Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei dnii acad. Gh.Duca şi acad. T.Furdui, secretarului ştiinţific general dl dr. hab. I.Guceac, şefului Direcţiei politică economică şi finanţe a Consiliului Suprem dl V.Boian şi directorului general al Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic dl dr. Gh.Cernei, călăuzindu-se de art.2   alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei „Pentru ca beneficiile scontate să fie realizate, sînt necesare îmbunătăţiri în politicile şi procedurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de alocare şi monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice”.
    __________________________
    _¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

    Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2010. Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde la următoarele întrebări:
    – Politicile şi procedurile folosite de Consiliul Suprem la distribuirea alocaţiilor bugetare din sistemul de cercetare, dezvoltare şi inovare sînt oare cele mai optime pentru realizarea beneficiilor scontate?
    – Programele de stat sînt elaborate şi monitorizate adecvat de către Consiliul Suprem?
    – Beneficiile realizate din implementare sînt comensurabile cu nivelul de finanţare?
    Auditul la Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit şi cu Manualul de audit al performanţei ale Curţii de Conturi.
    În cadrul auditului au fost efectuate vizite la faţa locului la 10 organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării şi au fost solicitate opiniile a 91 de beneficiari de mijloace.
    Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
    1. Se aprobă Raportul auditului performanţei  „Pentru ca beneficiile scontate să fie realizate, sînt necesare îmbunătăţiri în politicile şi procedurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de alocare şi monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice”, care este parte componentă a prezentei hotărîri, şi se remite Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în acesta.
    2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.2. şi se recomandă acestora să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului şi să întreprindă măsuri în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta hotărîre, după cum urmează:
    2.1. Academiei de Ştiinţe a Moldovei – să examineze Raportul de audit în cadrul Consiliului Suprem şi să aducă la cunoştinţă Asambleei rezultatele auditului, în scopul întreprinderii măsurilor de rigoare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv şi îmbunătăţirii managementului privind gestionarea fondurilor publice, elaborarea şi monitorizarea programelor de stat.           
    2.2. Guvernului:
    2.2.1. pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru documentare şi monitorizarea realizării obiectivelor şi activităţilor prevăzute în Acordul de parteneriat pentru anii 2009-2012;
    2.2.2. să examineze oportunitatea stabilirii angajamentelor Academiei de Ştiinţe a Moldovei în Acordul de parteneriat încheiat între Guvern şi AŞM privind dezvoltarea sferei de cercetare, dezvoltare şi inovare, în scopul creşterii competitivităţii economiei naţionale şi îmbunătăţirii calităţii sociale;
    2.2.3. să examineze posibilitatea modificării Regulamentului de finanţare a sferei de cercetare, dezvoltare şi inovare, pentru determinarea mai clară a limitelor de distribuire a volumului total de finanţare, destinat sferei ştiinţei şi inovării, pe acţiuni, fiind stabilită limita minimă a alocaţiilor, totodată ţinîndu-se cont de stimularea parteneriatului între universităţi, institute de cercetări şi agenţi economici;
    2.2.4. să examineze posibilitatea acordării facilităţilor fiscale rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi ai incubatorului, prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare, în scopul stimulării activităţii acestora.
    3. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare şi o posibilă luare de atitudine, Parlamentului şi Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.
    4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.1 şi pct.2 din prezenta hotărîre, precum şi privind implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                           Ala POPESCU

    Nr. 19. Chişinău, 19 aprilie 2011.


    Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei politicilor şi procedurilor elaborate de AŞM la alocarea şi monitorizarea fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice, pentru a aprecia dacă beneficiile scontate s-au realizat, pentru a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse de Consiliul Suprem privind administrarea banilor publici, precum şi pentru a determina ce acţiuni urmează să fie înfăptuite în vederea eficientizării utilizării acestora.
    Misiunea de audit s-a efectuat la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la 10 organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării. În cadrul auditului au fost solicitate opiniile a 91 de beneficiari de mijloace.
    Constatările şi concluziile din acest Raport  scot în evidenţă preocuparea, în perioada auditată, a AŞM de elaborarea şi aprobarea politicilor şi procedurilor specifice aferente  sferei ştiinţei şi inovării, precum şi de promovarea unor acte legislative şi normative importante,  menite să asigure reanimarea domeniului respectiv. La 01.01.2011, în sfera de cercetare-dezvoltare activau 38 de instituţii, inclusiv 21 de instituţii ale AŞM, 15 universităţi acreditate şi 2 organizaţii afiliate, fiind angajate 4764 de persoane, din care 3190 de cercetători, 310 doctori habilitaţi şi 1054 de doctori în ştiinţe. Creşterea volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării de la 0,22% din PIB în anul 2004 (fără instituţiile de învăţămînt din cadrul AŞM ) pînă la 0,7% din PIB în anul 2008 (cu instituţiile de învăţămînt din cadrul AŞM), ceea ce în cifre absolute constituie 80,6 mil.lei şi, respectiv, 528,0 mil.lei, a influenţat pozitiv asupra renovării bazei tehnico-materiale prin reparaţia încăperilor, procurarea echipamentului şi a contribuit la amplificarea cercetărilor. În ultimii doi ani, şi sfera ştiinţei şi inovării a fost influenţată de efectele crizei financiar-economice, ca urmare fiind limitată finanţarea de la bugetul de stat, în anul 2010, pînă la 0,42% din PIB (315,9 mil.lei).
    În acelaşi timp, conform informaţiei AŞM, aceasta, în perioada auditată (anii 2004-2010), a obţinut unele realizări importante, printre care: crearea, implementarea şi omologarea noilor soiuri şi hibrizi de plante cu o productivitate şi rezistenţă sporită (119), crearea a noi tipuri de animale (10), elaborarea a 79 de mostre de maşini, dispozitive şi ansambluri pentru cultivarea şi procesarea materiei prime agricole. Au fost elaborate 32 de medicamente şi forme farmaceutice noi, 46 de metode noi de diagnostic, tratament şi profilaxie, peste 30 de dispozitive şi aparate electronice pentru tratarea maladiilor, 11 dispozitive electronice şi generatoare cu magneţi permanenţi pentru utilizare în energetică. Pe parcursul anilor 2006-2010, cercetătorii ştiinţifici au editat 646 de monografii, inclusiv peste 20 – în ediţii prestigioase de peste hotare, 538 de manuale şi ghiduri pentru elevi şi studenţi, 7847 de articole ştiinţifice în revistele naţionale recenzate şi 3875 – în reviste internaţionale. S-a iniţiat editarea colecţiilor ştiinţifice „Academica”, „Personalităţi notorii” etc. La diverse expoziţii şi saloane de inventică internaţionale şi naţionale organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării au prezentat invenţii, care au fost menţionate cu 407 medalii de aur, 255 – de argint şi 143 – de bronz. Inovaţiile cercetătorilor din Republica Moldova au fost apreciate cu 1889 de distincţii internaţionale şi 174 – naţionale.
    Totodată, acţiunile întreprinse nu au sporit în măsură deplină eficienţa utilizării mijloacelor publice alocate, din cauza imperfecţiunii sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetării, a mecanismului de finanţare şi de management al unităţilor din sfera CDI, neîncurajării competitivităţii, nedeterminării criteriilor de evaluare a rezultatelor în sfera CDI şi nevalorificării potenţialului inovaţional, precum şi a neasigurării controlului asupra executării deciziilor adoptate.
    Urmare acţiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe, care au limitat economicitatea, eficienţa şi eficacitatea gestionării banilor publici, precum şi atingerea obiectivelor propuse în realizarea programelor de stat şi a proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, şi anume:
    • La distribuirea banilor publici:
    − Nerespectarea plafonului de repartizare a mijloacelor financiare, însoţită de dezavantajarea unor activităţi preconizate pentru cercetare, a afectat structura stabilită pentru finanţarea sferei CDI, pentru unele acţiuni fiind utilizate mijloace în mărimi mai mici faţă de cele prevăzute, iar pentru altele – în mărimi mai mari în comparaţie cu cele aprobate.
    − Modul de alocare a mijloacelor publice necesită îmbunătăţire. Neschimbarea modului existent de alocare a mijloacelor şi neîncurajarea competitivităţii  proiectelor înaintate menţin riscul major de sistare a unor proiecte şi/sau de susţinere a altora, neimplementate în termen. În perioada auditată, au fost sistate unele proiecte la derularea cărora se utilizase deja 12,8 mil.lei, precum şi au fost  alocate suplimentar mijloace financiare în sumă de 3,4 mil.lei pentru realizarea altor proiecte care nu au fost implementate în termenele stabilite.
    • La organizarea concursurilor:
    − N-a fost determinat clar modul de desemnare a experţilor independenţi, prin urmare n-au fost asigurate principiile de obiectivitate şi imparţialitate la evaluarea proiectelor înaintate.
    − CCE, în perioada anilor 2005-2008, nu şi-a exercitat atribuţiile de expertizare a proiectelor, ceea ce a permis finanţarea unor proiecte neexpertizate în valoare de 12,0 mil.lei.
    • La elaborarea, finanţarea şi monitorizarea programelor de stat:
    − Modul de finanţare a CDI dezavantajează finanţarea programelor de stat, acestea fiind finanţate din mijloacele rămase după efectuarea tuturor cheltuielilor necesare întreţinerii AŞM şi a instituţiilor subordonate. Ca urmare, mijloacele alocate sînt insuficiente pentru realizarea acestora.
    − Lipsa indicatorilor de evaluare a rezultatelor programelor de stat pînă în anul 2010 n-a permis determinarea gradului de eficienţă a utilizării banilor publici, iar la proiectele din cadrul a 11 programe de stat analizate obiectivele stabilite s-au atins parţial.
    • La crearea infrastructurii de inovare şi monitorizarea activităţii:
    − Controlul insuficient asupra gestionării banilor publici destinaţi reabilitării încăperilor şi dotării cu echipament a acestora a generat utilizarea ineficientă, în anul 2007, a mijloacelor în sumă de 547,0 mii lei, efectuarea cheltuielilor neprevăzute de deviz în volum de 308,2 mii lei şi dezafectarea mijloacelor în sumă de 190,0 mii lei.
    − Argumentarea necorespunzătoare a mijloacelor alocate, precum şi monitorizarea ineficientă a acestora de către Consiliul Suprem şi AITT au permis utilizarea neeconomicoasă a banilor publici de către administratorii parcurilor şi incubatorului.
    − Nerealizarea deplină a obiectivelor stabilite la asociere în parcuri şi incubator n-a permis acumularea veniturilor preconizate în sumă de 3,8 mil.lei, astfel cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii inovaţionale fiind realizate integral de către stat, acestea fiind cauzate de neacordarea facilităţilor fiscale prevăzute de legislaţie.
    − Nerespectarea criteriilor stabilite pentru finanţarea activităţilor în cadrul inovării şi transferului tehnologic, precum şi excluderea cerinţei de a se implementa doar proiectele ce conţin obiecte competitive ale proprietăţii intelectuale au permis susţinerea unor proiecte care nu corespund cerinţelor prevăzute.
    • La finanţarea şi monitorizarea proiectelor de transfer tehnologic
    – Lipsa competitivităţii la concursurile de transfer tehnologic şi incapacitatea de absorbţie a inovaţiilor de către sectorul economic au determinat finanţarea activităţilor doar în cuantum de 1,0 – 4,1% din cele 10,0 % prevăzute.
    − Nerespectarea principiilor de imparţialitate şi obiectivitate la administrarea proiectelor de transfer tehnologic, ca urmare a implicării unora şi aceloraşi persoane în procesul de finanţare, monitorizare şi executare, a contribuit la utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare.
    − Nerespectarea Acordului de parteneriat de către AITT referitor la transferarea a 2,0 % din volumul producţiei inovaţionale realizate de către rezidenţii parcurilor a generat neacumularea mijloacelor în cuantum de 453,1 mii lei, destinate stimulării activităţii de inovare.
    Raportul prezentat denotă că beneficiile realizate din activitatea de cercetare sînt modeste. Acestea sînt condiţionate de selectarea neconformă a proiectelor cu relevanţă ştiinţifică majoră şi impact economic semnificativ, de evaluarea subiectivă a rezultatelor activităţii ştiinţifice, managementul necorespunzător în gestionarea eficientă a resurselor publice.
    În acest Raport au fost înaintate o serie de recomandări, care vor contribui la administrarea mai eficientă a banului public, la monitorizarea adecvată a programelor de stat şi a proiectelor din cadrul acestora, precum şi a proiectelor de inovare şi transfer tehnologic.
    Potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, AŞM reprezintă unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, este coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare, cel mai înalt for ştiinţific al ţării şi consultantul ştiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova. Forul suprem al comunităţii ştiinţifice este Asambleea AŞM. Administrarea activităţii de cercetare este realizată de Consiliul Suprem, care este organul executiv al Asambleei, format din 17 membri, 12 – reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice aleşi de Asamblee şi 5 – din oficiu (conducerea AŞM). Pentru examinarea operativă a activităţilor de gestionare din sfera CDI a fost creat Biroul Consiliului Suprem, format din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi şi secretarul ştiinţific general ai AŞM.
    Politica de stat în sfera CDI a fost determinată în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi în cadrul primului Acord de parteneriat al Guvernului cu Academia de Ştiinţe pentru perioada anilor 2005-2008, fiind susţinută şi în cel de al doilea Acord de parteneriat pentru anii 2009-2012. Existenta Acordului de parteneriat sugerează tratamentul privilegiat acordat comunităţii ştiinţifice de către Guvern. O caracteristică majoră a acordului social al ştiinţei o constituie mecanismele speciale, care asigură echilibrul responsabilităţilor dintre Guvern si ştiinţă. Acest echilibru prevede atît valorile responsabilităţii guvernamentale, cît şi pe cele ale unei comunităţi profesionale independente.
    Conform Acordului, s-a prevăzut o creştere a cuantumului alocaţiilor pentru sfera ştiinţei şi inovării de la 0,35% din PIB în anul 2005, pînă la 0,80% – în anul 2009. Real alocaţiile s-au majorat, însă n-au atins nivelul preconizat, în anul 2009 alcătuind 0,70 %. Pentru anul 2010, în legătură cu starea critică a economiei naţionale, părţile au convenit că alocaţiile destinate sferei ştiinţei şi inovării vor constitui 0,53% din PIB, real acestea fiind de 0,42% din PIB. Procesul de realizare a politicii de stat în sfera CDI este prezentat schematic în Figura nr.1.

    Sursă: Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Acordurile de parteneriat, Statutul AŞM

    Evaluarea potenţialului ştiinţific şi acreditarea institutelor de cercetare este funcţia CNAA, protejarea proprietăţii intelectuale şi a dreptului de autor – a AGEPI, evaluarea proiectelor în bază de concurs – a CCE.
    Atribuţiile şi direcţiile activităţii de bază ale Consiliului Suprem sînt următoarele:
    ► identifică direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    ► distribuie alocaţiile bugetare conform direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării;
    ► organizează elaborarea programelor de stat, a programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, precum şi a mecanismelor de realizare a acestora;
    ► elaborează mecanismele de monitorizare şi de stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării, precum şi cele de formare a pieţelor de produse ale acestei sfere;
    ► promovează activitatea de inovare şi transfer tehnologic.
    În scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţămînt şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice, s-au format clustere ştiinţifico-tehnologice.     Rezultatele cercetărilor ştiinţifice sînt implementate prin proiecte de inovare şi transfer tehnologic, monitorizate de către AITT, care administrează activitatea parcurilor ştiinţifico-tehnologice, incubatorului de inovare şi gestionează patrimoniul transmis.
    Finanţarea activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării, conform direcţiilor prioritare de dezvoltare a ştiinţei, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1401–XV din 24.10.2002¹, s-a efectuat în sistem instituţional şi competiţional: programe de stat, proiecte independente, internaţionale şi cele de inovare şi transfer tehnologic. Mijloacele alocate sferei CDI, în perioada anilor 2005-2010, se prezintă în Tabelul nr.1.
    ___________________
    ¹ Hotărîrea Parlamentului nr.1401–XV din 24.10.2002  „Pentru aprobarea Listei direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003-2010, finanţate din bugetul de stat” (în continuare – Hotărîrea Parlamentului nr.1401-XV).

Denumire	Anii, mil.lei						Total general
	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Cercetări științifice, inclusiv:	96,8	135,7	206,0	258,0	261,5	245,9	1199,4
ü      proiecte instituţionale	90,1	115,8	170,5	217,0	213,2	209,2	1011,3
ü      programe de stat	5,7	11,0	20,0	17,9	18,4	9,8	82,8
ü      proiecte independente (pentru tinerii savanţi și internaționale)	-	5,9	7,2	10,8	14,1	13,0	51,0
ü      proiecte de transfer tehnologic și de creare a infrastructurii inovaționale	1,0	3,0	8,3	12,3	15,8	13,9	54,3
Pregătirea cadrelor științifice	8,2	11,5	11,9	14,3	17,5	13,5	76,9
Întreținerea instituţiilor de deservire şi organelor administrative	19,7	31,6	63,9	91,8	64,6	56,5	327,1
Total pentru sfera CDI	124,7	178,8	281,8	364,1	343,6	315,9	1603,4

    Sursă: Rapoartele financiare ale AŞM

    Datele din tabel denotă că 74,8% din cheltuielile totale au fost utilizate pentru realizarea proiectelor instituţionale, care au fost verificate în cadrul controalelor/ auditelor regularităţii efectuate anterior de către Curtea de Conturi la AŞM. Actuala misiune de audit s-a axat pe programele de stat şi pe proiectele de inovare şi transfer tehnologic, ţinîndu-se cont de importanţa acestora în relansarea economiei naţionale.
    Efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului performanţei utilizării mijloacelor publice pentru ştiinţă şi inovare la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, în perioada anilor 2004-2010, s-a axat pe evaluarea performanţelor atinse în sfera CDI, preponderent pe realizarea programelor de stat şi a proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, fiind motivată de interesul societăţii faţă de efectul realizărilor în domeniul cercetării şi dezvoltării ştiinţei. Auditul a fost iniţiat în scopul asigurării unei eficacităţi mai sporite a mijloacelor destinate pentru sfera ştiinţei şi inovării de către Consiliul Suprem, localizării zonelor în care rezultatele activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare au înregistrat un nivel redus, cu identificarea cauzelor acestora, înaintînd recomandări menite să îmbunătăţească managementul financiar şi să eficientizeze utilizarea acestora.
    Obiectivul general al auditului a constat în analiza performanţelor utilizării mijloacelor financiare publice în cadrul sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, cu formularea unor recomandări în scopul îmbunătăţirii proceselor aferente domeniului vizat. Finanţarea ştiinţei din banii publici necesită şi justificarea cheltuielilor. Valorificarea rezultatelor în schimbul banilor investiţi în cercetare se va examina prin prisma relevanţei sociale şi utilităţii economice. Aspectele menţionate vor fi urmărite prin intermediul proiectelor şi programelor de stat, pe cele trei componente ale activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.
    Obiectivele specifice ale auditului au urmărit să răspundă la următoarele întrebări:
    ► Programele de stat sînt elaborate şi monitorizate adecvat de către Consiliul Suprem?
    ► Beneficiile realizate din implementare sînt comensurabile cu nivelul de finanţare?
    Curtea de Conturi prezintă în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, considerîndu-le a fi relevante pentru Parlament, Guvern, comunitatea ştiinţifică, societate, precum  şi pentru alte părţi interesate.
    Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr. 1.
    Consiliul Suprem organizează elaborarea programelor de stat, programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale, mecanismele de realizare şi monitorizare a acestora şi distribuie, în baza Acordului de parteneriat, alocaţiile bugetare conform direcţiilor strategice ale sferei ştiinţei şi inovării. Însă, deşi distribuirea mijloacelor financiare s-a efectuat pe direcţii strategice, unele criterii şi principii de repartizare au fost imperfecte şi nu s-au respectat din cauza implementării insuficiente a politicilor şi procedurilor elaborate şi a neasigurării unui control managerial adecvat. Ca urmare, nu s-au obţinut unele beneficii scontate.
    Modul şi criteriile de distribuire a mijloacelor financiare pentru sfera CDI necesită perfecţionare
    Programele de cercetare-dezvoltare si inovare sînt principalele instrumente de implementare a politicii de stat în domeniu. Consiliul Suprem a administrat şi a elaborat proceduri prin care prognozează, planifică, alocă, monitorizează si evaluează utilizarea resurselor pentru implementarea politicilor în domeniu. Cu toate acestea, datorită complexităţii şi caracterului contradictoriu al unor criterii prestabilite, aplicarea instrumentelor elaborate este dificilă.
    • Repartizarea mijloacelor financiare pe direcţiile strategice este diferenţiată
    Realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării determină concentrarea resurselor şi organizarea activităţii pe direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării, care urmează a fi identificate în funcţie de tendinţele de pe plan internaţional, de potenţialul naţional, de necesităţile dezvoltării social-economice a ţării. Direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 au fost stabilite conform Hotărîrii Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.2005² şi includ:
    __________________________
    ² Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.2005 „Cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010”.

