ID intern unic: 339435
Версия на русском
Republica Moldova
din 07.07.2011
pentru modificarea şi completarea Legii
drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995
drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 62–63, art. 690), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), după cuvintele „pasajele denivelate” se introduce cuvîntul „tunelurile,”.
2. Articolele 2, 3, 4 şi 5 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 2. Clasificarea drumurilor
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:
a) drumuri publice – drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport rutier ale economiei naţionale şi ale populaţiei şi de apărare a ţării. Aceste drumuri sînt proprietate publică;
b) drumuri private – drumuri de utilitate privată destinate satisfacerii cerinţelor proprii de circulaţie rutieră şi pietonală în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, drumurile de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, drumurile pentru organizările de şantier. Aceste drumuri sînt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
(2) În funcţie de tipul de proprietate, drumurile se împart în:
a) drumuri proprietate publică a statului;
b) drumuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) drumuri private.
(3) Din punct de vedere funcţional, drumurile publice se împart în:
1) drumuri europene – drumuri internaţionale care trec prin Republica Moldova conform Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) la care Republica Moldova a aderat şi care pot coincide cu autostrăzi, drumuri expres şi drumuri republicane.
2) drumuri naţionale – drumuri care sînt proprietate publică a statului şi care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele, şi care pot fi:
a) autostrăzi – drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, avînd cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate, denumite noduri de circulaţie, dotate cu mijloace speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor;
b) drumuri expres – drumuri cu două sau mai multe benzi de circulaţie, la care accesul este posibil doar prin noduri rutiere denivelate sau intersecţii dirijate, pe care oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport pe partea carosabilă (părţile carosabile) sînt interzise;
c) drumuri republicane – drumuri care asigură legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană (centrele industriale, staţiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervaţiile naturale, monumentele istorice şi de cultură), de asemenea legătura între oraşele-reşedinţă, între municipii, între oraşele-reşedinţă şi municipii, precum şi legătura între oraşele-reşedinţă şi staţiile feroviare, aeroporturile şi porturile fluviale din imediata apropiere;
d) drumuri regionale – drumuri de însemnătate regională care asigură legătura între localităţile din două sau mai multe raioane sau între minim 4 localităţi dintr-o unitate administrativ-teritorială;
3) drumuri locale – drumuri care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale, şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
4) străzi – drumuri publice din interiorul localităţilor şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
5) drumuri comunale – drumuri care asigură legătura între satul-reşedinţă de comună şi satele componente sau obiectivele de interes comunal şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) În funcţie de parametrii lor tehnici, drumurile se împart în categorii tehnice conform anexei nr. 1.
(5) În funcţie de tipul structurii rutiere, drumurile se împart în:
a) drumuri cu structura rutieră capitală (permanentă) – cu îmbrăcăminţi din beton asfaltic sau beton de ciment;
b) drumuri cu structura rutieră uşoară (semipermanentă) – cu îmbrăcăminţi rutiere din materiale locale anrobate cu lianţi bituminoşi;
c) drumuri cu structura rutieră provizorie – drumurile pietruite.
Articolul 3. Suprafeţele de teren aferente drumurilor
(1) Suprafeţele de teren aferente drumului public sînt următoarele:
1) zona drumului public, care cuprinde:
a) ampriza drumului – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, pavilioane pentru pasageri, parcaje şi platforme pentru staţionarea mijloacelor de transport, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă;
b) zonele de siguranţă – suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţiile rutiere şi pentru alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru siguranţa circulaţiei. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, suprafeţele ocupate de drumurile de vară destinate deplasării maşinilor şi agregatelor agricole, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
2) zonele de protecţie, care cuprind suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului, asigurării condiţiilor de întreţinere şi de circulaţie pe el. În limita zonelor de protecţie se stabilesc cerinţe specifice pentru proprietarii şi utilizatorii de terenuri, prezentate în anexa nr. 2 secţiunea II. Limitele zonelor de protecţie sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
3) zona străzilor, care cuprinde partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora.
(2) Pentru drumurile private, lăţimea zonei de protecţie se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 4. Denumirea şi indexarea drumurilor
(1) Drumurile publice au denumire şi index. Denumirea drumului include denumirea punctului iniţial şi a punctului terminus, iar în caz de necesitate – a punctelor intermediare. Indexul drumului constă din litere latine şi cifre. Literele se atribuie drumurilor după cum urmează:
(2) Denumirile şi indexurile drumurilor publice se stabilesc de Guvern.
(3) Străzile, drumurile comunale şi drumurile private pot avea doar denumiri.
Articolul 5. Administrarea drumurilor
(1) Administrarea drumurilor are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea drumurilor.
(2) Administrarea drumurilor naţionale se asigură de către organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Administrarea drumurilor locale, comunale şi a străzilor se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale.
(4) Administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.”
3. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.”
4. Articolul 7:
la alineatul (2), după cuvintele „drumurile publice se” se introduc cuvintele „proiectează, se construiesc şi se”, iar cuvintele „organelor centrale de specialitate”se substituie cu cuvintele „administratorului drumului”;
la alineatul (3), după cuvintele „Căile de acces la drumurile publice” se introduc cuvintele „realizate fără acordul administratorului drumului, precum şi căile de acces”.
5. Articolul 8:
alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „în condiţii de siguranţă”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Masa totală maximă admisă, sarcina maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sînt prevăzute în anexa nr. 3.”
după alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise este posibilă numai în cazuri excepţionale (pentru transportul obiectelor indivizibile), în baza unei autorizaţii speciale de transport, eliberată de organul central de specialitate în domeniul drumurilor.”
