HGM558/2011
ID intern unic:  339472
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 558
din  22.07.2011
privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru
a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a unor
organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri
conexe supuse regimului de carantină fitosanitară
Publicat : 29.07.2011 în Monitorul Oficial Nr. 122-127     art Nr : 630
    MODIFICAT
   
HG458 din 16.05.18, MO157-166/18.05.18 art.508
    HG335 din 26.05.17, MO171-180/02.06.17 art.420
    HG855 din 13.07.16, MO206-214/15.07.16 art.921
    HG436 din 17.06.15, MO190-196/24.07.15 art. 493
    HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG617 din 20.08.13, MO191-197/06.09.13 art.736


    Titlul modificat prin HG855 din 13.07.16, MO206-214/15.07.16 art.921



    Pentru realizarea prevederilor Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 241-246, art.748), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    1) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr. 1;  
    2) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, conform anexei nr. 2; 
    4) Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, conform anexei nr. 4;
    5) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino, conform anexei nr. 5;
    6) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), conform anexei nr. 6;  
    7) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu, conform anexei nr. 7;
    8) Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose, conform anexei nr. 8;
    9) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), conform anexei nr. 9;
    10) Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova, conform anexei nr. 10; 
    12) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, conform anexei nr. 12.
    13) Măsurile privind combaterea veştejirii bacteriene a cartofului în Republica Moldova, conform anexei nr.13;  
    14) Măsurile privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. în Republica Moldova, conform anexei nr.14;
    15) Măsurile privind combaterea rîiei negre a cartofului în Republica Moldova, conform anexei nr.15;
   
16) Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova, conform anexei nr. 16;  
   
17) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner), conform anexei nr.17;
    18) Măsurile de prevenire a introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.), conform anexei nr. 18.
    [Pct.1 modificat prin HG458 din 16.05.18, MO157-166/18.05.18 art.508]
    [Pct.1 modificat prin HG335 din 26.05.17, MO171-180/02.06.17 art.420]
    [Pct.1 modificat prin HG855 din 13.07.16, MO206-214/15.07.16 art.921]
   
[Pct.1 modificat prin HG436 din 17.06.15, MO190-196/24.07.15 art. 493]  
   
[Pct.1 modificat prin HG617 din 20.08.13, MO191-197/06.09.13 art.736]
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2012.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    [Pct.3 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]

    PRIM-MINISTRU                                                          Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                    Vasile Bumacov

    Nr. 558. Chişinău, 22 iulie 2011.

Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE DE URGENŢĂ
pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova
a Anoplophora chinensis (Forster)
    Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster) (în continuare – Măsuri), transpun Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2012/138/UE din 1 martie 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Uniunea Europeană Anoplophora chinensis (Forster), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 064, 3 martie 2012, p. 38.
Secțiunea 1. Dispoziții generale
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster).
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    loc de producție – orice spațiu sau mai multe cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Locul de producţie poate include amplasamente de producţie, monitorizate separat în scopuri fitosanitare;
    organism specificat – Anoplophora chinensis (Forster), dăunător din familia Cerambycidae;
    plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1,0 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, cu excepția semințelor din speciile: Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citru spp., Cornus spp., Corylu spp., Cotoneaster spp.,Crataegus spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp. și Ulmu spp.;
    standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare – standarde de referinţă (ISPM) ale Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
Secțiunea a 2-a. Importul de plante specificate originare
din alte state, altele decît din China

    3. Importul de plante specificate originare din alte state, altele decît China, în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:
    1) sînt conforme cu cerințele specifice la import prevăzute la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri;
    2) la import au fost inspectate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție), în conformitate cu cerințele punctului 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, pentru depistarea prezenței organismului specificat și nici un simptom al organismului în cauză nu a fost depistat.
    4. Importul de plante specificate originare din China se admite cu respectarea următoarelor condiții:
    1) sînt conforme cu cerințele specifice la import prevăzute în punctul 3 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri;
    2) au fost inspectate de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră în conformitate cu pct.2 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri pentru depistarea prezenței organismului specificat și nici un simptom al organismului în cauză nu a fost depistat;
    3) locul de producție al plantelor:
    a) este confirmat printr-un număr unic de înregistrare, atribuit de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din China;
    b) este inclus în versiunea recent actualizată a Registrului;
    c) în ultimii doi ani nu a făcut obiectul comunicări adresate Agenției cu privire la eliminarea din Registru;
    d) în ultimii doi ani nu a făcut obiectul comunicării adresate de către Agenție posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră, astfel cum se prevede la punctul 7.
    5. Plantele de Acer spp. se importă cu respectarea cerințelor de la punctul 4 din prezentele Măsuri.
    6. Agenția, la notificarea Părții chineze, menține și actualizează Registrul locurilor de producție din China confirmate ca fiind libere de organismul specificat în conformitate cu prevederile punctului 3 subpunctul 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    7. În cazul în care Agenția deține dovezi, din alte surse decît prin notificarea oficială, că locul de producție inclus în Registru nu este conform cerințelor punctului 3 subpunctul 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri sau că organismul specificat a fost depistat la plante specificate importate din acel loc de producție, aceasta, în termen de 2 zile lucrătoare, informează posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră despre acel loc de producție și plasează informația dată pe pagina-web oficială.
Secțiunea a 3-a. Cerințe privind circulația plantelor
specificate în Republica Moldova
    8. Plantele specificate originare din zonele demarcate ale Republicii Moldova, stabilite conform prevederilor punctelor 13 şi 14 din prezentele Măsuri, circulă pe teritoriul ţării numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    9. Plantele specificate care nu au fost crescute în zone demarcate, dar sînt introduse în astfel de zone circulă în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la punctul 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    10. Plantele specificate importate din alte state în conformitate cu punctele 3-7 din prezentele Măsuri în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, circulă în ţară în condiţiile prevăzute la punctul 7 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
Secțiunea a 4-a. Monitorizarea și notificarea
organismului specificat
    11. Agenția efectuează, anual monitorizarea oficială pentru depistarea prezenței organismului specificat și constatarea infestării cu organismul dăunător a plantelor-gazdă pe teritoriul ţării şi comunică autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine rezultatele monitorizării pînă la data de 30 aprilie a fiecărui an.
    12. Agenția, în termen de cinci zile, informează, inclusiv în scris, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre prezența organismului specificat într-o zonă de pe teritoriul ţării în care, anterior, prezența acestuia a fost necunoscută sau organismul specificat a fost considerat eradicat ori despre infestarea unei specii de plantă anterior necunoscută ca plantă-gazdă.
Secțiunea a 5-a. Zone demarcate
    13. În cazul în care rezultatele monitorizării prevăzute la punctul 11 din prezentele Măsuri confirmă prezența organismului specificat într-o anumită zonă sau există dovezi ale prezenței acestuia, Agenția stabilește imediat zona demarcată, alcătuită dintr-o zonă infestată și o zonă-tampon, conform secțiunii 1 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    14. Agenția nu stabilește zone demarcate, astfel cum prevede punctul 13 din prezentele Măsuri, în cazul în care condițiile prevăzute la punctul 5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri sînt îndeplinite. În acest caz, se întreprind măsurile prevăzute la punctul 6 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    15. În zonele demarcate se întreprind măsuri conform cerințelor prevăzute în secțiunea a 3-a din anexa nr. 2 la prezentele Măsuri.
    16. Agenția stabilește perioadele de timp pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la punctele 14 și 15.
Secțiunea a 6-a. Raportarea
    17. Agenția, în termen de 30 de zile de la data comunicării prevăzute la punctele 11 și 12 din prezentele Măsuri, raportează autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii şi autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse și cele preconizate a fi întreprinse.
    18. Raportul include descrierea zonei demarcate, în cazul în care aceasta a fost stabilită, informații privind localizarea acesteia, harta cu zonele demarcate și informații privind statutul actual al organismului, precum și măsurile întreprinse în conformitate cu cerințele referitoare la circulația plantelor specificate în interiorul țării, conform punctelor 8-10 din prezentele Măsuri, argumente și criterii care stau la baza măsurilor. În cazul în care zona demarcată nu este stabilită în conformitate cu prevederile punctului 14 din prezentele Măsuri, raportul include date și elementele justificative prevăzute la punctul 5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    19. Agenția, pînă la data de 30 aprilie a fiecărui an, publică pe pagina sa web oficială și comunică autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine un raport care cuprinde lista actualizată a zonelor demarcate, stabilite în conformitate cu punctele 13 şi 14 din prezentele Măsuri, inclusiv informația privind descrierea și localizarea acestora, harta cu zonele demarcate, precum și măsurile întreprinse sau cele preconizate a fi întreprinse.

Anexa nr.1
la Măsurile de urgență pentru prevenirea
introducerii și răspîndirii în Republica Moldova
a Anoplophora Chinensis (Forster)

CERINȚE SPECIFICE LA IMPORT
Secţiunea 1. Importurile originare
din alte țări, altele decît China
    1. Fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 şi anexei la Hotărîrea Guvernului nr. 594 din 2 august 2011, plantele specificate originare din alte țări, altele decît China, în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent sînt însoțite de certificatul fitosanitar, iar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică următoarele:
    1) plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție înregistrat și monitorizat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din țara de origine și situat într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, stabilită de autoritatea respectivă în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Denumirea zonei libere de organisme dăunătoare este menționată la rubrica „Locul de origine”;
    2) plantele au fost cultivate, pe o perioadă de cel puțin doi ani pînă la export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție stabilit ca fiind liber de Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare:
    a) care a fost înregistrat și monitorizat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din țara de origine;
    b) care a făcut, anual, obiectul a cel puțin două inspecții oficiale minuțioase pentru depistarea oricărui simptom produs de Anoplophora chinensis (Forster), efectuate în fazele de dezvoltare a organismului dăunător, în urma cărora nici un simptom al organismului nu a fost depistat; și
    c) care a fost complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului Anoplophora chinensis (Forster) sau în care s-au aplicat tratamente preventive adecvate și a fost înconjurat de o zonă-tampon cu o rază de cel puțin doi kilometri, în care s-au efectuat anual monitorizări oficiale pentru depistarea prezenței organismului sau simptomelor de Anoplophora chinensis (Forster), conform fazelor de dezvoltare a organismului specificat. În cazul depistării simptomelor produse de Anoplophora chinensis (Forster), se întreprind imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei-tampon statut de zonă liberă de organismul respectiv;
    d) în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecții oficiale minuțioase pentru depistarea prezenței organismului specificat, în special în rădăcinile și tulpinile plantelor. Inspecția a inclus prelevarea de probe prin metoda distructivă. Mărimea probei a permis depistarea nivelului de infestare de cel puțin 1%, cu un nivel de exactitate de 99%;
    3) plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerințele de la subpunctul 2) din prezenta secţiune, altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerințe:
    a) la momentul exportului, altoaiele altoite nu au mai mult de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată;
    b) plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu prevederile subpunctului 2) litera d) din prezenta secțiune.
    2. Plantele specificate importate în conformitate cu prevederile punctului 1 se inspectează minuțios la posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră, procedura de inspecție asigurînd depistarea oricărui simptom al organismului specificat, în special în rădăcinile și tulpinile plantelor. Inspecția include prelevarea de probe prin metoda distructivă. Mărimea probei inspectate permite depistarea nivelului de infestare de cel puțin 1%, cu un nivel de exactitate de 99%.
Secțiunea a 2-a. Importurile originare din China
    3. Fără a aduce atingere dispozițiilor anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 şi anexei la Hotărîrea Guvernului nr. 594 din 2 august 2011, plantele specificate originare din China sînt însoțite de certificatul fitosanitar, iar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică următoarele:
    1) plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție înregistrat și monitorizat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din China, situat într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, care a fost stabilită în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Denumirea zonei libere de organisme dăunătoare se indică la rubrica „Locul de origine”;
    2) plantele au fost cultivate, pe o perioadă de cel puțin doi ani înainte de export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție stabilit ca fiind liber de Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare, care:
    a) a fost înregistrat și monitorizat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din China;
    b) a făcut, anual, obiectul a cel puțin două inspecții oficiale pentru depistarea oricărui simptom produs de Anoplophora chinensis (Forster), efectuate conform fazelor de dezvoltare a organismului specificat, în urma cărora nici un simptom nu a fost depistat;
    c) complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului Anoplophora chinensis (Forster) sau au fost aplicate tratamentele preventive necesare și care a fost înconjurat de o zonă-tampon cu o rază de cel puțin doi kilometri, în care, anual, s-au efectuat monitorizări oficiale pentru depistarea prezenței simptomelor produse de Anoplophora chinensis (Forster), în fazele respective de dezvoltare a organismului specificat. În cazul în care s-au depistat simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), imediat s-au întreprins măsuri de eradicare, pentru a reda zonei-tampon statut de zonă liberă de organismul respectiv;
    d) în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecții oficiale minuțioase, cu prelevarea de probe prin metoda distructivă pentru fiecare lot, pentru depistarea prezenței organismului Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile și tulpinile plantelor. Mărimea probei a permis depistarea nivelului de infestare de cel puțin 1%, cu un nivel de exactitate de 99%;
    3) plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerințele de la subpunctul 2), altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerințe:
    a) la momentul exportului, altoaile altoite nu au mai mult de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată;
    b) plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu prevederile subpunctului 2) litera d) din prezenta secțiune;
    4) numărul de înregistrare al locului de producție.
    4. Plantele specificate importate în conformitate cu cerințele punctului 3 din prezenta anexă sînt inspectate minuțios la posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră. Procedurile de inspecție aplicate, inclusiv prelevarea probelor prin metoda distructivă specifică pentru fiecare lot, asigură depistarea oricărui simptom al organismului specificat, în special în rădăcinile și tulpinile plantelor. Mărimea probei permite depistarea nivelului de infestare de cel puțin 1%, cu un nivel de exactitate de 99%.
    Prelevarea de probe prin metoda distructivă se realizează la nivelul stabilit în tabel:
Numărul de plante în lot

Nivelul prelevării de probe prin metoda distructivă

(numărul de plante care trebuie tăiate, buc.)