    I. Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene.
    II. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltare durabilă.
    III. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii.
    IV. Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară.
    V. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi.
    VI. Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile.
    Evoluţia mijloacelor financiare alocate pentru realizarea cercetărilor ştiinţifice, de inovare şi transfer tehnologic, conform direcţiilor strategice menţionate, se prezintă în Tabelul nr.2.

Denumirea	Anii, mil.lei												Total
	2005		2006		2007		2008		2009		2010
	Suma	%	Suma	%	Suma	%	Suma	%	Suma	%	Suma	%	Suma	%
Direcția strategică I	5,7	6,2	11,0	8,8	17,9	8,7	27,5	10,8	28,6	11,3	29,3	12,3	119,9	10,2
Direcția strategică II	28,1	30,4	32,8	26,3	51,2	24,9	57,4	22,5	56,1	22,1	58,2	24,4	283,8	24,2
Direcția strategică III	25,0	27,1	25,4	20,4	36,7	17,8	44,0	17,2	44,0	17,3	40,6	17,0	215,7	18,4
Direcția strategică IV	28,6	31,0	31,3	25,1	51,1	24,8	66,5	26,1	63,4	25,0	65,4	27,4	306,4	26,2
Direcția strategică V	3,8	4,1	21,1	16,9	44,1	21,4	53,5	21,0	52,6	20,7	39,8	16,7	214,9	18,4
Direcția strategică VI	1,1	1,2	3,2	2,6	5,0	2,4	6,2	2,4	9,0	3,5	5,7	2,4	30,3	2,6
Total general	92,3	100,0	124,8	100,0	206,0	100,0	255,1	100,0	253,7	100,0	239,0	100,0	1171,0	100,0

    Sursă: Rapoartele financiare anuale ale AŞM, rapoartele Consiliului Suprem

    Datele indicate relevă că, în perioada analizată, cele mai valoroase investiţii s-au îndreptat în domeniul agriculturii (Direcţia IV) şi al valorificării resurselor umane şi naturale (Direcţia II), ponderea acestora în cheltuielile totale constituind 26,2% şi, respectiv, 24,2%, pe cînd pentru alte 2 Direcţii – „Eficientizarea complexului energetic” (Direcţia VI) şi „Edificarea statului de drept” (Direcţia I) – numai 2,6% şi, respectiv, 10,2%. Totodată, cheltuielile pentru Direcţia „Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii” (Direcţia III), în anul 2010, s-au micşorat de 1,7 ori faţă de anul 2005. Devierile sînt cauzate de mai mulţi factori, printre care specificul dezvoltării economice a ţării, politica de stat promovată în domeniul CDI, lipsa competitivităţii la concursurile anunţate pentru realizarea programelor de stat şi a unor proiecte.
    • Principiile stabilite la repartizarea mijloacelor bugetare nu sînt respectate pe deplin
    Codul a determinat sursele de finanţare, iar Acordul de parteneriat – principiile bazate pe finanţarea acţiunilor în sfera ştiinţei şi inovării reieşind din cuantumurile stabilite pentru perioada anilor 2005-2010. Mijloacele alocate sferei CDI sînt precizate anual printr-un Protocol, care este parte componentă a Acordului, şi sînt repartizate ţinînd cont de necesităţile estimate pentru întreţinerea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, aparatelor administrative în domeniu, precum şi pentru alte acţiuni. Astfel, modul elaborat asigură organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării în primul rînd cu volumul necesar de mijloace pentru întreţinerea acestora. Concomitent, acestea justifică cheltuielile necesare prin abordarea temelor de cercetare şi prin faptul că unele domenii sînt unice.
    Potrivit Regulamentului³, care face parte din Acord, volumul total de finanţare a sferei CDI este distribuit pe acţiuni, în cuantumuri şi conform criteriilor stabilite. Pentru finanţarea cercetărilor fundamentale, aplicate şi de transfer tehnologic, în conformitate cu modului stabilit, s-au prevăzut, în perioada anilor 2005-2008, pînă la 76,0% din volumul total de finanţare şi pînă la 80,0% – în anii 2009-2010. În rest, mijloacele în volum de pînă la 24,0 %, în anii 2005-2008, şi pînă la 20,0 %, în anii 2009-2010, au fost alocate pentru pregătirea cadrelor, întreţinerea instituţiilor auxiliare şi a aparatului administrativ al Consiliului Suprem, AITT (în anii 2005-2008) şi CNAA. Distribuirea volumului total de finanţare pentru sfera CDI, potrivit acţiunilor şi cuantumului stabilit, se prezintă în Tabelul nr.3.
    ___________________________
    ³ Hotărîrile Guvernului nr. 27 din 22.01.2009  şi nr. 80 din 28.01.2005 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012 şi pentru anii 2005-2008. Anexa nr. 2 – Regulamentul privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării.

Denumirea acţiunii	Cuantumul, %
	Prevăzut de Acord pentru anii 2005-2008	Repartizat de CSŞDT								Prevăzut de Acord pentru anii 2009-2012	Repartizat de CSŞDT
		2005		2006		2007		2008			2009		2010
		Suma	%	Suma	%	Suma	%	Suma	%		Suma	%	Suma	%
Finanţarea cercetărilor fundamentale, aplicate şi de transfer tehnologic	pînă la 76,0	96,8	77,6	135,7	75,9	206,0	73,1	258,0	70,9	pînă la 80,0	261,5	76,1	245,9	77,8
Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor de înaltă calificare	pînă la 8,0	8,2	6,6	11,5	6,6	11,9	4,2	14,3	3,9	pînă la 10,0	17,5	5,1	13,5	4,3
Instituţii şi acţiuni neatribuite la alte grupuri	pînă la 10,0	9,5	7,6	23,1	12,9	53,0	18,8	81,1	22,3	pînă la 10,0	55,3	16,1	48,0	15,2
Întreţinerea instituţiilor autorităţilor publice centrale în domeniu	pînă la 6,5	10,2	8,2	8,5	4,9	10,9	3,9	10,7	2,9	pînă la 5,0	9,3	2,7	8,5	2,7
Total sferei ştiinţei şi inovării, mil.lei	-	124,7	100,0	178,8	100,0	281,8	100,0	364,1	100,0	-	343,6	100,0	315,9	100,0

    Sursă: Acordurile de parteneriat între Guvern şi AŞM, rapoartele financiare ale AŞM

    Din cele prezentate rezultă că repartizarea mijloacelor s-a efectuat conform unui sistem de referinţă, ce prevede alocarea acestora în cuantumuri „pînă la”. În cazul, cînd nu este stabilită limita minimă sau fixă a alocaţiilor, acestea se repartizează aleatoriu, la decizia Consiliului Suprem, care reprezintă comunitatea ştiinţifică.
    Misiunea de audit a constatat că n-a fost respectată cu stricteţe modalitatea de finanţare stabilită. Astfel, în anul 2008, cercetările ştiinţifice s-au finanţat în cuantum de 70,9% în loc de 76,0%, pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor – 3,9% faţă de 8,0%, pe cînd la întreţinerea instituţiilor neatribuite la alte grupuri s-au distribuit 22,3%  faţă de 10,0% prevăzute.
    De remarcat că, în anii 2009-2010, Consiliul Suprem a majorat alocaţiile pentru finanţarea cercetărilor ştiinţifice de la 76,0% pînă la 80,0%, însă, de fapt, la capitolul respectiv au fost direcţionate 73,8 % şi, respectiv, 76,2 %, deoarece o parte din mijloace în sumă de 13,3 mil.lei (8,0 mil.lei – în anul 2009 şi 5,3 mil.lei – 2010), sau 2,2% anual, au fost utilizate pentru crearea infrastructurii inovaţionale (procurarea utilajului, echipamentului, reparaţia încăperilor ş.a.) şi pentru procurarea centralizată a echipamentului, pe cînd acestea urmau a fi efectuate din contul cheltuielilor prevăzute la întreţinerea instituţiilor şi pentru acţiuni neatribuite la alte grupuri.
    De asemenea, plafonul cheltuielilor pentru pregătirea cadrelor (doctoranzi, postdoctoranzi) a fost majorat, în anul 2009, de la 8,0% pînă la 10,0%, deşi, în perioada anilor 2005-2008, nu s-au valorificat toate mijloacele aprobate, cuantumul constituind de la 3,9% pînă la 6,6%. Şi după modificare, în anii 2009-2010, cuantumul a fost cu mult mai mic, constituind 5,1%  şi, respectiv, 4,3 %.
    Totodată, la capitolul instituţii şi acţiuni neatribuite la alte grupuri, fiind prevăzut cuantumul cheltuielilor pînă la 10,0% din volumul total pentru sfera CDI, acesta a fost depăşit considerabil şi, în anul 2008, a atins cifra de 22,3%. Depăşirea a fost condiţionată de includerea cheltuielilor efectuate pentru investiţii capitale în volum de 111,5 mil.lei (din care: în anul 2007 – 24,7 mil.lei; în anul 2008 – 41,9 mil.lei; în anul 2009 – 22,5 mil.lei şi în anul 2010 – 22,4 mil.lei, sau în medie de la 6,6% pînă la 11,5% anual din volumul total al mijloacelor pentru sfera CDI), destinate creării reţelei „Educaţie şi Cercetare” pentru Liceul Academic şi Universitatea AŞM. În realitate, aceste cheltuieli urmau a fi planificate la investiţii capitale destinate învăţămîntului, şi nu pentru cele  destinate sferei CDI. Totodată, se menţionează că, deşi cheltuielile pentru investiţii capitale destinate liceului şi universităţii au fost prevăzute în Legile bugetului de stat, totuşi Acordul de parteneriat încheiat cu Guvernul n-a stipulat un asemenea mod de finanţare.
    • Modul de repartizare a mijloacelor necesită perfecţionare
    Principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării, conform Codului, o reprezintă programele de stat, care includ un complex de proiecte, însă Regulamentul nu prevede repartizarea acestora în cuantumuri fixe. Astfel, finanţarea programelor de stat se determină din cuantumul total de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării prin excluderea tuturor sumelor necesare domeniului CDI. Alocaţiile pentru realizarea Programelor de stat sînt reflectate în Diagrama nr.1.

    Sursă: Rapoartele financiare anuale

    Datele prezentate scot în evidenţă următoarele aspecte, precum evoluţia negativă a indicatorului privind ponderea alocaţiilor pentru programele de stat, în timp ce în anii 2006-2007 s-a înregistrat creşterea volumului total al mijloacelor alocate.
    Mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării se repartizează atît membrilor instituţionali ai AŞM (organizaţii subordonate direct AŞM), cît şi membrilor de profil (organizaţii cu subordonare metodico-ştiinţifică AŞM) şi membrilor afiliaţi (organizaţiile de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării).
    Analiza prezentată denotă că, datorită adoptării Codului şi încheierii Acordurilor între Guvern şi AŞM, ştiinţa a profitat cu adevărat de avantajele finanţărilor din partea statului. Totodată, pentru a justifica în mod public creşterea fondurilor, în dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice ar trebui să devină o prioritate politica de finanţare, bazată pe o repartizare echitabilă a mijloacelor financiare atît pentru domeniile de cercetare, cît şi pentru toţi membrii AŞM.
    Modul de repartizare a fondurilor publice şi de organizare a concursurilor n-a încurajat pe deplin competitivitatea proiectelor
    Criteriile aplicate de Consiliul Suprem la repartizarea fondurilor nu au stimulat cercetarea performantă şi competitivitatea proiectelor-oferte cu caracter aplicativ, ci a fost un mod de finanţare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării. Consiliul Suprem, în unele cazuri, n-a ţinut cont de opiniile evaluatorilor la expertizarea proiectelor prezentate la concurs. Modul de alocare a mijloacelor publice a fost influenţat de imperfecţiunea sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării, mecanismului de finanţare şi de management al unităţilor din sfera CDI, de neîncurajarea competitivităţii. Ca urmare,  au fost finanţate unele proiecte în volum de 12,8 mil.lei, care pe parcurs au fost sistate, iar pentru alte 9 proiecte s-au alocat suplimentar 3,4 mil.lei, nefiind realizate obiectivele în termenele stabilite.
    Finanţarea pe bază de proiecte, prin competiţie începută în anul 2005 şi extinsă ulterior, urma să determine schimbări privind modul de acces la resursele publice. Organizarea şi desfăşurarea concursului sînt atribuite Consiliului Suprem, înregistrarea şi organizarea expertizei – secţiilor de ştiinţă şi CCE. Ultimul pînă în anul 2009 nu şi-a exercitat atribuţiile, limitîndu-se doar la totalizarea rezultatelor concursurilor şi la recomandarea proiectelor, spre finanţare, Consiliului Suprem.
    Urmare analizei, verificării şi testării documentelor de concurs, s-au constatat unele deficienţe la organizarea concursurilor, ceea ce a influenţat procesul de repartizare a mijloacelor financiare, după cum urmează:
    • Anunţarea publică a concursurilor n-a fost cea mai reuşită datorită faptului că n-a fost stabilită ediţia în care urmau să fie publicate anunţurile despre concursuri, ca urmare, acestea se publicau în diferite ediţii, fiind dificilă urmărirea lor, deşi toate anunţurile au fost plasate pe site-ul AŞM.
    • Nu este clar determinată procedura de desemnare a experţilor independenţi pentru expertizarea proiectelor înaintate la concurs. Aceste funcţii le reveneau secţiilor de ştiinţe ale AŞM, care formau comisii, membrii cărora aveau în majoritate  tangenţe cu proiectele înaintate la concurs, astfel creîndu-se conflicte de interese. Se exemplifică că unii experţi au evaluat proiectele înaintate de instituţiile în care aceştia activau. Toţi experţii nu semnează declaraţii privind obligaţia de a se conforma principiilor de obiectivitate şi imparţialitate, nedeclarînd astfel   raporturi de tangenţe sau conflicte de interese.
    Se menţionează că, începînd cu anul 2009 (semestrul II), CCE a desemnat de sine stătător evaluatori pentru expertiza proiectelor, însă nici pînă în prezent nu este determinată clar procedura de desemnare a acestora.
    • Nici Consiliul Suprem şi nici CCE nu evaluează corespunzător costul proiectelor expertizate. Aceste funcţii real sînt executate de către Direcţia politici, management şi monitorizare în sfera ştiinţei şi inovării, care nu are personal calificat în domeniu. În acest caz, este necesară implicarea sau conlucrarea cu alte structuri ale Consiliului Suprem.
    • Unele proiecte instituţionale au fost evaluate formal, iar altele au fost finanţate în lipsa procedurii de concurs. În acest context,  se exemplifică finanţarea a 287 de proiecte instituţionale, aprobate pentru realizare în perioada anilor 2006-2010, expertiza cărora, contrar Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului⁴, n-a fost efectuată, din motiv că acestea au fost deja aprobate la consiliile ştiinţifice ale institutelor. Ulterior, în anii 2008-2010, fără a iniţia procedura de concurs sau fără a fi expertizate, au fost finanţate încă 8 proiecte, în valoare de 12,0 mil.lei, din care proiectul realizat de Î.S. „IDSI” cu costul de 5,3 mil.lei şi cel pentru editarea Enciclopediei Moldovei – 6,4 mil.lei. De menţionat că proiectul realizat de Î.S. „IDSI” s-a finanţat în lipsa calculelor justificate ale costurilor (n-au fost prezentate, la solicitarea auditului) şi în prezent întreprinderea prestează servicii informaţionale instituţiilor AŞM în baza unor tarife neargumentate.
    _________________________
    ⁴ Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului programelor de stat,  de inovare şi transfer tehnologic şi proiectelor din cadrul acestora,  proiectelor de cercetări ştiinţifice fundamentale, proiectelor de cercetări ştiinţifice aplicative şi proiectelor independente în sfera ştiinţei şi inovării. Anexa nr. 3 la Acordul de parteneriat pentru anii 2009-2012.

    • Tematica instituţională se intersectează cu tematica unor programe de stat. Exemplificăm că, în perioada anilor 2006-2010, au fost finanţate şi executate lucrări în volum de 1,6 mil.lei, în cadrul programului instituţional realizat de UTM, privind tehnologiile de prelucrare a materiei prime agricole. Totodată, în anii 2006-2009, aceste lucrări au fost finanţate cu 2,5 mil.lei şi în cadrul programului de stat „Tehnologii de prelucrare a materiei prime agricole şi de păstrare a producţiei agroalimentare cu consum redus de energie”.
    În contextul celor expuse, se relevă că, deşi prevederile Codului au stabilit modul de organizare şi desfăşurare a concursului proiectelor în sfera ştiinţei şi inovării, procedura de selectare şi desemnare a experţilor este şi în continuare un punct slab al procesului de organizare a concursurilor, precum şi de evidenţiere a beneficiilor scontate în urma investigaţiilor şi de evaluare a resurselor necesare. Totodată, concursul proiectelor instituţionale, pentru anii 2006-2010, şi cel al proiectelor de inovare şi de dezvoltare a infrastructurii inovaţionale nu s-au organizat. Acestea au fost condiţionate de restrîngerea rolului CCE, în perioada anilor 2005-2008, care n-a fost bine determinat şi s-a limitat doar la executarea funcţiilor de intermediere între secţiile de ştiinţă şi Consiliul Suprem, situaţia fiind ameliorată din anul 2009 (semestrul II).
    Deşi Consiliul Suprem are rolul şi responsabilitatea de a defini obiective strategice si tactice, de a evalua şi de a aplica politicile necesare realizării obiectivelor naţionale privind cercetarea ştiinţifică, acesta nu are elaborată Strategia de dezvoltare pentru o perioadă îndelungată. Complexitatea unor criterii prestabilite la finanţarea sferei CDI, aplicarea neadecvată a instrumentelor elaborate condiţionează neîndeplinirea unor obiective aprobate. Finanţarea sectorului este în creştere, dar aceasta rămîne integral realizată de stat, fără a fi implicat suficient sectorul privat, ceea ce demonstrează că ultimul nu este cointeresat în rezultatele cercetărilor sau nu are capacitatea de a absorbi inovaţiile. În acest context, este necesară restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, sectorul economic, ştiinţă si administraţia publică în beneficiul dezvoltării continue a Republicii Moldova. Acordul de parteneriat indică avantajele acordate comunităţii ştiinţifice de către Guvern, dar nu şi ale AŞM faţă de societate. Astfel, ar fi benefic să fie identificate clar şi concret şi angajamentele acesteia. Dacă în continuare nu va fi îmbunătăţit procesul de concurs şi competitivitate, dacă nu va spori eficacitatea şi calitatea expertizelor, persistă riscul să nu fie realizate scopurile de generare a ideilor, care permit obţinerea de noi produse, procese şi servicii şi, în final, progresul social-economic al statului.
    se recomandă conducerii Consiliului Suprem:
    Recomandarea nr.1. Să elaboreze Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, folosind practica europeană, în scopul stabilirii domeniilor prioritare, obiectivelor şi mecanismelor clar definite, precum şi să determine măsurile specifice pentru implementarea acestei politici.
    Recomandarea nr.2. Să înainteze Guvernului propuneri de modificare a Regulamentului privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării referitor la finanţarea programelor de stat, îmbunătăţirea schemei de finanţare existente prin determinea clară a limitelor de finanţare a activităţilor de cercetare, totodată să stabilească criterii echitabile de finanţare atît a membrilor instituţionali, cît şi a celor de profil.
    Recomandarea nr.3. Să îmbunătăţească schema de finanţare existentă prin determinarea clară a limitelor de finanţare a activităţilor, totodată ţinîndu-se cont de stimularea parteneriatului între universităţi, institute de cercetări şi agenţi economici.
    Recomandarea nr.4. Să reevalueze modul de organizare şi de efectuare a expertizei proiectelor şi programelor din domeniul ştiinţei şi inovării, în vederea aplicării corecte atît a procedurilor stabilite, cît şi a selectării personalului implicat în proces, cu stabilirea baremelor la proiectele înaintate spre finanţare.
    Recomandarea nr.5. Să creeze o bază de date, în cadrul Consiliul Suprem, cu acces liber, care să cuprindă toate abordările tematicilor de cercetare pe domenii, efectuate de organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării în ultimii 10 ani, pentru a nu admite dublarea tematicilor proiectelor realizate.