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) În cazul unor lucrări legate de starea tehnică a drumului public, de executarea, revizia ori repararea unor obiective autorizate din zona drumului şi/sau zonele de protecţie ale acestuia, precum şi în alte situaţii fortuite (inundaţii, alunecări de teren, temperaturi înalte pe timp de vară), administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, pot închide provizoriu sau institui restricţii provizorii de circulaţie pe anumite sectoare de drum, asigurînd continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare, conform normelor în vigoare, informîndu-i pe utilizatorii drumului prin intermediul mass-mediei.”
după alineatul (5) se introduce alineatul (51) cu următorul cuprins:
„(51) În cazul în care temperatura aerului este mai mare de 30°C, administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, instituie restricţii de circulaţie privind masa totală a vehiculelor pe drumurile din beton asfaltic, indicînd termenele de aplicare, lista drumurilor, instalînd indicatoarele rutiere corespunzătoare şi informîndu-i pe utilizatorii drumurilor prin intermediul mass-mediei.”
la alineatul (6), cuvintele „organul de administrare a drumului” se substituie cu cuvintele „administratorul drumului”.
6. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
„Articolul 9. Autorizaţia de amplasare a obiectivului
în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale acestuia
(1) Amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare, numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia (în continuare – autorizaţie de amplasare), eliberată de către administratorul drumului.
(2) Reparaţia şi întreţinerea terenurilor şi căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina proprietarului acestora.
(3) Proprietarul obiectivului execută, pe cont propriu, demolarea, mutarea sau modificarea obiectivului dacă aceste operaţii sînt impuse de modernizarea şi exploatarea drumului public.
(4) Proprietarul obiectivului este obligat să înceapă lucrările de construcţie în termen de 2 ani de la data eliberării autorizaţiei de amplasare. Dacă proprietarul nu începe lucrările de construcţie în termenul stabilit, autorizaţia de amplasare îşi pierde valabilitatea.
(5) Autorizarea amplasării obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 4.”
7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Articolul 12. Drumurile cu trafic plătit
(1) Este permisă construcţia sau modernizarea drumurilor, podurilor şi viaductelor cu trafic plătit cu condiţia existenţei unor drumuri de alternativă fără plată. Cheltuielile pentru construcţia şi întreţinerea lor se compensează din contul încasărilor la taxa de trecere.
(2) Construcţia, modernizarea şi utilizarea drumurilor cu trafic plătit se efectuează în baza contractelor de concesiune, în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, Codul funciar şi alte legi de reglementare a contractelor de concesiune.
(3) Funcţia de concedent o exercită organul central de specialitate în domeniul drumurilor.”
8. Articolul 14:
în denumire şi în partea introductivă, cuvintele „organului de administrare a” se substituie cu cuvîntul „administratorului”;
la litera a), după cuvintele „să întocmească” se introduc cuvintele ”, împreună cu reprezentanţii abilitaţi ai organelor afacerilor interne,”;
articolul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) să efectueze controlul unităţilor de transport pentru stabilirea depăşirii maselor şi/sau dimensiunilor maxime prevăzute în anexa nr. 3 şi să calculeze sumele taxelor corespunzătoare.”
9. La articolul 15 alineatul (2), cuvîntul „legislaţia” se substituie cu cuvintele „Codul contravenţional al Republicii Moldova”.
10. Articolul 16:
în denumire, cuvintele „posesorului sau beneficiarului de teren” se substituie cu cuvintele „proprietarului şi utilizatorului terenului”;
la alineatul (1), cuvintele „Posesorul sau beneficiarul de teren” se substituie cu cuvintele „Proprietarul şi utilizatorul terenului”.
11. Legea se completează cu anexele nr. 1, nr.2, nr.3, şi nr.4 cu următorul cuprins:
Anexa nr. 2
1. Zonele de siguranţă ale drumurilor sînt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pînă la marginea exterioară a plantaţiilor rutiere.
2. În cazul lipsei plantaţiilor rutiere, lăţimea zonei de siguranţă ajunge pînă la:
a) 5,0 m de la marginea exterioară a şanţurilor sau 7,0 m de la marginea exterioară a acostamentului, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
b) 7,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
c) 7,0 m de la marginea de sus a taluzului sau de la marginea exterioară a şanţului de gardă, pentru drumurile în debleu cu înălţimea de pînă la 5,0 m inclusiv;
d) 9,0 m de la marginea de sus a taluzului sau de la marginea exterioară a şanţului de gardă, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,0 m.
3. Zonele de protecţie sînt amplasate de-a lungul drumului după marginile exterioare ale zonelor de siguranţă şi au lăţimea specificată în următorul tabel:
II. Cerinţe specifice impuse proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri din zonele de protecţie ale drumurilor
1. Terenurile din zonele de protecţie ale drumurilor rămîn în proprietatea şi folosinţa proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri care, prin activitatea lor, nu trebuie să aducă prejudicii drumului sau traficului ce se desfăşoară pe el prin:
a) executarea lucrărilor neautorizate de construcţie şi instalare a obiectivelor ce nu se referă la drum;
b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau sădirea de plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului ori să împiedice vizibilitatea pe drum;
c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea, integritatea, aspectul estetic al drumului sau modifică regimul apelor subterane ori de suprafaţă.