1-4500

10 % din mărimea lotului

> 4500
450

Secţiunea a 3-a. Condiții privind circulația
planelor specificate
    5. Plantele specificate originare din zonele demarcate din teritoriul Republicii Moldova circulă în ţară însoțite de pașaportul fitosanitar, întocmit și eliberat în conformitate cu art.29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară, cultivate pe o perioadă de cel puțin doi ani, pînă la punerea în circulație sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, care au crescut pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție:
    1) care a fost înregistrat în conformitate cu art.24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    2) care a fost supus anual la două inspecții oficiale minuțioase pentru depistarea oricărui simptom al organismului specificat, efectuate conform fazelor de dezvoltare, în urma cărora nu s-au depistat simptome ale organismului specificat. La necesitate, inspecția a inclus și prelevarea probelor de plante cu rădăcini și tulpini prin metoda distructivă, mărimea probei permițînd depistarea nivelului de infestare de cel puțin 1%, cu nivelul de exactitate de 99%;
    3) care a fost situat într-o zonă demarcată în care plantele au fost cultivate într-un loc:
    a) care a fost complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului specificat; sau
    b) în care s-au aplicat tratamente preventive sau în care s-au prelevat probe prin metoda distructivă din fiecare lot de plante specificate înainte de a fi puse în circulație, conform cerințelor stabilite în tabelul de la punctul 4 din prezenta anexă, și în care s-au efectuat monitorizări anuale oficiale pentru depistarea prezenței organismului sau a simptomelor organismului specificat pe o rază de minimum un kilometru în jurul locului, în fazele fenologice de dezvoltare ale organismului specificat, în urma cărora nu a fost depistat organismul specificat și nici simptome ale acestuia.
    Portaltoaiele care îndeplinesc cerințele de la litera a) pot fi altoite cu altoaie care nu au fost cultivate în aceste condiții, dar care nu au mai mult de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată.
    6. Plantele specificate care nu sînt originare din zonele demarcate, dar sînt introduse într-un loc de producție din aceste zone se pun în circulație în interiorul ţării cu condiția ca acest loc de producție să fie în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 5 subpunctul 3) din prezenta anexă, cu condiția că sînt însoțite de pașaport fitosanitar, întocmit și eliberat în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.
    7. Plantele specificate importate din alte ţări, în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu prevederile secțiunii 1 din prezenta anexă, se pun în circulație în Republica Moldova cu condiția că sînt însoțite de pașaportul fitosanitar prevăzut la punctul 5 din prezenta anexă.

Anexa nr.2
la Măsurile de urgență pentru prevenirea
introducerii și răspîndirii în Republica Moldova
a Anoplophora Chinensis (Forster)

Stabilirea zonelor demarcate
și a măsurilor prevăzute la punctele 16-19 din prezentele Măsuri
Secțiunea 1. Stabilirea zonelor demarcate
    1. Zonele demarcate sînt alcătuite din următoarele zone:
    1) zona infestată, în care a fost confirmată prezența organismului specificat, care include toate plantele care prezintă simptome cauzate de organismul specificat și, atunci cînd este cazul, toate plantele care aparțin aceluiași lot la momentul plantării;
    2) zona-tampon – cu o rază de cel puțin doi kilometri în jurul zonei infestate.
    2. Demarcarea exactă a zonelor se efectuează pe principii științific argumentate, biologia organismului specificat, nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și pe constatări privind stabilirea în acea zonă a organismului specificat. În cazul în care Agenția consideră că eradicarea organismului specificat este posibilă, ținînd cont de circumstanțele focarului, de rezultatele unei inspecţii specifice sau de aplicarea imediată a măsurilor de eradicare, raza zonei-tampon poate fi redusă minimum pînă la 1km în jurul zonei infestate. În cazul în care eradicarea organismului specificat devine imposibilă, raza zonei-tampon nu se reduce la mai puțin de 2 km.
    3. În cazul în care se confirmă prezența organismului specificat în afara zonei infestate, demarcarea zonei infestate și a zonei-tampon se revizuiește și se modifică în mod corespunzător.
    4. În cazul în care într-o zonă demarcată, pe baza monitorizării prevăzute la punctul 11 din prezentele Măsuri şi la punctul 7 subpunctul 12) din prezenta anexă, organismul specificat nu este depistat pe o perioadă care include cel puțin un ciclu de viață și un an suplimentar, dar nu mai mică de patru ani consecutivi, această demarcare poate fi retrasă. Demarcarea se retrage în cazul în care, ca urmare a inspecției, condițiile prevăzute la punctul 5 din secțiunea a 2-a se constată că fiind îndeplinite.
Secțiunea a 2-a. Condițiile în care
nu este necesară stabilirea zonei demarcate
    5. În conformitate cu prevederile punctului 14 din prezentele Măsuri, nu este necesară stabilirea zonei demarcate, astfel cum prevede punctul 13 din prezentele Măsuri, atunci cînd sînt îndeplinite următoarele condiții:
    1) există argumente că organismul specificat a fost introdus în zonă cu plantele pe care a fost depistat, precum și o indicație că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă ori că este o depistare izolată, asociată imediat sau nu cu o plantă specificată, și nu se estimează că respectivul incident va duce la stabilirea organismului;
    2) se constată că organismul specificat nu s-a stabilit și că răspîndirea și înmulțirea acestuia nu sînt posibile datorită biologiei de dezvoltare și, luînd în considerare rezultatele inspecţiei specifice și măsurile de eradicare care prevăd tăierea și eliminarea preventivă a plantelor specificate, inclusiv a rădăcinilor acestora după ce au fost examinate.
    6. În cazul în care condițiile stabilite la punctul 5 sînt îndeplinite, Agenția decide să nu stabilească zone demarcate, cu condiția ca următoarele măsuri să fie întreprinse:
    1) eradicarea promptă a organismului specificat și excluderea posibilității răspîndirii acestuia;
    2) monitorizarea în perioada care acoperă cel puțin un ciclu de viață al organismului specificat și un an suplimentar, inclusiv monitorizarea pe durata a cel puțin patru ani consecutivi, pe o rază de minimum un kilometru în jurul locului cu plante infestate sau în jurul locului în care organismul specificat a fost depistat; care, cel puțin în primul an, va fi intensivă și regulată;
    3) distrugerea oricărui material vegetal infestat;
    4) trasabilitatea originii infestării și trasabilitatea plantelor care au tangență cu infestarea în cauză și examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, în măsura în care este posibil, examinarea incluzînd prelevarea de probe prin metoda distructivă;
    5) activități de sensibilizare a populației privind amenințarea reprezentată de organismul în cauză;
    6) o altă măsură de eradicare a dăunătorilor elaborată și aprobată de către Agenție conform cerințelor standardului internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 9.
    Informația despre măsurile întreprinse din cele prevăzute la subpunctele 1)-6) se prezintă sub formă de raport, conform cerințelor punctelor 17-19 din prezentele Măsuri.
Secţiunea a 3-a. Măsuri întreprinse
în zonele demarcate
    7. În zonele demarcate, Agenția în comun cu autoritatea publică locală și operatorii asigură întreprinderea măsurilor de eradicare a organismului specificat:
    1) eliminarea imediată a plantelor infestate și a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul specificat, precum și a rădăcinilor acestora;
    2) tăierea și îndepărtarea se realizează înainte de începerea următoarei perioade de zbor, în cazul în care plantele infestate au fost depistate în afara perioadei de zbor a organismului specificat;
    3) aplicarea măsurilor de eradicare care oferă același nivel de protecție ca și tăierea împotriva răspîndirii organismului, în cazuri excepționale, cînd tăierea nu este adecvată;
    Argumentele pentru deciziile luate și descrierea măsurii aplicate se includ în raportul prevăzut la punctele 17-19 din prezentele Măsuri;
    4) tăierea tuturor plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul locului cu plante infestate și examinarea plantelor specificate pentru depistarea oricărui simptom de infestare;
    5) în cazuri excepționale, când Agenția constată că tăierea nu oferă rezultate scontate, examinarea individuală detaliată pentru depistarea oricărui simptom de infestare a tuturor plantelor specificate din acea rază care nu trebuie tăiate, aceasta dispune, după caz, autorității publice locale și operatorilor luarea de măsuri pentru prevenirea răspândirii organismului specificat de la acele plante;
    6) îndepărtarea, examinarea și eliminarea plantelor tăiate în conformitate cu subpunctele 1)-6) și a rădăcinilor acestora, întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii organismului specificat în timpul și după tăiere;
    7) prevenirea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate;
    8) trasabilitatea originii infecției și trasabilitatea plantelor care au tangență cu infestarea în cauză, în măsura în care este posibil, și examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare, examinarea incluzînd prelevarea de probe prin metoda distructivă;
    9) înlocuirea plantelor specificate cu alte plante, după caz;
    10) interdicția plantării de noi plante specificate în aer liber, într-o zonă din cele prevăzute la subpunctele 5) și 6) din prezentul punct, cu excepția locurilor de producție prevăzute în secțiunea 3 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri;
    11) monitorizarea intensivă a organismului specificat prin inspecții anuale, în funcție de biologia de dezvoltare, pentru verificarea prezenței acestuia pe plantele-gazdă, în special în zona-tampon, cu prelevarea de probe prin metoda distructivă, după caz. Numărul probelor prelevate se indică în raportul prevăzut la punctele 17-19 din prezentele Măsuri;
    12) informarea populației despre amenințarea reprezentată de organismul dat, măsurile întreprinse pentru prevenirea introducerii și răspîndirii acestuia în țară, condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate, stabilite în conformitate cu cerințele punctelor 13-16 din prezentele Măsuri;
    13) conlucrarea cu operatorii în scopul eliminării situațiilor care împiedică, afectează sau tergiversează eradicarea organismului specificat, în special a celor vizate de accesibilitatea și eradicarea plantelor infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, sînt proprietate publică sau privată, persoană fizică sau juridică responsabilă pentru acestea.
    14) întreprinderea oricărei alte măsuri care conduce la eradicarea organismului specificat, conform standardului internațional pentru măsuri fitosanitare ISPM nr. 9, și care prevede o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în standardul (ISPM) nr. 14.
    Informația despre măsurile întreprinse din cele prevăzute la subpunctele 1)-15) din prezentul punct se prezintă sub formă de raport, în conformitate cu prevederile punctelor 17-19 din prezentele Măsuri.
    8. În cazul în care rezultatele monitorizării prevăzute la punctele 11 şi 12 din prezentele Măsuri, pe parcursul a peste patru ani consecutivi au confirmat prezența organismului specificat într-o zonă și în cazul în care există argumente că organismul specificat nu mai poate fi eradicat, Agenția se limitează la măsuri pentru neadmiterea răspîndirii organismului specificat în zona respectivă. Aceste măsuri includ cel puțin următoarele:
    1) tăierea plantelor infestate și a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul specificat, cu îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora;
    2) începerea tăierii imediate în cazurile în care plantele infestate au fost depistate în afara perioadei de zbor a organismului specificat;
    3) tăierea și îndepărtarea se efectuează pînă la începerea următoarei perioade de zbor;
    4) în cazuri excepționale, cînd Agenția decide că tăierea nu oferă rezultatele scontate, aplicarea programelor de eradicare astfel cum prevede standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 9;
    5) îndepărtarea, examinarea și eliminarea plantelor tăiate și a rădăcinilor acestora, întreprinderea măsurilor de prevenire pentru evitarea răspîndirii organismului specificat după tăiere;
    6) prevenirea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate;
    7) înlocuirea plantelor specificate cu alte plante, după caz;
    8) interdicția plantării de noi plante specificate în aer liber într-o zonă infestată din cele prevăzute la punctul 1 subpunctul 1) din anexa nr. 2 la prezentele Măsuri, cu excepția locurilor de producție prevăzute în punctele 5-7 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri;
    9) monitorizarea intensivă pentru verificarea prezenței organismului specificat prin inspecții anuale în fazele de dezvoltare ale organismului la plantele-gazdă, inclusiv prelevarea de probe prin metoda distructivă, după caz.
Numărul probelor prelevate se indică în raportul prevăzut la punctele 17–19 din prezentele Măsuri;
    10) informarea populației despre amenințarea reprezentată de organismul dat, măsurile întreprinse pentru prevenirea introducerii și răspîndirii acestuia în țară, condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate, stabilite în conformitate cu cerințele punctelor 13-16 din prezentele Măsuri;
    11) conlucrarea cu operatorii pentru eliminarea situațiilor dificile, care, în mod rezonabil, împiedică, afectează sau tergiversează eradicarea organismului specificat, în special a celor vizate de accesibilitatea și eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, sînt proprietate publică sau privată, persoană fizică sau juridică responsabilă pentru acestea;
    12) întreprinderea oricărei alte măsuri care conduce la eradicarea organismului specificat;
Informația despre măsurile întreprinse, prevăzute la subpunctele 1)-12) din prezentul punct din prezenta anexă se prezintă sub formă de raport, în conformitate cu prevederile punctelor 17-19 din prezentele Măsuri.
    [Anexa nr.1 în redacția HG335 din 26.05.17, MO171-180/02.06.17 art.420]