    OBIECTIVUL II: PROGRAMELE DE STAT SÎNT ELABORATE ŞI MONITORIZATE ADECVAT DE CĂTRE CONSILIUL SUPREM?
    În perioada anilor 2004-2010, din bugetul de stat s-au alocat 86,3 mil.lei pentru 25 de programe de stat, în cadrul lor fiind realizate 271 de proiecte. Deşi programele de stat sînt principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării, acestea, din insuficienţa mijloacelor financiare alocate, nu au devenit instrumentul principal de realizare a politicii de stat. Monitorizarea şi dirijarea activităţilor întreprinse de Consiliul Suprem s-au aflat în faţa unei probleme dificile – absenţa unui sistem instituţional de măsurare a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, care a fost şi este influenţată de  finanţarea insuficientă a programelor de stat.

    Prin adoptarea Codului şi altor acte legislative şi normative, un obiectiv al reorganizării cercetării ştiinţifice instituţionale a fost implementarea managementului prin proiecte din cadrul programelor de stat, care reprezintă principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. Prin promovarea acestor structuri, s-a prevăzut reducerea duratei cercetărilor ştiinţifice pe calea  concentrării potenţialului ştiinţific şi a resurselor din cadrul instituţiilor, în comparaţie cu varianta clasică, şi facilitarea contactelor ştiinţifice. Proiectele în cadrul programelor de stat trebuie să fie orientate spre soluţionarea celor mai importante probleme în dezvoltarea social-economică a ţării, să conţină noutăţi ştiinţifice sau tehnologice, care să fie argumentate din punct de vedere ştiinţific şi financiar, precum şi să definească rezultatele scontate şi modalităţile de monitorizare transparentă a lor.
    Programele de stat realizate pe bază de proiecte, selectate prin concurs, urmau să schimbe şi posibilitatea de acces la banii publici. În realitate, atît modul de elaborare şi evaluare a programelor de stat, cît şi cel de finanţare n-au fost cele mai perfecte, acestea fiind cauzate de lipsa unei expertize adecvate, precum şi de voinţa Consiliului Suprem de a satisface cîţi mai mulţi solicitanţi de resurse.

    Implementarea politicii de stat prin promovarea programelor de stat a început în anul 2004, cînd au fost elaborate primele 7 programe, care au inclus 42 de proiecte, ca mai apoi în anul 2010 să se realizeze 11 programe cu 66 de proiecte. Deşi art.59 alin.(2) din Cod prevede ca Guvernul să definească lista programelor de stat, în perioada anilor 2005-2010, acestea au fost confirmate doar de Consiliul Suprem, totodată fiind aprobate în Acordul de parteneriat pentru finanţare.
    Conform modului stabilit, termenul de realizare a unui program este de 4 ani (5 ani în perioada anilor 2004-2008), iar a proiectelor din cadrul acestuia – 2 ani. Evoluţia mijloacelor alocate, numărul programelor şi proiectelor realizate, în perioada analizată, se prezintă în Tabelul nr. 4.

Anii	Programe de stat		Volumul total al alocațiilor destinate sferei ştiinței şi inovării, mil.lei		Inclusiv alocaţii destinate programelor de stat, mil.lei		Ponderea programelor de stat în totalul finanţării, %
	Numărul de programe	Inclusiv numărul proiectelor realizate în cadrul programelor de stat	Precizat	Executat	Precizat	Executat	Precizat	Executat
1	2	3	4	5	6	7	8=6/4*100	9=7/5*100
2004	7	42	71,0	71,0	3,5	3,5	4,9	4,9
2005	7	46	124,7	123,2	5,7	5,7	4,6	4,6
2006	13	66	178,8	177,8	11,0	11,0	6,2	6,2
2007	16	109	281,8	281,4	20,0	19,9	7,1	7,1
2008	15	111	364,1	366,0	17,9	17,8	4,9	4,9
2009	13	96	343,6	318,9	18,4	16,9	5,4	5,3
2010	11	66	315,9	312,4	9,8	9,7	3,1	3,1
Total	26	271	1679,9	1650,7	86,3	84,5	5,1	5,1

    Sursă: Rapoartele financiare anuale

    Din datele prezentate rezultă că, dacă în anul 2004 volumul de finanţare a programelor de stat a constituit numai 3,5 mil.lei, ori 4,9 % din volumul total al alocaţiilor bugetare pentru cercetări ştiinţifice, atunci în anul 2010 s-au alocat 9,8 mil.lei, totodată ponderea acestora în volumul total s-a micşorat pînă la 3,1%, acest fapt fiind condiţionat şi de micşorarea volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării în anul 2010. Menţionăm că pe parcurs, în anul 2007, alocaţiile au fost de 2 ori mai mari, însumînd 20,0 mil.lei, fiind realizate 16 programe cu 109 proiecte.
    Consiliul Suprem practică un sistem egalitarist de acordare a finanţării pentru proiecte de cercetare – în medie cîte 150,0 mii lei/anual, pentru un număr mare de proiecte. Această situaţie este cauzată de limitarea sumelor alocate pentru proiectele solicitate (care au constituit, în perioada anilor 2004-2008, cîte 200,0 mii lei/anual, iar în anii 2009-2010 – cîte 400,0 mii lei/anual), ceea ce nu permite atingerea obiectivelor de cercetare, din lipsa mijloacelor necesare. Totodată, suma mijloacelor alocate pentru realizarea unui proiect este de circa 2 ori mai mică faţă de limitele stabilite, deoarece programele de stat se finanţează doar din mijloacele rămase după repartizarea acestora pentru cheltuielile necesare întreţinerii AŞM şi instituţiilor subordonate.
    În anii 2004-2010, au fost repartizate mijloace financiare în volum de 86,3 mil.lei pentru realizarea programelor de stat, care au fost definitivate în funcţie de direcţiile strategice ale activităţii în sfera ştiinţei şi inovării. În perioada analizată, în majoritate, s-au realizat programe de stat în cadrul a 3 Direcţii strategice: „Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi”, „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară”,„Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltare durabilă”, pentru care s-au alocat circa 70,0% din mijloacele destinate realizării programelor de stat. Astfel, alte 3 Direcţii strategice au beneficiat doar de 30,0% din volumul alocat, din care Direcţia „Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene” – 5,8%. De altfel, pentru această direcţie strategică abia în anul 2009 s-au anunţat concursuri pentru selectarea proiectelor.
    Conform modului prevăzut de Acordul de parteneriat, problemele ce necesită soluţionare în cadrul programelor de stat se însoţesc de concepţii, care sînt selectare prin concurs şi sînt expertizate. Testarea documentelor denotă cazuri de aprobare a concepţiilor, la care avizele CCE au fost negative, precum şi cazuri de aprobare a unor proiecte în cadrul programelor pentru care n-au fost anunţate concursuri. Astfel, în anul 2009, la Direcţia „Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii”, deşi nu s-a anunţat concursul concepţiilor, au fost selectate proiecte în cadrul programului de stat „Hepatitele şi cirozele, profilactica şi metode avansate de tratament”. În anul 2010, CCE l-a apreciat pozitiv şi l-a recomandat, spre finanţare, Consiliului Suprem. Totodată, conceptul programului de stat „Elaborarea sistemului modern de organizare a asistenţei de reabilitare medicală pentru persoanele cu dezabilităţi neurologice din RM”, apreciat pozitiv de CCE în anul 2010 şi recomandat, spre finanţare, Consiliului Suprem, n-a fost acceptat de către acesta, care a dat prioritate cercetărilor fundamentale şi aplicative în matematică şi celor de stabilire a nivelului competitivităţii Republicii Moldova în contextul mondial şi regional. Se relevă că programul „Cercetări fundamentale şi aplicative în matematică” a fost respins de către unul din cei doi experţi, menţionîndu-se că conceptul nu are formulate probleme ce prezintă interes teoretic şi că acesta nu corespunde cerinţelor unui program de stat, iar obiectivele propuse sînt deja incluse în curriculumul unor discipline şcolare. De asemenea, n-a fost susţinut de către experţi nici programul „Stabilirea nivelului competitivităţii Republicii Moldova în contextul mondial şi regional”, care a fost recomandat doar condiţionat.
    Pe parcursul perioadei analizate, deşi Consiliul Suprem a anunţat concursul concepţiilor programelor pentru cercetări în domeniile energiei regenerabile, tehnologiilor noi şi materialelor de construcţii, tehnologiilor avansate de producere a sucurilor, tehnologiilor de asanare a viţei de vie şi de ameliorare a calităţii vinurilor, soiurilor noi de plante eterooleaginoase, concepţii pentru unele programe de stat n-au parvenit, iar pentru altele care au parvenit au fost apreciate nefavorabil de CCE.
    Cele relatate privind elaborarea şi finanţarea proiectelor prioritare indică nevoinţa Consiliilor ştiinţifice ale institutelor de profil de a structura priorităţile pe domeniile lor de activitate. Totodată, ignorarea recomandărilor CCE a cauzat susţinerea neîntemeiată şi utilizarea ineficientă a mijloacelor alocate pentru unele programe de stat, care pe parcurs au fost sistate sau comasate. Astfel, în anul 2006, după ce au derulat o perioadă de 3 ani, au fost sistate 2 programe „Elaborarea, tirajarea şi deservirea tehnicii medicale cu destinaţie chirurgicală, fizioterapeutică şi stomatologică” şi „Noi metode de diagnostică şi tratament bazate pe acţiunea radiaţiei milimetrice coerente asupra obiectivelor medico-biologice”, care au fost finanţate în volum de 1,8 mil.lei şi, respectiv, 1,3 mil.lei şi care, în fond, nu şi-au realizat pe deplin obiectivele stabilite. Consiliul Suprem motivează sistarea acestora în legătură cu includerea tematicii respective într-un program nou (care a derulat din anul 2007) cu denumirea „Inginerie şi tehnologiile electronice în relansarea economiei”.
    În anul 2008 au mai fost sistate încă 2 programe de stat după derularea acestora pe o perioadă de 3 şi, respectiv, 2 ani şi care au fost finanţate cu 5,6 mil.lei şi 3,2 mil.lei: „Crearea, multiplicarea şi implementarea soiurilor şi hibrizilor de plante cu productivitate şi rezistenţă sporită” şi „Elaborarea şi implementarea sistemului de agricultură ecologică”. Tot în anul 2008 au fost comasate 2 programe de stat – „Cercetări fundamentale şi elaborări de materiale şi dispozitive pentru aplicaţii fotonice şi optoelectronice” şi „Nanotehnologii şi nanomateriale” cu 7 si, respectiv, 11 proiecte, constatîndu-se că programele au obiective similare, despre ce nu s-a ţinut cont la elaborarea acestora.
    Cele menţionate relevă persistenţa unor probleme ce ţin de elaborarea şi realizarea programelor de stat, care au generat utilizarea ineficientă a mijloacelor în valoare de 11,9 mil.lei pentru programe de stat care nu şi-au atins obiectivele. Acestea sînt cauzate de mai mulţi factori, din care distribuirea mijloacelor neînsemnate pentru un număr mare de proiecte şi pentru cît mai multe instituţii.
    Utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a mijloacelor financiare şi executarea calitativă şi în termen a activităţilor preconizate în cadrul programelor de stat constituie prerogativa Consiliului Suprem, care a elaborat proceduri de monitorizare. Totodată, implementarea în practică a mecanismului elaborat s-a efectuat cu dificultăţi, din mai multe cauze, printre care nedeterminarea criteriilor de evaluare a rezultatelor, precum şi neasigurarea unui control permanent al utilizării eficiente a mijloacelor alocate. În final, impactul ştiinţific al fondurilor cheltuite pentru cercetare este condiţionat de capacitatea instituţiilor beneficiare de a le administra.