2. Proprietarul sau utilizatorul terenurilor din zonele de protecţie ale drumului public este obligat să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii fără a percepe vreo plată, cu condiţia ca această operaţiune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole şi să nu producă degradarea culturilor de pe aceste terenuri.
3. Persoana fizică sau juridică care execută lucrări în zonele de protecţie ale drumului asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi respectă termenele de executare a lucrărilor şi prescripţiile indicate în autorizaţia de amplasare eliberată de administratorul drumului.
4. În cazul în care lucrările de dezvoltare a drumului, rectificările de traseu sau alte lucrări legate de drum implică ocuparea terenurilor din zona de protecţie a drumului, exproprierea lor se va face conform legislaţiei în vigoare.
obiective:
1) obiective de prestare a serviciilor de transport rutier:
a) staţii de alimentare cu combustibil;
b) staţii de deservire tehnică;
c) puncte de vulcanizare;
d) unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi de alimentaţie publică, structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei;
e) tarabe (puncte comerciale);
2) comunicaţii inginereşti – conducte de gaze, apeducte, canalizări, linii de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
3) obiective de publicitate exterioară – standuri, panouri, ecrane, tablouri, display-uri, panele, suporturi suspendate, care nu conţin informaţie referitoare la condiţiile de circulaţie;
4) parcări, benzi suplimentare;
5) clădiri şi amenajări (cu excepţia obiectivelor de prestare a serviciilor de transport rutier);
6) cale de acces la drumul public – drum special amenajat pentru intrarea pe (ieşirea din) teritoriul obiectivului;
locul amplasării obiectivului – platformă (teren) pe care este amplasat obiectivul;
planul de amplasare a obiectivului – planul sectorului de drum la scara 1:500 (sau schema detaliată cu indicarea categoriei drumului, lăţimii zonei drumului şi a zonelor de protecţie ale acestuia) la distanţe de 250 m de ambele părţi de la locul amplasării obiectivului, cu reperarea intersecţiilor, joncţiunilor, nodurilor rutiere şi lucrărilor de artă, indicatoarelor rutiere şi marcajului, instalaţiilor de ghidaj şi barierelor de protecţie, precum şi a obiectivelor existente şi construcţiilor speciale.
2. Proprietarul obiectivului poartă răspundere pentru asigurarea securităţii ecologice, a securităţii circulaţiei rutiere, precum şi pentru starea tehnică a acceselor la obiectiv şi a drumurilor ce trec pe teritoriul obiectivului.
3. În cazul modificării genului de activitate sau a destinaţiei obiectivului, al reconstrucţiei totale sau parţiale a acestuia, precum şi al schimbării proprietarului, administratorul drumului eliberează o nouă autorizaţie de amplasare a obiectivului în condiţii noi în baza cererii proprietarului acestuia.
a) eliberarea prescripţiilor tehnice privind amplasarea obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia (în continuare – prescripţii tehnice) (modelul se anexează) – document care se obţine la faza de proiectare;
model
b) eliberarea autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia (modelul se anexează) – document care se obţine înainte de începerea lucrărilor în zona drumului şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia.
model
5. Prescripţiile tehnice se eliberează pe bază de cerere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cererea depusă de proprietarul obiectivului se anexează următoarele documente, în copie şi original (care se restituie solicitantului după verificare):
a) buletinul de identitate (pentru persoana fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoana juridică);
b) documentul care certifică statutul terenului vizat pentru amplasarea obiectivului;
c) planul de amplasare a obiectivului, cu indicarea poziţiei kilometrice a obiectivului în raport cu drumul public;
d) certificatul de urbanism pentru proiectare, eliberat conform legislaţiei în vigoare, şi/sau avizul autorităţii administraţiei publice locale.
6. Autorizaţia de amplasare se emite pe bază de cerere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cererea depusă de proprietarul obiectivului se anexează următoarele documente, în copie şi original (care se restituie solicitantului după verificare):
а) prescripţiile tehnice;
b) documentaţia de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit;
c) avizul Poliţiei rutiere;
d) certificatul de urbanism pentru proiectare.
7. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la punctele 5 şi 6 nu se admite.
8. În cazul în care nu au fost prezentate toate documentele prevăzute la punctele 5 şi 6, administratorul drumului va refuza primirea setului de documente în momentul depunerii cererii.
9. Prescripţiile tehnice şi autorizaţia de amplasare se eliberează la prezentarea dovezii privind achitarea taxei prevăzute în titlul IX al Codului fiscal.
10. Prescripţiile tehnice trebuie să conţină, în funcţie de destinaţia obiectivului, date privind:
a) obiectivul;
b) proprietarul;
c) locul amplasării obiectivului (drumul, km);
d) certificatul de urbanism pentru proiectare şi/sau avizul autorităţii administraţiei publice locale;
e) statutul terenului pentru amplasarea obiectivului;
f) prescripţiile tehnice privind amplasarea;
g) asigurarea siguranţei la trafic;
h) achitarea taxei pentru eliberarea prescripţiilor tehnice.
11. Autorizaţia de amplasare trebuie să conţină, în funcţie de destinaţia obiectivului, date privind:
a) obiectivul;
b) proprietarul;
c) locul amplasării obiectivului (drumul, km);
d) certificatul de urbanism pentru proiectare;
e) statutul obiectivului:
- permanent;
- provizoriu;
f) statutul terenului pentru amplasarea obiectivului;
g) cerinţele de amplasare;
h) asigurarea siguranţei la trafic în timpul lucrărilor de construcţii;
i) relaţiile cu administratorul drumului sau cu reprezentantul acestuia;
j) achitarea taxei pentru eliberarea autorizaţiei de amplasare.
