr.398.
Evidenţa consumării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ f.nr.399. Acest borderou cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valori materiale. Înregistrările în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.299 şi a altor documente. La sfîrşitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porţie din instituţiile pentru copii, spitale etc.
Baza întocmirii notei de contabilitate nr.12 o constituie tabelul centralizator al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu şi datele din alte acte privind consumul produselor alimentare, (procesul-verbal de constatare a lipsei produselor alimentare, de restituire la depozit etc.). Evidenţa analitică a produselor alimentare se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale în balanţele de verificare f.m-44. Înregistrările în balanţele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 şi a altor acte de intrare şi de consum al produselor alimentare. Lunar, în balanţele de verificare se fac totalurile operaţiilor şi se deduce soldul la începutul lunii.
105. În subcontul 062 «Medicamente şi materiale de pansament» se ţine evidenţa medicamentelor, componenţilor, preparatelor microbiene, serurilor, vaccinurilor, sîngelui şi materialelor de pansament în spitale, instituţii curativ-profilactice şi de medicină veterinară şi alte instituţii, în al căror deviz de cheltuieli sînt prevăzute alocaţii la alineatul 113.10. «Medicamente şi materiale de pansament». În acest subcont se ţine evidenţa materialelor auxiliare şi farmaceutice ale instituţiilor medicale cu farmacii proprii.
Evidenţa medicamentelor şi materialelor de pansament în contabilitate se ţine în conformitate cu instrucţiunile emise de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
106. În subcontul 063 «Materiale de uz gospodăresc şi articole de birotică» se ţine evidenţa materialelor de uz gospodăresc şi articolelor de birotică, utilizate pentru necesităţile curente ale instituţiei (becuri electrice, săpun, perii etc.), materialelor de construcţie pentru reparaţii curente şi capitale.
În instituţiile mici rechizitele de birou (hîrtie, creioane, cerneală, peniţe etc.), achiziţionate şi, concomitent eliberate pentru necesităţile curente, pot fi trecute la cheltuielile reale, suma lor totală de intrare şi consum fiind reflectată în contul 063. Persoana care a primit aceste materiale trebuie să semneze actele care confirmă achiziţionarea şi recepţionarea lor.
107. În subcontul 064 «Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi» se ţine evidenţa tuturor tipurilor de combustibil, carburanţi şi lubrifianţi care se află în depozite şi magazie (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei de motor etc.), precum şi nemijlocit la gestionari.
108. În subcontul 065 «Nutreţ şi furaje» se ţin la evidenţă fînul, ovăzul şi alte tipuri de nutreţ şi furaje pentru vite şi alte animale.
109. În subcontul 066 «Ambalaj» se ţine evidenţa ambalajului restituibil şi de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, borcane, sticle etc), atît a celui deşert, cît şi a celui în care se află valori materiale.
110. În subcontul 067 «Diverse materiale» se ţine evidenţa seminţelor, îngrăşămintelor şi a altor materiale. În acest subcont se ţine, de asemenea, evidenţa prăsilei tinere (mînji), dacă instituţia sau primăria satului (comunei), oraşului are cai de muncă care sînt întreţinuţi din contul planului de cheltuieli bugetare.
Prăsila tînără se înregistrează conform preţului de achiziţie în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 230.
111. Evidenţa analitică a materialelor din subconturile 060, 063-067 se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale. În contabilităţile centralizate cu un volum mare de lucrări evidenţa analitică se ţine pe fişe f.nr.296-a.
Fişele se înregistrează în fişierul f.nr.297, care se ţine separat pentru fiecare instituţie deservită.
112. În subcontul 068 «Materiale în expediţie» se ţine evidenţa materialelor plătite de către instituţie şi care urmează să fie livrate din altă localitate, dar care la sfîrşitul lunii nu au fost primite la depozit.
Sumele reflectate în acest subcont trebuie să fie confirmate prin acte perfectate în modul cuvenit şi în special pentru materialele în expediţie - prin acte ale transportului feroviar şi cu ştampila staţiei de cale ferată, care confirmă nelivrarea încărcăturii.
Evidenţa analitică a materialelor care se află în expediţie se ţine pe furnizori aparte pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
113. În subcontul 069 «Piese de schimb pentru maşini şi utilaje» se ţine evidenţa pieselor de schimb pentru repararea şi înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor (medicale, electronice, de calcul etc.), utilajelor, tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere şi benzi de obadă etc.).
Evidenţa analitică a pieselor de schimb se ţine pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale în registrul f.nr.296 (pe fişe f.nr.296-a).
114. Valoarea materialelor achiziţionate se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 107, 120, 160, 178 şi 179.
Sumele cheltuielilor de casă, efectuate din contul mijloacelor bugetare, se înregistrează în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Valoarea materialelor consumate se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 şi debitul subcontului 200.
Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare act şi subconturile corespunzătoare, evidenţiindu-se inclusiv sumele pe instituţiile deservite sau responsabilii de valorile materiale. La sfîrşitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în «Cartea mare».
115. Evidenţa operaţiilor privind consumul materialelor, cu excepţia produselor alimentare, se ţine în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 (nota de contabilitate nr.13).
În contabilităţile centralizate în care, conform volumului de operaţii, nu este necesară întocmirea borderoului cumulativ f.nr.396, se întocmeşte nota de contabilitate potrivit f.nr.274.
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată
116. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi circulaţiei tuturor obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care aparţin instituţiilor.În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată intră toate obiectele enumerate în subpunctele a, b, c, d, e, f, g, h, i, j ale punctului 52 al prezentei instrucţiuni.
Contul 07 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată» se subdivizează în subconturile:
070 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit»;
071 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă»;
072 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit»;
073 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă».
117. În subcontul 070 «Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit» se ţine evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, care se află la depozit indiferent de valoarea lor.
Pe măsură ce sînt achiziţionate, obiectele de mică valoare şi scurtă durată se reflectă în debitul subcontului 070 şi în creditul subconturilor 107, 160, 178 şi 179. Concomitent, se operează înregistrări în debitul subcontului 260.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, cînd sînt eliberate pentru a fi puse în folosinţă, se ţin la evidenţă în felul următor:
a) obiectele cu valoarea de pînă la 20 lei unitatea se înregistrează în creditul subcontului 070 şi debitul 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine de către persoanele cu funcţii de răspundere în registrul de evidenţă a materialelor la depozit f.M-17. Lucrătorii contabilităţii verifică periodic existenţa reală a acestor obiecte cu înscrierile din registrul f.nr.M-17;
b) obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare depăşeşte 20 lei unitatea (setul), se înregistrează în debitul subcontului 071 şi creditul subcontului 070.
Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află la depozit se efectuează de către responsabilii de valorile materiale pe denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. Eliberarea acestor obiecte de la depozit se face în baza facturii (cererii) f.nr.434.
Evidenţa analitică în subcontul 070 se ţine în contabilitate pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se înscriu în registre în ordinea indicată în punctul 79 al prezentei Instrucţiuni.
118. În subcontul 071 «Obiectele de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă» se indică obiectele de mică valoare şi scurtă durată care se află în uz.
Casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se efectuează în cazul uzurii lor totale în baza actelor corespunzătoare, aprobate de către primar sau conducătorul instituţiei, dacă nu a fost stabilit alt mod de casare.
Pentru casarea veselei sparte se ţine evidenţa în jurnalul de înregistrare a veselei sparte f.nr.325. Înregistrările se fac de către persoanele cu funcţii de răspundere respective. O comisie permanentă supraveghează ţinerea corectă a registrului şi întocmeşte, trimestrial (lunar), un act de casare a veselei sparte, care este aprobat de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată scoase din uz se înregistrează în creditul subcontului 071 şi debitul subcontului 260. Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi transfer al obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (nota de contabilitate nr.10). Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează în ordinea stabilită în punctul 65 al prezentei Instrucţiuni.
Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în subcontul 071 se ţine pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valori materiale pe fişe f.nr.296-a (registrul f.nr.296).
Toate obiectele de mică valoare şi scurtă durată în uz trebuie să se afle în custodie la persoanele responsabile de folosirea corectă şi de integritatea lor. Aceste persoane sînt obligate să ţină evidenţa obiectelor pe denumiri şi cantitate în registrul f.nr.M-17.
119. În subcontul 072 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit» se ţine evidenţa obiectelor menţionate în instituţiile de ocrotire a sănătăţii, asistenţă socială a populaţiei, de învăţămînt etc., separîndu-le pe grupuri, denumiri, cantitate şi responsabilii de valorile materiale, în registrul f.M-17:
1) lenjerie (cămaşe de noapte, cămaşe, halate etc.);
2) lenjerie şi accesorii de pat (saltele, perne, plapume, feţe de pernă, cuverturi, saci de dormit etc.);
3) îmbrăcăminte şi încălţăminte, inclusiv echipament de protecţie (costume, paltoane, trenciuri, scurte blănite, rochii, bluze, fuste, scurte, pantaloni etc.);
4) încălţăminte, inclusiv cea specială (ghete, cizme, sandale, pîsle etc.);
5) îmbrăcăminte şi încălţăminte sportivă (costume, ghete etc.).
Obiectele de inventar moale, enumerate mai sus, se marchează de către şeful depozitului, în prezenţa primarului satului (comunei), oraşului sau conducătorului instituţiei şi a unui lucrător de la contabilitate, cu o ştampilă specială, cu vopsea rezistentă, fără a deteriora aspectul exterior al obiectului, în care se indică denumirea instituţiei, iar la eliberarea obiectelor pentru a fi puse în folosinţă, se indică suplimentar anul şi luna eliberării de la depozit. Ştampilele de marcare trebuie să se păstreze la primarul satului (comunei), oraşului sau la conducătorul instituţiei (adjunctului lui).
Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea, pe măsură ce sînt achiziţionate, se reflectă în debitul subcontului 072 şi creditul subconturilor corespunzătoare 107, 160, 178 şi 179. Totodată, se fac înregistrări în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 260.
Evidenţa analitică pentru subcontul 072 în contabilitate se ţine pe denumiri, cantitate, valoare, grupe şi responsabilii de valorile materiale pe fişa nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea eliberate pentru folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 072.
120. În subcontul 073 «Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă» se ţine evidenţa lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei care se află în uz.
Evidenţa analitică a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare, grupuri şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.MF-9, f.nr.296-a (în registrul f.nr.296).
Casarea lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei uzate şi deteriorate se efectuează, ţinîndu-se cont de termenul de utilizare stabilit de către ministere şi departamente pentru sistemul lor, în baza actului de casare f.nr.433 «Act de casare a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi a celui gospodăresc», aprobat de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
Valoarea totală a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei casate se notează în creditul subcontului 073 şi debitul subcontului 260.
Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli
121. În subcontul 084 «Cheltuielile de colectare şi prelucrare a materialelor» se ţine evidenţa operaţiilor de colectare şi prelucrare a materialelor în regie proprie (confecţionarea lenjeriei, aprovizionarea cu combustibil, prelucrarea legumelor etc.).În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materialelor colectate şi prelucrate. La debitul subcontului sînt trecute toate cheltuielile, costul materialelor, cheltuielile pentru livrare, păstrare etc.
După încheierea colectării sau prelucrării unei sau altei categorii de materiale, se întocmeşte un proces-verbal semnat de persoanele respective, în care se indică cantitatea valorilor materiale, obţinute prin prelucrare sau colectare, cheltuielile pentru aceste lucrări şi preţul lor de cost.
Procesul-verbal este aprobat de către primarul (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei şi serveşte ca document care permite anularea sumelor de cheltuieli din contul acesta şi înregistrarea valorilor materiale obţinute în conturile respective.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare tip de colectare şi prelucrare în registrul f.nr.292.
Mijloace băneşti
122. În conturile acestui capitol se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti şi conturile curente în trezoreria teritorială şi în casă, carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a altor documente băneşti.Finanţarea instituţiilor şi activităţilor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinaţia prevăzută, ţinîndu-se cont de modificările operate în modul stabilit, şi pe măsura îndeplinirii planului de activităţi, dacă nu este prevăzut alt mod de finanţare.
Casa
123. În subconturile 120 «Casa pe mijloace bugetare», 121 «Casa pe mijloace speciale», 122 «Casa pentru alte mijloace», 123 «Casa pe mijloace ale fondurilor speciale» se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în casa instituţiei şi a contabilităţii centralizate.La perfectarea şi evidenţa operaţiilor de casă contabilităţile centralizate se conduc de «Regulile de efectuare a operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova», aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992.