    Consiliul Suprem a divizat responsabilităţile pentru monitorizarea programelor de stat, acestea fiind executate de conducătorii programelor şi ai proiectelor, de Direcţia politici, management şi monitorizare în sfera ştiinţei şi inovării, de consiliile ştiinţifice ale programelor, care au fost instituite special în scopurile respective. În acelaşi timp, n-au fost utilizate criteriile de performanţă la evaluarea programelor de stat şi proiectelor. Rezultatele erau apreciate în baza rapoartelor prezentate de conducătorii proiectelor şi nu reflectau gradul de realizare a obiectivelor, rezultatele obţinute faţă de cele prognozate şi utilizarea mijloacelor financiare. Abia la 26.11.2009 Consiliul Suprem a aprobat Regulamentul privind aplicarea indicatorilor de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, care a stabilit criteriile de evaluare pentru instituţii, laboratoare şi cercetători ştiinţifici, însă acesta nu prevede şi criteriile de evaluare a unui program sau a unui proiect.
    În anul 2008, Consiliul Suprem a întreprins unele acţiuni de a îmbunătăţi activitatea de monitorizare, prin crearea unei comisii (11 persoane), împuternicite să examineze cel puţin de 2 ori pe an dările de seamă privind realizarea proiectelor din cadrul programelor de stat. Iniţiativa a eşuat, deoarece comisia nu şi-a exercitat funcţiile, precum nu şi-a executat funcţiile nici CCE, care dispunea de astfel de atribuţii, însă a efectuat expertiza proiectelor în derulare  în anii 2005-2006. În acelaşi timp, nici consiliile ştiinţifice ale programelor de stat n-au solicitat organizarea expertizelor privind rezultatele obţinute.
    Programele de stat sînt realizate în baza contractelor de finanţare încheiate între Consiliul Suprem şi contractori, în acestea fiind stipulate condiţiile de executare şi de finanţare a lucrărilor. Pentru aprecierea nivelului de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi de realizare a beneficiilor scontate, auditul a selectat pentru analiză, verificare şi testare 11 programe de stat cu 91 de proiecte din numărul total al programelor care au derulat. Eşantionul pentru verificare s-a constituit ţinîndu-se cont de repartizarea mijloacelor pe direcţii strategice, de volumul de finanţare şi de gradul de realizare a programelor.
    În acelaşi timp, analiza şi testarea documentelor s-au efectuat prin prisma evaluării obiectivelor stabilite şi a eficienţei utilizării mijloacelor financiare, care au evidenţiat unele deficienţe şi neajunsuri ce persistă la realizarea programelor.
    Verificarea şi testarea proiectelor în cadrul programelor de stat au relevat unele probleme şi deficienţe, care pot fi generalizate în modul următor:
    − Ritmul de creştere a alocaţiilor bugetare destinate programelor de stat, în perioada auditată, a fost în diminuare, în timp ce volumul total de mijloace alocat sferei CDI a înregistrat o creştere, această situaţie fiind cauzată de modalitatea dezavantajoasă de finanţare a programelor de stat.
    − Au fost distribuite mijloace financiare pentru un număr mare de proiecte în volume mult mai mici faţă de costurile estimate ale acestora şi, ca rezultat, în lipsa mijloacelor necesare, nu se ating obiectivele scontate.
    − CSŞDT n-a stabilit criterii de evaluare a rezultatelor proiectelor, din care motiv comisia de monitorizare n-a evaluat rezultatele obţinute.
    − N-au fost realizate integral obiectivele stabilite nici în cadrul unui program de stat auditat.
    − N-a fost determinată corespunzător procedura de desemnare a experţilor independenţi pentru expertizarea proiectelor.
    − Tematica unor programe de stat se dublează cu tematica unor proiecte instituţionale.
    − Au fost utilizate ineficient mijloace financiare pentru unele programe de stat, care pe parcurs au fost sistate sau comasate, ca urmare a nestructurării priorităţilor pe domenii de activitate.
    − De către beneficiarii de mijloace n -au fost respectate clauzele contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate la proiectele din sfera ştiinţei şi inovării:
    •    42 de proiecte (46,1%) – nu conţin date privind cheltuielile efective la instituţii;
    •    8 proiecte (8,8 %) – cheltuielile efective le depăşesc pe cele aprobate;
    •    25 de proiecte (27,5 %) – au fost utilizate mijloace în alte direcţii decît cele prevăzute în contracte, fără a fi coordonate modificările cu Consiliul Suprem (s-au procurat alte bunuri decît cele prevăzute în proiect, s-au efectuat deplasări în alte direcţii decît cele planificate);
    •    15 proiecte (16,5%) – fondul de salarizare a depăşit cuantumul prevăzut de Acord;
    •    15 proiecte (16,5%) – n-au fost respectate condiţiile contractuale de salarizare şi numărul aprobat de executori;
    •    44 de proiecte (48,3%) – nu s-a respectat ponderea tinerilor specialişti din numărul total al executorilor.
    Se exemplifică unele deficienţe relevate în rezultatul auditării programelor de stat în cadrul direcţiilor strategice:
    Direcţia strategică „Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă”. În perioada analizată, au fost aprobate 7 programe de stat, din care 4 s-au finalizat şi 3 sînt în derulare. Au fost analizate 2 programe, care includ 25 de proiecte,  din care un program s-a finalizat, iar altul va derula pînă în anul 2012.
    Programul „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi”, realizat în anul 2008, în volum de 4,7 mil.lei (estimat – 4,0 mil.lei), a avut ca obiectiv major valorificarea deşeurilor vinicole şi tratarea apelor reziduale rezultate din industria vinicolă. Totodată, urma să fie implementată tehnologia de fabricare a uleiului alimentar, elaborat sistemul de cogenerare a biogazului şi autorizat procesul tehnologic, cu elaborarea utilajului. În realitate, obiectivele programului s-au realizat parţial, deşi unele rezultate au fost implementate în practică. De menţionat că 2 proiecte care nu s-au încadrat în termenele de realizare preconizate, au fost prelungite cu 2 ani, fiind alocate suplimentar mijloace în sumă de 1,2 mil.lei. Una din cauze care a influenţat reuşita realizării programului este tergiversarea procesului de derulare, ca urmare a nedefinirii clare a obiectivelor la unele proiecte, precum şi a evaluării necorespunzătoare a cheltuielilor pentru realizare şi a costurilor produsului final.
    Programul „Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor” va fi finalizat în anul 2012, fiind prevăzută alocarea mijloacelor financiare în sumă de 5,2 mil.lei de la bugetul de stat şi de 4,5 mil.lei – din alte surse. Programul are stabilite mai multe obiective care ţin de crearea bazei legislative, ştiinţifico-metodologice pentru valorificarea resurselor acvatice, aprovizionarea cu apă potabilă, implementarea tehnologiilor moderne de tratare, epurare, reutilizare a apelor reziduale şi irigare. În cadrul programului s-au realizat deja 13 proiecte, din care un proiect prevedea crearea şi acreditarea Centrului de Control şi Monitorizare a Calităţii Apei (cu alocarea mijloacelor de la bugetul de stat în sumă de 660,0 mii lei şi cu suportul de mijloace financiare în sumă de 500,0 mii euro de la o instituţie de peste hotare). Deşi Centrul n-a fost creat, din cauza nealocării mijloacelor prevăzute de peste hotare, mijloacele în sumă de 660,0 mii lei, alocate de la bugetul de stat, au fost utilizate pentru colectarea şi stocarea informaţiei referitor la managementul resurselor acvatice şi crearea paginii web a Centrului de Control şi Monitorizare a Calităţii Apei. N-au fost realizate obiectivele nici în cadrul altor proiecte ale programului de stat. Astfel, proiectul „Epurarea şi condiţionarea apelor reziduale ale complexelor agroindustriale pentru irigarea culturilor agricole”, realizat de USM, a fost finanţat cu 480,0 mii lei, însă pe parcurs s-au modificat obiectivele şi, în loc de elaborarea unui proiect al instalaţiei pentru epurarea apelor reziduale ale complexelor agroindustriale şi utilizarea acestora la irigare, proiectul s-a finalizat doar cu recomandări tehnice privind proiectarea instalaţiei. Proiectul „Tehnologii moderne de irigare în condiţii de subasigurare cu apă”, realizat de IŞPHTA, a avut obiectivul de a elabora modelul funcţional la irigarea culturilor agricole şi de a-l include în blocul experimental pentru implementare în 120 de gospodării agricole, pentru care s-au alocat din buget 410,0 mii lei. Cercetările efectuate pe cîmpurile producătorilor agricoli, care deja utilizează tehnica performantă la irigare, s-au finalizat cu concluzii care indică că folosirea regimurilor de subasigurare cu apă permite obţinerea unor producţii înalte fără pericol de degradare a solului. Un alt proiect în cadrul programului de stat „Evaluarea igienică a calităţii apei potabile şi stării de sănătate a copiilor în dependenţă de schimbările climaterice şi elaborarea măsurilor de profilaxie” s-a realizat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, cu alocaţii bugetare în volum de 250,0 mii lei, şi prevedea estimarea igienică a calităţii apei folosite de copii, precum şi elaborarea măsurilor de reducere a impactului negativ. Proiectul s-a soldat cu 5 recomandări, una din care – monitorizarea permanentă a morbidităţii copiilor, a calităţii apei şi informarea populaţiei despre riscurile extinse.
    Direcţia strategică „Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii”. Au fost aprobate 4 programe, din  care 2 s-au sistat, unul s-a realizat şi unul este în derulare.
    Programul de stat „Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale” a inclus 14 proiecte în volum de 3,8 mil.lei şi a fost finalizat în anul 2010. În cadrul programului n-au fost realizate toate obiectivele preconizate: la un proiect nu s-a înregistrat forma medicamentoasă a preparatului obţinut şi nu s-a obţinut autorizaţia pentru evaluările clinice.
    Programul de stat „Hepatitele şi cirozele, profilactica şi metode avansate de tratament” s-a estimat în valoare de 4,6 mil.lei, este în derulare şi a întrunit 9 proiecte, unul din care este finanţat în volum de 250,0 mii lei şi a fost sistat fără a se realiza obiectivele trasate pentru anul 2010. În cadrul altor 2 proiecte analizate nu s-a acumulat informaţia privind  epidemiologia şi factorii de risc în hepatitele acute şi cronice; n-au fost studiate mecanismele diferitor forme clinice de hepatite la copii; n-au fost întocmite standardele de tratament cu preparate autohtone imunomodulatoare şi hepatoprotectoare, n-au fost implementate instrucţiunile metodice corespunzătoare. Obiectivele a 2 proiecte includ determinarea nivelului de eficacitate a tratării hepatitei cu medicamentul autohton Pacoverin, deşi acest preparat a fost testat clinic, evaluat în condiţii de spital, începînd cu anul 2003, şi este înregistrat de Ministerul Sănătăţii.
    Direcţia strategică „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară”. S-au realizat 4 programe de stat, din care 2 au fost sistate, altele 2 au fost finalizate în anii 2007 şi 2008.
    Programul „Principii şi procedee tehnologice de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale (secetă, îngheţuri etc.) asupra plantelor de cultură” a întrunit 22 de proiecte, care s-au realizat în perioada anilor 2004-2008, din care 3 au fost transmise în cadrul altui program, iar 2 proiecte finanţate în sumă de 168,5 mii lei, din motiv că nu erau eficiente, au fost sistate. Obiectivele proiectelor aprobate în domeniul agriculturii, mediului şi securităţii alimentare au purtat un caracter mai mult de cercetare decît de implementare. Din numărul total de proiecte nu s-au realizat în termenele stabilite obiectivele în cadrul a 7 proiecte, pentru care s-a prelungit durata de realizare cu 2 ani, concretizîndu-se obiectivele, pentru acestea alocîndu-se suplimentar mijloace în volum de 2,2 mil.lei. Toate acestea s-au realizat, fără a se ţine cont de expertiza programelor în derulare, efectuată de CCE în anul 2005 (care nu s-a adus la cunoştinţă conducătorului de program), care a menţionat lipsa evaluării economice şi beneficiului social al proiectelor în derulare, necesitatea excluderii unor repetări ale tematicii şi prezentarea unei analize publice în scopul continuităţii proiectelor în anul 2006.
    Programul „Tehnologii de prelucrare a materiei prime agricole şi de păstrare a producţiei agroalimentare cu consum redus de energie” a fost finalizat în anul 2009 şi s-a finanţat în volum de 3,0 mil.lei. Din 16 proiecte incluse în program au fost analizate 9. Pentru realizarea celor 9 proiecte testate au fost estimate mijloace în sumă de 3,2 mil.lei, care în realitate s-au finanţat în volum de 2,1 mil.lei (în medie – 63,0%). În baza chestionării conducătorilor de proiecte, auditul a constatat că micşorarea finanţării solicitate a influenţat negativ asupra realizării obiectivelor trasate, generînd excluderea din cercetare a unor experimente, lucrări planificate şi analize de laborator. Din obiectivele preconizate n-au fost implementate tehnologiile de uscare în cîmp electromagnetic a unor legume şi de producere a materialelor diabetice. În cadrul proiectului „Elaborarea unor tehnologii avansate de fortificare a produselor alimentare cu iod şi potasiu pe bază de surse vegetale locale” n-au fost finalizate elaborarea tehnologiei pentru fortificarea produselor alimentare cu potasiu şi implementarea în producere a coloranţilor naturali. În proiectul ”Elaborarea tehnologiei noi avansate cu scopul producerii adaosurilor diabetice pentru panificaţie” a fost omisă etapa de cercetare a inofensivităţii adaosurilor diabetice.
    Direcţia strategică „Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi”. S-au elaborat 7 programe, din care 3 s-au realizat, unul a fost sistat (despre ce  s-a menţionat deja), iar despre 2 programe privind crearea PŞT „Academica” şi incubatorului de inovare „Inovatorul” se va vorbi în capitolul următor. Actualmente un program este în derulare.
    Programul de stat „Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia de maşini în baza inovaţiilor know-how, materialelor noi şi a tehnologiilor avansate” a întrunit 13 proiecte şi s-a realizat, în perioada anilor 2004-2008, cu un buget estimat în volum de 4,7 mil.lei şi finanţat efectiv cu 5,8 mil.lei. În cadrul a 5 proiecte din 10 verificate n-au fost realizate unele obiective preconizate, ceea ce a influenţat realizarea obiectivului general al programului. Astfel, în cadrul unui proiect din 10 evaluate, cercetările nu s-au finalizat cu fabricarea prototipurilor de produse tehnice inovaţionale, în alt proiect n-au fost elaborate recomandări privind implementarea inovaţiilor tehnice, în 2 proiecte nu s-au testat în condiţii reale invenţiile şi într-un caz n-a fost aprobat paşaportul tehnic.
    Programul de stat „Ingineria şi tehnologiile electronice în relansarea economiei” cu 24 de proiecte s-a realizat, în perioada anilor 2006-2010, cu mijloace în volum de 6,0 mil.lei. În cadrul a 3 proiecte din 6 testate n-au fost realizate 5 obiective din cele preconizate. Astfel, nu s-a obţinut brevet la aparatul electronic digital pentru controlul ecologic şi nu s-a recomandat pentru transfer tehnologic, n-a fost obţinută autorizaţia Ministerului Sănătăţii pentru producerea şi utilizarea sistemului fizioterapeutic în baza radiaţiei laser, n-au fost testate şi întocmite acte privind rezultatele metodelor noi de tratament în baza radiaţiei laser. Utilajele medicale elaborate în cadrul a 4 proiecte analizate n-au fost produse şi transmise, pentru utilizare, instituţiilor medico-sanitare publice.
    Direcţia strategică „Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile”. S-au elaborat 2 programe, din care unul a fost finalizat, iar altul este în derulare.
    Programul de stat „Valorificarea resurselor regenerabile în condiţiile Republicii Moldova şi elaborarea Satelitului Moldovenesc” a întrunit 12 proiecte, cu volumul estimat pentru finanţare în primii 2 ani de 6,1 mil.lei. În realitate volumul alocaţiilor a constituit 6,7 mil.lei. Nu s-au realizat 9 obiective în cadrul a 4 proiecte. Astfel, nu s-au executat prototipurile invenţiilor tehnice la 3 proiecte, inclusiv la microhidrocentrala cu ax orizontal şi la sistemul de irigare prin picurare. N-au fost montate şi testate în condiţiile reale invenţiile din 2 proiecte şi n-a fost aprobat paşaportul tehnic la un proiect.
    Urmare acţiunilor de audit desfăşurate, au fost identificate deficienţe privind condiţiile de remunerare a personalului implicat în realizarea proiectelor. Aşa, condiţiile de salarizare a conducătorilor de program, de proiect şi a executorilor sînt prevăzute într-un Regulament, aprobat de Consiliul Suprem, fără a fi adaptate la actele normative în vigoare. Regulamentul prevede remunerarea în următoarele limite: pentru conducătorul de program – 1,7-2,0 mii lei; conducătorul de proiect – 1,5-1,7 mii lei; executori – 1,2-1,35 mii lei. În afară de aceasta, se admite un adaos de pînă la 10,0% pentru toate categoriile enumerate, cu excepţia conducătorilor de proiecte şi de program. Fixarea condiţiilor numite permite remunerarea acestora, precum şi a celor de executare a proiectelor de transfer tehnologic, în cuantumuri de circa 2 ori mai mari decît grila stabilită prin actele normative.
    Fiind determinate de către Consiliul Suprem atribuţii şi responsabilităţi, aprobate proceduri şi măsuri corespunzătoare, dirijarea activităţilor în cadrul programelor de stat n-a asigurat realizarea deplină a obiectivelor stabilite. Unele programe de stat au avut o durată de executare mult mai mare decît termenele stabilite, alte programe au fost sistate, fără a fi atinse toate obiectivele scontate, acestea pe parcurs fiind finanţate cu mijloace în sumă de 11,9 mil.lei, o parte din proiecte nu s-au realizat în termenele stabilite, pentru ce s-au alocat suplimentar mijloace în sumă de 3,4 mil.lei. Toate acestea sînt condiţionate de faptul că Consiliul Suprem este responsabil şi implicat în toate etapele de derulare a programelor de stat: elaborare, finanţare, executare şi monitorizare, precum şi de lipsa unor criterii adecvate de evaluare a rezultatelor obţinute. Sînt necesare şi schimbări în abordarea de cercetare, identificîndu-se prioritar problemele societăţii. Totodată, pentru ca eforturile financiare să se transforme în rezultate ştiinţifice relevante, sînt necesare modificări prin care unele şi aceleaşi persoane să nu fie implicate concomitent în elaborarea, finanţarea, executarea şi monitorizarea cercetărilor.
    Recomandări conducerii Consiliului Suprem:
    Recomandarea nr.6. Să examineze oportunitatea perfecţionării sistemului de finanţare a programelor de stat, pentru a asigura un echilibru rezonabil în finanţarea cercetării, acordîndu-le prioritate reieşind din conceptul acestora.
    Recomandarea nr.7. Să includă în structura organelor de management (Consiliul Suprem şi CCE), persoane cu abilităţi de evaluare a rezultatelor cercetării şi utilizării mijloacelor financiare, pentru sporirea eficienţei activităţilor întreprinse.
    Recomandarea nr.8. Să instituie un sistem de evaluare a rezultatelor în cadrul programelor de stat, ajustate la standardele europene, pentru stimularea performanţei reale, excelenţei.
    Recomandarea nr.9. Să restructureze relaţiile dintre societatea civilă, sectorul economic, ştiinţă şi administraţia publică întru racordarea obiectivelor programelor de stat la cerinţele reale ale economiei şi societăţii.
    Recomandarea nr.10. Să excludă practica implicării colaboratorilor aparatului în realizarea proiectelor de cercetare.
    Recomandarea nr.11. Să aducă actele normative ale Consiliului Suprem privind remunerarea executorilor de proiecte şi programe de stat în conformitate cu actele legislative în vigoare.
    OBIECTIVUL III. BENEFICIILE REALIZATE DIN IMPLEMENTARE SÎNT COMENSURABILE CU NIVELUL DE FINANŢARE?
    În perioada anilor 2005-2010, prin intermediul AITT, au fost realizate 120 de proiecte de transfer tehnologic, fiind alocate mijloace publice în volum de 37,0 mil.lei. A fost creată infrastructura de inovare, pentru care s-au alocat 17,4 mil.lei. Cu toate acestea, activităţile de inovare şi de transfer tehnologic n-au fost monitorizate eficient de către AITT, unele din cauze fiind condiţionate de modificările operate în statutul entităţii, de nesusţinerea iniţiativelor de către Guvern, iar altele – de coordonarea necorespunzătoare a activităţilor întreprinse. În final, nu se valorifică pe deplin potenţialul inovaţional al sectorului privat.

    AITT are rolul coordonării, stimulării şi implementării mecanismelor activităţii de inovare şi de transfer tehnologic, precum şi de monitorizare a activităţii numite. Pe parcurs, actele normative şi legislative adoptate au creat unele divergenţe, care prezintă un impediment în activitatea Agenţiei şi pot avea urmări neprevăzute.

    AITT este formată de către Consiliul Suprem, în conformitate cu prevederile Codului, în scopul coordonării, stimulării şi implementării mecanismelor activităţii de inovare şi de transfer tehnologic. AITT şi-a desfăşurat activitatea în baza unui Regulament, iar din anul 2008, în baza unui Statut, potrivit căruia a fost modificat şi statutul angajaţilor săi – din funcţionari publici în cercetători ştiinţifici. Cu toate acestea, în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, angajaţii AITT au rămas în calitate de funcţionari publici, creîndu-se divergenţe între prevederile actelor respective. Astfel, din anul 2009, angajaţii AITT au fost salarizaţi ca cercetători ştiinţifici, dar fără a fi aplicate condiţiile stabilite în art.152 şi art.153 din Cod, deci, fără a fi evaluate aptitudinile de cercetare şi fără a fi selectaţi prin concurs. În acelaşi timp, conform art.79 din Cod, AITT reprezintă una dintre instituţiile auxiliare ale AŞM, pe cînd potrivit art.88 statutul juridic al personalului instituţiilor auxiliare este reglementat de Legea serviciului public. Aceste modificări le-au permis angajaţilor AITT să execute (cu o remunerare respectivă) activităţi de cercetare în cadrul proiectelor de inovare şi transfer tehnologic. La momentul actual, majoritatea angajaţilor AITT sînt executori ai lucrărilor în mai multe proiecte şi, concomitent, exercită funcţiile de control şi monitorizare a acestora, astfel creîndu-se conflicte de interese.
    Funcţiile de bază în domeniul inovării şi transferului tehnologic exercitate de către AITT sînt: realizarea politicii de stat, determinarea direcţiilor strategice, înregistrarea de stat şi evidenţa proiectelor, determinarea volumului de alocaţii financiare, coordonarea procesului de creare a infrastructurii şi monitorizarea activităţilor. Statele de personal ale AITT în număr de 25 de persoane şi structura organizatorică constituită din 3 direcţii (logistică şi marketing; politici şi relaţii internaţionale; transfer tehnologic) şi o secţie (infrastructură inovaţională) sînt aprobate de către Consiliul Suprem.
    AITT are rolul unui centru de legătură între oamenii de ştiinţă, pe de o parte, şi autorităţi publice, oameni de afaceri, pe de altă parte, pentru implementarea rapidă a inovaţiilor şi transferarea tehnologiilor avansate în producţie. Deşi, conform atribuţiilor, AITT susţine dezvoltarea PŞT şi a I.I. prin implementarea de politici şi strategii, aceasta nu are aprobată o Strategie Naţională în Domeniul Inovării pentru perioada anilor 2008-2011, astfel nefiind trasate nici obiectivele în domeniu. Mecanismul de coordonare şi implementare a activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic ale AITT se prezintă în Figura nr.2.

    Sursă: Statutul AITT, Hotărîrile Consiliului Suprem

    Modul de funcţionare a sistemului prezentat denotă o interacţiune permanentă între AITT şi Consiliul Suprem, CCE, antreprenori şi infrastructura de inovare.
    Notă: În perioada auditului, Consiliul Suprem, prin Hotărîrea nr.24 din 10.02.2011, a aprobat organigrama şi schema de încadrare ale AITT, prin care funcţiile de cercetători ştiinţifici sînt substituite cu cele de specialişti.
    În ultimii 4 ani, întru promovarea activităţilor de creare şi întreţinere a infrastructurii inovaţionale, statul a investit 17,4 mil.lei pentru efectuarea reparaţiilor, procurarea utilajului şi echipamentului necesar. Însă, nici Consiliul Suprem, nici AITT n-au administrat şi n-au monitorizat corespunzător banii publici alocaţi, iar asocierea în parcuri şi incubator s-a înfăptuit cu deficienţe, cauzate de imperfecţiunea sistemului de monitorizare a procesului decizional de către factorii responsabili. Totodată, neacordarea facilităţilor rezidenţilor, prevăzute de cadrul legal, a condiţionat faptul că 1/3 din rezidenţi nu şi-au început activitatea economică, fiindu-le revocat statutul.

    În perioada anilor 2005-2008, finanţarea activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic s-a efectuat prin intermediul CSŞDT. Abia din anul 2009, în baza Acordului de parteneriat, mijloacele bugetare pentru realizarea programelor şi proiectelor de transfer tehnologic, programelor de funcţionare a parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare sînt direcţionate de Consiliul Suprem direct AITT, care, la rîndul său, le distribuie executorilor, în baza contractelor de finanţare.
    Întru stimularea activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic, menite să transforme rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi inovaţiile în produse, servicii, procese noi sau perfecţionate, şi în conformitate cu Legea nr.138-XVI din 21.06.2007⁵ au fost create, în anul 2007, PŞT „Academica” şi I.I. „Inovatorul”. Administratorii acestor structuri au devenit, conform Hotărîrii Consiliului Suprem nr. 181 din 27 septembrie 2007 „Despre aprobarea rezultatelor concursului” (care de fapt n-a fost desfăşurat), firmele „Indeprin” S.R.L. şi „Cerber Info” S.R.L. În anul 2008 a fost creat PŞT „Inagro”, în calitate de administrator fiind desemnată compania „Agroecoprod” S.R.L, iar în anul 2009 – PŞT „Micronanoteh”, la care concursul de selectare a administratorului şi a rezidenţilor continuă. Totodată, pentru funcţionarea parcuril or, AITT i-au fost transmise în gestiune Întreprinderile de Stat Uzina Experimentală „Aselteh” si Uzina Experimentală Chimică „Izomer”, cu bunuri materiale în valoare de 65,1 mil.lei, terenuri cu suprafaţa totala de 148,9 ha, imobil din bd Dacia 58, mun. Chişinău, şi din or.Cahul, cu drept de gestionare operativă.
    ________________________
    ⁵ Legea nr.138-XVI din 21.06.2007 „Cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare” (în continuare – Legea nr.138-XVI).