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni
introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora
ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov
    Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2002/757 CE din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 septembrie 2002, L 252, pag. 37-39.
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov.
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate  se definesc după cum urmează:
    1) organism dăunător - Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov;
    2) plante sensibile - plantele, cu excepţia fructelor şi seminţelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh, Aesculus californica (Spach) Nutt., Acer pseudoplatanus L., Adiantum aleuticum (Rupr.) Paris, Adiantum jordanii C. Muell., Aesculus hippocastanum L., Arbutus menziesii Pursh., Arbutus unedo L., Arctostaphylos spp. Adans, Calluna vulgaris (L.) Hull, Camellia spp. L., Castanea sativa Mill., Fagus sylvatica L., Frangula californica (Eschsch.) Gray, Frangula purshiana (DC.) Cooper, Fraxinus excelsior L., Griselinia littoralis (Raoul), Hamamelis virginiana L., Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Kalmia latifolia L., Laurus nobilis L., Leucothoe spp. D. Don, Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Lonicera hispidula (Lindl.) Dougl. ex Torr. & Gray, Magnolia spp. L., Michelia doltsopa Buch.-Ham. ex DC, Nothofagus obliqua (Mirbel) Blume, Osmanthus heterophyllus (G. Don) P. S. Green, Parrotia persica (DC) C.A. Meyer, Photinia x fraseri Dress, Pieris spp. D. Don, Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco, Quercus spp. L., Rhododendron spp. L., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., Rosa gymnocarpa Nutt., Salix caprea L., Sequoia sempervirens (Lamb. ex D. Don) Endl., Syringa vulgaris L., Taxus spp. L., Trientalis latifolia (Hook), Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt., Vaccinium ovatum Pursh. şi Viburnum spp. L.;
    3) lemn sensibil - lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt.;
    4) scoarţă sensibilă - scoarţa speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) şi Quercus L.
    3. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a izolatelor europene şi noneuropene ale organismului dăunător sînt interzise.
    4. Plantele sensibile şi lemnul sensibil, originare din Statele Unite ale Americii, pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care acestea sînt inspectate la intrarea în ţară în vederea depistării organismului dăunător la iziolatele noneuropene şi găsite libere de organismul dăunător, în cadrul acestei inspecţii, şi dacă acestea sînt conforme cu următoarele măsuri de urgenţă:
    1) sînt însoţite de certificatul fitosanitar, care:
    a) atestă la rubrica “Declaraţii suplimentare” că acestea provin din zonele în care prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica “loc de origine”;
    b) este eliberat în urma unei inspecţii oficiale ce stabileşte faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, la locul de producţie a acestora, în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv al testelor de laborator, avînd în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetaţie şi care stabileşte că scoarţa a fost îndepărtată de pe lemn şi că:
    (a) lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturîndu-i-se total suprafaţa rotunjită;
    (b) conţinutul său de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, este sub 20%;
    (c) a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă;
    c) în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conţine sau nu bucăţi de scoarţă, se dovedeşte printr-o marcă “Kiln-dried”, “KD.” sau orice altă marcă recunoscută la nivel internaţional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanţele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conţinutul de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, la mai puţin de 20% în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata şi temperatura.
    5. Plantele sensibile importate, menţionate la punctul 4 din prezenta anexă, pot fi transportate în interiorul ţării numai pe cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, cu respectarea măsurilor de urgenţă, specificate în acelaşi punct.
    6. Măsurile adoptate cu referinţă la lemnul din specia Quercus L., inclusiv la lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerinţele enunţate la punctul 4 subpunctul 1) din prezenta anexă.
    7. Plantele destinate plantării din speciile Rhododendron spp., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., şi Viburnum spp., Camellia spp., altele decît seminţele şi fructele, originare din terţe ţări, altele decît Statele Unite ale Americii, introduse în Republica Moldova, pot fi transportate pe teritoriul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară şi:
    1) sînt originare din zone în care nu este cunoscută prezenţa izolatelor organismului dăunător; sau
    2) nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sus-menţionate de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv teste de laborator cu privire la orice simptome suspecte, efectuate cel puţin o dată la momente oportune cînd plantele sînt active în creştere, avînd în vedere toate simptomele suspecte; sau
    3) dacă au fost descoperite semne ale prezenţei organismului dăunător la plantele de la locul de producţie, numai în cazul în care au fost aplicate procedee corespunzătoare de eradicare a organismului dăunător, constînd cel puţin în următoarele:
    a) distrugerea plantelor infectate şi a tuturor plantelor sensibile situate pe o rază de 2 m de la plantele infectate, inclusiv a mediilor de cultură şi a deşeurilor vegetale asociate;
    b) pentru toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de la plantele infectate şi orice alte plante rămase din lotul afectat:
    (а) plantele au fost reţinute la locul de producţie;
    (b) au fost realizate inspecţii oficiale suplimentare cel puţin de două ori în cursul primelor trei luni după ce măsurile de eradicare au fost luate, cînd plantele sînt în perioada de creştere activă;
    (c) pe parcursul perioadei de trei luni nu a fost realizat nici un tratament care poate înlătura simptomele prezenţei organismului dăunător;
    (d) s-a constatat că plantele sînt libere de organismul dăunător în urma acestor inspecţii oficiale;
    c) în ceea ce priveşte toate celelalte plante sensibile de la locul de producţie, acestea au făcut obiectul unei reinspecţii oficiale intensive după constatare şi au fost recunoscute libere de prezenţa organismului dăunător, în urma reinspectării;
    d) au fost luate măsuri fitosanitare corespunzătoare pe suprafaţa de cultură, pe o rază de 2 m de la plantele infectate.
    8. Se interzice introducerea în Republica Moldova a scoarţelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.
    9. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale pentru a identifica prezenţa organismului dăunător pe teritoriul lor şi pentru a determina dacă există indicaţii de contaminare datorate acestuia.
    10. În cazul în care au fost depistate semne ale organismului dăunător, organul de control fitosanitar va lua măsuri adecvate pentru combaterea acestuia.
    11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica orice prezenţă suspectată sau confirmată a organismului nociv de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
    12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, atunci cînd este necesar, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

    [Anexa nr.3 abrogată prin HG458 din 16.05.18, MO157-166/18.05.18 art.508]
    [Anexa nr.3 modificată prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]
  
  

Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica
Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith
    Măsurile de protecţie împotriva Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/4/CE din 22 decembrie 2003 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecţie împotriva răspîndirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 6 octombrie 2004, L 002, pag.50.
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, ce provoacă producerea putregaiului brun al cartofului.
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) bazin – unitate de irigaţie; sectoare de irigare pe care sînt cultivaţi cartofi;
    2) zonă indemnă – sector, unitate administrativă care grupează mai multe bazine şi care nu sînt afectate de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith;
    3) zonă recunoscută – zonă identificată prin codul individual oficial de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)
    3. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., cartofilor de sămînţă, originari din Egipt, este interzisă.
    4. Prin derogare de la punctul 3, introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., originari din Egipt se autorizează în cazul în care aceştia provin din zone indemne, prevăzute la punctul 2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării măsurilor aplicabile tuberculilor cultivaţi în aceste zone, specificate în anexa la prezentele Măsuri.
    5. Organul de control fitosanitar:
    1) se informează dacă Egiptul a aprobat „zone indemne” (în conformitate cu Standardul internaţional FAO pentru măsurile fitosanitare, secţiunea 4, “Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne”, în special cu prevederile punctului 2.3 al acestuia) şi întocmeşte o „listă a zonelor recunoscute ca indemne”, care cuprinde indicaţii detaliate cu privire la cîmpurile situate în aceste zone;
    2) întocmeşte Lista zonelor indemne în Egipt, care cuprinde date de identificare a cîmpurilor situate în aceste zone.
    6. Numele şi adresa organului de control fitosanitar şi ale punctelor de intrare în Republica Moldova a cartofilor menţionaţi la punctul 4 din prezenta anexă se remit pentru informare Egiptului.
    7. Organul de control fitosanitar şi punctele de intrare urmează să primească o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a loturilor de cartofi şi la cantităţile expediate.
    8. La punctul de intrare în Republica Moldova, cartofii sînt supuşi inspectării conform punctului 2 din anexa la prezentele Măsuri.
    9. În Republica Moldova pot fi importaţi tuberculi de cartofi, proveniţi din Egipt, alţii decît cei menţionaţi la punctul 3, doar produşi pe cîmpuri situate într-o zonă recunoscută indemnă în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.
    10. Prevederile punctului 5 din prezenta anexă îşi încetează aplicabilitatea de îndată ce organul de control fitosanitar are dovezi de rigoare, inclusiv confirmarea a şase interceptări de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ale principalilor parteneri comerciali, care indică faptul că metoda de identificare a „zonelor indemne” sau procedurile de monitorizare oficială în Egipt nu au fost suficiente pentru a preveni riscul de introducere a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în Republica Moldova.
    11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii:
    1) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), precum şi oricărei alte organizaţii internaţionale sau regionale, informaţiile privind constatările suspecte sau confirmate şi transmite împreună cu notificarea menţionată copii ale certificatului fitosanitar şi ale documentelor anexate la acesta;
    2) stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză;
    3) publică pe web-site Lista staţiilor de ambalare, aprobate oficial de către autorităţile egiptene, şi Lista exportatorilor înregistraţi oficial, întocmită de către autorităţile egiptene din momentul cînd aceste liste sînt disponibile pentru autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.

Anexă
la Măsurile de protecţie împotriva
răspîndirii în Republica Moldova
a Pseudomonas solanacearum
(Smith) Smith
    1. În sensul prevederilor punctului 4 din Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, pe lîngă cerinţele aplicabile cartofilor, organul de control fitosanitar se va asigura că sînt respectate următoarele măsuri:
    1) cartofii care urmează să fie importaţi au fost produşi pe cîmpuri situate în Egipt, într-o zonă recunoscută indemnă;
    2) sînt cultivaţi din cartofi de origine comunitară directă sau proveniţi din cartofi produşi în „zone indemne recunoscute”, testate oficial pentru detectarea infecţiilor latente imediat înainte de plantare şi declarate indemne de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith după testare;
    3) sînt inspectaţi oficial pe cîmp, în timpul perioadei de vegetaţie pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi au fost declaraţi indemni de numitele simptome în cadrul acelor inspecţii; în momentul cel mai apropiat de recoltare, se prelevă o probă cuprinzînd 500 de tuberculi la fiecare 2,02 hectare, sau 200 de tuberculi la fiecare 0,41 hectare, sau o fracţiune din această cantitate în cazul suprafeţelor mai reduse cultivate cu cartofi, în vederea unui examen de laborator, care cuprinde un test de incubare şi o inspecţie vizuală, în cadrul căreia tuberculii sînt tăiaţi, pentru detectаrea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, şi,  în urma acestor inspecţii, proba este declarată indemnă de astfel de simptome;
    4) sînt transportaţi la unităţi de ambalare aprobate oficial de autorităţile egiptene pentru manevrarea exclusivă a cartofilor admisibili pentru export şi, la sosirea la staţiile de ambalare:
    (1) sînt însoţiţi de documente aferente fiecărei încărcături de camion de pe cîmpul de recoltare, care specifică originea, pe zone, a încărcăturii, în sensul subpunctului 1) al prezentului punct. Documentele se păstrează în cadrul unităţii de ambalare pînă la sfîrşitul campaniei de exporturi;
    (2) sînt inspectaţi oficial pe baza unor eşantioane de tuberculi tăiaţi, în căutarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind, pentru sacii de 70 kg sau pentru cantităţi echivalente, de 10 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac, iar pentru sacii de o tonă sau o tonă şi jumătate, de 50 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
    (3) făc obiectul unei supravegheri oficiale de la sosirea lor în unitatea de condiţionare pînă la ambalare în saci sigilaţi, conform punctului (10) din prezenta anexă;
    (4) după ambalarea în saci în unităţile de ambalare, sînt inspectaţi oficial pe baza unor probe de tuberculi pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind de 2 % dintre saci şi de 30 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
    (5) imediat înainte de exportul lor în Republica Moldova, fac obiectul, în portul de expediere, al unei inspecţii oficiale realizate pe un eşantion de 400 de tuberculi provenind din fiecare zonă indemnă, prelevat dintr-un număr minim de zece saci pentru fiecare zonă indemnă;
    (6) sînt testaţi oficial pentru detectarea infecţiilor latente pe baza unor eşantioane prelevate la fiecare expediere. În timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă pentru fiecare bazin sau pentru fiecare zonă de produse prezente în lot (fără ca numărul de eşantioane să poată fi mai mic de cinci), acesta fiind supus unor analize de laborator şi declarat indemn de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în urma testelor;
    (7) fac obiectul unei suspendări oficiale a procesului de pregătire a expedierii din bazinul respectiv spre Republica Moldova, dacă inspecţiile sau testele menţionate la punctul 1 subpunctele (2)-(6) din prezenta anexă au relevat o suspiciune de prezenţă a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, pînă cînd această suspiciune este înlăturată. La publicarea suspendării oficiale, se delimitează o zonă tampon în jurul bazinului în cauză, pentru a delimita prezenţa suspectă menţionată, cu excepţia cazurilor în care există o barieră fizică naturală (de exemplu, deşertul). La infirmarea prezenţei suspectate, nu se poate efectua nici un export de cartofi din zona tampon delimitată. Suprafaţa zonei tampon se determină în funcţie de riscul de propagare a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în afara zonei recunoscute ca indemnă;
    (8) sînt recoltaţi, manipulaţi şi ambalaţi separat, utilizîndu-se, pe cît posibil, echipamente separate pentru fiecare bazin şi, în toate cazurile, pentru fiecare dintre zone;
    (9) sînt pregătiţi pe loturi alcătuite în exclusivitate din cartofi recoltaţi dintr-o singură zonă indemna; aceste zone sînt identificate cu ajutorul codului lor individual oficial;
    (10) sînt clar marcaţi, sub controlul autorităţilor egiptene competente, cu o etichetă aplicată pe fiecare sac sigilat, care poartă indicaţia de neşters a codului oficial corespunzător ce figurează pe lista zonelor recunoscute indemne, precum şi numărul lotului corespunzător;
    (11) sînt însoţiţi de certificatul fitosanitar, care indică numărul (numerele) lotului la secţiunea „marcajul coletului” şi numărul (numerele) de cod oficial(e) menţionat(e) la punctul 1 subpunctul (10) din prezenta anexă la secţiunea „declaraţii suplimentare”. Numărul lotului din care a fost prelevat un eşantion în scopurile menţionate la punctul 1 subpunctul (6) din prezenta anexă şi constatarea oficială a faptului că au fost efectuate testele, indicată de asemenea la această secţiune;
    (12) sînt exportaţi de către un exportator înregistrat oficial, al cărui nume sau marcă este indicată pe fiecare lot.
    2. Inspecţiile se efectuează în baza unor tuberculi tăiaţi, proveniţi din probe alcătuite din cel puţin 200 de tuberculi fiecare, prelevaţi din fiecare lot expediat sau, în cazul în care lotul depăşeşte 25 de tone, din fiecare 25 de tone sau parte din această cantitate din fiecare lot. Fiecare lot expediat rămîne sub control oficial şi nu poate fi utilizat sau comercializat pînă cînd se confirmă faptul că, în urma examinărilor, nu există suspiciuni sau nu a fost detectată prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith. Pe lîngă aceasta, în cazul în care au fost detectate sau există suspiciunea prezenţei simptomelor de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith la un lot, toate loturile din acea expediţie şi loturile din alte expediţii provenind din aceeaşi zonă rămîn sub control oficial pînă cînd prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în lotul respectiv este confirmată sau infirmată.
    3. În cazul în care în timpul inspecţiilor se detectează simptome tipice sau suspiciuni legate de prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, confirmarea sau infirmarea prezenţei Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith are loc în urma unor testări efectuate în conformitate cu schema provizorie de test. În cazul în care prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith se confirmă, lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre următoarele măsuri:
    1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor către o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
    2) distrugerea.
    Toate celelalte loturi provenite din aceeaşi zonă se testează în conformitate cu punctul 4 din prezenta anexă.
    4. În afara inspecţiilor menţionate la punctul 1 din prezenta anexă:
    1) se efectuează teste pentru detectarea unor infecţii latente, în conformitate cu schema provizorie de test, pe probe prelevate din fiecare zonă;
    2) în timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă provenind dintr-un sector sau dintr-un bazin din fiecare zonă sau 200 de tuberculi pe probă din acelaşi lot;
    3) proba selectată pentru detectarea infecţiilor latente se supune, de asemenea, inspecţiei tuberculilor tăiaţi. Pentru fiecare probă testată şi confirmată pozitiv, trebuie reţinut şi păstrat, în mod adecvat, restul de cartof examinat;
    4) loturile din care s-au prelevat probe rămîn sub control oficial şi nu pot fi utilizate sau comercializate pînă cînd se stabileşte că prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith nu a fost confirmată în urma testării;
    5) lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre măsurile următoare:
    (1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor spre o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
    (2) distrugerea.
    5. Organul de control fitosanitar stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză, şi adoptă măsurile adecvate pentru eliminarea deşeurilor după ambalarea sau prelucrarea cartofilor, pentru a evita orice răspîndire a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ca urmare a unei eventuale infecţii latente.