12. Prescripţiile tehnice sînt valabile în decurs de un an din data eliberării documentului.
a) asigurarea vizibilităţii;
b) valorile declivităţii;
c) amplasarea plantaţiilor rutiere;
d) existenţa şi caracteristica comunicaţiilor, precum şi locul exact al amplasării lor;
e) existenţa sectoarelor cu risc sporit de accidente şi a locurilor de concentrare a accidentelor rutiere;
f) condiţiile pentru captarea şi evacuarea apelor pluviale;
g) asigurarea securităţii circulaţiei rutiere.
14. Se permite amplasarea obiectivelor (cu excepţia comunicaţiilor subterane) în zonele de intersecţie a drumurilor cu condiţia respectării distanţelor normative pentru asigurarea vizibilităţii specificate în tabelul de mai jos.
16. Edificiile urmează a fi amplasate în afara limitelor ultimului element constructiv al drumului, la o distanţă de cel puţin 12 m de la marginea părţii carosabile a acestuia.
17. La amplasarea obiectivelor pe curbe în plan, în profil, în zona trecerilor de pietoni, trebuie să fie asigurată vizibilitatea în conformitate cu documentele normative în vigoare.
18. Obiectivul de deservire amplasat în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia trebuie să fie dotat cu:
a) parcare;
b) trotuare sau piste pentru pietoni care să ducă spre obiectiv;
c) sistem de captare şi evacuare a apelor pluviale;
d) mijloace de iluminare a teritoriului şi a părţii carosabile pe lungimea benzilor de accelerare şi decelerare, iar în lipsa acestora – la o distanţă de minimum 50 m de ambele părţi ale obiectivului;
e) accese asigurate cu benzi de accelerare şi decelerare, conform normelor tehnice în vigoare.
20. Platforma obiectivului de publicitate exterioară trebuie să se afle la acelaşi nivel cu suprafaţa terenului pe care este amplasat.
21. Se interzice amplasarea obiectivelor de publicitate exterioară:
a) la o distanţă mai mică de 6 m de la marginea părţii carosabile, precum şi în zona nodurilor rutiere, în benzile de separare, pe poduri, pe pasaje, pe estacade, pe viaducte, pe parapete rutiere, prin metoda vopsirii, încleierii pe suprafeţele părţilor componente ale drumurilor şi utilajului rutier, clădirilor şi construcţiilor, dacă aceasta nu este prevăzut în contractele cu proprietarii lor;
b) în afara localităţilor, la o distanţă mai mică de 150 m de la indicatoarele rutiere şi de pînă la 300 m de la alte obiective de publicitate;
c) pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente rutiere din afara localităţilor, la o distanţă de pînă la 250 m de ambele părţi ale sectoarelor respective;
d) pe sectoarele de drum cu declivităţi longitudinale de peste 6%;
e) în zona interioară a curbelor în plan;
f) mai aproape de 50 m de trecerile de pietoni;
g) mai aproape de 100 m de poduri, pasaje, estacade, viaducte situate pe drumurile publice;
h) în zona de protecţie a comunicaţiilor inginereşti;
i) mai aproape de 300 m de intersecţiile la nivel cu calea ferată;
j) pe trotuare şi piste de pietoni.
22. Persoanele culpabile de nerespectarea sau încălcarea condiţiilor de amplasare a obiectivelor în zonele drumurilor publice şi/sau în zonele de protecţie ale acestora poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Art. II. – Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr. 85. Chişinău, 7 iulie 2011.
Art. I. – Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 62–63, art. 690), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), după cuvintele „pasajele denivelate” se introduce cuvîntul „tunelurile,”.
2. Articolele 2, 3, 4 şi 5 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 2. Clasificarea drumurilor
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:
a) drumuri publice – drumuri de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere şi pietonale în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport rutier ale economiei naţionale şi ale populaţiei şi de apărare a ţării. Aceste drumuri sînt proprietate publică;
b) drumuri private – drumuri de utilitate privată destinate satisfacerii cerinţelor proprii de circulaţie rutieră şi pietonală în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, drumurile de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, drumurile pentru organizările de şantier. Aceste drumuri sînt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
(2) În funcţie de tipul de proprietate, drumurile se împart în:
a) drumuri proprietate publică a statului;
b) drumuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) drumuri private.
(3) Din punct de vedere funcţional, drumurile publice se împart în:
1) drumuri europene – drumuri internaţionale care trec prin Republica Moldova conform Acordului european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) la care Republica Moldova a aderat şi care pot coincide cu autostrăzi, drumuri expres şi drumuri republicane.