    – Lipsa competitivităţii la concursurile de transfer tehnologic şi incapacitatea de absorbţie a inovaţiilor de către sectorul economic au determinat finanţarea activităţilor respective doar în cuantum de 1,0-4,1% faţă de 10,0 % prevăzute.
    – Mijloacele pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic se utilizau în lipsa unui control riguros al banilor publici alocaţi, ca rezultat, în anul 2007, s-au folosit ineficient mijloace în sumă de 547,0 mii lei,  s-au efectuat cheltuieli neprevăzute de deviz în volum de 308,2 mii lei şi s-au dezafectat mijloace în sumă de 190,0 mii lei.
    – N-au fost acordate facilităţi fiscale rezidenţilor parcurilor şi incubatorului, prevăzute de cadrul legal, din cauza mecanismului dificil de administrare, care prevede implicarea concomitentă a mai multor organe de stat în acest proces şi, ca urmare:
    •    n-au fost acumulate de către administratorii infrastructurilor de inovare veniturile preconizate de la asocierea rezidenţilor în parcuri şi incubator în volum de 3,8 mil.lei, iar cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii inovaţionale au fost suportate integral de stat;
    •    n-au fost acumulate de către AITT mijloacele în cuantum de 453,1 mii lei, destinate stimulării activităţii de inovare;
    •    n-au fost respectate condiţiile de eligibilitate de către rezidenţii parcurilor şi incubatorului, unii din ei menţinînd şi dezvoltînd şi alte activităţi economice în paralel cu cele inovatoare.
    −    Riscul sistării proiectelor de transfer tehnologic urmează a fi bine gestionat, astfel încît numărul de proiecte sistate şi pierderile de mijloace financiare să descrească, deoarece în anii 2005-2010 au fost sistate 17 proiecte de transfer tehnologic, din motiv că nu au avut cofinanţare. Totodată, 4 din proiectele sistate au derulat pe parcursul unui an, utilizîndu-se ineficient mijloace bugetare în sumă de 1,1 mil.lei, fără a fi obţinute unele rezultate.
    −    Majoritatea angajaţilor AITT sînt executori ai lucrărilor în mai multe proiecte şi, concomitent, exercită funcţiile de control şi monitorizare a acestora, astfel, creîndu-se conflicte de interese. Ca urmare, din 39 de proiecte de transfer tehnologic (34,2 %), realizate în perioada anilor 2007-2010:
    ► 2 proiecte nu au rapoarte de activitate intermediară, iar 3 – de activitate finală;
    ► nu sînt anexate documentele justificative pentru cheltuielile efectuate în cadrul a 15 rapoarte financiare, iar la 3 rapoarte acestea sînt anexate parţial;
    ► nu sînt prezentate documentele de achiziţii ale bunurilor la 9 proiecte;
    ► în cadrul a 16 proiecte n-au fost justificate preţurile de achiziţionare în cazul cofinanţării cu materiale;
    ► nu s-au respectat proporţiile privind contribuţiile efectuate la 8 proiecte de cofinanţare, iar alte 6 proiecte nu includ documentele confirmative privind cofinanţarea;
    ► pentru 5 proiecte alocarea mijloacelor bugetare s-a efectuat înainte de a fi realizată cofinanţarea;
    ► s-au executat parţial obiectivele preconizate în cadrul realizării a 20 de proiecte.
    − Evaluarea proiectelor de transfer tehnologic se realizează fără a se analiza indicatorii stabiliţi.
    Toate acestea sînt consecinţe ale monitorizării insuficiente de către AITT a elaborării şi implementării politicii respective. Cele menţionate se exemplifică în continuare.
    •    Mijloacele pentru crearea infrastructurii de inovare şi  transfer tehnologic s-au valorificat, dar n-au fost administrate adecvat
    În perioada anilor 2007-2010, s-au folosit 2 modalităţi de finanţare a activităţii de creare şi dezvoltare a infrastructurii inovaţionale. Conform primei variante, în anul 2007, mijloacele în volum de 3,3 mil.lei au fost finanţate de către Consiliul Suprem în cadrul unui program de stat, condus de directorul general al AITT, însă a fost realizat de IFA al AŞM. Potrivit celei de a doua variante, în anii 2008-2010, finanţarea s-a efectuat prin intermediul AITT, din contul activităţilor pentru transfer tehnologic. În ambele cazuri mijloacele se finanţau de către Consiliul Suprem pentru lucrări de cercetări ştiinţifice şi cheltuielile se concretizau de către AITT numai la etapa contractării cu administratorii parcurilor şi incubatorului. În cele din urmă, mijloacele financiare destinate dezvoltării infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic s-au utilizat în lipsa unui control riguros din partea Consiliului Suprem, deoarece achiziţionarea bunurilor materiale, a lucrărilor şi serviciilor a fost efectuată de către administratorii structurilor inovaţionale din contul mijloacelor bugetare transferate acestora de către IFA al AŞM şi AITT, fără a fi respectate procedurile de achiziţie stabilite prin Legea nr.96-XVI din 13.04.2007⁶. Ca urmare, nici un contract de procurare a bunurilor sau de reabilitare a încăperilor n-a rezultat din desfăşurarea concursurilor de achiziţii.
    _________________________
    ⁶ Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007.

    În perioada anilor 2007-2010, pentru crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice, incubatorului de inovare şi pentru dezvoltarea infrastructurii acestora, AŞM a alocat mijloace bugetare în volum de 17,4 mil.lei, ori 29,2% din alocaţiile totale destinate sferei de inovare şi transfer tehnologic. Volumul mijloacelor alocate, formarea şi dezvoltarea infrastructurii în sfera de inovare şi transfer tehnologic se prezintă în Tabelul nr.5.

Denumirea	Anii, mil. lei				Total
	2007	2008	2009	2010
PŞT „ACADEMICA”	2,3	1,8	2,3	0,7	7,1
PŞT „INAGRO”	-	-	3,0	2,5	5,5
Incubatorul de inovare „INOVATORUL”	1,0	1,5	1,5	0,8	4,8
Total pe an	3,3	3,3	6,8	4,0	17,4

    Sursă: Hotărîrile Consiliului Suprem al AŞM, planurile şi contractele de finanţare