În conformitate cu aceste reguli nu pot executa operaţii de casă contabilii-şefi şi alţi lucrători ai contabilităţii învestiţi cu dreptul de a semna documentele de casă.
Delegaţiile de retragere a numerarului de la contul curent, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte.
Eliberarea banilor în numerar din casa primăriei satului (comunei), oraşului se efectuează în bază de documente autentice, perfectate în modul stabilit.
În instituţiile cu multe subdiviziuni sau care sînt deservite de o contabilitate centralizată plata salariilor şi indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, achitarea unor cheltuieli neînsemnate pentru necesităţi gospodăreşti se poate efectua, conform ordinului în scris al primarului satului (comunei), oraşului sau conducătorului instituţiei, de către alte persoane, cu excepţia casierilor, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea materială deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar persoanelor de încredere, evidenţa acestor eliberări se ţine de către casier în registrul evidenţei banilor eliberaţi titularilor de avans pentru plata salariilor f.nr.320.
Dacă instituţia deservită se află la mare distanţă şi listele de calcul şi plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilităţii centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intermediul titularilor de avans. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor se eliberează titularilor de avans din casă conform ordinului de plată şi este reflectată în subcontul 160.
La eliberarea banilor din casă în gestiunea mai multor persoane în schimbul ordinelor de plată individuale se utilizează lista pentru eliberarea banilor din casa gestionarilor f.nr.317.
Contabilul-şef este obligat, pînă la finalizarea operaţiilor de casă, să verifice legalitatea şi corectitudinea perfectării documentelor, precum şi faptul dacă cheltuielile corespund destinaţiilor potrivit bugetului consolidat. Documentele pentru eliberarea banilor, după verificare, trebuie să fie semnate de către primarul satului (comunei), oraşului şi contabilul-şef.
Contabilităţile centralizate utilizează chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF şi dispoziţia de plată f.OC-2 cu ţinerea obligatorie a registrului pentru înregistrarea documentelor de casă de plată şi de încasare f.OC-3.
Subconturile 120, 121, 122, 123 se debitează cu sumele încasate în casă şi se creditează cu sumele eliberate din casă.
Evidenţa operaţiilor de încasare şi eliberare a banilor în numerar în casa primăriei satului (comunei), oraşului se ţine în registrul de casă f.nr.440 de către persoana care efectuează operaţiile de casă.
Înscrierile în registrul de casă se execută în două exemplare cu stiloul, prin indigou, imediat după încasarea sau eliberarea banilor, separat pentru fiecare document.
Radierile şi corectările nestipulate în registrul de casă se interzic. Corectările efectuate se legalizează prin semnăturile persoanei care ţine registrul de casă şi a contabilului-şef.
Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul zilei, deduce soldul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă (copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele, contra semnătură în registrul de casă. Primele exemplare ale fişei rămîn în registrul de casă.
Dacă în casa primăriei se execută zilnic operaţii în sumă totală de pînă la 50 lei, atunci totalurile operaţiilor cu deducerea soldului banilor în casă se calculează o dată la 3-5 zile.
Eliberarea banilor din casă, neconfirmată de semnătura beneficiarului în actul de cheltuieli, se consideră deficit şi se încasează de la persoana care a executat operaţiile de casă. Banii în numerar, nejustificaţi prin acte de încasare, se consideră excedent de casă şi se trec în contul veniturilor bugetului satului (comunei), oraşului.
Banii în numerar, chitanţierele şi alte valori trebuie să se păstreze în seifuri sau casete de bani într-o încăpere izolată a primăriei satului (comunei), oraşului sub responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere, de a căror competenţă este efectuarea operaţiilor de casă. Cheile de la seif sau de la casetele de bani se află la aceleaşi persoane, iar duplicatele cheilor în pachete, casete etc., sigilate de către aceste persoane, la primarul satului (comunei), oraşului.
Primarul satului (comunei), oraşului este obligat să asigure integritatea banilor de casă, precum şi transportarea lor din instituţia bancară şi predarea în instituţia bancară.
Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitatea centralizată şi în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381 (nota de contabilitate nr.1) şi în alte registre de evidenţă analitică. În baza notei de contabilitate nr.1, din suma totală a operaţiilor pe parcursul lunii se exclud operaţiile la conturile curente. La sfîrşit de lună primarul satului (comunei), oraşului este obligat să verifice soldurile mijloacelor băneşti în casă şi să semneze darea de seamă.
Alte mijloace băneşti şi investiţii
124. În contul 13 «Alte mijloace băneşti şi investiţii» se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, care se află în carnetele de cecuri cu limită de sumă şi alte documente băneşti.Acest cont este subdivizat în subconturile:
131 «Carnete de cecuri cu limită de sumă»;
132 «Documente băneşti»;
135 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate»;
136 «Investiţii pe termen lung în părţi legate»;
137 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung».
125. În subcontul 131 «Carnete de cecuri cu limită de sumă» se ţine evidenţa sumelor depuse pe carnete de cecuri cu limită de sumă în vederea decontărilor pentru marfa primită şi serviciile prestate din aceeaşi localitate, precum şi a decontărilor pentru marfa primită din alte localităţi ale Republicii Moldova. Pentru achiziţionarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă, instituţia sau contabilitatea centralizată remite trezoreriei teritoriale ordine de plată şi o cerere pentru eliberarea carnetelor de cecuri limitate.
Sumele depuse conform carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţin la evidenţă ca cheltuieli de casă potrivit subdiviziunii corespunzătoare a clasificaţiei bugetare. Sumele limitei nefolosite a carnetului de cecuri, la trecerea în contul curent, sînt reflectate în evidenţă ca restabilirea cheltuielilor de casă pe capitolele corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare.
Cecurile din carnetele cu limită de sumă sînt semnate de către primar sau contabilul-şef. La selectarea pe loc a mărfii se permite ca cecul să fie semnat de către funcţionarul instituţiei, căruia i s-a eliberat o procură pentru primirea mărfii. În procură trebuie să fie menţionat faptul că funcţionarul are dreptul de a semna cecul şi pentru ce sumă se permite achiziţionarea mărfurilor. Dacă cecul este semnat în baza procurii de către funcţionarul instituţiei, atunci înainte de semnătură se face o inscripţie «Cu procură».
Cecul din carnetul cu limită de sumă se dă furnizorului o dată cu eliberarea mărfurilor sau prestarea serviciilor. În cec se indică, în mod obligatoriu, instituţia şi în baza cărei facturi sau a cărui alt document, care o înlocuieşte, trebuie să se transfere suma din cec.
Sumele depuse conform carnetelor de cecuri cu limită de sumă se înregistrează în debitul subcontului 131 şi creditul subcontului 107. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare pentru sumele cheltuielilor de casă în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 131 se ţine în borderoul cumulativ f.nr.323 (nota de contabilitate nr.4). Înscrierile în borderourile cumulative se fac pe fiecare document (ordin de plată, cont de plată, cec), pe măsura efectuării operaţiunilor, dar nu mai tîrziu de ziua următoare după intrarea documentelor în contabilitate, după cum urmează. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută se trece soldul limitei nefolosite la începutul lunii. În debitul subcontului 131 (rubricile 3-4) se înscriu sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită de sumă. Sumele achitate conform cecurilor pentru achiziţionarea valorilor materiale se înscriu în creditul subcontului 131 în rubrica 9 şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 10-13, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 14-16. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi se calculează soldul limitei disponibile la sfîrşitul lunii, care trebuie să coincidă cu soldul limitelor din carnetele de cecuri cu limită de sumă.
Totalurile pe rubricile 9-16 se înscriu în «Cartea mare». În cazurile în care soldul nefolosit al limitei din carnetul de cecuri este restituit pentru a fi înscris în contul curent al bugetului satului (comunei) pentru restabilirea cheltuielilor de casă, înregistrările se fac în «Cartea mare», fără a se lua în considerare aceste sume, fiind înscrise conform datelor din borderoul cumulativ nr.381 (nota de contabilitate nr.2).
126. În subcontul 132 «Documente băneşti» se ţine evidenţa diverselor documente băneşti, precum ar fi: bonurile de benzină şi ulei, pentru alimentare etc., biletele de tratament la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, care au fost achitate, avize de transfer poştal primite, timbre poştale şi timbre fiscale, imprimatele carnetelor de muncă şi anexele la ele etc.
Primirea în casă şi eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispoziţiilor de casă pe care se aplică ştampila «De fonduri» sau această inscripţie se face de mînă cu creion roşu.
Evidenţa acestor operaţii se ţine separat de cea a operaţiilor cu mijloace băneşti. Înregistrarea ordinelor de fonduri de încadrare şi de plată se face la sfîrşitul registrului documentelor de casă de încasare şi de plată f.OC-3.
Bonurile de benzină se eliberează în gestiune şoferului în baza dispoziţiei primarului satului (comunei), oraşului. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea decontului pentru cele primite anterior.
Evidenţa analitică a documentelor băneşti, cu excepţia carnetelor de muncă şi a anexelor la ele, se ţine pe tipurile lor în registrul f.nr.292, evidenţa carnetelor de muncă şi a anexelor la ele - în registrul de venituri şi cheltuieli f.nr.449.
127. Subcontul 135 «Investiţii pe termen lung în părţi nelegate» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii. Acest subcont este un subcont de activ, în debitul acestui subcont se reflectă sumele mijloacelor investite în capitalul altor întreprinderi, iar în credit-valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite la răscumpărare (stingere) şi vînzare. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate (deţinători în capitalul statutar al întreprinderii investite pînă la 20% proprietate investiţională).
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace pe termenele de stingere - pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr.292).
128. Subcontul 136 «Investiţii pe termen lung în părţi legate» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Acest subcont este un subcont de activ. În debitul acestui subcont se reflectă valoarea investiţiilor pe termen lung, inclusiv cheltuielile privind procurarea titlurilor de valoare precum şi calcularea suplimentară a diferenţei pînă la valoarea nominală a acestora, iar în credit-valoarea investiţiilor ieşite şi scăderea diferenţei dintre valoarea de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul de cumpărare şi nominală a acestora. Soldul acestui subcont este debitor şi reprezintă valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate (deţinătorii investiţiilor mai mari de 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi).
Evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întrprinderi în care au fost investite mijloace, pe termenele de stingere - pe fişe f. nr.292-a (în registrul f.nr.292).
129. Subcontul 137 «Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung» este destinat generalizării informaţiei privind modificările (majorările, diminuările) valorii investiţiilor pe termen lung rezultate din reevaluarea acestora sau la transferarea lor în grupa investiţiilor curente. Acest subcont este un subcont de activ-pasiv. În debitul acestui subcont se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorării) a valorii investiţiilor pe termen lung, şi casarea sumelor reducerii a acestora la ieşirea lor, iar în credit - sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung şi casarea ecartului de reevaluare la ieşire. Soldul acestui subcont este debitor – în cazul cînd sumele ecartului de reevaluare a valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc reducerea valorii acestora şi creditor – în cazul cînd sumele reducerii valorii investiţiilor pe termen lung depăşesc ecartul de reevaluare.
Evidenţa analitică a corectărilor valorii investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipuri de investiţii pe clase şi pe emitenţi- pe fişe f. nr. 292-a (în registrul f. nr. 292)
Decontări
130. În acest capitol se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfuri, lucrări executate şi servicii prestate, a decontărilor cu bugetul pentru contribuţii privind asigurarea socială de stat, cu titularii de avans, remunerarea angajaţilor, cu deponenţii, cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în şcoli-internat şi alte instituţii pentru copii, cu alţi debitori şi creditori.Decontările cu furnizorii pentu mărfurile primite şi serviciile prestate se fac, de regulă, prin virament în conformitate cu regulile şi instituţiile în vigoare.
Transferarea avansurilor de la o instituţie întreţinută din buget la alta, precum şi întreprinderilor şi agenţilor economici, se permite în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi indicaţiile Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
131. În conformitate cu articolul 74 al Codului civil termenul de prescripţie a datoriilor debitoare şi creditoare privind decontările cu organizaţiile de stat şi alte organizaţii corespunzătoare şi obşteşti constituie 1 an, cu agenţii economici, avînd alte forme organizatorico-juridice, termenul de prescripţie constituie 3 ani, iar a datoriilor de deponent şi pentru decontările cu persoanele fizice - 3 ani.
Sumele creditoare şi cele depuse, trecute în bilanţ, pentru care a expirat termenul de prescripţie, urmează a fi trecute la majorarea finanţării. Sumele acestor datorii, cu acordul primarului, se anulează din conturile de decontări şi se reflectă la debitul subcontului 17 şi creditul subcontului 230. Referitor la sumele datorate bugetului nu există termen de prescripţie. Ele urmează a fi vărsate în buget.