Anexa nr. 5
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii
în Republica Moldova a virusului mozaic pepino
    Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/200/CE din 27 februarie 2004 privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Comunitate a virusului mozaic pepino, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 martie 2004, L 64,  pag. 43.
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse în Republica Moldova pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii virusului mozaic pepino.
    2. Se interzice introducerea şi circulaţia seminţelor de tomate Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw în Republica Moldova în cazul în care aceste seminţe sînt contaminate cu virusul mozaic pepino.
    3. Seminţele de tomate originare din alte ţări trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care să se specifice faptul că au fost obţinute printr-o metodă de extracţie adecvată cu acid şi că:
    1) sînt originare din zone indemne de virusul mozaic pepino; sau
    2) nu a fost observat nici un simptom al virusului mozaic pepino pe plantele din zona de producţie pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie; sau
    3) seminţele au fost supuse unor teste oficiale, efectuate pe eşantioane reprezentative şi utilizîndu-se metode adecvate, şi că s-au dovedit indemne de virusul mozaic pepino.
    4. Seminţele de tomate originare din alte ţări, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, fac obiectul unei inspecţii şi, după caz, al unor teste destinate să detecteze prezenţa virusului mozaic pepino, în conformitate cu mutatis mutandis şi îndeplinesc cerinţele speciale menţionate la art. 22 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară sau, după caz, că acestea corespund declaraţiei de pe certificat, în conformitate cu art. 28 din Legea menţionată.
    5. Punctul 4 din prezenta anexă nu se aplică circulaţiei seminţelor destinate vînzării către consumatorii finali care nu practică producţia vegetală cu titlu calificat, cu condiţia ca ambalajul seminţelor sau alte indicaţii să releve, în mod clar, faptul că seminţele sînt destinate vînzării către astfel de consumatori.
    6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar realizează anchete oficiale în gospodăriile agricole cultivatoare de tomate plantă şi de tomate fruct, în vederea detectării prezenţei virusului mozaic pepino.
    7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii notifică rezultatele anchetelor menţionate, ale inspecţiilor şi ale testelor nominalizate la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) la depistarea prezenţei virusului mozaic pepino.

Anexa nr. 6
la Hotărîrea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011

Măsurile de urgenţă
pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova
a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al.
    Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin (în continuare – Măsuri) transpun Decizia nr. 2012/535 UE de punere în aplicare a Comisiei din 26 septembrie 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Uniunea Europeană a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 266 din 2 octombrie 2012.
Secțiunea 1. Noțiunile. Inspecții în zonele
în care prezența nematodului lemnului de pin
nu este cunoscută
    1. În sensul prezentelor Măsuri, noțiunile utilizate semnifică următoarele:
    plante receptive – plante (cu excepția fructelor și semințelor) din speciile Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus., Pseudotsuga Carr. și Tsuga Carr.;
    lemn receptiv – lemn de conifere (Coniferales) care se încadrează în una din următoarele categorii:
    -lemn conform punctului 1 subpunctul 7) din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012;
    -lemn care nu și-a păstrat suprafața rotundă;
    -lemn sub formă de stupi și cutii-cuiburi pentru păsări.
    Lemnul receptiv nu include cheresteaua și buștenii din speciile Taxus L. și Thuja L. și nici lemnul care a fost supus prelucrării pentru eliminarea riscului de a găzdui nematodul lemnului de pin;
    scoarță receptivă – scoarță de conifere (Coniferales);
    loc de producție – orice incintă exploatată ca o singură unitate de producție. Această definiție poate include locuri de producție care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare:
    vector – insecte din genul Monochamus Megerle in Dejean, 1821;
    sezonul de zbor al vectorului – perioadă cuprinsă între 1 aprilie și 31 octombrie, cu excepția cazurilor în care există o justificare tehnico-științifică pentru o durată diferită a sezonului de zbor al vectorului, luînd în considerare o marjă de siguranță de patru săptămîni suplimentare la începutul și la sfîrșitul sezonului de zbor;
    materiale de ambalaj pe bază de lemn – lemn sau produse din lemn folosite pentru sprijinirea, protecția sau transportul unei mărfi, sub formă de lăzi, cutii, coșuri, cilindri și alte ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți și dunaje, chiar utilizate efectiv în transportul obiectelor, cu excepția lemnului prelucrat, fabricat cu utilizarea cleiului, căldurii, presiunii sau al unei combinații a acestora și a materialului de ambalaj alcătuit integral din lemn cu o grosime de cel mult 6 mm.
    2. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare –Agenție) efectuează inspecții anuale pentru depistarea Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin) la plantele, lemnul și scoarța receptive și în vectorii lor de răspîndire pentru determinarea prezenței nematodului lemnului de pin pe teritoriul Republicii Moldova.
    3. Inspecția include prelevarea și expertiza de laborator a probelor de plante, lemn și scoarță receptive și a vectorilor acestora. Numărul de probe prelevate se determină în conformitate cu principiile tehnico-științifice argumentate.
    4. Agenția efectuează evaluarea inspecțiilor menționate la punctul 2 din prezenta anexă, cu precizarea numărului de zone selectate pentru inspecții, zone preconizate a fi inspectate, a numărului de probe care urmează a fi supuse expertizei de laborator anual. Acțiunile menționate se bazează pe principii tehnico-științifice. Pînă la data de 1 martie a anului respectiv, Agenția plasează pe pagina sa web oficială planul privind inspecțiile preconizate.
    5. Depistarea nematodului lemnului de pin la plantele, lemnul și scoarța receptive, precum și în vectorii acestuia se realizează prin metodele validate pentru diagnosticarea Bursaphelenchus xylophilus într-un laborator acreditat.
    6. Metodele validate de laborator pot fi completate sau înlocuite cu metode de diagnosticare moleculară validate științific, a căror sensibilitate și fiabilitate demonstrează echivalență cu cele din standardele Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
    7. Pînă la data de 1 martie a anului următor, Agenția informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autoritățile naționale în domeniul fitosanitar ale statelor vecine despre rezultatele inspecțiilor menționate la punctul 2 din prezentele Măsuri.
Secțiunea a 2-a. Planuri de urgență
    8. Agenția, în cazul confirmării prezenței nematodului lemnului de pin sau suspectării prezenței acestuia, întocmeşte un plan de urgență, conform punctelor 11-57 din prezentele Măsuri.
    9. Planul de urgență stabilește următoarele:
    1) rolul și responsabilitatea Agenției și ale structurilor implicate în realizarea acestuia;
    2) cerințele privind comunicarea dintre Agenție, structurile implicate, sectorul privat și cel public în procesul de realizare a acțiunilor planificate;
    3) cerințele privind expertiza de laborator;
    4) cerințele privind instruirea specialiștilor din structurile implicate în aceste acțiuni.
    10. Agenția plasează anual pe pagina sa web oficială planul de urgență reactualizat.
Secțiunea a 3-a. Zone demarcate
    11. În cazul în care rezultatele inspecției anuale prevăzute la punctele 2 și 3 din prezentele Măsuri confirmă prezența nematodului lemnului de pin la o plantă receptivă într-o zonă din țară în care prezența acestuia nu a fost anterior cunoscută sau în cazul în care se constată prin alte mijloace o astfel de prezență, Agenția dispune demarcarea imediată a zonei în conformitate cu cerințele expuse la punctul 13 (în continuare – zona demarcată).
    12. În cazul confirmării prezenței nematodului lemnului de pin în vector sau la o încărcătură de lemn și scoarță receptive sau în materiale de ambalaj pe bază de lemn, Agenția efectuează o inspecție în apropierea zonei în care vectorul a fost capturat sau în locul în care lemnul și scoarța receptive sau materialul de ambalaj pe bază de lemn se află la momentul constatării.
    În cazul în care rezultatele inspecției indică prezența nematodului lemnului de pin la plantele receptive, se aplică prevederea punctului 11 din prezentele Măsuri.
    13. Zona demarcată include zona în care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin (în continuare – zona infestată) și o zonă situată în jurul zonei infestate (în continuare – zona-tampon). Zona- tampon are lățimea de cel puțin 20 km.
    14. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare de la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, Agenția decide reducerea lățimii zonei-tampon pînă la minimum 6 km, cu condiția ca această reducere nu complică eradicarea.
    15. În cazul constatării prezenței nematodului lemnului de pin în zona- tampon, se stabilește imediat o nouă zonă demarcată, în conformitate cu punctele 11 și 12 din prezentele Măsuri. Zona demarcată existentă poate fi modificată, în funcție de această constatare, în cazul în care zona respectivă face obiectul unor măsuri de eradicare conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.
    Despre constatarea prezenței nematodului lemnului de pin în zona-tampon se notifică imediat autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine.
    16. În cazul în care se constată prezența nematodului lemnului de pin pe teritoriul țării, iar zona demarcată se extinde pe teritoriul unuia sau mai multor state vecine, acestea stabilesc, de comun acord, o zonă demarcată sau zone demarcate care completează zona-tampon cu o zonă/zone-tampon a cărei/căror lățime corespunde lățimii zonei-tampon stabilite de către Agenție.
    17. În termen de o lună de la data constatării prezenței nematodului lemnului de pin în zona respectivă, Agenția informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre zonele demarcate stabilite pe teritoriul țării. Informația cuprinde o descriere a zonelor demarcate, coordonatele acestora și denumirea localității vizate de demarcare, însoțită de o hartă care indică hotarele zonelor demarcate, infestate și cele tampon.
    18. Agenția informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre modificarea zonelor demarcate de pe teritoriul țării în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea modificării.
    19. În cazul în care Agenția, ca urmare a inspecțiilor anuale asupra plantelor receptive și a vectorului, conform punctului 6 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, constată că, în ultimii patru ani, în zona demarcată nu s-a depistat prezența nematodului lemnului de pin, propune organelor publice locale anularea statutului de „zonă demarcată”. În cazul situației prevăzute la punctul 5 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, Agenția propune retragerea demarcării dacă absența nematodului lemnului de pin este confirmată pe baza prelevării probelor și a expertizei de laborator menționate la punctul 7 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri. În termen de o lună, Agenția informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor despre decizia luată.
    20. Agenția întocmește lista zonelor demarcate și o plasează pe pagina sa web oficială.
    Lista este actualizată anual pe baza informațiilor prezentate de subdiviziunile raionale/municipale pentru siguranța alimentelor.
Secțiunea a 4-a. Eradicarea
    21. Agenția întreprinde acțiunile prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri pentru eradicarea nematodului lemnului de pin prezent în zonele demarcate de pe teritoriul țării.
    22. Nematodul lemnului de pin se consideră eradicat dacă inspecțiile anuale efectuate asupra plantelor receptive și a vectorului, prevăzute la punctul 6 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, denotă că în ultimii patru ani în zona demarcată nu s-a depistat nematodul lemnului de pin sau dacă absența acestuia este confirmată pe baza prelevării de probe și a expertizei de laborator menționate la punctul 7 subpunctul 3) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    23. Agenția se asigură că măsurile menționate la punctul 21 din prezentele Măsuri sînt întreprinse de inspectori instruiți și atestați din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranța alimentelor sau de către orice alte persoane, instruite și atestate, care activează sub supravegherea acesteia.
Secțiunea a 5-a. Izolarea
    24. În cazul în care inspecțiile anuale asupra plantelor receptive și a vectorului prevăzute la punctul 6 din anexa nr. 1 indică prezența nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, iar experiența acumulată denotă că, în situația respectivă, este imposibilă eradicarea nematodului lemnului de pin, Agenția decide izolarea locului în care nematodul lemnului de pin este prezent.
    25. Agenția decide, pînă la sfîrșitul perioadei indicate la punctul 24 din prezenta secțiune, asupra izolării nematodului lemnului de pin, în schimbul eradicării, în cazul în care diametrul zonei infestate depășește 20 km sau există argumente privind prezența nematodului lemnului de pin în ansamblul zonei infestate, iar experiența acumulată denotă că eradicarea nematodului lemnului de pin din zona respectivă este imposibilă. Izolarea se efectuează conform cerințelor prevăzute în anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    26. În cazul în care Agenția decide aplicarea măsurilor prevăzute la punctele 24 și 25 din prezentele Măsuri, aceasta, în termen de 3 zile, informează autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii despre decizia respectivă, cu prezentarea argumentelor.
    27. În cazul în care se aplică prevederile punctului 25 din prezentele Măsuri, Agenția efectuează repetat inspecții pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la punctul menționat.
    28. Zonele demarcate care fac obiectul măsurilor de protecție menționate în punctele 24 și 25 din prezentele Măsuri se includ în lista menționată la punctul 20 din prezentele Măsuri. Agenția aplică măsuri de izolare în zonele demarcate incluse în lista respectivă, în care se precizează că acestea fac obiectul măsurilor de izolare a nematodului lemnului de pin.
    29. Agenția se asigură că măsurile menționate la punctele 24 și 25 sînt îndeplinite de inspectori instruiți și atestați din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranța alimentelor sau de către alte persoane instruite care își desfășoară activitatea sub supravegherea acesteia.
    30. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri sau măsurile de izolare prevăzute la punctele 24-29 din prezentele Măsuri, Agenția informează operatorii care cad sub incidența articolului 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 și publicul prin intermediul mass-mediei, buletinelor de avertizare și/sau al paginii web oficiale a acestuia.
Secțiunea a 6-a. Comunicarea privind măsurile întreprinse
    31. Agenția notifică oficial autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine și Organizației Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) depistarea nematodului lemnului de pin într-o zonă a ţării în care prezența acestuia anterior nu a fost cunoscută și, în termen de o lună, informează Guvernul, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii despre măsurile planificate și întreprinse pentru eradicarea organismului dăunător, conform cerințelor prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri.
    32. În cazul în care Agenția întreprinde măsurile de eradicare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, se prezintă informația privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea și eliminarea plantelor receptive, astfel cum este prevăzut la punctele 2-5 și 7-9 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, precum și privind inițierea și organizarea inspecțiilor, inclusiv numărul de inspecții planificate, de probe care urmează a fi prelevate și expertize de laborator preconizate, astfel cum se precizează la punctul 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    33. În cazul în care Agenția întreprinde măsurile de izolare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 24-29 din prezentele Măsuri, conform puctului 31, se prezintă informația privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea și distrugerea plantelor receptive, inițierea și organizarea inspecțiilor, inclusiv numărul de inspecții, de probe preconizate pentru prelevare și de expertize de laborator care urmează a fi realizate, conform prevederilor punctelor 2 şi 3 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Informația, de asemenea, include descrierea măsurilor de informare a operatorilor interesați și a publicului, în conformitate cu punctul 30 din prezentele Măsuri, precum și a controalelor care urmează a fi efectuate, conform punctului 42 din prezentele Măsuri.
    34. Pînă la data de 1 martie a fiecărui an, Agenția raportează autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine rezultatele măsurilor întreprinse în anul precedent, conform punctelor 21-29 din prezentele Măsuri.
    35. Raportul include informații cu privire la localizarea focarelor de nematod al lemnului de pin și la numărul lor, inclusiv hărți, numărul de plante grav afectate și al celor moarte, identificate, tăiate, supuse prelevării de probe și expertizei de laborator și rezultatul acestora.
    36. Conform cerințelor punctului 31 din prezentele Măsuri, pînă la data de 1 martie a fiecărui an, Agenția informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile preconizate a fi întreprinse în anul respectiv pentru eradicarea nematodului lemnului de pin, conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.
    37. În cazul în care Agenția decide izolarea nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată, conform punctelor 24-25 din prezentele Măsuri, aceasta informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse, conform punctului 31 din prezentele Măsuri.
    38. Comunicarea măsurilor întreprinse se efectuează pe parcursul unei perioade de pînă la 5 ani, în cazul zonei demarcate care face obiectul măsurilor de izolare, conform punctelor 24-29 din prezentele Măsuri. În cazul în care s-a decis efectuarea schimbărilor semnificative privind măsurile de izolare, se informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse.
Secțiunea a 7-a. Transportarea plantelor, lemnului și a scoarței
receptive pe teritoriul Republicii Moldova