    Indicatorii prezentaţi denotă că, în perioada analizată, pentru formarea, dezvoltarea şi funcţionarea infrastructurii PŞT „Academica”, PŞT „Inagro” şi a incubatorului  s-au alocat, respectiv, 7,1 mil.lei, 5,5 mil.lei şi 4,8 mil.lei. Parcul ştiinţifico-tehnologic „Micronanoteh”, deşi a fost creat, n-a beneficiat de alocaţii bugetare.
    Testarea şi verificarea documentelor privind cheltuielile efectuate la formarea infrastructurii denotă că, în anul 2007, Consiliul Suprem a transferat mijloacele în volum de 3287,6 mii lei, destinate creării infrastructurii inovaţionale, IFA al AŞM, pe cînd funcţiile respective sînt atribuite AITT şi mijloacele urmau a fi transferate acesteia. Se menţionează că, deşi mijloacele au fost destinate creării infrastructurilor inovaţionale, acestea au fost transferate în vederea executării lucrărilor de cercetări ştiinţifice. La rîndul său, IFA al AŞM, în baza contractelor încheiate, a transferat o parte din mijloace în sumă de  3212,6 mii lei administratorilor incubatorului de inovare „Inovatorul” – S.R.L. „Cerber-Info” (975,0 mii lei) şi parcului „Academica” – S.R.L. „Indeprin” (2237,6 mii lei). Astfel, banii bugetari au fost transferaţi unor structuri private, fiind utilizaţi la propria discreţie de către acestea. Situaţia respectivă a fost cauzată de faptul că sursele au fost alocate AŞM la finele anului şi urmau a fi valorificate integral. Totodată, se menţionează că aceşti beneficiari n-au utilizat integral mijloacele transferate, de incubator utilizîndu-se doar 104,6 mii lei, iar de către PŞT „Academica” – 370,0 mii lei, fiind achitată TVA la bugetul de stat. Astfel, AITT, învestită cu drept de administrare a mijloacelor alocate, pe parcursul perioadei analizate, nu şi-a exercitat funcţiile atribuite.
    Nu sînt justificate cheltuielile efectuate pentru funcţionarea PŞT „Academica” şi a incubatorului „Inovatorul”
    Conform proiectului, din alocaţiile pentru anul 2007 s-au finanţat măsuri de elaborare a bazei normative şi metodice pentru funcţionarea parcului „Academica” şi a incubatorului „Inovatorul” – 385,0 mii lei şi, respectiv, 80,0 mii lei, iar pentru selectarea rezidenţilor, organizarea seminarelor şi elaborarea mecanismelor de atragere a investiţiilor – 560,0 mii lei şi, respectiv, 175,0 mii lei. Deşi s-au efectuat cheltuieli pentru plata salariilor, organizarea seminarelor, întreţinerea încăperilor şi procurarea consumabilelor, acestea nu sînt justificate prin argumentarea volumului de lucrări efectuate şi prin documente elaborate.
    Exemplificăm unele atestări ale faptelor de abateri faţă de cerinţele stabilite în executarea activităţilor întreprinse la crearea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic:
    Mijloacele alocate pentru reabilitarea încăperilor şi dotarea cu echipament a rezidenţilor parcurilor şi incubatorului au fost utilizate ineficient
    Printre serviciile şi facilităţile oferite rezidenţilor parcurilor şi incubatorului sînt cele de acordare a spaţiilor şi de creare a condiţiilor de locaţiune. Întru realizarea lor, de către Consiliul Suprem s-au alocat mijloace pentru reparaţia blocului administrativ al uzinei „Aselteh” din contul mijloacelor pentru cercetări ştiinţifice, acestea nefiind planificate la investiţii capitale. În perioada anilor 2008-2010, pentru reparaţia încăperilor, în afară de mijloacele distribuite în anul 2007 în sumă de 2,0 mil.lei (1,3 mil.lei – PŞT „Academica”, 0,7 mil.lei – I.I. „Inovatorul”), s-au alocat încă 8,6 mil.lei, dintre care PŞT „Academica” – 4,8 mil.lei şi I.I. „Inovatorul” – 3,8 mil.lei. Din volumul total al mijloacelor alocate pentru reparaţia blocului administrativ al uzinei „Aselteh”  în sumă de 6,8 mil.lei s-au executat lucrări de numai 4,8 mil.lei. Deşi, conform planurilor aprobate, reparaţiile urmau să fie finalizate în anul 2009, PŞT „Academica” n-a executat lucrări de 299,3 mii lei, iar incubatorul de inovare n-a prezentat dări de seamă pentru suma de 137,0 mii lei din mijloacele alocate. Alte mijloace în sumă totală de 1,2 mil.lei, alocate pentru reparaţii, s-au utilizat de administratori la achitarea taxelor şi a impozitelor la bugetul de stat, neprevăzute iniţial (756,2 mii lei), acordarea împrumuturilor (104,4 mii lei firmei „Avantchim” S.R.L., rezidentul incubatorului de inovare) şi pentru efectuarea altor cheltuieli neprevăzute de deviz (308,2 mii lei – plata salariilor, achitarea cotizaţiilor, procurarea bunurilor).
    Lucrările de reparaţii au fost contractate de administratori fără a iniţia licitaţii publice
    Autoritatea contractantă n-a monitorizat volumele de lucrări achiziţionate, iar lucrările de reparaţii s-au contractat de administratori fără a iniţia licitaţii publice. În acest context, exemplificăm cazul privind lucrările de reparaţii contractate de PŞT „Academica”, la 06.03.2008, prin încheierea a 2 contracte cu S.R.L. „Namax Prim” în sumă de 565,8 mii lei – pentru reparaţia acoperişului blocului administrativ şi în sumă de 612,3 mii lei – pentru reparaţia sistemei de încălzire. În rezultatul neonorării obligaţiilor contractuale, administratorul reziliază contractele şi încheie altele cu firma S.R.L. „Rodislav Cons”, dintre care pentru reparaţia sistemei de încălzire sînt contractate deja lucrări în volum de 815,6 mii lei. Totodată, firma S.R.L. „Namax Prim” n-a îndeplinit un volum de lucrări în sumă de 300,0 mii lei din cea contractată pentru reparaţia sistemei de încălzire şi n-a restituit la contul administratorului mijloacele alocate. Un alt exemplu de utilizare ineficientă a mijloacelor alocate este cazul administratorului I.I. „Inovatorul” care, în anul 2007, a dezafectat pe o perioadă de 8 luni surse bugetare în sumă de 190,0 mii lei şi le-a transferat pentru piatră vînătă firmei „Lacerta” S.A.
    N-au fost estimate corespunzător cheltuielile pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii PŞT „Inagro”
    Fără a fi executată estimarea corespunzătoare a cheltuielilor pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii PŞT „Inagro”, în anii 2009-2010, s-au alocat 5,5 mil.lei, din care 1,8 mil.lei, în anul 2009, pentru reparaţia acoperişului blocurilor administrative, reabilitarea serelor, instalarea conductelor de apă şi gaz. În lipsa procedurii de concurs, au fost contractate şi executate lucrări de la firma S.R.L.„Acont”, dar numai pentru reparaţia acoperişurilor. Pentru procurarea echipamentului şi mobilierului de oficiu s-au distribuit 500,0 mii lei, însă şi acestea fără a fi argumentate, ceea ce a permis administratorilor să utilizeze mijloacele cu devieri de la sumele aprobate. Astfel, în anul 2009, fiind planificată pentru procurarea utilajului, tehnicii de birou şi a mobilierului suma de 19,7 mii lei, real  s-au utilizat 238,0 mii lei, depăşirea fiind cauzată de procurarea unui automobil în valoare de 104,2 mii lei şi a altor bunuri neprevăzute. De menţionat că valoarea automobilului n-a fost evaluată corespunzător, preţul acestuia fiind stabilit numai în baza actului de achiziţie de la o persoană fizică. În afară de acestea, conform proiectului aprobat, PŞT „Inagro” i s-au alocat 1,1 mil.lei, pentru procurarea tehnicii agricole, sistemelor de irigare şi a echipamentului de birou, dintre care sînt desfăşurate licitaţii numai pentru bunuri în valoare de 438,2 mii lei.
    Cele menţionate sînt consecinţe ale unei administrări neconforme a mijloacelor bugetare atît din partea Consiliului Suprem, care a alocat mijloacele bugetare prin intermediul IFA al AŞM şi AITT, iar aceştia n-au administrat şi n-au monitorizat procesul, cît şi din partea administratorilor parcurilor şi incubatorului.
    N-au fost realizate sursele financiare private pentru activitatea parcului ştiinţifico-tehnologic şi a incubatorului de inovare
    Din alocaţiile pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii parcurilor ştiinţifice şi a incubatorului de inovare s-au distribuit 3,4 mil.lei pentru remunerarea şi întreţinerea personalului acestora. Dacă în anul 2008 asemenea alocaţii au fost specificate pentru monitorizarea proiectelor, atunci, în perioada anilor 2009-2010, acestea sînt destinate pentru prestarea serviciilor de marketing, administrare şi incubare. Legea prevede că mijloacele financiare destinate activităţilor din cadrul parcului ştiinţifico-tehnologic şi al incubatorului de inovare provin din surse financiare private şi publice. De fapt, din anul 2008 s-a preconizat că PŞT „Academica” va realiza venituri şi de la rezidenţi în sumă de 787,0 mii lei, iar în anii 2009-2010 – cîte 650,0 mii lei pe an, însă în realitate asemenea venituri nu     s-au obţinut. Incubatorul de inovare „Inovatorul” n-a planificat astfel de venituri de la rezidenţi, cu toate că în anul 2009 a încasat 57,4 mii lei. Neîncasarea veniturilor este condiţionată de neacordarea facilităţilor fiscale prevăzute de legislaţie.
    AITT, deşi a raportat volume de la realizarea producţiei inovaţionale de către rezidenţii parcurilor şi incubatorului în sumă de 93,1 mil.lei, n-a calculat şi n-a încasat venituri din realizări, care urmau a fi direcţionate spre stimularea activităţii de inovare, inclusiv a activităţii de marketing, organizarea expoziţiilor, conferinţelor, meselor rotunde etc., prin ce n-a respectat art.61 din Acordul de parteneriat. Conform „Procedurii organizării şi funcţionării parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatorului”, aprobate de către directorul general al AITT la 30.03.2009, au fost recomandate preţuri şi tarife pentru servicii de locaţiune (chirie, utilizarea sălilor de conferinţe, pază, secretariat), servicii speciale (informaţionale, contabile, consultanţă), servicii de marketing şi personal, în total în număr de la 48 pînă la 62 de servicii prestate. Totodată, administratorii parcului şi incubatorului şi-au stabilit de sine stătător preţuri şi tarife, dintre care tarifele incubatorului „Inovatorul” diferă esenţial de cele recomandate de AITT.
    În urma conversiei terenurilor agricole, creării loturilor demonstrative n-au fost obţinute rezultatele scontate
    În anul 2009 s-au alocat 686,0 mii lei PŞT „Inagro” pentru conversiunea terenurilor agricole, din care 508,1 mii lei pentru lucrări în mun. Chişinău şi 177,9 mii lei – în or. Cahul. Din acestea s-au utilizat numai 529,4 mii lei, inclusiv 189,9 mii lei pentru remunerarea muncitorilor (fără a se preciza locul executării lucrărilor), iar culturile plantate nu sînt în corespundere cu cele planificate. În acelaşi timp, din realizarea producţiei plantate s-au preconizat venituri în volum de 572,2 mii lei, care nu s-au obţinut.
    Similar, în anul 2010, pentru proiectarea şi instalarea sistemului de irigare şi pentru producerea, montarea şi instalarea în sere a sistemelor de irigare, s-au alocat 951,8 mii lei, costurile cărora nu sînt argumentate respectiv. Din aceste mijloace au fost efectuate lucrări numai în sumă de 651,6 mii lei, celelalte fiind utilizate pentru obţinerea producţiei agricole.
    Pentru crearea loturilor demonstrative-etalon de creştere a culturilor agricole după tehnologii inovaţionale, în anul 2010, s-au alocat 345,9 mii lei, de la care urmau să se obţină venituri din realizarea producţiei în sumă de 1031,9 mii lei. Conform rapoartelor prezentate de administrator, s-au efectuat cheltuieli în sumă de 777,2 mii lei şi s-au obţinut venituri numai în volum de 12,0 mii lei.
    Mijloacele destinate pentru reabilitarea plantaţiilor multianuale au fost direcţionate în alte scopuri
    Pentru reabilitarea plantaţiilor multianuale în anii 2009-2010, PŞT „Inagro” i s-au alocat mijloace în volum de 414,4 mii lei, fără a fi specificate, în anul 2009, tipurile de lucrări preconizate. Din acestea, în anul 2009, s-au utilizat numai 49,3 mii lei, iar în anul 2010 astfel de lucrări nu s-au efectuat, mijloacele fiind folosite pentru obţinerea produselor ecologice.
    Deşi administratorul parcului are atribuţii de desfăşurare a activităţii de atragere a investiţiilor, acesta, pe parcursul a 2 ani, a desfăşurat mai mult activităţi de promovare, inclusiv activităţi economice în domeniul agriculturii, utilizînd atît patrimoniul statului, cît şi banii publici. În afară de mijloacele indicate, administratorul PŞT „Inagro” a beneficiat şi de subvenţii din buget în sumă de 179,3 mii lei, alocate de MAIA, din care 30,0 mii lei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi 149,3 mii lei pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol.
    Toate acestea indică că, deşi pentru organizarea şi funcţionarea parcurilor şi incubatorului de inovare sînt alocate mijloace suficiente, costurile pentru măsurile preconizate nu sînt bine argumentate atît la etapa de planificare, cît şi la cea de realizare şi nu sînt monitorizate adecvat de către AITT. Sistemul de monitorizare al AITT n-a asigurat prevenirea şi lichidarea la timp a neregulilor constatate de audit. Acestea se explică prin faptul că Direcţia infrastructură inovaţională a AITT n-a urmărit respectarea clauzelor contractelor încheiate cu administratorii, iar contabilitatea, unde sînt prezentate dările de seamă, verifica doar volumul total al mijloacelor utilizate. Cele menţionate sînt cauzate şi de exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor sale de către Consiliul Suprem, care într-o perioadă de 4 ani n-a solicitat şi n-a examinat utilizarea mijloacelor alocate. Totodată, la etapa aprobării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii inovaţionale nu s-a efectuat un studiu profund de evaluare şi expertiză a necesităţilor reale. Lipsa unei monitorizări adecvate din partea AITT a mijloacelor bugetare alocate a contribuit la utilizarea acestora contrar destinaţiilor, iar în unele cazuri administratorii parcurilor şi incubatorului au profitat de mijloacele bugetare în interesele firmelor sale. Astfel, se poate constata că, atunci cînd nu se dispune de o capacitate suficientă de finanţare a sectorului CDI, o parte din mijloace sînt utilizate ineficient şi iraţional.
    • Asocierea în structurile inovaţionale s-a desfăşurat cu deficienţe
    Crearea infrastructurii inovaţionale prin asociere în parcurile ştiinţifico-tehnologice „Academica”, „Inagro” şi incubatorul inovaţional „Inovatorul” urma să ofere posibilităţi de lansare şi creştere a afacerilor inovaţionale, atît în baza cercetărilor efectuate de savanţi din Republica Moldova, cît şi a celor aduse de peste hotare. Acest proces a fost susţinut de către Consiliul Suprem şi a avut ca obiective implementarea rezultatelor cercetării care pot fi ulterior comercializate. Ideea dezvoltării atitudinilor favorabile procesului de inovare în comunitate, prin dezvoltarea infrastructurilor şi a instituţiilor care sprijină activităţile tehnologice inovative, a avut la bază premise de a fi realizate. Asocierea în clustere ştiinţifico-tehnologice şi deciziile acestora de a fonda infrastructura inovaţională au avut ca obiectiv ca abordarea tematicii de cercetare să se implementeze în procesul de inovare. Faza iniţială de implementare a acestor prevederi denotă că unele dintre beneficiile propuse s-au obţinut, iar altele din start au fost realizate cu deficienţe. Afirmaţiile respective rezultă din deficienţele constatate şi expuse în continuare.
    La crearea infrastructurii inovaţionale nu sînt respectate prevederile actelor legislative
    Deşi legea prevede unele criterii de selectare a administratorilor, printre care şi prezentarea unui plan de dezvoltare, aceste criterii n-au fost evaluate la crearea PŞT „Academica”, „Inagro” şi a incubatorului „Inovatorul”. Totodată, structurile formate nu au angajamente faţă de AITT şi nici angajamente de dezvoltare proprie. În afară de aceasta, s-a constatat că contractele de asociere în parcuri şi incubator n-au fost semnate de 7 rezidenţi din cei 66 care s-au asociat, iar pentru alţi 6 au confirmat asocierea firme nerezidente.
    Nu sînt respectate condiţiile de eligibilitate a rezidenţilor parcului ştiinţifico-tehnologic şi incubatorului de inovare
    Conform art.6 din Legea nr.138-XVI, privind condiţiile de eligibilitate, rezidenţii parcurilor şi incubatorului trebuie să practice numai activităţi de inovare şi de transfer tehnologic, de implementare şi promovare a tehnologiilor avansate, de producere şi comercializare a mărfurilor obţinute din aceste activităţi şi de cercetare ştiinţifică aferentă lor în baza unui plan de afaceri elaborat. Astfel, reiese că, pentru a fi rezident al parcului, necesită să iniţiezi o afacere ori să renunţi la activitatea practicată anterior. Cu toate acestea, analiza documentelor prezentate de 48 de rezidenţi, care au statut de rezident, denotă că 41 din ei au practicat activitate economică şi pînă la asociere, din care numai 5 au întreprins activităţi de cercetare ştiinţifică. Însă AITT nu poate verifica activitatea întreprinsă de rezident şi respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite, deoarece nu are funcţii de control, iar rezidenţii nu prezintă asemenea rapoarte. În plus, din cei 48 de rezidenţi ai parcurilor şi incubatorului, care îşi desfăşoară activitatea inovaţională, doar 22 dispun de planuri de afaceri.
    Legea mai prevede o condiţie şi pentru incubatoarele inovaţionale, prin care acestea trebuie să practice activităţi de inovare şi de transfer tehnologic, de cercetare ştiinţifică aferentă lor şi, de asemenea, să dispună de un plan de afaceri pe un termen de 2-5 ani. Astfel, reiese că rezidenţii incubatoarelor nu pot practica activităţi economice, iar planul de afaceri solicitat la asociere este inutil. S-a constatat că, din 7 rezidenţi ai incubatorului, 4 practică, totuşi, activităţi economice.
    Plasarea rezidenţilor în parcuri şi incubatoare nu este bine definită
    Ordinea de plasare a rezidenţilor în parc este stabilită în baza „Procedurii organizării şi funcţionării parcului şi incubatorului”, care este aprobată de către directorul general al AITT. Totodată, nici legea, şi nici regulamentele interne ale Consiliului Suprem nu prevăd criterii de selectare a rezidenţilor. Deşi AITT a elaborat setul de documente tipizate pentru potenţialii rezidenţi, aceştia nu le prezintă integral. Din 41 de rezidenţi care practicau activitate economică nici unul n-a respectat cerinţele stabilite de către AITT, 20 de rezidenţi n-au prezentat documentele de constituire, 35 de rezidenţi – certificatul de luare la evidenţă fiscală. Însă, nici AITT n-a solicitat informaţiile privind lipsa datoriei plătitorului de impozite, contractele de locaţiune sau certificatele de înregistrare de stat a dreptului de proprietate asupra spaţiului şi alte documente  care sînt prevăzute de Procedură.
    Deşi AITT acumulează proiectele de inovare şi transfer tehnologic prezentate la concursul de atribuire a statutului de rezident, acestea nu sînt înregistrate. Evaluarea dosarelor la 48 de rezidenţi, care practică activitate inovaţională, indică că 10 cereri n-au fost înregistrate şi numai 20 dintre rezidenţi dispun de proiecte pentru realizare, din care doar 3 au fost supuse expertizei. Nici expertiza efectuată nu influenţează şi nu garantează reuşita concursului. Astfel, S.R.L. „AzatSU” a înaintat 2 proiecte pentru a obţine statut de rezident, din care proiectul „Producerea unui nou tip de autocisterne antiincendiare conform tehnologiilor de inovare”. Cu toate că toţi cei 3 experţi au respins proiectul, acordîndu-i cîte 35 de puncte din 100 maximale, statutul de rezident, în baza acestui proiect, i s-a acordat altei firme – „Svebascub” S.R.L., creată de către unul dintre fondatorii S.R.L. „AzatSU”, iar S.R.L. „AzatSU” a devenit rezident cu proiectul „Producerea unui nou tip de dezinfectant de marca „Esan” şi a autocisternelor antiincendiare conform tehnologiilor de inovare”, pentru realizarea căruia, în perioada anilor 2009-2010, a beneficiat şi de un suport din buget în sumă de 375,1 mii lei.
    Testările efectuate asupra corectitudinii înscrierilor în registrul de evidenţă a rezidenţilor denotă că certificatele privind statutul de rezident sînt eliberate de AITT, şi nu de Consiliul Suprem, ceea ce contravine prevederilor art.6 din Legea nr.138-XVI. Totodată, nu este reflectată data eliberării certificatelor la 8 rezidenţi, iar alţi 8 rezidenţi au obţinut statut fără a le fi înregistrate proiectele.
    În plus, de către AITT nu sînt menţinute şi păstrate corespunzător dosarele rezidenţilor al căror statut a fost revocat. Astfel, dosarele acestora nu conţin proiecte de inovare şi transfer tehnologic, planuri de afaceri şi includ numai unele dintre documentele solicitate la concurs.
    Acordarea facilităţilor fiscale şi vamale nu se realizează
    Rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatorului beneficiază de facilităţi fiscale şi vamale conform art.17 din Legea nr.138-XVI, art.103 alin.127 din Codul fiscal şi art.28 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 „Cu privire la tariful vamal” prin scutirea de TVA şi taxa vamală la mărfurile şi serviciile importate.
    Misiunea de audit a relevat că facilităţile respective n-au fost acordate rezidenţilor din cauza mecanismului dificil de administrare, care prevede implicarea concomitentă a mai multor organe de stat în acest proces, cum ar fi: Guvernul, AŞM, AITT, IFPS, Serviciul Vamal. Astfel, pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală, rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare urmează să prezinte AŞM, iar ultima Guvernului lista mărfurilor şi serviciilor importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova, necesare pentru realizarea proiectului de inovare şi transfer tehnologic, precum şi organelor vamale şi agenţilor economici, furnizori pe teritoriul Republicii Moldova, certificatul, eliberat de către administratorul parcului sau incubatorului, după caz, privind deţinerea statutului de rezident al parcului ştiinţifico-tehnologic sau incubatorului de inovare.
    Deşi Consiliul Suprem, la momentul acordării statutului de rezident, a obligat AITT să pregătească şi să prezinte Guvernului lista mărfurilor şi serviciilor necesare pentru realizarea proiectelor de către rezidenţii parcurilor şi incubatorului, nu toţi rezidenţii au prezentat listele necesare, iar cele prezentate de către unii rezidenţi necesită control şi verificări permanente din partea AITT, care nu dispune de personalul necesar.
    Se menţionează că deşi AITT a înaintat unele liste Guvernului privind acordarea facilităţilor fiscale, pe parcursul anilor 2008-2010, astfel de facilităţi n-au fost acordate, tinîndu-se cont şi de faptul că listele prezentate conţin unele exagerări ale volumului şi nomenclatorului de mărfuri.
    Neacordarea de facilităţi fiscale rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatorului de inovare a condiţionat nerealizarea obiectivelor stabilite la asociere privind valorificarea potenţialului uman şi material.
    Activităţile inovaţionale se desfăşoară nepotrivit
    Codul defineşte inovarea ca aplicare a rezultatului final, iar în cadrul transferului tehnologic se realizează trecerea unei idei sau tehnologii de la autor la beneficiar. Conform Acordului de parteneriat între Guvern şi AŞM, rezidenţii parcului ştiinţifico-tehnologic şi incubatorului de inovare pot obţine, pe bază de concurs, pentru realizarea proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, şi finanţare bugetară. În calitate de beneficiari ai proiectelor de inovare şi transfer tehnologic pot fi autorizate atît firmele private, cît şi instituţiile şi organizaţiile neacreditate. Potrivit modificărilor operate în Acord, prin Hotărîrea Guvernului nr.217 din 23.03.2010, Consiliul Suprem extinde aria activităţilor finanţate din buget în cadrul inovării şi transferului tehnologic prin faptul că este exclusă cerinţa de a se implementa doar proiectele ce conţin obiecte competitive ale proprietăţii intelectuale: brevet de invenţie; model industrial; topografie a circuitelor integrate; know-how; hibrizi; soiuri etc., pentru care acestea deţin documentele necesare: certificat, patent etc. Cele menţionate determină finanţarea unor proiecte ale rezidenţilor în lipsa criteriilor stabilite. De altfel, această practică a persistat şi în perioada anilor 2008-2010 cînd Consiliul Suprem a acordat statut de rezident la 4 firme, care nu aveau elaborate proiecte de inovare şi transfer tehnologic, planuri de afaceri, dar numai proiecte de transfer tehnologic, pentru realizarea cărora au beneficiat de cofinanţare de la buget. Confirmăm cele menţionate prin următoarele exemple.
    S.R.L. „Avantchim”, rezidentul incubatorului de inovare, după realizarea proiectului inovaţional, a beneficiat de o linie tehnologică pentru producerea fungicidului de cupru în valoare de 887,4 mii lei. Anterior, în anii 2006-2008, pentru implementarea tehnologiei de obţinere a fungicidului şi de elaborare a documentelor normative, lucrările de transfer tehnologic s-au executat de către Institutul de Chimie al AŞM şi Uzina Experimentală „Izomer”, care s-au finanţat, respectiv, cu 1002,0 mii lei din buget şi cu 228,0 mii lei – din alte surse (S.R.L. „Polivalent”, S.R.L. „Elesint” şi proiectul MRDA). Rezidentul a cofinanţat proiectul numai cu 476,0 mii lei, din care 260,0 mii lei sînt surse împrumutate de la administratorul incubatorului, acesta, la rîndul său, utilizînd 100,2 mii lei din mijloace bugetare alocate pentru formarea infrastructurii inovaţionale a incubatorului. Astfel, rezidentului i-au fost create toate condiţiile pentru activitate economică, fiind transmisă tehnologia inovaţională elaborată de un institut al AŞM şi utilajul necesar procurat din mijloace bugetare, pe lîngă acestea fiindu-i acordate şi alte facilităţi în calitate de rezident al incubatorului.
    S.R.L. „Denvar Grup”, rezidentul incubatorului de inovare, de asemenea, a fost fondat de: S.R.L. „Cerber Info” – administratorul incubatorului, „Mate-Invest” S.R.L. – rezidentul parcului „Academica” şi de unul dintre fondatorii firmei S.R.L. „Avantchim”. Rezidentul a obţinut statut, pe o perioadă de 3 ani, cu un proiect de realizare numai de 1 an, pentru elaborarea reţelelor turistice pe teritoriul Grădinii Botanice (Institut). Proiectul, care cu greu poate fi considerat ca proiect de transfer tehnologic, nu s-a soldat cu rezultate, deşi s-a finanţat cu 250,0 mii lei din banii publici. Cofinanţarea s-a realizat la nivel de numai 20,0% (62,5 mii lei) faţă de cele 50,0% prevăzute, iar AITT n-a sistat finanţarea mijloacelor bugetare, la neonorarea obligaţiilor de către beneficiar.
    Întreprinderea de Stat pentru Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor „Moldsuinhibrid” a obţinut statut de rezident al PŞT „Inagro” în anul 2009 cu proiectul „Elaborarea proiectului şi implementarea staţiei de epurare a dejecţiilor suine”, estimat în sumă de 750,0 mii lei (inclusiv cofinanţare de la buget – 375,0 mii lei). Serviciile de proiectare a staţiei în sumă de 749,0 mii lei au fost contractate de la firma „Avantbios” S.R.L., care este şi ea rezident al PŞT „Inagro” (fondată cu participarea administratorului incubatorului – S.R.L. „Cerber Info”). În anul 2010, Î.S. „Moldsuinhibrid” realizează acelaşi proiect de elaborare şi montare a instalaţiei de purificare, adică ceea ce n-a fost executat în proiectul precedent, cu mijloace bugetare în sumă de 896,8 mii lei, dar deja cu tema „Producerea şi implementarea instalaţiei inovaţionale pentru utilizarea apelor reziduale” şi cu alt executor – firma „Avantbios” S.R.L. În anul 2010, din suma de 275,4 mii lei, atribuită la lucrări de proiectare a staţiei, sînt executate lucrări de 273,5 mii lei, dar de către alte firme – „Forbetion” S.R.L. (203,5 mii lei) şi S.C. „Aquaprotect Plus” S.R.L. (70,0 mii lei). Totodată, menţionăm că n-a fost utilizată eficient nici suma de 394,7 mii lei pentru salarizarea executorilor – din 19 executori salariaţi  2 sînt din cadrul AITT (31,3 mii lei), 3 – de la Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, (52,6 mii lei), 4 – de la Î.S. „Moldsuinhibrid” (56,0 mii lei), 9 – de la S.R.L. „Avantbios” (157,0 mii lei) şi 1 – de la UASM (15,1 mii lei).
    În afară de acestea, conform contractului cu AITT, firma S.R.L. „Avantbios” urmează să deţină în continuare drepturile de brevet asupra obiectelor de proprietate intelectuală obţinute în cadrul proiectului realizat.
    Al doilea proiect cu care Î.S. „Moldsuinhibrid” a fost acceptat ca rezident este cel cu tema „Ameliorarea şi implementarea resurselor genetice performante de animale în unităţile de selecţie şi hibridare a suinelor”,  pentru anii 2008-2009, şi care se realiza deja în cadrul transferului tehnologic. Proiectul care are ca obiective crearea laboratorului biologic conform cerinţelor UE şi testarea tineretului de reproducere, prevedea un volum de finanţare de 1,9 mil.lei, din care 1,0 mil.lei din buget şi 0,9 mil.lei – cofinanţare de la Î.S. „Moldsuinhibrid”, care de fapt şi ele provin din surse bugetare (scrisoarea de garanţie de la MAIA). Rapoartele pe anii 2008-2009, prezentate de beneficiar, nu conţin documente confirmative privind utilizarea a 285,0 mii lei pentru reparaţii capitale şi 285,0 mii lei – pentru procurări; nu sînt prezentate actele de primire-predare a utilajului şi de recepţie a lucrărilor. Cu toate acestea, AITT, la 22.12.2009, a  indicat că a recepţionat lucrările executate şi a  menţionat că acestea  s-au îndeplinit integral.
    SPB „Constructorul” Î.S., rezident al PŞT „Academica” din anul 2009 cu proiectul ”Implementarea în practică medicală a produsului Floralgin, unguent şi Floralgin, pastă dentară adezivă”, pentru realizare în anii 2009-2010, şi cu un volum de finanţare de 500,0 mii lei, inclusiv cofinanţare – 250,0 mii lei. Deşi denumirea proiectului indică că produsele se vor implementa în practica medicală, proiectul prevedea numai întocmirea dosarului clinico-farmaceutic şi elaborarea regulamentelor tehnologice ale produselor. Pe parcurs, din mijloacele destinate realizării proiectului s-a achiziţionat un spectrometru de 369,0 mii lei, în rest s-au remunerat executorii. Astfel, constatăm că lucrările în cadrul proiectului nu au rezultat în implementarea în practică a preparatului şi nu întrunesc cerinţele stabilite de atribuire a statutului de rezident.
    Analiza activităţii de inovare a AITT în perioada anilor 2008-2010 relevă că în cadrul celor 2 parcuri şi al unui incubator îşi desfăşoară activitatea 48 de rezidenţi (din cei 66 cărora iniţial li s-a atribuit statutul de rezident), din care 20 de rezidenţi şi-au fondat firmele pînă în anul 2006 şi 28 – la momentul acordării statutului. Deşi, conform Codului, Consiliul Suprem a iniţiat concursul şi expertiza proiectelor, acestea nu s-au executat. Potrivit explicaţiilor oficialilor din Consiliul Suprem al AŞM şi AITT, expertiza nu s-a efectuat din motive că nu sînt experţi cu experienţă în evaluarea aspectelor de business. Din numărul total al rezidenţilor, 11 au obţinut statut cu proiecte care de la bun început sau pe parcurs au fost finanţate de la buget, iar suma finanţării acestora a constituit 6,5 mil.lei. Totodată, nu toate proiectele cu care rezidenţii au obţinut statut pot fi calificate ca proiecte inovaţionale. Astfel, conform unei expertize independente, efectuate la solicitarea Curţii de Conturi, din 4 proiecte evaluate unul nu conţine elemente inovaţionale, 2 sînt proiecte de implementare a tehnologiilor importate, inclusiv un proiect conţine asamblarea părţilor componente ale produsului importat şi numai un proiect deţine elemente de inovare. Aşa, proiectul prezentat de rezidentul „Gelibert” S.R.L. are denumirea „Studiu de impact al apei potabile” şi urma să se realizeze în baza cercetărilor efectuate în anul 2006 de către Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă. Totodată, proiectul propus de rezident diferă de cel care este aprobat şi are denumirea ”Studiul de impact al apei potabile cu conţinut de iod şi selenium asupra dezvoltării şi formării de personalitate a copiilor cu dezabilităţi mintale”. Începînd cu anul 2007, compania produce apă potabilă iodată, iar potrivit proiectului prezentat de rezident pentru producerea apei cu conţinut de seleniu sînt necesare executarea studiilor suplimentare şi elaborarea proceselor tehnologice. Însă, rezidentul numit este deja recunoscut pe piaţa internă şi are volume impunătoare de producere, pe care le raportează AITT, fără a diviza volumul producţiei inovaţionale fabricate, iar AITT, la rîndul său, raportează aceasta în dările de seamă, la capitolul   realizările rezidenţilor.
    •    Capacitatea de absorbţie a inovaţiilor de către sectorul economic nu este suficientă
    Pe parcursul anilor 2005-2010, au fost înregistrare 139 de proiecte de transfer tehnologic, din care au fost sistate 17, din motiv că nu au avut cofinanţare. S-a constatat că 4 din proiectele sistate, totuşi, au derulat pe parcursul unui an, utilizîndu-se mijloace bugetare în sumă de 1,1 mil.lei, fără a fi obţinute unele rezultate. Volumul alocaţiilor bugetare pentru proiecte de transfer tehnologic şi  numărul proiectelor sistate, în  perioada anilor 2005-2010, se prezintă în Tabelul nr.6.