Sumele debitoare, pentru care a expirat termenul de prescripţie, sînt trecute la diminuarea finanţării cu acordul primarului.
Persoanele cu funcţii de răspundere, care au lăsat să expire termenul de prescripţie, sînt trase la răspundere disciplinară.
Datoria din lipsuri şi sustrageri de valori materiale, a cărei percepere forţată a fost respinsă de judecată, precum şi alte datorii considerate compromise, sînt trecute la diminuarea finanţării în modul stabilit de Legea contabilităţii a Republicii Moldova. Pe parcursul a 5 ani, din momentul scăderii în contul extrabilanţier 05, trebuie ţinută evidenţa acestor datorii pentru a urmări posibilitatea perceperii lor forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a datornicilor.
Contul 15 «Decontări cu furnizorii, antreprenorii
şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi
serviciile prestate»
132. Acest cont se subdivizează în subconturile:şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi
serviciile prestate»
150. «Decontări cu furnizorii şi antreprenorii»;
157 “Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică”.
158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale”.
159. «Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală».
133. În subcontul 150 «Decontări cu furnizorii şi antreprenorii» se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, utilaj pentru montare etc., care se achiziţionează din contul mijloacelor alocate pentru investiţiile capitale şi a decontărilor cu antreprenorii pentru construcţiile şi piesele transmise lor pentru lucrările de construcţie şi montare şi pentru executarea acestor lucrări.
La decontările cu funizorii în debitul subcontului 150 se înregistrează sumele notelor de plată achitate pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, în acelaşi timp se creditează subconturile 107, 109. Concomitent, pentru suma cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 231. Cu valoarea bunurilor primite de la furnizori la depozit se debitează subconturile 040, 041 sau 150, dacă bunurile sînt transmise antreprenorului, fără ca să intre la depozit, şi se creditează subcontul 150.
La efectuarea decontărilor cu antreprenorul, în debitul subcontului 150 se înscriu sumele transferate pentru lucrările de construcţii şi montare executate, construcţii şi piese, materiale de construcţie pentru lucrările de construcţie şi montare transmise antreprenorului, creditîndu-se subconturile 040, 041, 107, 109. Sumele lucrărilor de construcţie şi montare executate de către antreprenor se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor şi antreprenor în registrul f.nr.292.
134. În subcontul 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică” se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi serviciile achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică. La decontările cu furnizorii, în debitul subcontului 157 se înregistrează sumele notelor de plată achitate, în acelaşi timp se creditează subconturile 116, 117, 118, 119.
În creditul subcontului 157 se înregistrează evidenţa mărfurilor achiziţionate, volumului de lucrări îndeplinite şi serviciilor prestate.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor în registrul f. nr. 292.
135. În subcontul 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale” se ţine evidenţa decontărilor cu sumele veniturilor calculate şi achitate pentru serviciile prestate sau lucrările efectuate de către executorii de buget. Veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale calculate spre încasare pe parcursul anului se vor reflecta în evidenţa contabilă la debitul subcontului 158 şi creditul subconturilor 400,238,235.
Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile mijloacelor şi fondurilor speciale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
136. Cu ajutorul subcontului 159 «Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală» se ţine evidenţa primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din salariul angajaţilor conform legislaţiei în vigoare şi transferarea lor la Compania Naţională de Asigurări Medicale.
Sumele primelor reţinute din salariile angajaţilor se înregistrează în creditul subcontului 159 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul instituţiilor bugetare Companiei Naţionale de Asigurări Medicale se înscriu în debitul subcontului 159 şi se creditează subconturile din conturile 10,11 la articolul 111 «Retribuirea muncii»; concomitent se efectuează înscrierea secundară Debit 207 Credit 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru asigurarea obligatorie a asistenţei medicale se ţine în fişele nr. 292-a şi în registrul f. nr. 292.
Contul 16 «Decontări cu titulari de avans»
137. În subcontul 160 «Decontări cu titularii de avans» se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans, care au primit avansuri pentru procurarea articolelor de papetărie şi cheltuieli neînsemnate pentru necesităţi gospodăreşti şi cele de deplasare.Avansurile spre decontare se eliberează numai persoanelor care lucrează în instituţia dată.
Avansurile spre decontare se eliberează conform dispoziţiei primarului sau conducătorului instituţiei în baza cererii în scris a destinatarului, indicîndu-se destinaţia avansului. Pe cererea de eliberare a sumelor spre decontare lucrătorul contabilităţii înscrie subdiviziunea clasificaţiei bugetare, la care vor fi atribuite cheltuielile, şi consemnează lipsa restanţelor din partea titularului de avans pentru avansurile precedente.
Banii eliberaţi spre decontare pot fi cheltuiţi numai în scopurile prevăzute la eliberarea lor. Titularii de avans prezintă decontul de avans privind întrebuinţarea sumelor de avans, anexînd documentele care adeveresc cheltuielile efectuate. Documentele anexate la decontul de avans sînt numerotate de către titularul de avans în ordinea înscrierii lor în decont.
În contabilitate deconturile de avans se verifică din punct de vedere aritmetic, precum şi al corectitudinii întocmirii documentelor şi al utilizării mijloacelor conform destinaţiei. Totodată, oportunitatea cheltuielilor se confirmă prin semnătura persoanei cu funcţii de răspundere care a delegat titularul de avans în deplasare. Deconturile de avans verificate sînt aprobate de către primarul satului (comunei), oraşului sau conducătorul instituţiei.
În acest subcont se mai ţine evidenţa decontărilor de salarizare prin intermediul titularilor de avans în instituţiile în care nu este prevăzută în state funcţia de casier sau cînd mijloacele destinate acestui scop sînt transferate pe numele conducătorilor de instituţii prin intermediul poştei şi telegrafului sau instituţiilor bancare.
Soldul neutilizat al avansului trebuie restituit de către titularul de avans pe parcursul a trei zile după prezentarea decontului de avans. Eliberarea unui avans titularului de avans se face cu condiţia achitării avansului precedent.
În cazurile neprezentării în termenele stabilite a deconturilor de avans privind utilizarea sumelor spre decontare sau nerestituirii în casă a soldurilor neutilizate de avans, contabilitatea centralizată are dreptul de a reţine această datorie din salariul persoanelor care au primit avansul, respectînd prevederile legislaţiei în vigoare.
Cu sumele eliberate titularilor de avans se debitează subcontul 160 şi se creditează subconturile 107 sau 120.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă în partea mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Sumele de avans cheltuite şi soldurile restituite ale sumelor spre decontare se înregistrează în creditul subcontului 160 şi debitul subconturilor 200, 120.
Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans se ţine în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.386 (nota de contabilitate nr.8). Evidenţa în acest borderou se ţine prin metoda de poziţie. Pe fiecare rînd se înscrie numele titularului de avans, suma avansului eliberat şi sumele cheltuielilor efectuate, precum şi suma intrată de avans neutilizat. La sfîrşitul lunii totalurile pe rubrica «Suma aprobată de cheltuieli din decont - creditul subcontului 160» şi pe rubricile «Debitul subconturilor» şi «Înregistrări secundare» se înscriu în «Cartea mare».
În instituţiile cu un număr neînsemnat de titulari de avans evidenţa decontărilor se ţine pentru fiecare titular de avans pe fişe în registrul f.nr.292.
Contul 17 «Decontări cu diverşi debitori şi creditori»
138. Contul 17 se subdivizează în subconturile:170 «Decontări privind manco»;
171 «Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice»;
172 «Decontări privind tipurile speciale de plăţi»;
173 «Decontări privind plăţile în buget»;
174 «Decontări privind sumele în depozit»;
175 «Decontări privind manco transmise în organele de anchetă»;
176 «Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli prin mandat»;
177 «Decontări cu deponenţii»;
178 «Decontări cu diverşi debitori şi creditori»;
179 «Decontări conform plăţilor planificate».
139. În subcontul 170 «Decontări privind manco» se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor de mijloace băneşti şi valori, sumelor de pierderi din cauza deteriorării valorilor materiale puse pe seama persoanelor culpabile şi a altor sume care trebuie reţinute în modul stabilit.
La determinarea cuantumului prejudiciului cauzat de lipsuri şi delapidări trebuie să se ţină cont de costul valorilor materiale pentru ziua depistării prejudiciului.
Lipsurile şi delapidările constatate sînt puse pe seama persoanelor culpabile cu valoarea indicată în actul de control sau de revizie. Dacă persoana culpabilă refuză să repare prejudiciul material cauzat instituţiei, atunci materialele trebuie transmise în organele de drept. După ce a fost remisă hotărîrea judecăţii, sumele puse în sarcina persoanelor culpabile trebuie precizate în conformitate cu titlul executoriu al organului judiciar.
În debitul subcontului 170 sînt indicate sumele lipsurilor, delapidărilor, pierderilor etc., constatate în corespondenţă cu creditul subconturilor respective ale mijloacelor băneşti sau valorilor materiale şi decontărilor privind manco transmise în organele de anchetă. În creditul subcontului 170 se înscriu sumele intrate în contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului sau în casă, sau cele reţinute din salariul persoanei culpabile pentru recuperarea prejudiciului cauzat.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registrul f.nr.292 pe fiecare persoană culpabilă, indicîndu-se numele, prenumele, funcţia, data apariţiei datoriei şi suma lipsă.
140. În subcontul 171 „Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice” se ţine evidenţa decontărilor privind cheltuielile legate de titlurile executorii emise în baza hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti sau deciziile altor organe abilitate ce ţin de dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti cu persoanele fizice şi juridice, care pot avea următoarea destinaţie: recuperarea prejudiciului material, recuperarea prejudiciului moral, compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare colaboratorilor instituţiilor penitenciare şi situaţiilor excepţionale, instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi securităţii naţionale, recalcularea pensiilor şi taxei de stat.
Calcularea cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se înregistrează prin următoarea formulă contabilă debitul subconturilor 200,203,211,212,213,214 şi creditul subcontului 171.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor bugetare se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subconturilor 107,108. Concomitent se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor speciale se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subcontului 111.
Transferul mijloacelor privind cheltuielile suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice din contul mijloacelor şi fondurilor speciale se înregistrează prin formula contabilă debitul subcontului 171 şi creditul subconturilor 112,113.
Evidenţa analitică a cheltuielilor suplimentare legate de titlurile executorii cu persoanele fizice şi juridice se ţine în registrul f.nr.292.
141. În subcontul 172 «Decontări privind tipurile speciale de plăţi» se ţine evidenţa decontărilor: cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare; pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale; pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat; cu angajaţii pentru alimentarea la locul de muncă; cu angajaţii pentru uniforme; pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
120. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare.
Plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se face în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f. I-SF, care a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 şi se elibereaza de către Direcţia Statistică respectivă, de regulă, în băncile de economii, iar în anumite cazuri - nemijlocit în instituţiile preşcolare, prin intermediul persoanelor învestite cu dreptul de încasare a banilor. Aceste persoane sînt numite prin ordin pe instituţie şi cu ele se încheie un contract privind răspunderea materială individuală deplină. Dacă plata se efectuează prin intermediul băncilor de economii, ordinele de plată a numerarului eliberate sînt transmise conducătorilor instituţiilor de copii, care sînt obligaţi să le înmîneze părinţilor nu mai tîrziu de ziua de lucru următoare.
Responsabilitatea pentru încasarea oportună a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare o poartă conducătorii acestor instituţii.
Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este determinat în modul stabilit.
Calculul plăţii se face în ultima zi a lunii pentru zilele de reală frecvenţă în baza tabelului de evidenţă a frecvenţei copiilor f.nr.305. Numărul zilelor de frecvenţă se determină ca diferenţa dintre numărul zilelor de frecvenţă pe lună în conformitate cu graficul calendaristic de lucru al instituţiei de copii şi numărul zilelor în care copilul a lipsit, notate în tabel.
Dacă copilul nu a frecventat instituţia preşcolară, plata încasată pentru zilele de nefrecventare se ia în consideraţie la plăţile următoare.
Dacă plata se efectuează nemijlocit în instituţia preşcolară, părinţilor li se eliberează borderoul chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele primite de către împuterniciţi trebuie să fie predate în termen de trei zile în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, este interzisă. Persoanele învestite cu dreptul de încasare a banilor sînt obligate, în fiecare decadă, să transmită în contabilitate documentele privind sumele predate de către ei, anexînd concomitent avizele respective. Chitanţele neachitate de părinţi în ultima zi de lucru a lunii trebuie să fie restituite în contabilitatea centralizată.