    39. Plantele, lemnul și scoarța receptive sînt transportate din zonele demarcate către alte zone decît cele demarcate și din zone infestate în zone-tampon, doar în cazul în care sînt îndeplinite condițiile stabilite în secțiunea 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.
    40. Plantele, lemnul și scoarța receptive sînt transportate în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de eradicare în cazul în care îndeplinesc cerințele prevăzute în secțiunea a 2-a din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.
    41. Agenția restricționează transportarea plantelor, lemnului și scoarței receptive în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de izolare.
Secțiunea a 8-a. Verificări privind transportarea din zone
demarcate în alte zone decît zonele demarcate, precum
și din zone infestate
în zone-tampon
    42. Agenția efectuează controale frecvente asupra plantelor, lemnului și scoarței receptive transportate din zone demarcate situate pe teritoriul țării, în alte zone decît cele demarcate, precum și din zone infestate de pe teritoriul țării în zone-tampon.
    43. Agenția decide asupra locului efectuării controalelor ținînd cont de riscul ca plantele, lemnul sau scoarța preconizate inspectării să fie infestate cu nematodul lemnului de pin (în stare vie), avînd ca temei proveniența loturilor, gradul de receptivitate al plantelor, lemnului și scoarței, precum și istoricul conformității acestora, cerințele prezentelor Măsuri.
    44. Controalele plantelor, lemnului și scoarței receptive la transportarea acestora se efectuează:
    1) în punctele de trecere a hotarului din zona infestată în zona-tampon;
    2) în punctele de trecere a hotarului din zona-tampon în zona nedemarcată;
    3) la locul de destinație în zona-tampon;
    4) la locul de origine în zona infestată, inclusiv la fabricile de cherestea în cazul transportării acestora în afara zonei infestate.
    45. Agenția decide asupra efectuării controalelor suplimentare în alte locuri decît cele menționate la punctul 44 din prezentele Măsuri, care includ:
    1) controlul documentelor care atestă respectarea cerințelor stabilite în secțiunea 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    2) controlul identității, iar în caz de neconformitate sau suspiciune de neconformitate cu prezentele cerințe, prelevarea probelor pentru expertiza de laborator într-un laborator acreditat pentru depistarea nematodului lemnului de pin.
    46. Agenția efectuează controale la plantele, lemnul și scoarța receptive transportate din zone demarcate din afara teritoriului țării în zone din interiorul țării, altele decît zonele demarcate. Acestea includ controlul documentelor care atestă respectarea cerințelor stabilite în secțiunea 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, precum și controlul identității și expertiza fitosanitară, care prevede teste de depistare a nematodului lemnului de pin.
    47. Rezultatele controalelor menționate la punctele 42-45 din prezentele Măsuri se comunică trimestrial de către Agenție autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii, iar ale celor menționate la punctul 46 din prezentele Măsuri o dată pe an, pînă la data de 1 martie, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine, inclusiv rezultatele controalelor prin care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin în plantele, lemnul sau scoarța receptivă.
Secțiunea a 9-a. Măsuri în caz de neconformitate cu cerințele
punctelor 39-41. Cerințe
pentru instalațiile de tratare
    48. În cazul în care rezultatele controalelor menționate la punctele 42-47 din prezentele Măsuri constată că cerințele stabilite în secțiunea 1 sau 2 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri nu sînt respectate, Agenția întreprinde imediat una din următoarele măsuri:
    1) distrugerea materialului neconform, prin predarea acestuia într-o unitate de prelucrare în calitate de combustibil, sub supravegherea oficială a Agenției;
    2) transportarea sub supraveghere oficială către o instalație de tratare pentru tratamentul termic, cu respectarea unei temperaturi minime de 56oC timp de cel puțin 30 de minute în toată masa lemnului și scoarței receptive, pentru garantarea eliminării nematozilor lemnului de pin și a vectorilor săi aflați în stare vie;
    3) în cazul în care materialul neconform este material de ambalaj pe bază de lemn, utilizat la transportarea încărcăturii, fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 3 la prezentele Măsuri, returnarea sub supraveghere oficială către locul de expediție sau spre un loc situat în apropierea locului interceptării transportului, în scopul reambalării încărcăturii și distrugerii materialului de ambalaj pe bază de lemn neconform, cu evitarea riscului de răspîndire a nematodului lemnului de pin.
    49. Agenția, în cazul stabilirii zonei demarcate, inspectează operatorul care deține instalații de tratare, pentru efectuarea uneia sau mai multor operațiuni, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele Măsuri:
    1) tratarea lemnului și scoarței receptive, conform punctului 2 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    2) eliberarea pașapoartelor fitosanitare pentru lemnul și scoarța receptive tratate conform cerințelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1) și punctul 7 subpunctul 2) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    3) tratarea materialelor de ambalaj pe bază de lemn, astfel cum este prevăzut la punctul 3 subpunctul 1) și punctul 8 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.
Marcarea stupilor, cutiilor-cuiburi pentru păsări și a materialelor de ambalaj pe bază de lemn tratat în instalația de tratare se efectuează conform cerințelor expuse în anexa nr.2 la Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare al Organizaţiei Mondiale de Alimentaţie şi Agricultură (FAO) nr. 15, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 30-33, art. 109, în conformitate cu subpunctele 1) și 3) din prezentul punct.
    50. Operatorul care deține instalații de tratare asigură trasabilitatea lemnului, scoarței și materialelor de ambalaj pe bază de lemn receptive tratate.
Secțiunea a 10-a. Cerințe pentru marcare
    51. Agenția, în cazul în care pe teritoriul țării se stabilește o zonă demarcată, inspectează:
    1) producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, de stupi și de cutii-cuiburi pentru păsări, echipați în mod corespunzător să efectueze marcarea conform anexei nr.2 la Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare FAO nr. 15;
    2) materialul de ambalaj pe bază de lemn, stupii și cutiile-cuiburi pentru păsări pe care le asamblează din lemn tratat într-o instalație de tratare este însoțit de pașaportul fitosanitar menționat la art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.
    52. Producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn utilizează exclusiv lemnul de la instalațiile de tratare inspectate special în acest scop, însoțit de pașaportul fitosanitar pentru producția de materiale de ambalaj pe bază de lemn, și se asigură că trasabilitatea lemnului utilizat în acest scop poate fi verificată pînă la instalațiile de tratare respective.
Secțiunea a 11-a. Supravegherea instalațiilor
de tratare și a producătorilor de material
de ambalaj pe bază de lemn
    53. Agenția supraveghează instalațiile de tratare și producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, pentru a se asigura că aceștia respectă cerințele prevăzute la punctele 48-52 din prezentele Măsuri.
    54. Supravegherea se efectuează de către inspectorii instruiți ai Agenției sau de către alte persoane instruite, care desfășoară activitatea sub supravegherea acesteia.
Secțiunea a 12-a. Inspectarea operatorilor care dețin
instalații de tratare și a producătorilor
de material
de ambalaj pe bază de lemn

    55. În cazul în care Agenția depistează nematodul lemnului de pin la lemnul, scoarța sau materialul de ambalaj pe bază de lemn receptiv (în stare vie) tratate într-o instalație de tratare, informează imediat operatorul deținător și întocmește actul de control fitosanitar.
    56. În cazul în care Agenția depistează prezența nematodului lemnului de pin la materialul de ambalaj pe bază de lemn receptive (în stare vie), marcat de un producător de material de ambalaj pe bază de lemn, informează imediat producătorul acestuia despre neconformitatea depistată și întocmește actul de control fitosanitar.
    57. În cazul în care Agenția constată că instalația de tratare sau producătorul de material de ambalaj pe bază de lemn nu îndeplinesc cerințele specificate la punctele 48-52 din prezentele Măsuri, aceasta efectuează periodic inspecții la operatorii menționați, pentru a se asigura că aceștia respectă prevederile secțiunilor 10 și 11 din prezentele Măsuri.
    58. Agenția plasează pe pagina sa web oficială lista actualizată a operatorilor care dețin instalații de tratare și a producătorilor de materiale de ambalaj pe bază de lemn și rezultatele inspecțiilor efectuate.

Anexa nr. 1
la Măsurile de urgență pentru prevenirea
răspîndirii în Republica Moldova
a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer)
Nickle et al.