Anii	Proiecte în derulare				Proiecte sistate			Numărul proiectelor finalizate
	Numărul total	inclusiv		Volumul mijloacelor bugetare alocate, mil.lei	Numărul total	inclusiv	Volumul mijloacelor bugetare utilizate, mil.lei
		pe 1 an	pe 2 ani			după 1 an
2005	8	-	8	1,0	-	-	-	-
2006	27	8	19	3,0	-	-	-	16
2007	24	4	20	8,3	3	-	-	23
2008	17	9	8	9,0	4	4	1,1	29
2009	22	10	12	9,0	6	-		18
2010	24	11	13	9,9	4	-		23
Total	122	42	80	40,2	17	4	1,1	109

    Sursă: Proiectele de transfer tehnologic, contractele de finanţare

    Cele prezentate relevă că deja sînt realizate 109 proiecte din numărul total al celor înregistrate, iar 13 se află în derulare. Volumul total al mijloacelor alocate a constituit 40,2 mil.lei, dintre care s-au însuşit numai 37,0 mil.lei, din motiv că n-au fost identificaţi cofinanţatorii, iar AITT n-a înaintat propuneri către Consiliul Suprem pentru a redistribui mijloacele nesolicitate.
    În perioada analizată, preponderent s-au alocat mijloace la Direcţia strategică IV „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară” – 23,0 mil.lei, sau 62,2% din volumul total al celor alocate pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic, pe cînd pentru alte direcţii strategice numai  37,8%, din care la Direcţia strategică V „Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi” – numai 2,2 mil.lei, sau 5,9%. Cauzele finanţării neuniforme a proiectelor pe direcţii strategice se explică prin lipsa competitivităţii la concursurile anunţate.
    Conform Acordului de parteneriat, se prevede că activităţile de inovare şi de transfer tehnologic se finanţează în cuantum de pînă la 10,0% din volumul total al alocaţiilor sferei CDI. Real, aceste alocaţii au constituit de la 1,0% pînă la 4,1%, în perioada anilor 2005-2010, din care anii 2007 şi 2010 au fost marcaţi cu cele mai înalte rate de finanţare.
    Dintre problemele de bază, evidenţiate la executarea proiectelor de transfer tehnologic, sînt şi cele legate de condiţia obligatorie de cofinanţare a proiectelor. Astfel, adesea, în calitate de cofinanţare  sînt identificate mijloace care au provenienţă tot din surse bugetare. De exemplu, pentru proiectul de implementare a soiurilor de măr imune la rapăn şi pentru menţinerea genofondului pomicol, realizat de către Î.S. Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Codrul”, Chişinău s-au alocat din mijloacele bugetare pentru transfer tehnologic 1,0 mil. lei, iar cofinanţarea proiectului, în volum de 1,1 mil.lei, s-a efectuat tot din mijloace bugetare, dar alocate de MAIA. Mai mult decît atît, din banii destinaţi pentru cercetări ştiinţifice, 50%, sau 500,0 mii lei sînt alocaţi pentru lucrări de menţinere a genofondului pomicol, ceea ce nu reprezintă obiect al cercetărilor ştiinţifice. În acelaşi timp, o parte din cheltuieli, în sumă de 376,6 mii lei, este justificată la AŞM şi la MAIA prin aceleaşi documente. Alte exemple de cofinanţare, provenită integral din surse bugetare, pot fi numite proiectele executate de Î.S. Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Maximovca”, Anenii Noi (1,5 mil.lei), Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (9,2 mil.lei). În aşa mod, în loc de a aplica rezultatele provenite din cercetare în practică, prin atragerea investiţiilor întreprinderilor din diferite domenii, sînt executate proiecte de transfer tehnologic, investind integral mijloace bugetare. În Diagrama nr.2 se prezintă volumul mijloacelor alocate din buget pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic şi valoarea producţiei inovaţionale (potrivit datelor selectate de AITT), în perioada anilor 2005-2010.                   

    Sursă: Rapoartele AITT

    Conform datelor prezentate, se constată că, în perioada analizată, pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic, s-au utilizat mijloace bugetare în volum de 37,0 mil.lei şi mijloace proprii ale investitorilor – de 32,4 mil.lei. În cadrul unui studiu realizat de AITT, pentru perioada anilor 2005-2010, s-a constatat că volumul producţiei inovaţionale comercializate după realizarea proiectelor de transfer tehnologic a constituit 61,6 mil.lei. Astfel, concluzionăm că rezultatele obţinute din realizarea proiectelor sînt modeste, corelaţia dintre banii investiţi (69,4 mil.lei) şi cei regăsiţi din producere (61,6 mil.lei) constituie 0,89 lei la 1,0 lei investiţi, această situaţie fiind ameliorată în anul 2010 cînd corelaţia a constituit 1,58 lei la 1,0 lei investiţi.
    Referitor la tirajarea tehnologiilor inovaţionale obţinute în urma realizării proiectului, se menţionează că tehnologiile obţinute au fost implementate prin încheierea contractelor şi comercializarea producţiei obţinute, la un număr foarte mic de agenţi economici. Din motive că tehnologia obţinută după realizarea proiectelor nu s-a fabricat în serie şi nu s-a tirajat, conform datelor unui sondaj efectuat pe un eşantion de 41 de instituţii din sfera ştiinţei şi inovării, numai 7 instituţii au obţinut beneficii în sumă de 310,8 mii lei din profitul realizat de la implementarea rezultatului ştiinţific (5,0%). Cele relatate denotă că, în timp ce nu sînt identificate surse de cofinanţare a proiectelor de transfer tehnologic, nu sînt solicitate nici rezultatele proiectelor realizate.
    • AITT nu dispune de un mecanism perfect de monitorizare a activităţilor întreprinse
    Procedurile de monitorizare utilizate de AITT n-au influenţat semnificativ şi n-au condus la realizarea obiectivelor propuse şi la valorificarea eficientă a mijloacelor bugetare. Acestea sînt condiţionate de mai mulţi factori, printre care: participarea angajaţilor AITT la realizarea proiectelor; divizarea neclară a funcţiilor şi responsabilităţilor; fluctuaţia cadrelor şi lipsa supravegherii permanente din partea persoanelor responsabile.
Pentru monitorizarea activităţii administratorilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatorului de inovare, de către AITT, în anul 2010, s-au elaborat indicatori de evaluare, dintre care: numărul de rezidenţi atraşi; volumul producţiei inovaţionale fabricate şi realizate; volumul investiţiilor atrase; numărul de locuri noi de muncă create. Deşi au fost stabiliţi indicatori, aceştia nu au valori preconizate, fiind raportate numai datele efective. Unul dintre indicatori este volumul investiţiilor atrase, care nu este raportat veridic. De exemplu, AITT raportează volumul investiţiilor atrase de rezidenţii parcului „Academica”, în trimestrele I-III ale anului 2010, în sumă de 17,7 mil.lei, din care S.R.L. „Nobel-Grup” – 9,4 mil.lei, „Gerion-Service” S.R.L. – 1,1 mil.lei, SPB „Constructorul” Î.S. – 0,3 mil.lei, alţi 11 rezidenţi – 6,9 mil.lei. Însă, „Gerion-Service” S.R.L. şi SPB „Constructorul” Î.S. au raportat despre investiţiile atrase din surse bugetare, iar „Nobel-Grup S.R.L., care este societate comercială – volumul producţiei contractate pentru realizare. Similar sînt raportaţi indicatorii de realizare şi de către PŞT „Inagro”. Aşa, din 5,1 mil.lei investiţii atrase, numai 0,04 mil.lei sînt mijloace proprii, în rest 4,6 mil.lei o constituie mijloacele bugetare implicate în realizarea proiectelor. Volumul investiţiilor atrase de către incubatorul de inovare este de 1,7 mil.lei, însă toate acestea sînt surse bugetare alocate pentru realizarea proiectelor.
    Volumul vînzărilor, raportat de către 24 de rezidenţi ai parcului „Academica”, în aceeaşi perioadă, a constituit 10,1 mil.lei, din care 11 rezidenţi n-au avut activitate economică. Cei 17 rezidenţi ai parcului „Inagro” au raportat un volum al vînzărilor de 11,0 mil.lei, care în realitate este realizat doar de 8 rezidenţi, dar şi această informaţie nu este susţinută prin documente confirmative. Nu sînt veridice nici datele prezentate de incubatorul de inovare privind volumul vînzărilor în sumă de 0,8 mil.lei. Dintre acestea, 0,4 mil.lei sînt vînzări din alte activităţi ce nu ţin de realizarea proiectelor. Informaţiile privind realizarea indicatorilor de monitorizare, conform explicaţiilor AITT, sînt solicitate prin telefon, fără o confirmare justificată şi care, de fapt, nu indică volumul producţiei inovaţionale (fabricate şi realizate), dar reprezintă volumul total al producţiei fabricate şi realizate de rezident. În acest caz, constatăm că nu este elaborată o modalitate de conlucrare adecvată cu administratorii parcurilor şi incubatorului. Totodată, contractele încheiate cu administratorii nu prevăd condiţii şi modalităţi de reziliere a contractelor încheiate de AITT cu administratorii în caz de neîndeplinire a indicatorilor stabiliţi.
    Secţia infrastructură inovaţională a AITT, care monitorizează aceşti indicatori, dispune de un personal de 3 unităţi, dintre care şeful secţiei este remunerat nu numai din contul AITT, dar şi din proiectele privind crearea şi formarea infrastructurii inovaţionale (pe care trebuie să le monitorizeze ) şi din cele  de transfer tehnologic.  În perioada anilor 2007-2010, remunerarea acestuia din proiecte a alcătuit 50,8 mii lei. Astfel, concluzionăm că AITT colectează date privind realizarea unor indicatori, care, de fapt, sînt inutili, nu pot fi analizaţi şi, pe lîngă aceasta, nu reflectă real activitatea inovaţională a rezidenţilor.
    Pentru monitorizarea proiectelor de transfer tehnologic, AITT stabileşte şi aplică metode proprii, care şi-au găsit reflectare în „Procedura privind finanţarea şi monitorizarea proiectelor de inovare şi transfer tehnologic”. Criteriile de evaluare a rezultatelor în dependenţă de cele preconizate, elaborate de către AITT, au un caracter mai mult general şi nu reflectă realizarea obiectivelor stabilite în proiect.
    Conform prevederilor din Acord, autoritatea contractantă, cu participarea beneficiarului, instituie comisii de specialitate (minimum 3 specialişti), care urmează să asigure evaluarea realizării contractului în baza rapoartelor anuale, în vederea luării deciziei privind continuarea executării şi finanţării proiectelor de inovare şi transfer tehnologic. Deşi prevederile respective sînt incluse de către AITT şi în Procedura numită, acestea n-au fost implementate în practică.
    Evaluarea proiectelor se realizează fără a se analiza indicatorii stabiliţi, în majoritate, concluziile fiind formulate astfel – „Lucrările s-au executat deplin”, „Realizarea pe etape s-a respectat” şi „Obiectivele sînt îndeplinite integral”. Nici o concluzie la rapoartele analizate nu indică  corectitudinea şi eficienţa utilizării mijloacelor, nu sînt marcate nici efectele celor realizate în proiecte. Toate acestea sînt consecinţe ale politicii de monitorizare defectuoase a AITT şi ale controlului neadecvat al Consiliului Suprem asupra elaborării şi implementării politicii de monitorizare.
    Potrivit responsabilităţilor divizate de AITT şi confirmate în fişele postului, din 5 colaboratori ai Direcţiei transfer tehnologic nici unul nu dispune de funcţii de monitorizare a activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic. Acestea sînt substituite cu funcţii de control al lucrărilor în cadrul proiectelor de transfer tehnologic, pregătirii informaţiilor, verificării corectitudinii repartizării mijloacelor financiare. Real, funcţiile de monitorizare a proiectelor nu pot fi executate adecvat de către colaboratorii AITT, deoarece aceştia sînt antrenaţi în diferite activităţi de executare a proiectelor. Astfel, testarea şi verificarea a 39 de proiecte de transfer tehnologic, sau 34,2% din numărul total al acestora denotă că angajaţii AITT au colaborat şi au fost remuneraţi cu 181,1 mii lei în cadrul a 11 proiecte.
    Neajunsurile şi deficienţele constate sînt cauzate şi de alţi factori decît cei menţionaţi, printre care fluctuaţia cadrelor AITT, pregătirea profesională insuficientă şi lipsa supravegherii permanente din partea persoanelor responsabile.
    Începînd cu anul 2004, Consiliul Suprem s-a preocupat de restructurarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, însă uneori măsurile întreprinse au fost superficiale, alteori – cu reţineri majore de timp. În perioada analizată, indicatorii privind activitatea AŞM, în mare parte, sînt în creştere cantitativă, şi mai puţin calitativă. Pentru redresarea situaţiei, este necesară o implicare cît mai activă a comunităţii ştiinţifice în elaborarea politicilor publice ale sectorului şi ale celor pe domenii specifice.

    Cercetarea ştiinţifică este motorul dezvoltării socioeconomice în statele înalt industrializate şi în majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare. Rezultatele cercetării ştiinţifice sînt comunicate la reuniunile de specialitate sau sînt publicate în reviste ştiinţifice. Pentru a deosebi lucrările de cercetare valoroase de celelalte, în anii precedenţi erau propuse şi folosite mai multe criterii de evaluare, care includ tirajul revistei, numărul de pagini ale unei publicaţii, numărul mediu de articole publicate, ierarhizarea arbitrară a jurnalelor etc. Toate aceste criterii nu corespund practicii  şi,  potrivit Hotărîrii Consiliului Suprem nr.179 din 26.11.2009, s-au propus noi indicatori de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, a subdiviziunilor lor de cercetare, precum şi a cercetătorilor individuali. Procedura de evaluare elaborată prevede că performanţa şi vizibilitatea la nivel internaţional se determină în baza publicaţiilor în străinătate. Cea mai de seamă instituţie care indexează publicaţiile, monitorizează şi evaluează în mod constant publicaţiile ştiinţifice este Institutul de Informare Ştiinţifică (ISI – Institute for Scientific Information). Deoarece AŞM nu are acces la baza de date a acestei instituţii prestigioase, am folosit datele furnizate de SCImago Journal & Country Rank, avînd ca sursă baza de date Scopus, care este recunoscută pe plan european. În Tabelul nr.7 prezentăm realizarea indicatorilor de performanţă a cercetării ştiinţifice din ţară în perioada anilor 2002-2009.

Anii	Publicații	Citații	Autocitații	Citații per publicații	Publicații necitabile	Ponderea publicațiilor, %, inclusiv:		Locul în lume după:
						Regiune	Lume	Numărul de publicații	Numărul de publicații citate	Numărul de citații	Numărul de citații/ 1 publicație
2002	198	1154	254	5,83	74	0,26	0,01	88	88	96	172
2003	236	1617	324	6,85	70	0,29	0,02	92	91	95	134
2004	198	1271	291	6,42	68	0,23	0,01	94	94	97	132
2005	317	1526	338	4,81	141	0,33	0,02	89	89	92	136
2006	272	973	212	3,58	110	0,29	0,02	93	91	101	151
2007	255	740	211	2,90	119	0,26	0,01	101	101	101	117
2008	278	334	96	1,20	176	0,27	0,01	101	101	103	124
2009	307	271	71	0,88	212	0,27	0,02	99	99	107	159
Total	2061	7886	1797	3,82	970	-	-	-	-	-	-

    Sursă: SCImago Journal & Country Rank

    Indicatorii prezentaţi denotă că cercetătorii din Republica Moldova au publicat în ultimii 8 ani (2002–2009)  2061 de articole indexate, care au fost citate de 7886 de ori. Republica  Moldova se află pe locul 99 din 211  ţări în clasament, în funcţie de numărul de articole publicate, cedînd 11 poziţii faţă de anul 2002. Articolele din Republica Moldova sînt citate în medie de 3,82 ori, ceea ce este sub media mondială de 9,43 citări pe articol.
    Totodată, se poate costata că, odată cu creşterea numărului publicaţiilor moldoveneşti, importanţa lor este în scădere. Aceasta o demonstrează datele prezentate, care indică o scădere impunătoare a numărului de documente citate. Astfel, în anul 2002 au fost publicate 198 de articole, care au fost citate de 1154 de ori, pe cînd în anul 2009 s-au publicat numai 307 articole, care au fost citate de 271 de ori, preponderent acestea fiind din aşa domenii ale ştiinţelor, cum ar fi chimia, fizica, ingineria. De menţionat că, în acest sens, unele domenii nu sînt reprezentate sau sînt prezentate slab. Printre ele se evidenţiază economia, finanţele, ştiinţele mediului. Un alt indicator care caracterizează nivelul calitativ al cercetării într-o ţară este numărul de articole ştiinţifice, publicate în reviste de circulaţie internaţională cu factor de impact mare (ISI) per cercetător ştiinţific. De exemplu, în anul 2008, numărul de articole ştiinţifice publicate în reviste cu factor de impact per cercetător ştiinţific a constituit în: Grecia – 0,48; Turcia – 0,39; Ungaria – 0,33; Polonia – 0,30; Germania şi Franţa – cîte 0,29; Cehia – 0,27; SUA – 0,23; România – 0,21; Republica Moldova – 0,09; Rusia şi Ucraina – cîte 0,06; Belarus – 0,05 articole.
    Relevanţa economică a cercetării se apreciază prin activitatea de brevetare, licenţiere, certificare a produselor, prin elaborări înregistrate şi transferul tehnologic realizat, prin asistenţa şi serviciile ştiinţifice prestate. Un element de bază în dezvoltarea economică revine invenţiilor, care au ca obiectiv încurajarea dezvoltării şi cercetării produselor şi serviciilor cu efect economic major. Dinamica numărului de brevete de invenţie, obţinute de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, în ultimii 9 ani, este reflectată în Diagrama nr.3.

    Sursă: Rapoartele AŞM pe perioada anilor 2005-2009

    Datele denotă că numărul total de brevete înregistrate în anul 2010 este de 2 ori mai mare decît în anul 2002 şi este inferior anului 2009, cînd atingea cifra de 251. Activitatea de inovare din cadrul organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării este dominată cantitativ de ştiinţele biologice şi chimice cu 87 de unităţi şi de ştiinţele fizice şi inginereşti – cu 67 de titluri de protecţie înregistrate în anul 2010.
    Pe primele locuri în topul celor mai active instituţii în domeniul brevetării invenţiilor se situează instituţiile de învăţămînt superior: USM – 38 de brevete eliberate, USMF „N.Testemiţanu” – 15 brevete eliberate, iar în cadrul AŞM – Institutul de Fizică Aplicată – 21 de brevete eliberate; Institutul de Genetică si Fiziologie a Plantelor – 15 brevete eliberate.
    Cu un indice al competitivităţii de 3,86 puncte pe o scară de performanţă de 7 puncte, Republica Moldova ocupă poziţia 94 în clasamentul competitivităţii la nivel mondial din 139 de ţări analizate în cadrul Raportului global al competitivităţii 2010–2011, realizat de Forumul Economic Mondial. Astfel, inovaţiile, complexitatea afacerilor, infrastructura şi eficienţa pieţei bunurilor sînt capitolele la care Republica Moldova se poziţionează slab.
    • Sumele alocate pentru pregătirea cadrelor sînt utilizate sub nivelul preconizat
    Unul dintre obiectivele de bază în realizarea programelor de stat este antrenarea tinerilor specialişti pentru care este stabilită cota de participare în mărime de 30 % din numărul total al executorilor de proiecte. Deşi anual sumele alocate pentru pregătirea cadrelor cresc, acestea nu întrunesc cuantumul de pînă la 10,0% (pînă la 8,0% – în anii 2005-2008) din volumul total al alocaţiilor stabilit pentru finanţarea ştiinţei. Dinamica privind pregătirea cadrelor ştiinţifice, în perioada anilor 2006-2010, se prezintă în Tabelul nr.8.