Sumele calculate pentru zilele de frecventare efectivă de către copil a instituţiei preşcolare se înscriu în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400.
Cu sumele încasate la contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se creditează subcontul 172 şi se debitează subcontul 111. Concomitent, se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 400 şi creditul subcontului 407.
Restituirea sumelor părinţilor (în cazul plecării copiilor) se face în baza cererii acestora, la dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare. Cererile, cu dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare, se predau la contabilitate împreună cu tabelul respectiv de evidenţă a frecvenţei copiilor. Restituirea se face prin casă sau prin mandat poştal. Sumele restituite se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 111 sau 121.
Evidenţa analitică a decontărilor pentru întreţinerea copiilor se ţine în borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.327. Borderoul se poate întocmi pe un an sau pe jumătate de an, plasînd indicii din rubricile 3-10 pentru fiecare lună pe foi intercalate.
În contabilităţile centralizate pe baza borderourilor f.nr.327 se întocmeşte tabelul centralizator al borderourilor privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406 (nota de contabilitate nr.15).
142. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea elevilor în şcolile-internat.
Plata pentru întreţinerea elevilor se face lunar, nu mai tîrziu de data de 10 a lunii curente. Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea elevilor este determinat în modul stabilit. Actele pentru determinarea volumului plăţii pentru întreţinerea elevilor sînt prezentate la depunerea cererii în instituţia-internat, iar ulterior - în termenele stabilite.
Dacă elevii au lipsit de la şcoala-internat (în legătură cu vacanţa sau pe motive de boală), plata pentru întreţinerea lor în şcoala-internat pentru această perioadă nu se încasează. Dacă în zilele de duminică sau de sărbătoare elevii s-au aflat la părinţi sau la persoanele care-i înlocuiesc, plata pentru întreţinerea lor în aceste zile nu se ia în considerare la plăţile următoare.
La exmatricularea elevilor din şcoala-internat (pe motive de boală, în legătură cu schimbarea locului de trai şi din alte cauze), suma plătită pentru întreţinerea lui pentru numărul respectiv de zile ale lunii date este reversibilă. Restituirea sumelor plătite suplimentar pentru întreţinerea elevilor în instituţiile-internat se efectuează, în baza unei cereri de restituire a sumelor, de către primăria satului (comunei), oraşului pînă la expirarea termenului de un an din ziua intrării lor în buget. La transferarea elevului dintr-o şcoală-internat în alta suma plătită se ia în considerare, dacă este prezentat bonul de plată.
Cu sumele plăţii calculate pentru zilele de şedere efectivă a elevului în şcoala-internat se debitează subcontul 172 şi se creditează subcontul 400.
Plata pentru întreţinerea elevilor se face de către părinţi în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF, de regulă, prin intermediul băncii pentru trecerea ulterioară în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Plata poate fi efectuată şi în casa şcolii-internat în baza chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale f.I-SF. Sumele încasate, nu mai rar de o dată în trei zile, trebuie depuse la contul curent pentru înregistrarea lor în venitul bugetului satului (comunei), oraşului, din care este finanţată şcoala-internat.
Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile corespunzătoare 111 sau 121, concomitent, în debitul subcontului 400 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
143. Decontări cu părinţii pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli.
Plata pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli pentru luna curentă se face de către pătinţi lunar, nu mai tîrziu de a cincea zi a aceleiaşi luni.
Calculul plăţii pentru alimentarea copiilor se efectuează în baza listelor întocmite pe grupe şi semnate de educator şi directorul şcolii.
Plata pentru alimentarea copiilor se face de către părinţi în baza ordinului de încasare a numerarului, de regulă, prin intermediul băncii de economii, în vederea trecerii ulterioare în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului.
În cazuri excepţionale, plata poate fi efectuată în casa şcolii sau titularului împuternicit prin ordinul directorului. Sumele încasate de la părinţi pentru alimentare trebuie predate, în decurs de trei zile, în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului. Cheltuirea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, nu se admite.
Dacă în internatele de pe lîngă şcoli există blocuri de alimentare, plata poate fi primită în produse alimentare.
Recepţionarea produselor alimentare de la părinţi se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434, care se eliberează în trei exemplare: primul se transmite în contabilitate, al doilea - responsabilului pentru valorile materiale, al treilea - persoanei care a predat produsele. În factură (cerere) se indică: persoana de la care au fost recepţionate produsele, denumirea produselor alimentare, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data intrării la depozit precum şi recipisa persoanei privind primirea produselor.
Sumele plăţii calculate pentru alimentarea elevilor se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400. Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile 111, 121 sau 061 (dacă în locul plăţii au fost primite produse alimentare), concomitent, se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 173 şi creditul subcontului 407.
Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327.
144. Decontări cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale se ţine în modul expus în punctul 120 al prezentei instrucţiuni. Încasarea plăţii de la părinţi în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului este reflectată în debitul subcontului 107 şi creditul subcontului 172.
145. Decontări cu angajaţii pentru alimentarea la locul de muncă.
Decontările cu angajaţii pentru alimentare au loc în instituţiile (spitale, instituţiile preşcolare, azilurile de invalizi şi bătrîni şi alte instituţii), în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este permisă alimentarea angajaţilor contra plată, dacă nu există întreprinderi ale alimentaţiei publice în locurile amplasării acestor instituţii.
La decontările cu lucrătorii pentru alimentare în debitul subcontului 172 se înregistrează costul produselor alimentare consumate, iar în credit - sumele încasate de la lucrători pentru alimentare.
Evidenţa decontărilor pentru alimentare se ţine pe instituţii în balanţa de verificare f.nr.285, în care se indică numele şi prenumele angajaţilor.
146. Decontări cu angajaţii pentru uniforme.
Modul de ţinere a evidenţei decontărilor pentru uniformă se stabileşte de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
147. În subcontul 173 «Decontări privind plăţile la buget» se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul privind:
- impozitul pe venit reţinut din salariu;
- lipsurile de valori materiale şi mijloace băneşti depistate, puse în seama persoanelor vinovate şi care trebuie să fie transferate în venitul bugetului;
- sumele rezultate din comercializarea valorilor materiale şi care, în conformitate cu ordinea în vigoare, trebuie transferate în venitul bugetului;
- plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare, a elevilor în şcolile-internat, în internatele de pe lîngă şcoli;
- plata pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale şi de arte;
- alte intrări.
Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului - în debitul acestui subcont.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de decontări aparte în registrul f.nr.292.
148. În subcontul 174 «Decontări privind sumele în depozit» se ţine evidenţa sumelor intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei sau primăriei satului (comunei), oraşului şi care trebuie restituite la respectarea anumitor condiţii.
Sumele în depozit se păstrează la conturile curente şi la respectarea anumitor condiţii se eliberează sau se transferă prin ordinul de plată pe numele persoanelor sau instituţiilor cărora le aparţin aceste mijloace băneşti.
În creditul subcontului 174 se înscriu sumele intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei, debitîndu-se concomitent subcontul 107 sau 120, iar în debitul subcontului 174 se înregistrează sumele eliberate sau transferate din contul curent conform destinaţiei.
Evidenţa analitică a sumelor în depozit se ţine pe fiecare destinatar în registrul f.nr.292.
149. În subcontul 175 «Decontări privind manco transmise în organele de anchetă» se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor supuse cercetării în organele de anchetă.
Lipsurile şi delapidările depistate, puse pe seama persoanelor culpabile, ale căror materiale sînt transmise în organele de anchetă se atribuie la debitul subcontului 170 şi creditul subcontului 175.
În debitul subcontului 175 se înregistrează suma după parvenirea hotărîrii judecăţii, creditîndu-se subcontul 173.
Pentru sumele manco disculpate, conform hotărîrii judecătoreşti, se debitează subcontul 175 şi se creditează subcontul 170.
150. În subcontul 176 «Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli prin mandat» se ţine evidenţa decontărilor privind mijloacele încasate de la agenţii economici cu diverse forme organizatorico-juridice pentru cheltuieli dispuse la indicaţia lor.
Sumele primite pentru cheltuieli mandatate se înscriu în creditul subcontului 176 şi debitul subcontului 107. Sumele cheltuite se înregistrează în debitul subcontului 176 şi creditul subcontului 107.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292.
151. În subcontul 177 «Decontări cu deponenţii» se ţine evidenţa sumelor de salarii, care nu au fost ridicate în termenul stabilit.
Sumele salariilor, care nu au fost ridicate la timp, se înregistrează în creditul subcontului 177 şi debitul subcontului 180. Cu sumele datoriilor de deponent achitate se debitează subcontul 177 şi se creditează subcontul 120, 160 sau 107. Pentru sumele cheltuielilor de casă se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
În debitul subcontului 177 se înregistrează, de asemenea, sumele datoriilor de deponent cu termenul de prescripţie expirat, aceste sume rămînînd la dispoziţia instituţiei şi urmînd a fi trecute la majorarea finanţării, creditîndu-se, concomitent, subcontul 230.
Evidenţa sumelor depuse pentru salarii se ţine în registrul evidenţei analitice a salariilor depuse f.nr.441. Înscrierile în registru se fac pe fiecare deponent. În rubricile respective «Credit» trebuie indicată luna şi anul, în care s-a constituit datoria de deponent, numerele borderourilor de plată (de decontări şi plată), iar în rubricile «Debit», în dreptul numelui deponentului, se înscrie numărul bonului de plată şi suma plătită.
La sfîrşitul lunii în registrul f.nr.441 se fac totalurile pe rubricile «Credit» şi «Debit» şi se calculează soldul creditor la începutul lunii următoare.
152. În subcontul 178 «Decontări cu diverşi debitori şi creditori» se ţine evidenţa decontărilor cu deverşi debitori şi creditori.
Evidenţa analitică a decontărilor cu diverşi debitori şi creditori se ţine prin metoda de poziţie în borderoul cumulativ f.nr.408 (nota de contabilitate nr.6).
Înregistrările în borderou se efectuează pe fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna precedentă, în rubricile 2-6 pe fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, în rubricile 2-4, 7-11 se fac înregistrări în fiecare poziţie (rînd). Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 în rubrica 15 în acelaşi rînd în care este notată datoria şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 16-23, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi datele din rubricile 15-26 se înscriu în «Cartea mare». În cazurile în care furnizorii în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului, înregistrările în «Cartea mare» se fac fără a se ţine cont de aceste sume.
În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează soldurile pentru sfîrşitul lunii.
Evidenţa decontărilor cu diverşi debitori şi creditori se poate ţine în registrul f.nr.292 pentru fiecare debitor sau creditor separat.
153. În subcontul 179 «Decontări conform plăţilor planificate» se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan, care au loc nu pentru fiecare tranzacţie aparte (încărcarea pentru expediere, livrarea mărfii sau prestarea serviciilor), ci prin transferarea periodică a mijloacelor în termenele şi volumul specificate din timp de către părţi.
Suma fiecărei plăţi de plan şi termenele de transferare se stabilesc de către părţi pentru luna viitoare (trimestrul viitor), ţinîndu-se cont de periodicitatea plăţilor şi volumul livrării (achiziţiei) ori al prestării serviciilor în bază de contract sau acord, sau livrarea reală din perioada precedentă.
În ordinele de plată pentru plăţile de plan cumpărătorul trebuie să indice în rubrica «Destinaţia plăţii» Plata de plan în baza contractului, acordului din _____________199____», precum şi termenul plăţii şi destinaţia sumelor transferate.
Furnizorul şi cumpărătorul precizează lunar situaţia decontărilor lor în baza valorilor materiale primite efectiv sau a serviciilor prestate şi execută recalcularea şi plata respectivă în modul stabilit în contract sau în acord.
Evidenţa analitică a decontărilor în subcontul 179, cu excepţia decontărilor pentru produsele alimentare, se ţine în borderoul cumulativ f.nr.408 (nota de contabilitate nr.7), în care pentru fiecare furnizor se rezervează numărul necesar de rînduri pentru reflectarea operaţiilor pe parcursul lunii.
Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează pe fiecare document (ordin de plată, factură) pe măsura efectuării operaţiilor în modul următor. La începutul lunii din borderoul cumulativ pentru luna precedentă se înregistrează, în rubricile 4-6, soldurile sumelor la începutul lunii pentru fiecare furnizor. Sumele avansului de plan transferate furnizorului se înscriu în debitul subcontului 179 în rubricile 7-12. Sumele valorilor materiale primite de la furnizori se înregistrează în creditul subcontului 179 în rubricile 13-15 şi în debitul subconturilor corespunzătoare în rubricile 16-23, înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26.