Măsuri de eradicare
prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri
    1. În conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, Agenția decide întreprinderea măsurilor pentru eradicarea nematodului lemnului de pin în zonele demarcate, conform cerințelor de la punctele 2-9 din prezenta anexă, cu descrierea detaliată a acestora, conform cerințelor prevăzute la punctul 31 din prezentele Măsuri.
    2. În cazul în care Agenția propune stabilirea zonei demarcate, în perimetrul respectiv se instituie imediat o zonă cu o rază minimă de 500 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin (în stare vie) (în continuare – zonă de tăiere completă). Raza efectivă a zonei respective se determină pentru fiecare plantă receptivă în care s-a depistat nematodul lemnului de pin, pe baza riscului de transmitere de către vectorul nematodului lemnului de pin la o distanță mai mare de 500 m de la planta receptivă. În zona tăierii complete, toate plantele receptive sînt tăiate, îndepărtate și distruse. Tăierea și distrugerea plantelor respective se efectuează din exteriorul zonei către centrul acesteia. În timpul tăierii, pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin și a vectorului acestuia, se întreprind măsuri de precauție.
    Plantele moarte, plantele grav afectate și o serie de plante cu aspect sănătos, selectate pe baza riscului de răspîndire a nematodului lemnului de pin, sînt supuse prelevării de probe după tăiere. Prelevarea probelor se efectuează din mai multe părți ale plantei, inclusiv din coroană. Probele se supun expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin.
    3. În cazul în care stabilirea zonei de tăiere complete cu o rază de 500 m, astfel cum se menționează la punctul 2 din prezenta anexă, este inacceptabilă din cauza impactului social sau asupra mediului, raza minimă a zonei de tăiere completă se reduce la 100 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin.
    În cazuri excepționale, care implică anumite plante specifice situate în interiorul zonei de tăiere completă, Agenția poate decide că tăierea plantelor respective nu are efectul scontat. Pentru plantele în cauză se aplică, în exclusivitate, o măsură alternativă de eradicare, care oferă același nivel de protecție împotriva răspîndirii nematodului lemnului de pin.
    4. În cazul în care se aplică măsurile specificate la punctul 3 din prezenta anexă, plantele receptive situate între 100 și 500 m de la plantele receptive în care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin și care sînt exceptate de la tăiere se supun următoarelor măsuri:
    1) prelevarea anuală de probe și efectuarea expertizei de laborator asupra plantelor receptive pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform planului de prelevare a probelor, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenței nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%;
    2) din primul an de efectuare a măsurilor și pînă la eradicarea completă a organismului dăunător, astfel cum prevăd punctele 21 şi 22 din prezentele Măsuri, sau pînă la decizia de aplicare a măsurilor de izolare, astfel cum prevăd punctele 24 şi 25 din prezentele Măsuri, efectuarea de către Agenție a inspecțiilor, o dată la două luni, la plantele receptive (în timpul sezonului de zbor al vectorului pentru detectarea simptomelor prezenței nematodului lemnului de pin, cu prelevarea probelor și efectuarea expertizei de laborator), în scopul depistării acestuia.
    Rezultatele concluziilor menționate la punctul 3 și descrierea măsurilor întreprinse conform subpunctelor 1) și 2) ale punctului 4 din prezenta anexă se aduc la cunoștință în conformitate cu punctul 31 din prezentele Măsuri.
    5. În cazul în care Agenția deține argumente justificative privind lipsa vectorului pe teritoriul ţării, pe baza inspecțiilor efectuate în ultimii trei ani, raza minimă a zonei de tăiere constituie 100 m în jurul fiecărei plante receptive în care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin, cu excepția cazului în care inspecțiile menționate la punctul 6 din prezenta anexă indică prezența vectorului în zona demarcată. Argumentarea justificativă se include în informația prevăzută la punctul 31 din prezentele Măsuri.
    6. Agenția efectuează în zonele demarcate inspecții anuale la plantele receptive și la vector prin monitorizare, prelevarea de probe și efectuarea expertizei de laborator a plantelor respective și a vectorului pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecțiilor, o atenție deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate sau situate în zone afectate de incendii sau furtuni. Inspecția include și prelevarea de probe de la plantele receptive cu aspect sănătos. Frecvența inspecțiilor în zona situată pînă la 3000 m de la locul plantei receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin este de cel puțin patru ori mai mare în comparație cu cea din perimetrul situat la o distanță cuprinsă între 3000 m de la plantele receptive și limita exterioară a zonei-tampon.
    7. În zona demarcată, Agenția identifică și dispune tăierea plantelor receptive în care s-a depistat nematodul lemnului de pin, a plantelor moarte, a celor grav afectate sau a celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni, îndepărtarea și distrugerea plantelor tăiate și a deșeurilor rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin și a vectorului acestuia pînă la finalizarea tăierilor, asigurînd respectarea următoarelor condiții:
    1) pînă la următorul sezon de zbor al vectorului, plantele receptive identificate ca fiind infestate în afara sezonului de zbor al vectorului se taie și se distrug la fața locului sau într-un loc mai îndepărtat, iar lemnul și scoarța acestora se tratează conform cerințelor punctului 2 subpunctul 1) al secțiunii 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează astfel cum este prevăzut la punctul 2 subpunctul 2) al secțiunii 2 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    2) plantele receptive identificate pe durata sezonului de zbor al vectorului se taie și se distrug imediat la fața locului sau într-un loc mai îndepărtat, iar lemnul și scoarța acestora se tratează conform cerințelor punctului 2 subpunctul 1) al secțiunii 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează conform cerințelor punctului 7 subpunctul 2) al secțiunii a 2-a din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    3) plantele receptive în care nematodul lemnului de pin deja nu se depistează fac obiectul prelevării de probe și expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform unui plan de prelevare, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenței nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%;
    4) cu toate acestea, în cazul în care se aplică punctul 5 din prezenta anexă, Agenția decide prelevarea de probe și efectuarea expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin la plantele receptive menționate la subpunctul 3) din prezentul punct, fără tăierea acestora, conform unui plan de prelevare, care confirmă cu o precizie de 99% că nivelul prezenței nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,1%. Aceasta nu se aplică plantelor receptive în care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin.
    8. Referitor la lemnul receptiv identificat în zona demarcată pe durata sezonului de zbor al vectorului, astfel cum se menționează la punctul 7 subpunctul 2) din prezenta anexă, Agenția dispune curățarea de scoarță a buștenilor proveniți de la plantele receptive tăiate sau tratarea buștenilor respectivi cu un insecticid cu eficacitate înaltă împotriva vectorului sau acoperirea imediată a buștenilor după tăiere cu o plasă de protecție împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. După curățarea de scoarță, tratare sau acoperire, lemnul receptiv se transportă imediat, sub supraveghere oficială, într-un loc de depozitare sau la o instalație de tratare. La locul de depozitare sau la instalația de tratare, lemnul necurățat de scoarță se tratează imediat încă o dată cu insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau se acoperă cu o plasă de protecție împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. Deșeurile de lemn produse în timpul tăierii plantelor receptive, stocate la fața locului, se taie în bucăți cu grosimea și lățimea mai mici de 3 cm.
    9. Agenția:
    1) dispune îndepărtarea și eliminarea plantelor receptive din pepinierele de plante destinate plantării în cazul în care nematodul lemnului de pin a fost depistat în timpul ultimului ciclu vegetativ complet, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin și a vectorului acestuia în cadrul activităților întreprinse;
    2) identifică, în zona-tampon, plantele receptive tăiate care nu corespund prevederilor punctelor 7-9 din prezenta anexă și dispune îndepărtarea plantelor respective și a deșeurilor rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru prevenirea infestării acestora cu nematodul lemnului de pin și cu vectorul său;
    3) elaborează și aprobă cerințe speciale pentru unitățile de transport care transportă produse forestiere și utilajele de prelucrare a produselor forestiere, pentru prevenirea răspîndirii nematodului lemnului de prin intermediul acestora.

Anexa nr.2
la Măsurile de urgență pentru prevenirea
răspîndirii în Republica Moldova
a Bursaphelenchus xylophilus
Steiner și Buhrer) Nickle et al.
(nematodul lemnului de pin)

Măsuri de izolare
prevăzute la punctele 24-29 din prezentele Măsuri
    10. Agenția, în conformitate cu prevederile punctelor 24-29 din prezentele Măsuri, în zonele demarcate, care includ o zonă-tampon cu lățimea de minimum 20 km, întreprinde măsuri pentru izolarea nematodului lemnului de pin conform punctelor 2 și 3 din prezenta anexă. Aceste măsuri se aduc la cunoștință detaliat, conform punctului 31 din prezentele Măsuri.
    11. Agenția efectuează, anual, în zonele infestate, inspecții la plantele receptive și la vectorii lor, cu prelevarea de probe și efectuarea expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecției, o atenție deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate și celor situate în zonele afectate de incendii sau furtuni. Agenția dispune tăierea plantelor receptive în care se constată prezența nematodului lemnului de pin, îndepărtarea și distrugerea plantelor respective și a deșeurilor produse după tăiere, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin și a vectorului acestuia.
    12. Măsurile întreprinse de Agenție în zonele-tampon:
    1) efectuează, anual, la plantele receptive și la vectorii acestora inspecții cu prelevarea de probe și expertiza de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin. În cadrul inspecțiilor, o atenție deosebită se acordă plantelor receptive moarte, celor grav afectate și celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni. Inspecțiile respective includ prelevarea sistematică a probelor și de la plantele receptive cu aspect sănătos;
    2) identifică și dispune tăierea plantelor receptive moarte, a celor grav afectate și a celor situate în zone afectate de incendii sau furtuni, îndepărtarea și distrugerea plantelor tăiate și a resturilor rămase după tăiere, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii nematodului lemnului de pin și a vectorului acestuia, pînă la finalizarea tăierii, în următoarele condiții:
    a) pînă la următorul sezon de zbor al vectorului, plantele receptive identificate în afara sezonului de zbor al acestuia se taie și se distrug la fața locului și/sau se transportă, sub control oficial, în zona infestată sau într-un loc mai îndepărtat. Ulterior, lemnul și scoarța plantelor în cauză se tratează conform cerințelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1 al secțiunii 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri sau se prelucrează conform cerințelor prevăzute la punctul 7 subpunctul 2) al secțiunii a 2-a din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    b) plantele receptive identificate pe durata sezonului de zbor al vectorului se taie și se distrug imediat la fața locului și sînt transportate sub control oficial în interiorul zonei infestate sau într-un loc mai îndepărtat. Ulterior, lemnul și scoarța plantelor se tratează conform cerințelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1) sau se prelucrează conform cerințelor prevăzute la punctul 7 subpunctul 2) din anexa nr.3 la prezentele Măsuri;
    3) plantele receptive tăiate, altele decît plantele complet distruse de incendiile forestiere, fac obiectul prelevării de probe și expertizei de laborator pentru depistarea nematodului lemnului de pin, conform unui plan de prelevare, care să confirme cu precizie de 99% că nivelul prezenței nematodului lemnului de pin în plantele receptive este sub 0,02%;
    4) referitor la lemnul receptiv identificat în zona-tampon pe durata sezonului de zbor al vectorului, astfel cum se menționează la punctul 3 subpunctul 2) din prezenta anexă, Agenția dispune curățarea de scoarță a buștenilor proveniți de la plantele receptive tăiate sau tratarea buștenilor respectivi cu un insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau acoperirea buștenilor, imediat după tăiere, cu o plasă de protecție împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. După curățarea de scoarță, tratare sau acoperire, lemnul receptiv este transportat imediat, sub supraveghere oficială, într-un loc de depozitare sau la o instalație de tratare. La locul depozitării sau la instalația de tratare, lemnul necurățat de scoarță se tratează imediat încă o dată cu un insecticid a cărui eficacitate împotriva vectorului este cunoscută sau se acoperă cu o plasă de protecție împotriva insectelor, îmbibată cu un astfel de insecticid. Deșeurile de lemn produse la tăierea plantelor receptive se taie, la fața locului, în bucăți cu grosimea şi lățimea de pînă la 3 cm.
    13. Agenția identifică în zonele-tampon și plantele receptive tăiate, altele decît cele prevăzute la punctul 3 subpunctul 2) din prezenta anexă, şi dispune îndepărtarea plantelor respective, precum și deșeurile rămase în urma tăierii, cu întreprinderea măsurilor de precauție pentru evitarea infestării cu nematodul lemnului de pin și vectorul acestuia.
    14. Agenția elaborează și aprobă cerințe speciale pentru unitățile de transport care transportă produse forestiere și utilaje de prelucrare a produselor forestiere pentru prevenirea răspîndirii nematodului lemnului de pin prin intermediul acestora.

Anexa nr.3
la Măsurile de urgență pentru prevenirea
răspîndirii în Republica Moldova
a Bursaphelenchus xylophilus Steiner
și Buhrer) Nickle et al.