Denumirea	Anii
	2006	2007	2008	2009	2010
Teze	225	246	197	283	208
Doctoranzi	1913	1821	1745	1727	1634
Postdoctoranzi	23	33	39	54	50

    Sursă: Raportul AŞM pentru anii 2006-2010

    Conform datelor prezentate, comparativ cu perioada anului 2006, se înregistrează o scădere de circa 14,6% a numărului total de doctoranzi. În anul de referinţă, pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat s-a desfăşurat în cadrul a 45 de instituţii, iar numărul total al doctoranzilor a constituit 1634, din care 989 sînt instruiţi din contul bugetului şi 645 – în bază de contract. Din 328 de specialităţi, potrivit Nomenclatorului, în instituţiile cu activitate de doctorat se efectuează cercetări doar la 204 specialităţi. Se menţine interesul scăzut al tinerilor pentru domeniile agriculturii, tehnicii. Pe parcursul anilor 2006-2010, procentul admiterii la studii de doctorat în domeniul agrar a variat de la 55,0% la 80,0% faţă de cota stabilită, ceea ce este sub nivelul cerinţelor de pregătire a cadrelor ştiinţifice necesare pentru dezvoltarea economiei naţionale din domeniu. Totodată, specialităţile din domeniile dreptului, economiei, ştiinţelor politice şi psihologiei sînt suprasolicitate, concursul la aceste specialităţi fiind în ultimii ani de la 3 pînă la 8 persoane pe un loc.
    Referitor la numărul postdoctoranzilor, în perioada de referinţă, acesta s-a majorat de la 23 în anul 2006 pînă la 50 de persoane – în anul 2010, cu toate că în anul 2010, din cele 33 de locuri planificate, au rămas neacoperite 14. Problema cadrelor tinere rămîne a fi încă destul de stringentă, despre ce indică neînsuşirea mijloacelor pentru pregătirea cadrelor, deşi tineretul cîştigă proiecte de participare peste hotarele ţării pentru a colabora în cadrul diferitor institute ştiinţifice. Astfel, numai la Institutul de Chimie al AŞM, în perioada anilor 2006-2010, anual cîte 10 colaboratori au fost plecaţi pe o perioadă de la 6 luni pînă la un an. Pentru dezvoltarea sectorului universitar şi preuniversitar de instruire, s-au creat Liceul Academic şi Universitatea Academică.
    Privind situaţia din sfera ştiinţei şi inovării, în anul 2010, de către Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM s-a realizat un studiu sociologic bazat pe 4 categorii de respondenţi: 365 de cercetători ştiinţifici din instituţiile AŞM, 267 de cercetători din instituţiile universitare, 85 de reprezentanţi ai instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (membri titulari, membri corespondenţi ai AŞM, membri ai Asambleei AŞM, rectori şi prorectori din instituţiile de învăţămînt superior şi directori ai institutelor AŞM.), 1115 persoane din populaţia adultă a Republicii Moldova.
    Potrivit studiului efectuat, circa 60,0% dintre respondenţii institutelor AŞM şi celor universitare şi circa 50,0% dintre respondenţii grupei III (persoanele de conducere) consideră că situaţia actuală în ştiinţă este puţin satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare. Studiul constată că o mare parte din populaţia adultă (74,0%) minimizează rolul şi importanţa ştiinţei în dezvoltarea societăţii, considerînd că dezvoltarea ţării, societăţii în ansamblu depinde într-o măsură foarte mică  de ştiinţă. Ideea că AŞM este centrul coordonator al ştiinţei în Republica Moldova este susţinută preponderent doar de savanţii din instituţiile academice – 83,0%, pe cînd profesorii universitari sînt de acord cu această opinie în proporţie doar de circa 40,0%.
    Pentru îmbunătăţirea mersului reformei şi sporirea eficienţei ştiinţei, care i-ar permite  să se afirme ca bază a dezvoltării societăţii, este necesar ca Guvernul, autorităţile publice să solicite cercetări concrete, axate pe necesităţile de dezvoltare social-economică a ţării, astfel ca ştiinţa să devină mult mai competitivă şi atractivă, precum şi să fie antrenată plenar în elaborarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare naţională.
    Generalizînd cele relatate la capitolul respectiv, se poate concluziona că aşteptările ca politica naţională de dezvoltare, care urma să fie un model de dezvoltare prin ştiinţă şi tehnologie spre racordarea acesteia la cerinţele economiei şi societăţii, nu s-au adeverit pe deplin. Activitatea de inovare şi de transfer tehnologic, precum şi creare a infrastructurii acesteia n-a fost monitorizată eficient de către AITT, iar beneficiile scontate, nu s-au realizat integral. Acestea sînt condiţionate de imperfecţiunea sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, de faptul că proiectele, în majoritate, confirmă în practică rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi mai puţin sînt destinate producerii unor mărfuri şi servicii precompetitive. În perioada analizată, indicatorii privind activitatea Consiliului Suprem, în mare parte, sînt în creştere cantitativă şi mai puţin calitativă. Situaţia în care se găseşte cercetarea se datorează, în primul rînd, unei evaluări subiective a activităţii ştiinţifice. Sînt necesare măsuri urgente pentru evaluarea proiectelor după criterii obiective, selectarea celor cu relevanţă ştiinţifică majoră şi cu impact economic semnificativ, adoptarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.
    Recomandarea nr.12. Să elaboreze, să aprobe  şi să  implementeze politici şi strategii de inovare bazate pe concentrarea resurselor asupra realizării priorităţilor, racordate la cerinţele economiei şi societăţii.
    Recomandarea nr.13. Să asigure realizarea unei politici de monitorizare, care ar defini clar atît funcţiile, cît şi responsabilităţile angajaţilor AITT, în scopul îmbunătăţirii managementului financiar în sectorul inovării şi transferului tehnologic.
    Recomandarea nr.14. Să revadă mecanismul de expertiză a proiectelor de transfer tehnologic pentru a asigura corectitudinea şi imparţialitatea deciziilor.
    Recomandarea nr.15. Să examineze oportunitatea modificării criteriilor de eligibilitate a beneficiarilor proiectelor de transfer tehnologic, cu înaintarea, după caz, a propunerilor de modificare a Legii nr.138-XVI. 
    Recomandarea nr.16. Să asigure concurenţa şi transparenţa reală în procesul de alocare şi distribuire a resurselor financiare pentru activităţile din cadrul proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, finanţate de stat.
    Recomandarea nr.17. Să asigure monitorizarea sistematică a activităţii rezidenţilor de către administratorii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi ai incubatorului de inovare, prin verificarea periodică a operaţiunilor economico-financiare ale acestora.
    Recomandarea nr.18. Să examineze oportunitatea evaluării gradului de atingere a obiectivelor stabilite pentru proiectele de inovare şi transfer tehnologic, raportat la investiţia realizată, precum şi a monitorizării continuităţii acestora.
    Recomandarea nr.19. Să examineze oportunitatea completării Legii nr.138-VI privind condiţiile de reziliere a contractelor cu administratorii, precum şi includerea unei clauze în contractele încheiate între AITT şi administratorii parcurilor şi ai incubatorului referitor la rezilierea contractelor cu aceştia în caz de neexecutare a angajamentelor asumate.

    Echipa de audit:
    Liderul echipei de audit,
    Controlor superior de stat, auditor public                                 T. Isopescu
    Controlori superiori de stat, auditori publici:                            M. Spoialo
                                                                                                         A. Ghileţchi
    Controlori superiori de stat:                                                       V. Grozavu
                                                                                                         V. Gamurar


    • Domeniul de aplicare
    Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2010, a iniţiat auditul performanţei utilizării mijloacelor publice pentru ştiinţă şi inovare la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pentru a analiza performanţele sistemului CDI şi a constata situaţia reală a dezvoltării sistemului de cercetare din Republica Moldova. La rîndul său, finanţarea ştiinţei din bani publici necesită şi justificarea cheltuielilor. Valorificarea rezultatelor în schimbul banilor investiţi în cercetare se va examina prin prisma relevanţei sociale şi a utilităţii.
    Auditul întreprins va oferi informaţii privind modul în care s-au utilizat şi s-au justificat banii publici şi ce rezultate s-au obţinut în raport cu sursele folosite, precum şi va determina cît de economicos şi eficient au administrat sursele alocate factorii de decizie şi ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul şi AŞM pentru a remedia situaţia creată în acest domeniu. Aspectele respective s-au urmărit prin intermediul proiectelor şi programelor de stat, proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, pe cele trei acţiuni ştiinţifice: de cercetare, de dezvoltare şi de inovare.
    Activitatea de audit a fost desfăşurată în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi. Misiunea de audit a fost exercitată la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării: Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic; Institutul de Chimie al AŞM; Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM, Institutul de Zoologie al AŞM, Univesitatea Tehnică a Moldovei, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM, Grădina Botanică (Institut), Institutul de Pedologie,  Agrochimie şi Protecţie a Solului  «N. Dimo», Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie «N.Testemiţanu». În cadrul auditului au fost solicitate opiniile a 91 de beneficiari de mijloace.
    • Metodologia
    Pentru a realiza obiectivele definite, misiunea de audit a întreprins activităţi specifice, prin aplicarea unor tehnici speciale de audit, şi a utilizat diferite metode de colectare a probelor. Astfel:
    • pentru a analiza cum AŞM înfăptuieşte  politica de stat în sfera ştiinţei şi inovării şi pentru a evalua realizarea măsurilor privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, am studiat şi am examinat prevederile legislative şi normative (atît ale Parlamentului şi Guvernului, cît şi ale Asambleei şi Consiliului Suprem), pentru perioada anilor 2004-2010, am determinat criteriile de realizare a politicilor de management şi a procedurilor de monitorizare;
    • pentru a stabili principiile şi criteriile de distribuire a alocaţiilor bugetare, am analizat Acordurile de parteneriat şi angajamentele Guvernului Republicii Moldova, politicile de management şi procedurile aplicate de AŞM la finanţarea sferei ştiinţei şi inovării;
    • pentru a determina acţiunile întreprinse de AŞM în realizarea politicii de stat în sfera CDI, am analizat procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului Suprem al AŞM, Biroului Consiliului Suprem, ale Consiliilor ştiinţifice ale programelor de stat, am examinat şi evaluat rapoartele activităţii CSŞDT şi rezultatele ştiinţifice în perioada anilor 2004-2010;
    • pentru a determina respectarea normativelor de finanţare, am examinat rapoartele financiare în ansamblu pe AŞM, pe programe şi direcţii de finanţare în perioada anilor 2005-2010;
    •  au fost întreţinute discuţii cu oficialii AŞM privind modul de finanţare şi evaluare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, precum şi referitor la activităţile de monitorizare şi de management întreprinse;
    • pentru a evalua şi a analiza modul de organizare şi desfăşurare a concursului programelor de stat, instituţionale, de inovare şi transfer tehnologic, precum  şi a proiectelor independente (granturi) în sfera ştiinţei şi inovării, am stabilit nivelul atribuţiilor specifice şi competenţele AŞM, CSŞDT, AITT, CCE, consiliilor ştiinţifice ale programelor, administratorilor parcurilor şi incubatorului, am determinat dacă există o distribuţie a responsabilităţilor stabilite, am analizat şi am testat documentele privind organizarea concursurilor şi expertizarea acestora în perioada anilor 2005-2010;
    • pentru a aprecia nivelul de realizare a programelor de stat, s-a selectat un eşantion, ţinînd cont de volumul de finanţare, direcţiile strategice şi de gradul de realizare, s-au analizat dările de seamă recepţionate de către AŞM de la executorii programelor şi proiectelor, s-au evaluat obiectivele scontate în comparaţie cu cele realizate, precum şi s-au analizat şi testat documentele privind cheltuielile efectuate de către beneficiari. S-au întreţinut discuţii cu oficialii instituţiilor verificate, s-au realizat chestionare cu conducătorii şi executorii de proiecte şi s-au efectuat vizite la faţa locului, pentru a identifica zonele şi aspectele care ar putea fi îmbunătăţite;
    • pentru a constata eficienţa utilizării mijloacelor alocate pentru formarea şi dezvoltarea infrastructurii în sfera de inovare şi transfer tehnologic, am examinat modalitatea creării parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatorului de inovare, precum şi activitatea rezidenţilor;
    • pentru a evalua activitatea de monitorizare a Consiliului Suprem şi AITT, am examinat realizarea proiectelor de transfer tehnologic, ţinînd cont de obiectivele şi indicatorii de performanţă stabiliţi; de asemenea, am verificat volumul alocaţiilor utilizate în comparaţie cu cele alocate şi, după caz, am determinat motivele care au influenţat devierile şi rezultatele;
    • pentru a compara dacă beneficiile realizate din implementări sînt comensurabile cu nivelul finanţării, am evaluat eficacitatea sistemului CDI, prin impactul acestuia în mediul ştiinţific (recunoaştere, vizibilitate), am evaluat eficienţa acestuia prin rezultatele specifice obţinute (brevete, publicaţii etc.).     Cercetare-dezvoltare – activitate de cercetare ştiinţifică şi activitate de dezvoltare tehnologică luate în ansamblu.
    Cercetare ştiinţifică – activitate de cercetare fundamentală şi de cercetare aplicată avînd drept componente principale investigaţia ştiinţifică, tehnologia ştiinţifică, produsul ştiinţific şi serviciul ştiinţific.
    Cercetare fundamentală – activitate orientată spre dobîndirea de noi cunoştinţe ştiinţifice, spre formularea şi verificarea de noi ipoteze şi teorii.
    Cercetare aplicată – activitate orientată spre lărgirea cunoştinţelor şi spre utilizarea de cunoştinţe noi în crearea a noi procese, produse şi servicii sau în îmbunătăţirea lor.
    Cercetător ştiinţific – persoană cu studii superioare care aplică cu profesionalism în activităţile din sfera ştiinţei şi inovării calificarea, abilităţile şi cunoştinţele în domeniul ştiinţific respectiv.
    Dezvoltare tehnologică – activitate de transformare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în planuri, scheme şi documentaţii, de materializare a lor în noi procese, produse şi servicii sau de perfecţionare a celor existente pentru a răspunde în mod direct cererii de pe piaţă, incluzînd  şi activităţi de inginerie şi proiectare tehnologică, activităţi de fabricare a unui model experimental, realizînd dezvoltarea, transferul şi aplicarea rezultatelor cercetării în economie şi societate.
    Transfer tehnologic – introducere în circuitul economic a tehnologiilor şi utilajelor specifice, a echipamentelor şi instalaţiilor, a hibrizilor, soiurilor, raselor, stomelor, preparatelor rezultate din cercetare sau achiziţionate, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii unor produse, servicii, procese sau obţinerii altora, noi, care sînt cerute pe piaţă sau prin care se adoptă un comportament inovativ, inclusiv activitatea de diseminare a informaţiei, de explicare, de transmitere a cunoştinţelor, de consultanţă, realizîndu-se trecerea unei idei sau tehnologii de la autor la beneficiar.
    Infrastructură a sferei ştiinţei şi inovării – totalitatea organizaţiilor care contribuie la desfăşurarea activităţii ştiinţifice şi de inovare: Academia de Ştiinţe, alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, instituţii financiare, fonduri şi agenţii de susţinere a activităţii în domeniu, business-incubatoare, parcuri de inovare (ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi tehnologice), întreprinderi şi alte organizaţii specializate.
    Inovare – aplicare a rezultatului final, nou sau perfecţionat, al activităţii din domeniul cercetării ştiinţifice şi transferului tehnologic realizat în formă de cunoaştere, produs, serviciu, proces competitive, noi sau perfecţionate, utilizate în activitatea practică şi/sau comercializate pe piaţă.
    Activitate de inovare şi de transfer tehnologic – proces de transformare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, ale elaborărilor practice şi/sau ale altor realizări tehnico-ştiinţifice finalizate (precum şi ale cercetărilor ştiinţifice şi elaborărilor ce ţin de acestea) în cunoştinţe ştiinţifice noi, în produse, servicii, procese, noi sau perfecţionate, care corespund necesităţilor practice şi cerinţelor pieţei şi care sînt supuse procesului de transfer tehnologic şi de comercializare.
    Domeniu inovare şi transfer tehnologic – areal de activitate al producătorilor şi consumatorilor de produse, servicii, procese competitive, noi sau perfecţionate, care include crearea, promovarea, implementarea şi comercializarea inovaţiilor.
    Cluster ştiinţifico-tehnologic – grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţămînt superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte, şi agenţi economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţămînt şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.
    Parcul ştiinţifico-tehnologic – grupare de persoane juridice şi persoane fizice, constituită în baza unui contract de asociere, care include organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, alte subiecte reprezentînd domenii ale activităţii de inovare şi de transfer tehnologic, agenţi economici care valorifică rezultatele ştiinţifice şi inovaţiile prin activităţi economice.
    Rezident al parcului ştiinţifico-tehnologic – persoană juridică sau persoană fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv organizaţii, instituţii şi întreprinderi din sfera ştiinţei şi a inovării, cu sediu permanent sau domiciliu în Republica Moldova, care practică, în bază de contract încheiat cu administratorul parcului, activităţi de cercetare şi/sau inovare şi de transfer tehnologic, de producere şi comercializare a mărfurilor (serviciilor) obţinute din aceste activităţi şi/sau de cercetare ştiinţifică aferentă lor, efectuate în parcul ştiinţifico-tehnologic.
    Incubator de inovare – formă organizatorică specifică de asociere a administratorului incubatorului cu rezidenţii care valorifică rezultatele ştiinţei şi inovării din unul sau mai multe domenii tehnologico-ştiinţifice prin activităţi de inovare şi transfer tehnologic, cercetări, menite să acorde suportul ştiinţific pentru activităţile numite.
    Rezident al incubatorului de inovare – persoană juridică sau persoană fizică,  subiect al activităţii de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu sediu permanent sau domiciliu în Republica Moldova, care practică, în bază de contract încheiat cu administratorul incubatorului, activităţi de inovare şi de transfer tehnologic, de producere şi comercializare a mărfurilor (serviciilor) obţinute din aceste activităţi şi/sau de cercetare ştiinţifică aferentă lor, efectuate în incubatorul de inovare, beneficiind de statutul de rezident pe parcursul unei perioade de pînă la 3 ani.
    Servicii de incubare – servicii şi facilitaţi comune oferite rezidenţilor în cadrul incubatorului de inovare de către administratorul acestuia sau de alţi rezidenţi ai incubatorului, inclusiv locaţiune a terenurilor, spaţiilor, utilităţilor, perfecţionare a cadrelor, asistenţă pentru dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţionale, consultanţă de inovare, consultanţă tehnologică, promovare a activităţilor în incubatorul de inovare.
    Proiect de inovare şi transfer tehnologic – proiect din sfera ştiinţei şi inovării care conţine un complex de măsuri, interdependente prin executori, termene şi resurse, privind soluţionarea unei probleme (atingerea unui scop unic), destinate: a) creării şi/sau asimilării de tehnologii şi/sau de noi tipuri de produse (lucrări, servicii), care să constituie rezultatul implementării unui obiect de proprietate intelectuală (brevet de invenţie, model industrial, topografie a circuitelor integrate, know-how etc.), pentru care producătorul trebuie să deţină documentele necesare (certificat, patent etc.) sau licenţă eliberată de titularul de drept al obiectului proprietăţii intelectuale, ori care să fie elaborate pentru prima dată în Republica Moldova şi/sau să fie mai competitive, să posede parametri tehnico-economici substanţial mai buni şi să ridice nivelul tehnico-ştiinţific şi tehnologic naţional; b) îmbunătăţirii parametrilor tehnico-economici ai tehnologiilor aplicate şi/sau ai producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate), care le-ar asigura competitivitate pe piaţa mondială.
    Titular de drept – titular al dreptului exclusiv de autor asupra informaţiilor ştiinţifico-tehnologice din sfera ştiinţei şi inovării, autor (coautor) sau o altă persoană fizică ori juridică învestită cu drepturi patrimoniale asupra produselor informaţionale ştiinţifico-tehnologice.

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7