La sfîrşitul lunii în rubricile 9-12, 15-26 se calculează totalurile pe lună şi soldul la sfîrşitul lunii din rubricile 27-28 pentru fiecare furnizor, precum şi în general pentru toţi furnizorii. Totalurile din rubricile 15-26 se înregistrează în «Cartea mare».
În cazurile în care furnizorul a restituit plata de plan în contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului, înregistrările în «Cartea mare» se execută fără a include aceste sume.
Evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan poate fi ţinută în registrul f.nr.292.
Contul 18 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii»
154. În acest cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, premierile, indemnizaţiile pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, precum şi privind reţinerile pentru mărfurile vîndute în rate, privind virările fără numerar la conturile de depuneri şi conform contractelor de asigurare benevolă şi alte decontări.Contul 18 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii» se subdivizează în subconturile:
180 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii»;
182 «Decontări privind mărfurile vîndute în rate»;
183 «Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă»;
184 «Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă»;
185 «Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului»;
186 «Decontări privind împrumuturile bancare»;
187 «Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri»;
188 «Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat».
155. În subcontul 180 «Decontări cu personalul privind retribuirea muncii» se ţine evidenţa decontărilor cu lucrătorii instituţiilor, incluşi sau neincluşi în personalul scriptic, privind toate tipurile de salarii, premii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, pentru graviditate şi naştere.
Calculul salariilor şi al indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii.
Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele de angajare, concediere şi transfer al colaboratorilor pe instituţie, în conformitate cu statele de personal şi tarifele de personal şi tarifele de funcţie aprobate, tabelele de evidenţă a utilizării timpului de muncă şi alte documente.
Tabelele se ţin lunar, în modul stabilit, de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. Tabelele se ţin pe fiecare instituţie. La sfîrşitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum şi orele suplimentare de lucru.
Tabelul completat şi alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare se predau, în termenele stabilite, în contabilitate pentru calcularea salariului.
Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabileşte în volum de 50% din salariu. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se prezintă nota informativă pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389.
Calcularea salariului lunar şi plata pentru a doua jumătate a lunii se efectuează, de regulă, în baza listelor de calcul şi plata f.nr.49. În lista de calcul şi plată se înscriu numerele de pontaj, numele şi prenumele angajaţilor, sumele salariilor şi indemnizaţiilor calculate, avansului plătit, impozitului pe venit reţinut şi alte sume.
Decontările cu personalul care pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau la concediere nu coincid cu efectuarea calculărilor generale, plăţile în perioada dintre calculări se fac în baza listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Sumele calculate şi plătite sînt incluse în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica «Suma pentru plată» în dreptul numelui respectiv se pune o liniuţă, iar suma plătită se înscrie în rubrica «Plăţile din perioada dintre calculări».
În contabilităţile centralizate listele de calcul şi plată şi de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituţie deservită şi sînt semnate de către conducătorul instituţiei deservite respective, de conducătorul serviciului de evidenţă şi de persoana care a întocmit aceste liste. Permisiunea pentru plata salariilor este semnată de primarul satului (comunei), oraşului şi de contabilul-şef.
La expirarea termenului de plată, în lista de plată şi cea de calcul şi plată, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariu, casierul trebuie să aplice ştampila sau să noteze în scris «Depozitat» şi să întocmească borderoul sumelor depozitate.
La sfîrşitul listei casierul trebuie să facă o menţiune despre suma salariului real plătit şi suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul din lista de plată şi cea de calcul şi plată şi să certifice prin semnătură menţiunea. Dacă banii au fost eliberaţi nu de casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o menţiune suplimentară «Banii pe listă au fost eliberaţi de - funcţia, semnătura, numele, prenumele». După o verificare minuţioasă a menţiunilor, efectuate de casier în listele de plată şi de calcul şi plată, şi calcularea sumelor eliberate şi depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmeşte un bon de plată, care este perfectat în modul stabilit şi se înregistrează în registrul documentelor de casă de venituri şi de cheltuieli. Pe listele de plată şi cele de calcul şi plată se indică data şi numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuţi la cheltuieli.
În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului, sumele depuse se predau în contul curent şi pentru ele se întocmeşte un bon de plată.
Pentru a avea informaţii despre salariul angajatului pentru perioadele precedente, se ţine fişa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informaţiile generale despre angajat, lunar se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri.
Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic şi celui nescriptic şi sumele indemnizaţiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 200, 198.
Sumele achitate ale salariilor şi indemnizaţiilor, reţinerile efectuate în modul stabilit, se înregistrează în debitul subcontului 180 şi creditul subconturilor 120, 160, 173 şi al subconturilor corespunzătoare ale contului 18.
În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte nota de contabilitate nr.5. În instituţiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul şi plată şi în contabilităţile centralizate în baza acestor liste se întocmeşte un centralizator f.nr.405 (nota de contabilitate nr.5). La nota de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele, care au servit drept bază pentru calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.). În nota de contabilitate nr.5 se reflectă înregistrările contabile privind calcularea salariului şi a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă.
Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte şi se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul şi plata în care a fost inclus pentru calcul.
Înscrierile contabile privind reţinerile din salariu se reflectă în evidenţă în luna, în care se va efectua plata salariului şi se înregisrează în nota de contabilitate nr.5 a.
La conţinutul operaţiunii (rubrica 1) se arată conţinutul operaţiunii contabile pentru care se indică formula contabilă, se face trimitere la numărul borderoului cumulativ, în care au fost efectuate calcule ale reţinerilor, se indică luna pentru care s-au calculat reţinerile din salariu.
156. În subcontul 182 «Decontări privind mărfurile vîndute în rate» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu în baza mandatelor-angajament ale angajaţilor pentru mărfurile vîndute în rate de către organizaţiile de comerţ.
Sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor privind mărfurile vîndute în rate se înregistrează în creditul subcontului 182 şi debitul subcontului 180. Sumele virate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului organizaţiilor de comerţ se înscriu în debitul subcontului 182 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru mărfurile vîndute în rate se ţine pe fiecare organizaţie de comerţ aparte în registrul f.nr.292. Evidenţa sumelor reţinute pentru fiecare angajat se ţine în mandatele-angajament, iar în cazul în care un număr considerabil de angajaţi din aceeaşi organizaţie au procurat mărfuri în rate - în borderoul reţinerilor din salariile angajaţilor pentru mărfurile procurate în rate (f.nr.407). La sfîrşitul lunii înregistrările din registrul f.nr.292 sînt confruntate cu mandatele-angajament.
157. În subcontul 183 «Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile angajaţilor, în baza cererii în scris a fiecărui angajat aparte, care a dorit să transfere salariul prin decontări fără numerar în contul personal la bancă.
Cu sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru transfer în conturile de depuneri şe creditează subcontul 183 şi se debitează subcontul 180. În debitul subcontului 183 se înscriu sumele transferate în bancă în conturile de depuneri ale angajaţilor, creditîndu-se concomitent subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare bancă aparte în registrul f.nr.292. Cînd numărul deponenţilor este considerabil, evidenţa se ţine pe fiecare persoană în bancă în balanţa de verificare f.nr.285.
158. În subcontul 184 «Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu din însărcinarea angajaţilor pentru achitarea ratelor de asigurare, în baza contractelor de asigurare benevolă, prin decontări fără numerar cu companiile de asigurare.
Reţinerea ratelor de asigurare din salariul angajaţilor şi virarea lor în conturile companiilor de asigurare se realizează în baza listelor şi dispoziţiilor transmise în contabilitatea centralizată de către agentul de asigurări în ordinea stabilită.
În creditul subcontului 184 se înregistrează sumele reţinute din salariu, debitîndu-se subcontul 180. Sumele transferate în contul companiei de asigurare din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se înscriu în debitul subcontului 184 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 184 se ţine pe fiecare companie de asigurare în registrul f.nr.292.
159. În subcontul 185 «Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului» se ţine evidenţa cotizaţiilor de membru al sindicatului, reţinute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul.
Reţinerea cotizaţiilor de membru al sindicatului se efectuează în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a reţine de la ei cotizaţiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar.
Sumele reţinute din salariu pentru plata cotizaţiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din contul curent al bugetului sătesc (comunal), orăşenesc se înscriu în debitul subcontului 185 şi creditul subcontului 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 185 se ţine pe fiecare sindicat în registrul f.nr.292.
160. În subcontul 186 «Decontări privind împrumuturile bancare» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile angajaţilor pentru rambursarea împrumutului primit de la instituţia bancară, în conformitate cu ordinea în vigoare.
În creditul subcontului 186 se înscriu sumele reţinute din salariile angajaţilor pentru rambursarea împrumutului, debitîndu-se subcontul 180. Cu sumele virate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului se debitează subcontul 186 şi se creditează subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor cu angajaţii privind sumele reţinute din salariu se ţine în registrul f.nr.292, în care se deschide un cont aparte pentru fiecare instituţie bancară care a acordat un împrumut. Evidenţa sumelor reţinute pe fiecare debitor se ţine în ordinea expusă în punctul 140 al prezentei Instrucţiuni.
161. În subcontul 187 «Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri» se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu în baza titlurilor executorii şi a altor documente.
Sumele reţinute din salarii, în baza titlurilor executorii şi a altor documente, se înregistrează în creditul subcontului 187 şi debitul subcontului 180. În debitul subcontului 187 se înscriu sumele transferate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului creditîndu-se subcontul 107.
Concomitent, pentru sumele cheltuielilor de casă din contul mijloacelor bugetare se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică a decontărilor privind titlurile executorii şi alte documente se ţine pe fiecare destinatar, indicîndu-se persoane sau instituţia, numărul, data şi termenul de valabilitate a titlului executoriu sau a altui document, sumele (procentul) reţinerilor în registrul f.nr.292. Înregistrarea titlurilor executorii se efectuează în registrul f.nr.437 «Registrul pentru recepţionarea titlurilor executorii privind plata pensiei alimentare».
162. În subcontul 188 “ Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
Sumele contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii reţinute din salariile angajaţilor şi care trebuie transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat se înregistrează în creditul subcontului 188 şi debitul subcontului 180
Transferarea contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare.
Cheltuielile de casă ale contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor sînt reflectate la articolul 111.00 “Retribuirea muncii”.
Evidenţa analitică pentru subcontul 188 se ţine pe fişe f.nr.292-a sau în registrul nr.292.
Contul 19 «Decontări privind asigurarea cu pensii
şi protecţia socială a populaţiei»
163. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a plăţii prestaţiilor de asigurări sociale. şi protecţia socială a populaţiei»
164. În subcontul 197 «Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă» se efectuează calculele indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă sau curatelă. În creditul subcontului 197 se ţine evidenţa indemnizaţiilor calculate pentru copiii aflaţi sub tutelă, iar în debit - indemnizaţiilor achitate.
La calcularea indemnizaţiilor pentru copiii aflaţi sub tutelă se efectuează înscrierile contabile în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 197.
La achitarea indemnizaţiilor se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 197 şi creditul subcontului 120. Totodată, pentru cheltuielile de casă se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 197 se ţine în registrul f.nr.292.
165. În subcontul 198 “Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat.
În instituţii calculul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în creditul subcontului 198 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21 şi se atribuie la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii". Calculul plăţii prestaţiilor de asigurări sociale plătite din contul contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii se reflectă în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 180.
Transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii ale instituţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite conform actelor legislative şi normative în vigoare. Cheltuielile de casă pentru transferarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat ale instituţiilor sînt reflectate la articolul 112.00 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii".
Contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat, minus cheltuielile efectuate din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 107.Totodată se efectuează înscrierile secundare în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
Evidenţa analitică pentru subcontul 198 se ţine în registrul nr.292.
166. În subcontul 199 «Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale» se ţine evidenţa decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale.
Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile publice se efectuează în luna calculării salariului, în mărime stabilită anual prin lege şi este reflectată în creditul subcontului 199 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20,21 art.116 «Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron».
Transferarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către instituţiile publice la Compania Naţională de Asigurări Medicale se reflectă în debitul subcontului 199 şi creditul subconturilor 107,108,110,111,112,113; concomitent se efectuează înscrierea secundară Debit 207 Credit 230.
Evidenţa analitică a calculării şi transferării primelor de asigurare obligatorie se ţine în fişele nr.292-a şi registrul nr.292.
Cheltuieli
167. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor efective realizate de instituţii în legătură cu activităţile incluse în devizul de cheltuieli.Cheltuieli efective se consideră cheltuielile reale ale instituţiei, perfectate prin documente corespunzătoare, inclusiv cheltuielile de la conturile neachitate ale creditorilor şi privind salariile calculate.