Condiții
privind transportarea plantelor, lemnului și a scoarței receptive
pe teritoriul Republicii Moldova,
prevăzute la punctele 39-41 din
prezentele Măsuri

Secțiunea 1. Condiții privind transportarea plantelor,
lemnului și a scoarței receptive din zone demarcate în alte zone
decît zonele demarcate
și din zone infestate în zone-tampon
    1. Plantele receptive se transportă dacă respectă următoarele cerințe:
    1) au fost cultivate în pepiniere și, pe perioada ultimului ciclu vegetativ, prezența nematodului lemnului de pin sau a simptomelor aferente acestuia nu au fost constatate;
    2) au fost cultivate permanent sub protecție fizică totală, cu evitarea afectării prin intermediul vectorului;
    3) au fost supuse inspecțiilor și expertizei de laborator prin care s-a constatat că sînt indemne de nematodul lemnului de pin și de vectorul acestuia;
    4) sînt însoțite de pașaportul fitosanitar, eliberat în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    5) sînt transportate în afara sezonului de zbor al vectorului ori în containere sau ambalaje închise, care previne infestarea cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia.
    2. Lemnul și scoarța receptive, cu excepția materialului de ambalaj pe bază de lemn, pot fi transportate cu condiția că acestea întrunesc următoarele condiții:
    1) au fost supuse unui tratament termic într-o instalație de tratare la temperatura de minim 56 °C cel puțin 30 de minute în toată masa lemnului și scoarței, garantînd că acestea sînt indemne de nematodul lemnului de pin și vector (în stare vie);
    2) sînt însoțite de pașaportul fitosanitar prevăzut la art. 29 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010; lemnul receptiv sub formă de stupi și cutii-cuiburi pentru păsări este marcat în conformitate cu prevederile anexei nr.2 la standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 15;
    3) lemnul cu scoarță este transportat în afara sezonului de zbor al vectorului sau acoperit cu o husă de protecție, care previne infestarea cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia.
    3. Lemnul receptiv în formă de material de ambalaj pe bază de lemn se transportă cu condiția că respectă următoarele condiții:
    1) a fost supus tratării într-o instalație de tratare, conform cerințelor prevăzute în anexa nr.1 la standardul internațional pentru măsurile fitosanitare nr. 15, care garantează că acesta este indemn de nematodul lemnului de pin și de vector în stare vie;
    2) este marcat în conformitate cu anexa nr.2 la standardul nominalizat.
    4. Prin derogare de la punctele 2 și 3 din prezenta anexă, lemnul receptiv poate fi transportat în afara zonei demarcate sau din zona infestată în zona- tampon pentru tratament la instalația de tratare situată la cea mai mică distanță de zona demarcată sau infestată, în cazul în care nu există instalații de tratare în zona respectivă.
    Derogarea se aplică în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:
    1) gestionarea, tratarea, depozitarea și transportarea plantelor receptive, tăiate în conformitate cu cerințele expuse la punctele 8 și 9 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri și la punctul 3 subpunctul 4) și punctul 5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri, garantează lipsa vectorului în lemnul respectiv;
    2) transportarea se efectuează în afara sezonului de zbor al vectorului sau cu utilizarea unei huse de protecție, care previne infestarea altor plante, lemne sau scoarțe cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia;
    3) în mod regulat, încărcătura face obiectul unui control la fața locului, efectuat de Agenție.
    5. Prin derogare de la punctele 2 și 3 din prezenta anexă, lemnul și scoarța receptive, tăiate în bucăți cu grosimea și lățimea mai mici de 3 cm, pot fi transportate în afara zonei demarcate, la instalații de tratare situate la cea mai mică distanță de zona respectivă sau din zona infestată în zona-tampon, pentru a fi utilizate drept combustibil, cu condiția respectării prevederilor punctului 4 subpunctele 2) şi 3) din prezenta anexă.
Secțiunea a 2-a. Condiții privind transportarea plantelor,
lemnului și a scoarței receptive
în interiorul zonelor infestate
care fac
obiectul măsurilor de eradicare
    6. Plantele receptive destinate plantării sînt transportate cu condiția respectării cerințelor prevăzute la punctul 1 al secțiunii 1 din prezenta anexă.
    7. Lemnul și scoarța receptive se transportă în următoarele scopuri:
    1) utilizarea, într-o unitate de prelucrare, în calitate de combustibil sau pentru alte scopuri distructive (fabricarea peleților), care garantează absența nematodului lemnului de pin și a vectorilui în stare vie;
    2) aplicarea tratamentului termic într-o instalație de tratare la temperatura minimă de 56 °C timp de cel puțin 30 de minute în toată masa lemnului și a scoarței, garantînd că acestea sînt indemne de nematodul lemnului de pin și de vector în stare vie.
    8. Condiții suplimentare aplicate la transportare:
    1) lemnul sau scoarța se transportă sub supraveghere oficială, în afara sezonului de zbor al vectorului sau cu utilizarea unei huse de protecție pentru prevenirea infestării altor plante, lemne sau scoarțe cu nematodul lemnului de pin sau cu vectorul acestuia;
    2) lemnul sau scoarța tratate conform cerințelor punctului 7 subpunctul 2) din prezenta anexă se transportă însoțite de pașaportul fitosanitar, emis de Agenție.
    9. Prevederile punctului 7 din prezenta anexă nu se aplică materialului de ambalaj pe bază de lemn și nici lemnului receptiv obținut din plante individuale inspectate și constatate ca fiind indemne de nematodul lemnului de pin.
    10. Lemnul receptiv sub formă de material de ambalaj pe bază de lemn se transportă în cazul în care îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 3 al secțiunii 1 din prezenta anexă.
    [Anexa nr.6 în redacția HG335 din 26.05.17, MO171-180/02.06.17 art.420]

Anexa nr. 7
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea
şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus
kuriphilus Yasumatsu
    Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2006/464/CE din 27 iunie 2006 privind unele măsuri provizorii de urgenţă destinate evitării introducerii şi răspîndirii în Comunitate a organismului Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu., publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 5 iulie 2006, L 183, pag. 29.
    1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) plante - plante sau părţi din plante din specia Castanea Mill., destinate plantării, altele decît fructele şi seminţele;
    2) organism - Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu;
    3) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa organismului, reunind toate plantele care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, toate plantele aparţinînd aceluiaşi lot în momentul plantării;
    4) zonă focală -  zonă la o distanţă de cel puţin 5 km de zona contaminată;
    5) zonă tampon  - zonă la o distanţă de cel puţin 10 km de zona focală;
    6) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
    2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului sînt interzise.
    3. Plantele pot fi introduse în ţară doar în cazul în care provin din alte ţări şi sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica “Declaraţii suplimentare”, atestă că plantele:
    1) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate în ţări indemne de organism; sau
    2) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate într-o zonă protejată, zonă stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi care conţine, la rubrica “loc de origine”, numele zonei protejate; sau
    3) fac obiectul, în momentul introducerii lor în ţară, a unei inspecţii care vizează detectarea prezenţei organismului şi acesta a fost declarat indemn.
    4. Plantele originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctul 3 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
    1) sînt însoţite de un paşaport fitosanitar;
    2) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul este inexistent;
    3) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie situat într-o zonă protejată, stabilită de organul de control fitosanitar în conformitate cu normele internaţionale pentru măsurile fitosanitare relevante.
    5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale, în scopul detectării prezenţei organismului sau a dovezilor privind contaminarea cu organismul menţionat şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.
    6. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în cazul depistării organismului menţionat:
    1) stabileşte zonele delimitate;
    2) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale şi situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.
    7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
    8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă mai vastă care să includă zonele delimitate şi zonele care le separă.
    9. Delimitarea exactă a zonelor se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi specificului de repartizare a plantelor în teritoriu.
    10. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în afara zonei contaminate, delimitarea zonei va fi modificată corespunzător rezultatelor monitorizării  prezenţei acestui organism prin controale adecvate.
    11. În cazul în care s-a confirmat prezenţa organismului pe plantele dintr-un loc de producţie, se vor efectua măsuri adecvate în vederea eradicării organismului dăunător, inclusiv:
    1) interdicţia oricărei circulaţii a plantelor în exteriorul sau în interiorul zonelor delimitate;
    2) distrugerea plantelor contaminate, a tuturor plantelor care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, a tuturor plantelor care au făcut parte din acelaşi lot în momentul plantării;
    3) supravegherea asupra prezenţei organismului prin controale respective pe durata perioadei de posibilă prezenţă a galei locuite de organism.
    12. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5 din prezenta anexă, nu se detectează prezenţa organismului în nici una dintre zonele delimitate timp de trei ani, aceste zone încetează să existe, iar măsurile de combatere nu mai sînt necesare.

Anexa nr. 8
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii
în Republica Moldova a păduchelui din San Jose
    Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei Consiliului 2006/91 CE din 7 noiembrie 2006 privind controlul păduchelui din San Jose, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 noiembrie 2006, L 312,  pag. 42.
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.) şi pentru prevenirea răspîndirii acestui dăunător.
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) plante - plante vii şi părţile vii ale acestora, cu excepţia fructelor şi seminţelor;
    2) plantele sau fructe contaminate – plante ori fructe pe care s-au găsit unul sau mai multe exemplare vii de păduchele din San Jose;
    3) plante gazdă pentru păduchele din San Jose - plante din genurile: Acer L., Cotoneaster Ehrh.,Crataegus L., Cydonia Mill., Euonymus L., Fagus L., Juglans L., Ligustrum L., Malus Mill., Populus L., Prunus L., Pyrus L., Ribes L., Rosa L., Salix L., Sorbus L., Syringa L., Tilia L., Ulmus L., Vitis L.;
    4) pepiniere - plantaţii în care sînt cultivate plante destinate transplantării, multiplicării sau distribuirii ca plante înrădăcinate.
    3. În cazul în care se constată apariţia păduchelui din San Jose, organul de control fitosanitar va delimita zona contaminată şi o zonă de siguranţă suficient de mare în jurul acesteia, pentru a asigura protecţia zonelor învecinate.
    4. Organul de control fitosanitar se asigură că în zonele contaminate cu păduchele din San Jose şi în zonele de siguranţă plantele gazdă pentru păduchele din San Jose sînt tratate corespunzător în vederea combaterii şi prevenirii răspîndirii acestui dăunător.
    5. Subdiviziunile organului de control fitosanitar se asigură că:
    1) toate plantele contaminate din pepiniere sînt distruse;
    2) toate celelalte plante care sînt contaminate sau sînt suspectate a fi contaminate şi care sînt cultivate într-o zonă contaminată sînt tratate astfel încît plantele şi fructele proaspete ale acestora să nu mai fie contaminate cînd sînt puse în circulaţie;
    3) toate plantele gazdă pentru păduchele din San Jose, care sînt înrădăcinate şi cultivate într-o zonă contaminată, şi părţi din acestea, care sînt destinate multiplicării şi sînt produse în interiorul zonei în cauză, pot fi transplantate în zona contaminată sau deplasate în afara acesteia numai dacă au fost găsite libere de păduchele din San Jose sau dacă au fost tratate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente.
    6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar:
    1) se asigură că plantele gazdă pentru păduchele din San Jose din zonele de siguranţă sînt controlate oficial şi sînt inspectate cel puţin o dată pe an în vederea depistării oricărei apariţii a acestui dăunător;
    2) se asigură că în orice lot de plante, altele decît cele înrădăcinate în pămînt, şi în orice lot de fructe proaspete, care a fost găsit contaminat, se vor distruge plantele şi fructele contaminate, iar celelalte plante şi fructe din lot vor fi tratate sau prelucrate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente. Această prevedere nu se aplică în cazul loturilor de fructe proaspete slab contaminate;
    3) revocă măsurile luate în vederea combaterii sau prevenirii răspîndirii acestui dăunător numai dacă se constată că păduchele din San Jose nu mai este prezent.
    7. Este interzisă deţinerea exemplarelor vii de păduche din San Jose.
    8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări:
    1) de la măsurile prevăzute la punctele 4, 5, 7 şi 9 din prezenta anexă pentru scopuri ştiinţifice şi fitosanitare, testări şi activităţi de selecţie;
    2) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru prelucrarea imediată a fructelor proaspete contaminate;
    3) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru circulaţia fructelor proaspete contaminate în zona contaminată.
    9. Derogările prevăzute la punctul 8 din prezenta anexă se aplică doar în cazul în care prin controale adecvate se garantează că nu este prejudiciată combaterea păduchelui din San Jose şi nu există riscul răspîndirii acestui dăunător.
    10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui dăunător.

Anexa nr. 9
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a
preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a
Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)
    Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/365/CE din 25 mai 2007 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Comunitate a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 31 mai 2007, L 139, pag. 24).
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) organism menţionat - Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
    2) plante sensibile –orice plante, cu excepţia fructelor şi seminţelor, avînd un diametru la baza tulpinii de peste 5 cm, aparţinînd speciilor Areca catechu, Arecastrum romanzoffianum (Cham) Becc, Arenga pinnata, Borassus flabellifer, Brahea armata, Butia capitata, Calamus merillii, Caryota maxima, Caryota cumingii, Chamaerops humilis, Cocos nucifera, Corypha gebanga, Corypha elata, Elaeis guineensis, Howea forsteriana, Jubea chilensis, Livistona australis, Livistona decipiens, Metroxylon sagu, Oreodoxa regia, Phoenix canariensis, Phoenix dactylifera, Phoenix theophrasti, Phoenix sylvestris, Sabal umbraculifera, Trachycarpus fortunei şi Washingtonia spp.;
    3) loc de producţie – locul de producţie aşa cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;
    4) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);
    5) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi, după caz, toate plantele care au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;
    6) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin zece kilometri dincolo de graniţa zonei contaminate;
    7) zonă indemnă – zonă care se consideră liberă de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
    8) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona contaminată şi zona tampon sau în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic.
    2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
    3. Plantele sensibile pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica “Declaraţie suplimentară”, se precizează că plantele sensibile, inclusiv cele colectate din habitate naturale:
    1) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu sînt înregistrate cazuri de apariţie a organismului menţionat sau într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine” sau
    2) au fost cultivate, pentru o perioadă de cel puţin 1 an înainte de exportare, într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine şi în care plantele sînt plasate într-un loc ce asigură protecţia fizică completă împotriva introducerii organismului menţionat sau aplicarea de tratamente preventive adecvate, precum şi în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate cel puţin o dată la trei luni şi imediat premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat.
    4 Plantele sensibile care provin din zonele demarcate din Republica Moldova pot fi transportate pe teritoriul ţării numai dacă sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi au fost cultivate cel puţin un an înainte de a fi transportate într-un loc de producţie înregistrat şi dacă corespund cerinţelor prevăzute la punctul 3 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă. În cazul în care se depistează semne de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.
    5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul de silvicutură, efectuează controale oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu organismul menţionat pe teritoriul ţării.
    6. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se efectuează în bază criteriilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat, nivelului de contaminare şi distribuţiei specifice a plantelor sensibile în zona vizată.
    7. În cazul în care prezenţa organismului menţionat se confirmă în afara zonei contaminate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin inspecţii adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul menţionat.
    8. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5, nu se detectează prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) într-o zonă demarcată pe o perioadă de trei ani, demarcarea în cauză este anulată şi măsurile prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.
    9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor controalelor, în cazul depistării organismului menţionat:
    1) defineşte lista zonelor demarcate;
    2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
    10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).