2) drumuri naţionale – drumuri care sînt proprietate publică a statului şi care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele, şi care pot fi:
a) autostrăzi – drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, avînd cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de staţionare accidentală, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate, denumite noduri de circulaţie, dotate cu mijloace speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor;
b) drumuri expres – drumuri cu două sau mai multe benzi de circulaţie, la care accesul este posibil doar prin noduri rutiere denivelate sau intersecţii dirijate, pe care oprirea şi staţionarea mijloacelor de transport pe partea carosabilă (părţile carosabile) sînt interzise;
c) drumuri republicane – drumuri care asigură legătura între capitala ţării şi oraşele-reşedinţă, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană (centrele industriale, staţiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervaţiile naturale, monumentele istorice şi de cultură), de asemenea legătura între oraşele-reşedinţă, între municipii, între oraşele-reşedinţă şi municipii, precum şi legătura între oraşele-reşedinţă şi staţiile feroviare, aeroporturile şi porturile fluviale din imediata apropiere;
d) drumuri regionale – drumuri de însemnătate regională care asigură legătura între localităţile din două sau mai multe raioane sau între minim 4 localităţi dintr-o unitate administrativ-teritorială;
3) drumuri locale – drumuri care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale, şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
4) străzi – drumuri publice din interiorul localităţilor şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
5) drumuri comunale – drumuri care asigură legătura între satul-reşedinţă de comună şi satele componente sau obiectivele de interes comunal şi care sînt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) În funcţie de parametrii lor tehnici, drumurile se împart în categorii tehnice conform anexei nr. 1.
(5) În funcţie de tipul structurii rutiere, drumurile se împart în:
a) drumuri cu structura rutieră capitală (permanentă) – cu îmbrăcăminţi din beton asfaltic sau beton de ciment;
b) drumuri cu structura rutieră uşoară (semipermanentă) – cu îmbrăcăminţi rutiere din materiale locale anrobate cu lianţi bituminoşi;
c) drumuri cu structura rutieră provizorie – drumurile pietruite.
Articolul 3. Suprafeţele de teren aferente drumurilor
(1) Suprafeţele de teren aferente drumului public sînt următoarele:
1) zona drumului public, care cuprinde:
a) ampriza drumului – suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: partea carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, pavilioane pentru pasageri, parcaje şi platforme pentru staţionarea mijloacelor de transport, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă;
b) zonele de siguranţă – suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantaţiile rutiere şi pentru alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului sau pentru siguranţa circulaţiei. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, suprafeţele ocupate de drumurile de vară destinate deplasării maşinilor şi agregatelor agricole, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
2) zonele de protecţie, care cuprind suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului, asigurării condiţiilor de întreţinere şi de circulaţie pe el. În limita zonelor de protecţie se stabilesc cerinţe specifice pentru proprietarii şi utilizatorii de terenuri, prezentate în anexa nr. 2 secţiunea II. Limitele zonelor de protecţie sînt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea I;
3) zona străzilor, care cuprinde partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora.
(2) Pentru drumurile private, lăţimea zonei de protecţie se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 4. Denumirea şi indexarea drumurilor
(1) Drumurile publice au denumire şi index. Denumirea drumului include denumirea punctului iniţial şi a punctului terminus, iar în caz de necesitate – a punctelor intermediare. Indexul drumului constă din litere latine şi cifre. Literele se atribuie drumurilor după cum urmează:
|
Index
|
Categoria drumului
|
|
E
|
drum european
|
|
A
|
autostradă
|
|
M
|
drum expres
|
|
R
|
drum republican
|
|
G
|
drum regional
|
|
L
|
drum local.
|
(3) Străzile, drumurile comunale şi drumurile private pot avea doar denumiri.
Articolul 5. Administrarea drumurilor
(1) Administrarea drumurilor are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea drumurilor.
(2) Administrarea drumurilor naţionale se asigură de către organul central de specialitate în domeniul drumurilor.
(3) Administrarea drumurilor locale, comunale şi a străzilor se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale.
(4) Administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.”
3. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.”
4. Articolul 7:
la alineatul (2), după cuvintele „drumurile publice se” se introduc cuvintele „proiectează, se construiesc şi se”, iar cuvintele „organelor centrale de specialitate”se substituie cu cuvintele „administratorului drumului”;
la alineatul (3), după cuvintele „Căile de acces la drumurile publice” se introduc cuvintele „realizate fără acordul administratorului drumului, precum şi căile de acces”.
5. Articolul 8:
alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „în condiţii de siguranţă”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Masa totală maximă admisă, sarcina maximă admisă pe axă, dimensiunile maxime admise, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sînt prevăzute în anexa nr. 3.”
după alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise este posibilă numai în cazuri excepţionale (pentru transportul obiectelor indivizibile), în baza unei autorizaţii speciale de transport, eliberată de organul central de specialitate în domeniul drumurilor.”
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) În cazul unor lucrări legate de starea tehnică a drumului public, de executarea, revizia ori repararea unor obiective autorizate din zona drumului şi/sau zonele de protecţie ale acestuia, precum şi în alte situaţii fortuite (inundaţii, alunecări de teren, temperaturi înalte pe timp de vară), administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, pot închide provizoriu sau institui restricţii provizorii de circulaţie pe anumite sectoare de drum, asigurînd continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare, conform normelor în vigoare, informîndu-i pe utilizatorii drumului prin intermediul mass-mediei.”
după alineatul (5) se introduce alineatul (51) cu următorul cuprins:
„(51) În cazul în care temperatura aerului este mai mare de 30°C, administratorul drumului, împreună cu poliţia rutieră, instituie restricţii de circulaţie privind masa totală a vehiculelor pe drumurile din beton asfaltic, indicînd termenele de aplicare, lista drumurilor, instalînd indicatoarele rutiere corespunzătoare şi informîndu-i pe utilizatorii drumurilor prin intermediul mass-mediei.”
la alineatul (6), cuvintele „organul de administrare a drumului” se substituie cu cuvintele „administratorul drumului”.
6. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
„Articolul 9. Autorizaţia de amplasare a obiectivului
în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale acestuia
(1) Amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează cu respectarea legislaţiei în vigoare, numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia (în continuare – autorizaţie de amplasare), eliberată de către administratorul drumului.
(2) Reparaţia şi întreţinerea terenurilor şi căilor de acces la drumurile publice sînt în sarcina proprietarului acestora.
(3) Proprietarul obiectivului execută, pe cont propriu, demolarea, mutarea sau modificarea obiectivului dacă aceste operaţii sînt impuse de modernizarea şi exploatarea drumului public.
(4) Proprietarul obiectivului este obligat să înceapă lucrările de construcţie în termen de 2 ani de la data eliberării autorizaţiei de amplasare. Dacă proprietarul nu începe lucrările de construcţie în termenul stabilit, autorizaţia de amplasare îşi pierde valabilitatea.
(5) Autorizarea amplasării obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 4.”
7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
„Articolul 12. Drumurile cu trafic plătit
(1) Este permisă construcţia sau modernizarea drumurilor, podurilor şi viaductelor cu trafic plătit cu condiţia existenţei unor drumuri de alternativă fără plată. Cheltuielile pentru construcţia şi întreţinerea lor se compensează din contul încasărilor la taxa de trecere.
(2) Construcţia, modernizarea şi utilizarea drumurilor cu trafic plătit se efectuează în baza contractelor de concesiune, în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, Codul funciar şi alte legi de reglementare a contractelor de concesiune.
(3) Funcţia de concedent o exercită organul central de specialitate în domeniul drumurilor.”
8. Articolul 14:
în denumire şi în partea introductivă, cuvintele „organului de administrare a” se substituie cu cuvîntul „administratorului”;
la litera a), după cuvintele „să întocmească” se introduc cuvintele ”, împreună cu reprezentanţii abilitaţi ai organelor afacerilor interne,”;
articolul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) să efectueze controlul unităţilor de transport pentru stabilirea depăşirii maselor şi/sau dimensiunilor maxime prevăzute în anexa nr. 3 şi să calculeze sumele taxelor corespunzătoare.”
9. La articolul 15 alineatul (2), cuvîntul „legislaţia” se substituie cu cuvintele „Codul contravenţional al Republicii Moldova”.
10. Articolul 16:
în denumire, cuvintele „posesorului sau beneficiarului de teren” se substituie cu cuvintele „proprietarului şi utilizatorului terenului”;
la alineatul (1), cuvintele „Posesorul sau beneficiarul de teren” se substituie cu cuvintele „Proprietarul şi utilizatorul terenului”.
11. Legea se completează cu anexele nr. 1, nr.2, nr.3, şi nr.4 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 1
Categoriile tehnice ale drumurilor publice
|
Anexa nr. 2
Limitele zonelor drumurilor publice şi cerinţele specifice
impuse proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri din
zonele de protecţie ale drumurilor
I. Limitele zonelor drumurilor publiceimpuse proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri din
zonele de protecţie ale drumurilor
1. Zonele de siguranţă ale drumurilor sînt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pînă la marginea exterioară a plantaţiilor rutiere.
2. În cazul lipsei plantaţiilor rutiere, lăţimea zonei de siguranţă ajunge pînă la:
a) 5,0 m de la marginea exterioară a şanţurilor sau 7,0 m de la marginea exterioară a acostamentului, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
b) 7,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
c) 7,0 m de la marginea de sus a taluzului sau de la marginea exterioară a şanţului de gardă, pentru drumurile în debleu cu înălţimea de pînă la 5,0 m inclusiv;
d) 9,0 m de la marginea de sus a taluzului sau de la marginea exterioară a şanţului de gardă, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,0 m.
3. Zonele de protecţie sînt amplasate de-a lungul drumului după marginile exterioare ale zonelor de siguranţă şi au lăţimea specificată în următorul tabel:
|
Categoria drumului
|
Lăţimea zonei de protecţie, m
|
|
Autostrăzi
|
20,0
|
|
Drumuri expres
|
15,0
|
|
Drumuri republicane şi regionale
|
10,0
|
|
Drumuri locale
|
5,0
|
II. Cerinţe specifice impuse proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri din zonele de protecţie ale drumurilor
1. Terenurile din zonele de protecţie ale drumurilor rămîn în proprietatea şi folosinţa proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri care, prin activitatea lor, nu trebuie să aducă prejudicii drumului sau traficului ce se desfăşoară pe el prin:
a) executarea lucrărilor neautorizate de construcţie şi instalare a obiectivelor ce nu se referă la drum;
b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau sădirea de plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului ori să împiedice vizibilitatea pe drum;
c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea, integritatea, aspectul estetic al drumului sau modifică regimul apelor subterane ori de suprafaţă.
2. Proprietarul sau utilizatorul terenurilor din zonele de protecţie ale drumului public este obligat să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii fără a percepe vreo plată, cu condiţia ca această operaţiune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole şi să nu producă degradarea culturilor de pe aceste terenuri.
3. Persoana fizică sau juridică care execută lucrări în zonele de protecţie ale drumului asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi respectă termenele de executare a lucrărilor şi prescripţiile indicate în autorizaţia de amplasare eliberată de administratorul drumului.
4. În cazul în care lucrările de dezvoltare a drumului, rectificările de traseu sau alte lucrări legate de drum implică ocuparea terenurilor din zona de protecţie a drumului, exproprierea lor se va face conform legislaţiei în vigoare.