Evidenţa cheltuielilor bugetului se ţine conform subdiviziunilor clasificaţiei bugetare.
Evidenţa cheltuielilor efective se ţine în subconturile:
200 «Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi»;
201 «Cheltuieli efective îngheţate»;
203 «Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale»;
211 «Cheltuieli privind mijloace speciale»;
212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”;
213 «Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare»;
214 «Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale»;
215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe”;
218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică”;
219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”.
168. În subcontul 200 «Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi.
Consumul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate.
La sfîrşitul anului subcontul 200 se închide prin trecerea cheltuielilor efective pe parcursul anului în debitul subcontului 230, cu excepţia soldului din pasivul bilanţului la capitolul „Decontări” cu excluderea subcontului 175.
Dacă suma cheltuielilor reale din buget depăşeşte soldul de finanţare din subcontul 230, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi.
În cazurile în care în devizul de cheltuieli al instituţiilor au fost prevăzute finanţări nu numai din buget, dar şi din alte surse, cheltuielile se trec, în primul rînd, în contul finanţării din alte mijloace, iar suma rămasă - în contul finanţării din buget.
Evidenţa analitică a cheltuielilor efective se ţine în registrul alocaţiilor şi cheltuielilor efective f.nr.309-p, întocmit în conformitate cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
În registrul f.nr.309-p se ţine, de asemenea, evidenţa extrasistematică a alocaţiilor anuale cu distribuirea pe trimestre, în conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate, şi cu modificările operate în devizele de cheltuieli pe parcursul anului în ordinea stabilită.
La sfîrşitul lunii, în registru se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului.
169. În subcontul 201 «Cheltuieli efective îngheţate» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru serviciile prestate de complexul termoenergetic şi care au fost îngheţate, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1110 din 1 decembrie 1997.
Datoriile creditoare către întreprinderile complexului termoenergetic, la situaţia din 1 ianuarie 1998, au fost anulate din creditul subcontului 200 şi se ţin la evidenţă în debitul subcontului 201.
Din 1999 pînă în 2001, la închiderea anuală a conturilor, la 31 decembrie urmează a se efectua înscrierea contabilă pentru anularea sumei datoriei creditoare îngheţate, care a fost achitată, în debitul subcontului 230 şi creditul subcontului 201.
Evidenţa analitică a cheltuielilor efective îngheţate se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor şi cheltuielilor efective f.nr.309-p.
170. În subcontul 203 «Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale» se ţine evidenţa cheltuielilor efective pentru construirea şi reconstruirea clădirilor şi construcţiilor speciale din contul mijloacelor bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare.
Dacă construcţia are loc în regie de antrepriză, sumele cu care au fost achitate notele de plată pentru lucrările executate la decontările cu furnizorii se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150.
Dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) contractate pentru efectuarea lucrărilor de investiţii în construcţii se includ în costul obiectelor de construcţii prin înregistrarea în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 178.
Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231.
Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de recepţie se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subcontului 250.
Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi în reconstrucţiile, nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, trec în subcontul 203 în balanţa anului următor.
Evidenţa analitică a cheltuielilor pentru construcţiile realizate în regie de antrepriză se ţine în registrul f.nr.309-p numai pe obiecte (fără distribuirea pe elemente).
Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţine separat.
171. În subcontul 211 «Cheltuieli privind mijloacele speciale» se ţine evidenţa cheltuielilor prevăzute în devizul de venituri şi cheltuieli a mijloacelor speciale. În acest subcont, de asemenea, poate fi ţinută evidenţa cheltuielilor gospodăriilor auxiliare. În acest caz contul 08 «Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli» nu se foloseşte.
La debitul subcontului 211 se înregistrează costul materialelor consumate pentru necesităţile instituţiei şi cheltuielile efectuate pe parcursul anului creditînd subconturile corespunzătoare «Stoc de materiale», «Mijloace băneşti», «Decontări».
La sfîrşitul anului, suma cheltuielilor efectuate pe parcursul anului se trece în creditul subcontului 211 şi debitul subconturilor 400, 407.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în Registrul de evidenţă a mijloacelor speciale (f.309-p), separat pe tipuri de mijloace speciale.
172. În subcontul 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” se ţine evidenţa:
cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, efectuate din contul mijloacelor speciale;
cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, efectuate din contul mijloacelor alocate pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;
cheltuielilor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactice-experimentale care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor (achiziţionarea utilajului şi inventarului, investiţii capitale pentru construcţie).
Cheltuielile atelierelor de producţie, gospodăriilor agricole auxiliare, care intră în preţul de cost al producţiei, precum şi cheltuielile legate de executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice, sînt ţinute la evidenţă în subconturile corespunzătoare ale contului 08.
La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare, precum şi alte cheltuieli care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor, se trec din creditul subcontului 212 în debitul subconturilor 400, 246. Cheltuielile legate de obiectele de construcţie şi reconstrucţie neterminate şi terminate, dar care nu au fost date în exploatare, rămîn la balanţă în subcontul 212.
Evidenţa analitică pentru subcontul 212 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
173. În subcontul 213 “Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul ajutoarelor umanitare.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul ajutoarelor umanitare se înscriu în debitul subcontului 213 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 213 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 408.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
174. În subcontul 214 «Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale» se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor fondurilor speciale. Sumele cheltuielilor efectuate se înscriu în debitul subcontului 214 şi creditul subconturilor corespunzătoare.
La sfîrşitul anului, subcontul 214 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 235 «Mijloace din fondurile speciale».
Evidenţa analitică se ţine separat pe fiecare fond extrabugetar.
175. În subcontul 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe de către instituţiile publice finanţate de la bugetul local.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe se înscriu în debitul subcontului 215 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 215 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 405, 409, 540, 550, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
176. În subcontul 218 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică” se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică.
Sumele cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor obţinute din asistenţă tehnică se înscriu în debitul subcontului 218 şi creditul subconturilor corespunzătoare „Stoc de materiale”, „Mijloace băneşti”, „Decontări”.
La sfîrşitul anului subcontul 218 se închide prin transferul cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 406, cu excepţia datoriilor creditoare formate la finele anului bugetar.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine în registrul f. nr. 309-p.
177. Subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale”. În acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstrucţia clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Cu suma cheltuielilor efectuate se debitează subcontul 219 şi se creditează subcontul 157.
Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 219. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 405.
Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire predare se înregistrează în debitul subconturilor 010,011 şi creditul subcontului 250.
Cheltuielile privind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, sunt trecute în anul următor.
Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 219 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente).
Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat.
Finanţări
178. Contul 23 este folosit de către primăriile satelor (comunelor), oraşelor. Acest cont se subdivizează în subconturile:230 «Finanţarea din buget a cheltuielilor instituţiei şi a altor activităţi»;
231 «Finanţarea din buget a investiţiilor capitale»;
232 «Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale»;
235 «Mijloace din fondurile speciale»;
238 «Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei».
179. În subcontul 230 «Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi» se ţine evidenţa finanţării instituţiilor, a căror evidenţă contabilă este efectuată de o contabilitate centralizată.
În creditul subcontului 230 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor de casă efectuate din contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului (în debitul subcontului 207);
- sumele surplusurilor de materiale depistate şi a materialelor primite cu titlu gratuit (în debitul contului 06);
- sumele anulate ale datoriilor creditoare şi depuse arierate, cu termenul expirat (în debitul contului 17).
În debitul subcontului 230 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor efective, anulate la sfîrşitul anului (în creditul subcontului 200);
- sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi ale datoriilor compromise, materialelor transmise cu titlu gratuit (în creditul subconturilor conturilor 06 şi 17).
După închiderea anuală a cheltuielilor efective la creditul subcontului 230 rămîn sumele stocurilor de materiale, datoriile debitoare formate la sfîrşitul anului şi operaţiunile efectuate pe parcursul anului raportate la majorarea sau micşorarea finanţării.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292 sau f.nr.308.
180. În subcontul 231 «Finanţarea din buget a investiţiilor capitale» se ţine evidenţa investiţiilor capitale.
În creditul subcontului 231 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor de casă pentru investiţiile capitale (în debitul subcontului 207);
- sumele surplusurilor de materiale de construcţii depistate şi a materialelor primite cu titlu gratuit (în debitul subconturilor contului 04).
În debitul subcontului 231 se înregistrează:
- sumele cheltuielilor bugetare efective utilizate în construcţiile noi, pe obiectele finalizate şi date în exploatare, anulate la sfîrşitul anului (în creditul subcontului 203);
- sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi ale datoriilor compromise (în creditul conturilor 04 şi 15).
181. În subcontul 235 “Mijloace din fondurile speciale” se ţine evidenţa mijloacelor din fondurile speciale acumulate pentru efectuarea cheltuielilor instituţiei şi alte activităţi.
În creditul subcontului 235 «Mijloace din fondurile speciale» se înregistrează încasarea veniturilor fondurilor speciale.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 235 sînt trecute cheltuielile efective din contul mijloacelor fondurilor speciale (subcontul 214).
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine separat, pe fiecare fond extrabugetar, în registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.309-p şi în registrul conturilor curente şi decontărilor f.nr.292.
182. În subcontul 232 „Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale” se ţine evidenţa efectuării cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale conform Devizului aprobat.
În creditul subcontului 232 „Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale” se înregistrează efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale şi se debitează subcontul 207.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 232 sînt trecute cheltuielile de casă din contul mijloacelor speciale efectuate pe parcursul anului la debitul subcontului 207. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registru forma nr.308.
183. În subcontul 238 «Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei» se ţine evidenţa mijloacelor primite în conformitate cu ordinea în vigoare din alte surse şi alocate pentru cheltuielile instituţiei, precum şi cheltuielile pentru alte activităţi. Subcontul 238 se creditează cu sumele mijloacelor intrate.
La sfîrşitul anului în debitul subcontului 238 sînt trecute cheltuielile efective (conturile 200, 213) în limitele sumelor din subcontul 238.
Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în registrul f.nr.292 sau f.nr.308.
Fonduri
184. În subcontul 246 “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei” se ţine evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială, repartizate pentru finanţarea cheltuielilor determinate de legislaţia în vigoare.Sumele intrate în fondul pentru dezvoltarea instituţiei se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare şi creditul subcontului 246.
Cheltuielile făcute pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului din contul fondului pentru dezvoltarea instituţiei se ţin la evidenţă în subcontul 212. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare se înregistrează în debitul subcontului 246.
Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor.
Evidenţa analitică pentru subcontul 246 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283.
185. În subcontul 250 se ţine evidenţa investiţiilor în fondul mijloacelor fixe (ţinînd cont de uzură), care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei. La darea în exploatare a noilor obiecte de construcţie, efectuarea lucrărilor de organizare a teritoriului şi de amenajament silvic se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
Achiziţionarea mijloacelor fixe se înregistrează în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor 200, 213 (vezi punctul 70 al prezentei Instrucţiuni).
La intrarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se fac înregistrări în creditul subconturilor 250 şi 020 (pentru suma uzurii) şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01.
La retragerea, lichidarea şi transmiterea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se debitează subcontul 250 şi 020 (pentru suma uzurii) şi se creditează subconturile corespunzătoare ale contului 01.
În subcontul 250 este reflectat şi costul documentaţiei privind proiectele-tip. La recepţionarea documentaţiei privind proiectele-tip, concomitent cu trecerea la cheltuieli, se fac înregistrări în debitul subcontului 019 şi creditul subcontului 250. La scoaterea din cont a acestei documentaţii se debitează subcontul 250 şi se creditează subcontul 019.
Evidenţa analitică pentru subcontul 250 se ţine în registrul f.nr.308.
186. În subcontul 260 «Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată» se ţine evidenţa costului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei.
Costul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjerii, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei achiziţionate se înregistrează în creditul subcontului 260 şi debitul subconturilor 200, 213. Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjerii, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei scoase din folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 260 şi creditul subconturilor 071 şi 073.
Soldul subcontului 260 trebuie să coincidă cu suma soldurilor subconturilor 070, 071, 072, 073.
Evidenţa pentru subcontul 260 se ţine în registrul f.nr.308.
187. Subcontul 265 «Fondul investiţional» este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi micşorarea fondurilor investiţionale create în conformitate cu actele normative în vigoare şi este un subcont de pasiv. În creditul acestui subcont se reflectă crearea fondurilor de investiţii iar în debit-utilizarea (restituirea) răscumpărarea, stingerea şi vînzarea lor.