Anexa nr. 4
REGULAMENT
privind condiţiile de amplasare a obiectivelor în zona
drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia
privind condiţiile de amplasare a obiectivelor în zona
drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia
I. Dispoziţii generale
1. În sensul prezentului Regulament, se folosesc următoarele noţiuni:obiective:
1) obiective de prestare a serviciilor de transport rutier:
a) staţii de alimentare cu combustibil;
b) staţii de deservire tehnică;
c) puncte de vulcanizare;
d) unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi de alimentaţie publică, structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei;
e) tarabe (puncte comerciale);
2) comunicaţii inginereşti – conducte de gaze, apeducte, canalizări, linii de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
3) obiective de publicitate exterioară – standuri, panouri, ecrane, tablouri, display-uri, panele, suporturi suspendate, care nu conţin informaţie referitoare la condiţiile de circulaţie;
4) parcări, benzi suplimentare;
5) clădiri şi amenajări (cu excepţia obiectivelor de prestare a serviciilor de transport rutier);
6) cale de acces la drumul public – drum special amenajat pentru intrarea pe (ieşirea din) teritoriul obiectivului;
locul amplasării obiectivului – platformă (teren) pe care este amplasat obiectivul;
planul de amplasare a obiectivului – planul sectorului de drum la scara 1:500 (sau schema detaliată cu indicarea categoriei drumului, lăţimii zonei drumului şi a zonelor de protecţie ale acestuia) la distanţe de 250 m de ambele părţi de la locul amplasării obiectivului, cu reperarea intersecţiilor, joncţiunilor, nodurilor rutiere şi lucrărilor de artă, indicatoarelor rutiere şi marcajului, instalaţiilor de ghidaj şi barierelor de protecţie, precum şi a obiectivelor existente şi construcţiilor speciale.
2. Proprietarul obiectivului poartă răspundere pentru asigurarea securităţii ecologice, a securităţii circulaţiei rutiere, precum şi pentru starea tehnică a acceselor la obiectiv şi a drumurilor ce trec pe teritoriul obiectivului.
3. În cazul modificării genului de activitate sau a destinaţiei obiectivului, al reconstrucţiei totale sau parţiale a acestuia, precum şi al schimbării proprietarului, administratorul drumului eliberează o nouă autorizaţie de amplasare a obiectivului în condiţii noi în baza cererii proprietarului acestuia.
II. Procedura de eliberare a autorizaţiei de amplasare a obiectivului
în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia
4. Amplasarea obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se desfăşoară în două etape:în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia
a) eliberarea prescripţiilor tehnice privind amplasarea obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia (în continuare – prescripţii tehnice) (modelul se anexează) – document care se obţine la faza de proiectare;
model
b) eliberarea autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia (modelul se anexează) – document care se obţine înainte de începerea lucrărilor în zona drumului şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia.
model
5. Prescripţiile tehnice se eliberează pe bază de cerere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cererea depusă de proprietarul obiectivului se anexează următoarele documente, în copie şi original (care se restituie solicitantului după verificare):
a) buletinul de identitate (pentru persoana fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoana juridică);
b) documentul care certifică statutul terenului vizat pentru amplasarea obiectivului;
c) planul de amplasare a obiectivului, cu indicarea poziţiei kilometrice a obiectivului în raport cu drumul public;
d) certificatul de urbanism pentru proiectare, eliberat conform legislaţiei în vigoare, şi/sau avizul autorităţii administraţiei publice locale.
6. Autorizaţia de amplasare se emite pe bază de cerere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cererea depusă de proprietarul obiectivului se anexează următoarele documente, în copie şi original (care se restituie solicitantului după verificare):
а) prescripţiile tehnice;
b) documentaţia de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit;
c) avizul Poliţiei rutiere;
d) certificatul de urbanism pentru proiectare.
7. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la punctele 5 şi 6 nu se admite.
8. În cazul în care nu au fost prezentate toate documentele prevăzute la punctele 5 şi 6, administratorul drumului va refuza primirea setului de documente în momentul depunerii cererii.
9. Prescripţiile tehnice şi autorizaţia de amplasare se eliberează la prezentarea dovezii privind achitarea taxei prevăzute în titlul IX al Codului fiscal.
10. Prescripţiile tehnice trebuie să conţină, în funcţie de destinaţia obiectivului, date privind:
a) obiectivul;
b) proprietarul;
c) locul amplasării obiectivului (drumul, km);
d) certificatul de urbanism pentru proiectare şi/sau avizul autorităţii administraţiei publice locale;
e) statutul terenului pentru amplasarea obiectivului;
f) prescripţiile tehnice privind amplasarea;
g) asigurarea siguranţei la trafic;
h) achitarea taxei pentru eliberarea prescripţiilor tehnice.
11. Autorizaţia de amplasare trebuie să conţină, în funcţie de destinaţia obiectivului, date privind:
a) obiectivul;
b) proprietarul;
c) locul amplasării obiectivului (drumul, km);
d) certificatul de urbanism pentru proiectare;
e) statutul obiectivului:
- permanent;
- provizoriu;
f) statutul terenului pentru amplasarea obiectivului;
g) cerinţele de amplasare;
h) asigurarea siguranţei la trafic în timpul lucrărilor de construcţii;
i) relaţiile cu administratorul drumului sau cu reprezentantul acestuia;
j) achitarea taxei pentru eliberarea autorizaţiei de amplasare.
12. Prescripţiile tehnice sînt valabile în decurs de un an din data eliberării documentului.
III. Cerinţele de bază privind amplasarea
şi dotarea obiectivelor
13. La examinarea posibilităţii de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia urmează a fi determinate şi luate în calcul:şi dotarea obiectivelor
a) asigurarea vizibilităţii;
b) valorile declivităţii;
c) amplasarea plantaţiilor rutiere;
d) existenţa şi caracteristica comunicaţiilor, precum şi locul exact al amplasării lor;
e) existenţa sectoarelor cu risc sporit de accidente şi a locurilor de concentrare a accidentelor rutiere;
f) condiţiile pentru captarea şi evacuarea apelor pluviale;
g) asigurarea securităţii circulaţiei rutiere.
14. Se permite amplasarea obiectivelor (cu excepţia comunicaţiilor subterane) în zonele de intersecţie a drumurilor cu condiţia respectării distanţelor normative pentru asigurarea vizibilităţii specificate în tabelul de mai jos.
|
Categoria tehnică a drumului
|
Părţile triunghiului de vizibilitate în intersecţii, în funcție de categoriile drumurilor, cel puţin (m) |
|||||
|
I-a
|
I-b
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
|
|
I-a
|
300 х 300
|
300 х 250
|
300 х 250
|
300 х 200
|
300 х 150
|
300 х 85
|
|
I-b
|
250 х 300
|
250 х 250
|
250 х 250
|
250 х 200
|
250 х 150
|
250 х 85
|
|
II
|
250 х 300
|
250 х 250
|
250 х 250
|
250 х 200
|
250 х 150
|
250 х 85
|
|
III
|
200 х 300
|
200 х 250
|
200 х 250
|
200 х 200
|
200 х 150
|
200 х 85
|
|
IV
|
150 х 300
|
150 х 250
|
150 х 250
|
150 х 200
|
150 х 150
|
150 х 85
|
|
V
|
85 х 300
|
85 х 250
|
85 х 250
|
85 х 200
|
85 х 150
|
85 х 85
|
IV. Cerinţe specifice privind amplasarea
şi dotarea obiectivelor
(exceptînd obiectivele de publicitate exterioară)
15. Amplasarea obiectivelor în zonele intersecţiilor denivelate poate fi admisă numai în cazul în care aceste obiective nu influenţează negativ asupra securităţii circulaţiei rutiere.şi dotarea obiectivelor
(exceptînd obiectivele de publicitate exterioară)
16. Edificiile urmează a fi amplasate în afara limitelor ultimului element constructiv al drumului, la o distanţă de cel puţin 12 m de la marginea părţii carosabile a acestuia.
17. La amplasarea obiectivelor pe curbe în plan, în profil, în zona trecerilor de pietoni, trebuie să fie asigurată vizibilitatea în conformitate cu documentele normative în vigoare.
18. Obiectivul de deservire amplasat în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia trebuie să fie dotat cu:
a) parcare;
b) trotuare sau piste pentru pietoni care să ducă spre obiectiv;
c) sistem de captare şi evacuare a apelor pluviale;
d) mijloace de iluminare a teritoriului şi a părţii carosabile pe lungimea benzilor de accelerare şi decelerare, iar în lipsa acestora – la o distanţă de minimum 50 m de ambele părţi ale obiectivului;
e) accese asigurate cu benzi de accelerare şi decelerare, conform normelor tehnice în vigoare.
V. Cerinţe specifice privind amplasarea
obiectivelor de publicitate exterioară
19. Obiectivele de publicitate exterioară se recomandă a fi amplasate pe sectoarele de drum caracterizate prin landşaft liniştit, precum şi în zona exterioară a curbelor în plan.obiectivelor de publicitate exterioară
20. Platforma obiectivului de publicitate exterioară trebuie să se afle la acelaşi nivel cu suprafaţa terenului pe care este amplasat.
21. Se interzice amplasarea obiectivelor de publicitate exterioară:
a) la o distanţă mai mică de 6 m de la marginea părţii carosabile, precum şi în zona nodurilor rutiere, în benzile de separare, pe poduri, pe pasaje, pe estacade, pe viaducte, pe parapete rutiere, prin metoda vopsirii, încleierii pe suprafeţele părţilor componente ale drumurilor şi utilajului rutier, clădirilor şi construcţiilor, dacă aceasta nu este prevăzut în contractele cu proprietarii lor;
b) în afara localităţilor, la o distanţă mai mică de 150 m de la indicatoarele rutiere şi de pînă la 300 m de la alte obiective de publicitate;
c) pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente rutiere din afara localităţilor, la o distanţă de pînă la 250 m de ambele părţi ale sectoarelor respective;
d) pe sectoarele de drum cu declivităţi longitudinale de peste 6%;
e) în zona interioară a curbelor în plan;
f) mai aproape de 50 m de trecerile de pietoni;
g) mai aproape de 100 m de poduri, pasaje, estacade, viaducte situate pe drumurile publice;
h) în zona de protecţie a comunicaţiilor inginereşti;
i) mai aproape de 300 m de intersecţiile la nivel cu calea ferată;
j) pe trotuare şi piste de pietoni.
22. Persoanele culpabile de nerespectarea sau încălcarea condiţiilor de amplasare a obiectivelor în zonele drumurilor publice şi/sau în zonele de protecţie ale acestora poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Art. II. – Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22 iunie 1995, cu modificările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr. 85. Chişinău, 7 iulie 2011.