Soldul acestui subcont este creditor şi reprezintă valoarea fondurilor de investiţii la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică pentru subcontul 265 se ţine pe fiecare fond investiţional, surse de constituire şi destinaţii -în registrul f. nr. 292.
Conturi extrabilanţiere
188. În afara bilanţului se deschid conturi la care se reflectă soldurile datoriilor pentru împrumuturile bugetare, împrumuturilor bancare, mijloacelor fixe arendate, valorilor în mărfuri şi materiale primite în custodie, datoriilor anulate ale debitorilor insolvabili, împrumuturilor acordate angajaţilor, datoriei bugetului de nivel superior privind transferurile pentru susţinerea financiară a teritoriului bugetului local, datoriei privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel, precum şi datoria bugetului local privind alte împrumuturi primite de la agenţi economici. Evidenţa în conturile extrabilanţiere se ţine conform sistemului simplu şi respectiv nu se întocmesc note contabile.Toate valorile în mărfuri şi materiale, precum şi mijloacele fixe arendate, ţinute la evidenţă în conturile extrabilanţiere, sînt inventariate în ordinea şi termenele stabilite pentru valorile ţinute la evidenţă în bilanţ.
Pentru evidenţa contabilă se folosesc următoarele conturi extrabilanţiere:
01 «Mijloace fixe arendate». În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe primite în arendă de la alte instituţii în baza unui contract, conform valorii prevăzute în contractul de arendă.
Evidenţa analitică a mijloacelor fixe arendate se ţine pe proprietari, pe fiecare obiect al mijloacelor fixe (cu numerele de inventar ale proprietarului) în registrul f.nr.296.
02 «Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie». Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale primite de către instituţie în custodie.
Evidenţa analitică a valorilor în mărfuri şi materiale primite în custodie se ţine pe instituţiile-proprietar, tipuri, calitate şi locurile de depozitare conform preţurilor contractuale sau de achiziţionate.
În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa materiei prime şi materialelor recepţionate pentru a fi prelucrate, conform preţurilor prevăzute în contracte.
Evidenţa analitică se ţine pe beneficiari, tipuri, calitatea materialelor şi locul lor de aflare.
Evidenţa pentru contul 02 se ţine pe fişe f.nr.296.
03 «Sume calculate». În acest cont se ţine evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii. Pe măsura încasării sumelor calculate se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere.
Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor.
04 «Formulare cu regim special». În acest cont se ţine evidenţa formularelor cu regim special care se află la păstrare şi care sînt eliberate - chitanţiere, atestate, diplome, formulare de adeverinţe etc. - în conformitate cu nomenclatoarele aprobate de către ministere şi departamente.
Evidenţa analitică a formularelor cu regim special se ţine pe fiecare tip de imprimate şi locurile de depozitare în registrul de evidenţă al formularelor cu regim special, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998.
05 «Datorii anulate ale debitorilor insolvabili». În acest cont se ţine evidenţa datoriilor debitorilor insolvabili pe parcursul a cinci ani din momentul anulării, pentru a urmări posibilitatea perceperii forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a debitorilor. Sumele încasate pentru rambursarea acestor datorii sînt anulate şi predate în venitul bugetului respectiv.
Evidenţa analitică se ţine în registrul f.nr.292, indicîndu-se numele, prenumele debitorului.
08 «Premii şi cupe sportive transmisibile». În acest cont se ţine evidenţa premiilor, cupelor transmisibile, instituite de diverse organizaţii şi primite de la ele pentru premierea echipelor învingătoare. Premiile, cupele se ţin la evidenţă pe parcursul întregii perioade de aflare în instituţia dată.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect şi valoarea lui în registrul f.nr.296.
09 „Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative”. În acest cont se ţine evidenţa datoriilor instituţiilor publice îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative. Datoriile îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative se înregistrează în contul 09 cu semnul „plus”, iar datoriile dezgheţate conform actelor normative şi legislative - cu semnul „minus”.
Datoriile dezgheţate urmează a fi reflectate în formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază”.
Evidenţa analitică se ţine pe f.nr.292 indicîndu-se denumirea agentului economic, data îngheţării datoriei, actul normativ şi legislativ, conform cărui a fost îngheţată sau eşalonată datoria, data eşalonării, suma.
11 “Datorii privind împrumuturile primite de la băncile comerciale” se ţine evidenţa soldului datoriilor pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor faţă de băncile comerciale pentru împrumuturile primite anterior şi care se reportează în anul bugetar următor.
12 “Datorii privind împrumuturile bugetare” se ţine evidenţa soldului datoriilor, pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor pentru împrumuturile bugetare, a căror rambursare este transferată în următorul an bugetar.
15 „Datoria bugetului de nivel superior privind transferurile pentru susţinerea financiară a teritoriului bugetului local” se ţine evidenţa soldului datoriei bugetului de nivel superior privind transferurile pentru susţinerea financiară a teritoriilor bugetului local (plan minus executat).
16 „Datoria privind mijloacele primite şi transmise între bugetele de alt nivel” se ţine evidenţa soldului datoriei privind neonorarea obligaţiunilor privind mijloacele primite de la bugetul raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetul central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special (plan minus executat).
17 „Datoria bugetului local privind alte surse interne” se ţine evidenţa soldului datoriilor, pe care le au primăriile satelor (comunelor), oraşelor privind alte surse interne.
19 „Datorii privind împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale” se ţine evidenţa soldului datoriilor la împrumuturile externe obţinute de la organisme internaţionale.
20 „Datorii privind recreditarea altor nivele de buget” se ţine evidenţa soldului datoriilor mijloacelor obţinute din împrumuturi recreditate.
50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”. În acest cont se reflectă sumele transferate de către instituţiile publice sub formă de cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, cu indicarea listei persoanelor pentru care se efectuează transferul.
Drept bază pentru scoatere din evidenţa contabilă a cotei-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, servesc documentele care confirmă dreptul de proprietate asupra spaţiului locativ, prezentate de către persoanele pentru care s-a efectuat transferul.
Anexa nr.1
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
Modul de evidenţă a operaţiunilor de înregistrare la
intrări şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti,
primite în calitate de ajutoare umanitare în instituţiile
întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului
1. Ajutoarele umanitare în formă materială (produse alimentare, cărţi, medicamente şi utilajul medical, materiale protetico-ortopedice, haine şi îmbrăcăminte) sau bănească pot fi recepţionate de către instituţiile publice de la guvernele unor ţări, organizaţii internaţionale, religioase, etnice şi de caritate, fundaţii culturale şi persoane particulare şi au ca obiectiv ajutorarea persoanelor ce au suferit în urma calamităţilor naturale, categoriilor defavorizate ale populaţiei, reprezentanţilor organizaţiilor religioase, etnice şi culturale care constituie pături socialmente vulnerabile ale populaţiei.intrări şi utilizare a mijloacelor materiale şi băneşti,
primite în calitate de ajutoare umanitare în instituţiile
întreţinute din bugetul satului (comunei), oraşului
Ajutorul umanitar este repartizat de către o comisie specială, în fruntea căreia se află primarul satului (comunei), oraşului. Din componenţa comisiei, de asemenea, fac parte contabilii-şefi ai instituţiilor.
Comisia evaluează valorile materiale intrate, în conformitate cu preţurile cu amănuntul în vigoare, şi întocmeşte un proces-verbal în 4 exemplare: primul exemplar – pentru conducătorul instituţiei, al doilea – pentru contabilitatea primăriei, al treilea este transmis organizaţiei de la care a fost primit ajutorul umanitar, al patrulea este transmis organului financiar.
2. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova “Despre aprobarea Regulamentului, structurii şi statelor de personal ale Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova şi a Regulamentului cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova” nr. 663 din 3 iunie 2003, instituţiile publice sînt obligate să ţină evidenţa şi să prezinte rapoarte privind recepţionarea, distribuirea şi consumul ajutoarelor umanitare.
Pentru suma de valori materiale primite, în baza proceselor-verbale, se fac următoarele înregistrări contabile:
valorile materiale primite, care constituie mijloace fixe, se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi în creditul subcontului 250;
valorile materiale primite – obiecte de mică valoare şi scurtă durată – se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 07 şi în creditul subcontului 260;
cu sumele materialelor, produselor alimentare, medicamentelor şi materialelor pentru pansamente recepţionate se debitează subcontul corespunzător al contului 06 şi se creditează subcontul 408.
Cu valoarea materialelor, produselor alimentare, medicamentelor consumate se debitează subcontul 213 şi se creditează subconturile contului 06.
Dacă ajutorul umanitar este în formă de mijloace băneşti, se fac înregistrări contabile în debitul subconturilor 107 şi în creditul subcontului 408.
3. Dacă la primirea ajutorului umanitar se constată încălcări ale certificatului de calitate pentru produsele alimentare şi preparatele medicamentoase, precum şi incompletul obiectelor, comisia întocmeşte un act cu privire la încălcări, în 2 exemplare: primul exemplar este transmis furnizorului, al doilea – organului financiar.
4. Responsabilii de valorile materiale ţin la evidenţă valorile materiale primite în calitate de ajutor umanitar separat de alte materiale. Eliberarea acestor materiale de la depozit se face în baza facturilor f.nr.434, pe care în colţul de sus din dreapta se notează “Ajutor umanitar”.
5. Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale primite în calitate de ajutor umanitar se ţine separat de mijloace băneşti primite din buget şi valorile materiale achitate din contul mijloacelor bugetare.
6. Primăriile satelor (comunelor), oraşelor prezintă trimestrial darea de seamă despre utilizarea ajutorului umanitar în forma stabilită de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Dacă ajutoarele umanitare au fost recepţionate nemijlocit de la donator, atunci primăriile satelor (comunelor), oraşelor întocmesc, trimestrial, dări de seamă privind recepţionarea şi distribuirea valorilor materiale şi mijloacelor băneşti primite în calitate de ajutoare umanitare, potrivit formularului nr.1u, în care:
pe rîndul 010 se indică soldurile ajutoarelor umanitare nedistribuite la început de an;
pe rîndul 020 – volumul ajutoarelor umanitare, recepţionate în perioada de gestiune, indicîndu-se de la cine au fost primite şi în ce sumă;
pe rîndul 030 se calculează volumul total al ajutoarelor umanitare în rulaj cumulativ de la începutul anului, care urmează a fi distribuite (rîndul 010 şi rîndul 020).
Pe rîndul 040 se reflectă suma totală a valorilor materiale şi mijloacelor băneşti distribuite în perioada de gestiune, inclusiv pe instituţii subordonate, indicîndu-se codurile clasificaţiei funcţionale, organizaţionale şi economice a cheltuielilor.
Pe rîndul 050 se calculează soldurile ajutoarelor umanitare nedistribuite la sfîrşitul perioadei de gestiune, reportate în perioada de gestiune următoare, care se deduc în felul următor: soldurile la început de an (010) plus primite de la începutul anului (020) minus distribuite în perioada curentă (040).
Primăriile satelor (comunelor) întocmesc, trimestrial, dări de seamă privind recepţionarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare conform formularului nr.2u, în care:
pe rîndul 010 se înscriu soldurile ajutoarelor umanitare neutilizate la începutul anului;
pe rîndul 020 – volumul ajutoarelor umanitare primite în perioada de gestiune;
pe rîndul 030 – volumul total de ajutoare umanitare spre utilizare, în rulaj cumulativ de la începutul anului (rîndul 010 @ rîndul 020);
pe rîndul 040 se indică suma totală, inclusiv pe articole şi alineate în conformitate cu clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare, a ajutoarelor umanitare consumate în perioada de gestiune;
pe rîndul 050 – soldurile de mijloace băneşti şi valori materiale neutilizate, raportate în perioada de gestiune următoare, care se deduc în felul următor: soldurile la început de an (rîndul 010) plus primite în perioada de gestiune (rîndul 020) minus consumate în perioada de gestiune (rîndul 040).
Raportul întocmit se prezintă organului financiar superior pentru generalizarea informaţiei.
7. Controlul asupra înregistrării la timp şi depline de către contabilităţi a valorilor materiale primite cu titlu de ajutor umanitar, asupra utilizării corecte a acestor bunuri, este efectuat de organele superioare în timpul reviziilor documentare, controalelor şi inspecţiilor tematice şi la primirea dărilor de seamă contabile despre executarea bugetului satului (comunei), oraşului şi a devizelor de cheltuieli ale instituţiilor, finanţate din bugetul satului (comunei), oraşului.
Anexa nr. 2
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a mijloacelor
transferate sub formă de cotă-parte la construcţia
spaţiului locativ prin ipoteca imobiliară
1. Construcţia spaţiului locativ departamentaltransferate sub formă de cotă-parte la construcţia
spaţiului locativ prin ipoteca imobiliară
În cazul cînd instituţia publică participă la construcţia spaţiului locativ departamental, mijloacele transferate antreprenorului se reflectă la subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori ”.
Volumul lucrărilor efectuate de către antreprenor se reflectă la subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”.
În baza actelor de dare în exploatare şi a documentelor ce confirmă proprietatea instituţiei publice asupra spaţiului locativ se efectuează următoarea înscriere contabilă:
Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Concomitent, se efectuează înscrierea secundară
Dt 010 „Clădiri”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
2. Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei.
În cazul transferării de către autoritatea publică antreprenorilor de lucrări în construcţie a mijloacelor băneşti sub formă de cotă-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice respective, proprietar al căreia după darea în exploatare va fi angajatul instituţiei, se debitează subcontul 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” şi se creditează subcontul 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului”. Concomitent se efectuează înscrierea secundară în debitul subcontului 207 şi creditul subcontului 230.
După primirea confirmării de la antreprenor că suma respectivă a fost primită la contul lui bancar, se efectuează înscrierea contabilă în debitul subcontului 200 şi creditul subcontului 178 cu înscrierea concomitentă la contul extrabilanţier 50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
După primirea de la angajatul instituţiei publice a documentului, care confirmă proprietatea asupra spaţiului locativ, suma transferată sub formă de cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei, se trece la scăderi prin înscrierea cu semnul minus în contul extrabilanţier 50 „Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice prin ipoteca imobiliară, proprietar al căreia va fi angajatul instituţiei”.
3. Indexarea lucrărilor în construcţie transferate anterior ca cota-parte la construcţia spaţiului locativ.
3.1 Construcţia spaţiului locativ departamental
Sînt supuse indexării numai construcţiile spaţiului locativ departamental, proprietar al căreia va fi instituţia publică respectivă.
În baza documentelor privind indexarea lucrărilor în construcţie primite de la antreprenor, instituţia publică efectuează următoarele înscrieri contabile:
Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”.
3.2 Participarea cu cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiilor publice, proprietari ai căreia vor fi angajaţii respectivi.
Cota-parte la construcţia spaţiului locativ pentru angajaţii instituţiei publice, în cazul cînd proprietar al spaţiului locativ va deveni angajatul, nu este supusă indexării.
Anexa nr. 3
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
Modul de evidenţă a transferurilor curente şi capitale (subsidiilor),
alocate întreprinderilor de stat şi municipale
Transferurile curente şi capitale alocate întreprinderilor de stat şi municipale se divizează în transferuri fără destinaţie specială şi în transferuri cu destinaţie specială, şi se alocă pentru:alocate întreprinderilor de stat şi municipale
- susţinerea activităţii întreprinderilor,
- acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif,
- acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri.
I. Transferuri fără destinaţie specială
Transferul mijloacelor pentru susţinerea activităţii întreprinderilor, sau alte transferuri fără destinaţie specială, se reflectă în evidenţa contabilă a instituţiilor publice în felul următor:1. Transferuri fără destinaţie specială de la bugetele de nivelul I:
- transferul mijloacelor întreprinderilor de stat, municipale:Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului
(comunei), oraşului”
Concomitent se întocmesc înregistrările contabile:
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
II. Transferuri cu destinaţie specială
Întreprinderile de stat, municipale care beneficiază de transferuri cu destinaţie specială pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif şi pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri de la buget prezintă calculele Consiliului local respectiv.Transferul mijloacelor cu destinaţie specială se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor.
Transferul mijloacelor cu destinaţie specială de la bugetele de nivelul I:
- luarea la evidenţă a calculelor prezentate pentru transferuri curente sau capitale cu destinaţie specială pentru întreprinderile de stat, municipale:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
- transferul mijloacelor întreprinderilor de stat, municipale:
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent se întocmeşte înregistrarea contabilă:
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”.
Anexa nr. 4
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
nr. 94 din 19 iulie 2010
Modul de evidenţă a investiţiilor şi reparaţiilor capitale
efectuate din diferite surse de finanţare
I. Indicaţii generale
1. Cheltuielile aferente investiţiilor şi reparaţiilor capitale se efectuează cu atribuirea obiectului de reparaţie şi investiţii (construcţii) capitale a unui cod unic, format din patru semne digitale, indiferent de sursa de finanţare.efectuate din diferite surse de finanţare
I. Indicaţii generale
2. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, volumele lucrărilor îndeplinite se acumulează în subconturile 203, 212, 219 şi 231, 246, 405 pînă la darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale.
3. Volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuate în decursul anului bugetar din diferite surse de finanţare se transmit după finisarea lucrărilor la componenta de bază conform modului expus mai jos.
4. Volumul de lucrări aferent reparaţiilor capitale se reflectă în evidenţa contabilă la subconturile 200, 211, 215, cu majorarea concomitentă a costului obiectului de reparaţii capitale aferent subconturilor 010 şi 011.
II. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale
din componenta de bază
5. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta de bază se efectuează în baza repartizării pe luni a bugetului, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.din componenta de bază
6. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, cu excepţia plăţilor preventive, efectuate conform prevederilor legale.
7. La primirea de la contractor a documentelor, ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, instituţiile bugetare întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 203 ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
- pentru reparaţii capitale
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
8. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile efectuează următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
- pentru reparaţii capitale
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
9. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării ce revine investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
10. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011, 012 şi se creditează subcontul 250.
11. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
III. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor
capitale din componenta „Mijloace speciale”
12. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta „Mijloace speciale” se efectuează în baza repartizării pe luni, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.capitale din componenta „Mijloace speciale”
13. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 212 ”Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii
capitale şi procurarea utilajului”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Concomitent,
Dt 400 „Venituri din mijloace speciale”
Ct 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
- pentru reparaţii capitale
Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Mijloace speciale”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
14. La achitărea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”
- pentru reparaţii capitale
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”
15. Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului” şi subcontul 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
16. Indiferent de data de dare în exploatare (pe parcursul anului bugetar în exerciţiu), darea în exploatare a obiectelor de construcţii se reflectă în evidenţa contabilă la finele anului bugetar cu întocmirea următoarelor formule contabile:
Dt 246 „Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”
Ct 212 „Cheltuieli din mijloacele speciale pentru
investiţii capitale şi procurarea utilajului”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”.
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Mijloace speciale” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Mijloace speciale”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
Ct 012 „Instalaţii de transmisie”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
17. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr.4 „Raport privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
IV. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din
componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
18. Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” se efectuează în baza repartizărilor pe luni, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
19. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
surse externe pentru investiţii capitale”
Ct 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
din proiectele finanţate din surse externe şi
asistenţă tehnică”
- pentru reparaţii capitale
Dt 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe”
Ct 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe şi asistenţă tehnică”
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de reparaţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
20. La achitarea datoriilor pentru volumul de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
- pentru investiţii capitale
Dt 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări
şi servicii achitate din contul mijloacelor
obţinute din proiectele finanţate din surse
externe şi asistenţă tehnică”
Ct 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute
din granturi externe sau sub formă de
transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe”
- pentru reparaţii capitale
Dt 157 „Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi
servicii achitate din contul mijloacelor obţinute
din proiectele finanţate din surse externe şi
asistenţă tehnică”
Ct 117 „Contul curent pentru mijloacele obţinute
din granturi externe sau sub formă de transfer
pentru realizarea proiectelor finanţate din surse
externe”
21. Volumul lucrărilor efectuate aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din surse externe pentru investiţii capitale” şi subcontul 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe”. Aceste subconturi sînt cumulative pînă la darea în exploatare a obiectului de construcţii capitale şi la finele anului bugetar nu sînt supuse procedurilor de închidere anuală a conturilor contabile.
22. Indiferent de data de dare în exploatare (pe parcursul anului bugetar în exerciţiu), darea în exploatare a obiectului de investiţii capitale se reflectă în evidenţa contabilă la finele anului bugetar cu întocmirea următoarelor formule contabile:
Dt 405 „Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de
transfer pentru realizarea proiectelor finanţate
din surse externe”
Ct 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanţate din
surse externe pentru investiţii capitale”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Totodată, primăriile urmează să transmită volumul de investiţii capitale a mijloacelor fixe din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” la componenta de bază, prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- componenta „Proiecte finanţate din surse externe”
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
Ct 012 „Instalaţii de transmisie”
- componenta de bază
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Dt 012 „Instalaţii de transmisie”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
23. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 PI-BUAT „Raport operativ privind încasarea şi utilizarea mijloacelor pentru realizarea proiectelor finanţate din granturi externe”, în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
V. Finanţarea investiţiilor capitale prin intermediul
executorilor de buget, la balanţa
cărora nu se află obiectul de investiţii capitale
24. Obiectului de investiţii capitale finanţat de către diferiţi executori de buget i se atribuie un cod unic al obiectului.executorilor de buget, la balanţa
cărora nu se află obiectul de investiţii capitale
25. Finanţarea investiţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de investiţii capitale, se efectuează în baza repartizării pe luni, în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
26. Finanţarea investiţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
27. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, pentru investiţii capitale, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 203 ”Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
28. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului (comunei),
oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
29. Volumul lucrărilor efectuate şi finanţării aferent investiţiilor capitale se reflectă în subcontul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi subcontul 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”. Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, primăriile, prin intermediul cărora au fost efectuate investiţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de construcţie.
30. Transmiterea volumelor de lucrări aferente investiţiilor capitale efectuate prin intermediul primăriei căreia nu-i aparţine obiectul de construcţie la balanţa executorului de buget la balanţa căreia se numără obiectul de construcţie se reflectă în evidenţa contabilă în felul următor:
Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
- primirea
Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”
Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”
31. În cazul cînd obiectul de investiţii capitale este multianual, în formularul nr. 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” în coloniţa „Cheltuieli efective” se reflectă numai volumul lucrărilor de investiţii capitale efectuat în anul bugetar în execuţie.
32. Volumul lucrărilor efectuate de către primăria căreia nu-i aparţine obiectul de investiţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” al acesteia în coloniţa „Cheltuieli efective”.
33. În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul investiţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli al acestuia.
34. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă de către executorul de buget la balanţa căruia se află obiectul de investiţii capitale în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231. Concomitent, se debitează subconturile 010, 011 şi se creditează subcontul 250.
VI. Finanţarea reparaţiilor capitale prin intermediul
executorilor de buget, la balanţa cărora nu se
află obiectul de reparaţii capitale
35. Obiectului de reparaţii capitale finanţat de către diferiţi executori de buget i se atribuie un cod unic al obiectului.executorilor de buget, la balanţa cărora nu se
află obiectul de reparaţii capitale
36. Finanţarea reparaţiilor capitale de către executorii de buget, la balanţa cărora nu se află obiectul de reparaţii capitale se efectuează în baza repartizării pe luni în care se indică codul obiectului şi denumirea acestuia.
37. Finanţarea reparaţiilor capitale se efectuează după prezentarea documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite.
38. La primirea de la contractor a documentelor ce confirmă volumul lucrărilor îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei
şi pentru alte activităţi”
Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”,
Concomitent,
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
39. Totodată, volumul lucrărilor îndeplinite prin intermediul primăriilor cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale urmează a fi transmis, anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorului de buget căruia îi aparţine obiectul de reparaţii capitale prin întocmirea următoarelor formule contabile:
- transmiterea
Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe”
Ct 010 „Clădiri”
Ct 011 „Construcţii speciale”
- primirea
Dt 010 „Clădiri”
Dt 011 „Construcţii speciale”
Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe”
40. La achitarea volumului de lucrări îndeplinite, primăriile întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”
Ct 107 „Contul curent al bugetului satului
(comunei), oraşului”
Concomitent,
Dt 207 „Cheltuieli de casă din bugetele satelor
(comunelor), oraşelor”
Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile
instituţiei şi pentru alte activităţi”
41. Anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorii de buget, prin intermediul cărora au fost efectuate reparaţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget la balanţa căruia se află obiectul de reparaţii.
42. Volumul lucrărilor efectuate de către primăriile cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale se reflectă în formularul nr.2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” al acestora în coloniţa „Cheltuieli efective”.
43. În formularul 2 „Raport privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” coloniţa „Cheltuieli efective” a executorului de buget la balanţa căreia se află obiectul de investiţii capitale se reflectă numai volumul reparaţiilor capitale, efectuat din contul mijloacelor devizului de cheltuieli al acestuia.
anexa nr.5