Anexa nr. 10
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi
ai cartofului în Republica Moldova
    Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei 2007/33/CE a Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului şi de abrogare a Directivei 69/465/CEE, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 16 iunie 2007, L 156, pag. 12.
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene).
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) nematozi cu chisturi ai cartofului - Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene);
    2) oficial sau în mod oficial - stabilit, autorizat sau efectuat de către organul de control fitosanitar;
    3) soiuri de cartofi rezistenţi - soiurile care după cultivare inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului;
    4) investigaţie - procedură metodică de stabilire a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa unui teren;
    5) control - procedură metodică efectuată pe parcursul unei perioade determinate pentru stabilirea repartiţiei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe teritoriul republicii.
    3. Organul de control fitosanitar identifică un teren, în sensul prezentei anexe, pentru a asigura omogenitatea condiţiilor fitosanitare pe suprafaţa terenului în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unor nematozi cu chisturi ai cartofului. În acest scop, se iau în considerare principiile ştiinţifice şi statisticile sănătoase, caracteristicile biologice ale nematozilor cu chisturi ai cartofului, cultivarea terenului şi sistemele de producţie specifice ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului de pe teritoriul republicii. Criteriile detaliate pentru definirea unui teren sînt comunicate în mod oficial de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
    4. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe cu privire la criteriile de definire a unui teren sau pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii nematozilor cu chisturi ai cartofilor.
    5. Organul de control fitosanitar dispune efectuarea de investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa terenurilor cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei materialului de însămînţare sau cartofilor de sămînţă pentru producţia de culturi semincere de cartofi.
    6. Investigaţia oficială prevăzută la punctul 5 se efectuează în perioada dintre strînsul ultimei recolte de pe teren şi plantarea plantelor sau a cartofilor de sămînţă menţionaţi la punctul 5 din prezentele Măsuri. Aceasta poate fi efectuată mai devreme, dacă există probele documentate ale rezultatelor investigaţiei respective, care confirmă că nu au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, iar cartofii şi celelalte plante gazdă, specificate la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, nu erau prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după investigaţie.
    7. În cazul în care organul de control fitosanitar a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri nu este necesară pentru:
    1) plantarea plantelor specificate în anexa nr. 1 la prezentele Мăsuri, destinate producţiei de material de însămînţare care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
    2) plantarea cartofilor de sămînţă, destinaţi culturilor semincere de cartofi care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
    3) plantarea plantelor specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial, menţionate la secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
    8. Organul de control fitosanitar se asigură că rezultatele investigaţiilor menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri sînt înregistrate oficial şi puse la dispoziţia autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
    9. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivaţi sau depozitaţi cartofi de sămînţă sau plantele specificate în punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului, în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri.
    10. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri sau verificări conform secţiunii I din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
    11. Organul de control fitosanitar ia măsurile necesare astfel încît controalele oficiale să fie efectuate şi pe terenurile utilizate pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, în vederea determinării repartizării nematozilor cu chisturi ai cartofului.
    12. Controalele oficiale cuprind proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 2 din anexa nr 2 la prezentele Măsuri şi se efectuează în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
    13. Rezultatele controalelor oficiale sînt notificate în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
    14. În cazul în care, în urma investigaţiei oficiale menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri, nu sînt depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de supraveghere şi control se asigură că această informaţie este înregistrată în mod oficial.
    15. Dacă pe parcursul investigaţiei oficiale menţionate la punctele 5 şi 11 din prezentele Măsuri se constată infestarea unui teren cu nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar înregistrează această informaţie în mod oficial.
    16. Cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care provin de pe un teren care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat cu nematozi cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, sînt în mod oficial declarate contaminate.
    17. Organul de control fitosanitar dispune ca pe suprafaţa unui teren care a fost înregistrat în mod oficial ca fiind infestat în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri:
    1) să nu fie plantaţi cartofi destinaţi producţiei de culturi semincere de cartofi, şi
    2) să nu fie plantată sau depozitată nici una dintre plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate replantării. Cu toate acestea, plantele menţionate la punctul 2 din anexa nr. 1 pot fi plantate pe terenul respectiv, cu condiţia ca ele să facă obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
    18. În cazul terenurilor care urmează să fie utilizate pentru plantarea cartofilor, în afara celor destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, înregistrate în mod oficial ca fiind infestate, în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar dispune ca aceste terenuri să facă obiectul unui program oficial de combatere care vizează cel puţin suprimarea nematozilor cu chisturi ai cartofului.
    19. Programul prevăzut la punctul 18 din prezentele Măsuri ia în considerare sistemele specifice de producţie şi de comercializare ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului, caracteristicile populaţiilor prezente, utilizarea soiurilor de cartofi rezistenţi cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibile în conformitate cu secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri şi alte măsuri, după caz. Acest program este notificat în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în vederea garantării unor nivele comparabile de asigurare între statele cultivatoare de cartofi.
    20. Gradul de rezistenţă al altor soiuri de cartofi este cuantificat conform baremului standard de punctare prevăzut la secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri. Testarea rezistenţei se desfăşoară în conformitate cu protocolul prevăzut la secţiunea II din anexa nr.4 la prezentele Măsuri.
    21. Organul de control, cu referinţă la cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care au fost desemnate ca fiind contaminate în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, dispune următoarele:
    1) în cazul cartofilor de sămînţă şi al plantelor gazdă menţionaţi la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, aceştia se cultivă numai dacă au fost decontaminaţi sub supravegherea organului de control fitosanitar, prin aplicarea unei metode corespunzătoare adoptate, pe baza unor dovezi ştiinţifice conform cărora nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
    2) în cazul cartofilor destinaţi prelucrării industriale sau sortării, aceştia fac obiectul unor măsuri aprobate oficial, în conformitate cu secţiunea III subpunctul 2) şi punctul 4 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
    3) în cazul plantelor menţionate la punctul 2 din anexa nr.1 acestea se plantează numai dacă au făcut obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, astfel încît să nu mai fie contaminate.
    22. În cazul în care organul de control fitosanitar dispune ca suspiciunea de apariţie sau prezenţa confirmată a unor nematozi cu chisturi ai cartofului, rezultînd dintr-o defecţiune sau modificare a eficienţei unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobişnuită a componenţei speciilor de nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă să fie raportată autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
    23. Pentru toate cazurile raportate în conformitate cu punctul 22 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar prevede ca speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului şi, după caz, patotipul sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin aplicarea metodelor corespunzătoare.
    24. Detaliile privind confirmările la care se face referire la punctul 23 din prezentele Măsuri sînt transmise în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.
    25. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica în scris de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) o listă cu toate soiurile noi de cartofi pe care le-a descoperit prin testări oficiale ca fiind rezistente la nematozii cu chisturi ai cartofului. În aceste liste se precizează speciile, patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care sînt rezistente aceste soiuri, gradul de rezistenţă şi anul stabilirii acesteia.
    26. În cazul în care, după luarea măsurilor aprobate oficial la care se face referire la secţiunea III din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, nu se confirmă prezenţa nematozilor cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar se asigură că registrul oficial menţionat la punctele 8 şi 15 din prezentele Măsuri este actualizat şi că sînt revocate orice restricţii impuse terenului.
    27. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări de la măsurile prevăzute la punctele 17-21 din prezentele Măsuri, prin care cartofii pot fi introduşi şi puşi în circulaţie în anumite zone protejate ale Republicii Moldova, pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie.
    28. În contextul evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice sau tehnice în domeniu, în anexe pot fi introduse diferite modificări, în modul stabilit.

Anexa nr. 1
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Lista plantelor de referinţă
    1. Plante gazdă cu rădăcini:
    Capsicum spp.,
    Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw.,
    Solanum melongena L.
    2. Alte plante:
    1) cu rădăcini:
    Allium porrum L.,
    Beta vulgaris L.,
    Brassica spp.,
    Fragaria L.,
    Asparagus officinalis L.;
    2) bulbii, tuberculii şi rizomii care nu fac obiectul măsurilor aprobate oficial menţionate la secţiunea III din anexa nr.3 la prezentele Măsuri, cultivaţi în sol şi destinaţi plantării, în afara celor care prezintă dovada pe ambalaj sau prin alte mijloace că sînt destinaţi comercializării către consumatori finali, care nu sînt implicaţi în producţia profesională de plante sau de flori tăiate, aparţinînd speciilor:
    Allium ascalonicum L.,
    Allium cepa L.,
    Dahlia spp.,
    Gladiolus Tourn. Ex L.,
    Hyacinthus spp.,
    Iris spp.,
    Lilium spp.,
    Narcissus L.,
    Tulipa L.

Anexa nr. 2
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Referinţe la prelevare şi testare
    1. Cu referinţă la prelevarea şi testarea pentru investigaţiile oficiale menţionate la punctele 9 şi 10 din prezentele Măsuri:
    1) prelevarea cuprinde o prelevare de sol cu o rată standard de cel puţin 1500 ml sol/ha, colectată de preferinţă de la cel puţin 100 de cuiburi/ha, pe raza unei grile dreptunghiulare cu o lăţime de cel puţin 5 metri şi o lungime de maximum 20 metri între punctele de prelevare care acoperă întreg terenul. Întregul eşantion se utilizează pentru o examinare aprofundată şi anume: extracţia de chisturi, identificarea speciilor şi, după caz, determinarea patotipului/grupului de virulenţă;
    2) testarea cuprinde metodele de extracţie a nematozilor cu chisturi ai cartofului descrise în procedurile fitosanitare corespunzătoare sau în protocoalele de diagnostic pentru Globodera pallida şi Globodera rostochiensis: standarde IPPC.
    2. Cu referinţă la prelevarea şi testarea pentru controalele oficiale menţionate la punctul 12 din prezentele Măsuri:
    1) prelevarea constă din:
    a) procedura de prelevare descrisă la punctul 1 din prezenta anexă cu o rată minimă de prelevare de sol de cel puţin 400 ml/ha, sau
    b) prelevarea concentrată de cel puţin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile, sau
    c) prelevarea după recoltă a cel puţin 400 ml de sol în care au fost cultivaţi cartofii, cu condiţia ca terenul pe care au fost cultivaţi să poată fi identificat;
    2) testarea reprezintă procedura menţionată la punctul 1 din prezenta anexă.
    3. Prin derogare, rata de prelevare standard menţionată la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 400 ml de sol/ha cu următoarele condiţii:
    1) să existe probe documentate că nici unul dintre soiurile de cartofi sau alte plante gazdă specificate la punctul 1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri nu a fost cultivat şi nu a fost prezent pe terenul respectiv o perioadă de şase ani înainte de investigaţia oficială, sau
    2) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului pe parcursul ultimelor două investigaţii oficiale succesive prin prelevări de 1500 ml sol/ha şi după primele investigaţii oficiale să nu fi fost cultivat nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele menţionate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri, sau
    3) să nu fi fost depistaţi, pe parcursul ultimei investigaţii oficiale, nematozi cu chisturi ai cartofului sau nematozi cu chisturi ai cartofului fără conţinut viu, care trebuie constatat în eşantioane de cel puţin 1500 ml sol/ha şi de la ultima investigaţie oficială să nu fi fost cultivat pe terenul respectiv nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele specificate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri.
    4. Prin derogare, rata de prelevare menţionată la punctele 1 şi 3 din prezenta anexă poate fi redusă cu referinţă la terenurile care depăşesc 8 ha şi, respectiv, 4 ha:
    1) în cazul ratei standard menţionate la punctul 1 din prezenta anexă, primele 8 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;
    2) în cazul ratei reduse menţionate la punctul 3 din prezenta anexă, primele 4 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.
    5. Utilizarea unui eşantion de dimensiuni reduse, conform punctelor 3 şi 4 din prezenta anexă, poate fi continuată în investigaţiile oficiale următoare menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri pînă cînd sînt depistaţi nematozii cu chisturi ai cartofului pe terenul în cauză.
    6. Prin derogare, dimensiunea standard a eşantionului de sol menţionat la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia ca terenul să fie situat într-o zonă declarată necontaminată de nematozi cu chisturi ai cartofului şi care este desemnată, întreţinută şi controlată în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Detaliile cu privire la astfel de zone sînt notificate oficial în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
    7. În toate cazurile, dimensiunea minimă a unui eşantion de sol este de 100 de ml sol/teren.

Anexa nr. 3
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Secţiunea I. Verificarea
    1. Referitor la punctul 10 din prezentele Măsuri, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri stabileşte ca în momentul verificării să fie îndeplinite unul dintre următoarele criterii:
    1) să nu existe un istoric al prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului în ultimii 12 ani, pe baza rezultatelor testărilor aprobate oficial, sau
    2) să fie prezentat un istoric al culturilor din care să rezulte că nici unul dintre soiurile de cartofi sau de alte plante gazdă dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I la prezentele Măsuri nu a fost cultivat pe terenul respectiv în ultimii 12 ani.
Secţiunea II. Controale
    2. Controalele oficiale menţionate la punctul 11 din prezentele Măsuri se efectuează pe cel puţin 0,5 % din suprafaţa utilizată în anul respectiv pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi. Rezultatele controalelor sînt notificate Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.
Secţiunea III. Măsuri oficiale
    3. Măsurile aprobate oficial, menţionate la punctul 7 subpunctul 3), punctul 17 subpunctul 2), punctul 21 subpunctul 3) din Măsuri şi la punctul 2, subpunctul 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, sînt următoarele:
    1) dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
    2) eliminarea solului prin spălare sau periere pînă cînd dispare practic orice particulă de sol, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
    4. Măsurile aprobate oficial, menţionate la punctul 21 subpunctul 2) din prezentele Măsuri, constau în dotarea unei instalaţii de prelucrare sau de sortare cu proceduri de eliminare a deşeurilor corespunzătoare şi aprobate oficial, pentru care s-a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
    5. Măsurile aprobate oficial la care se face trimitere la punctul 26 din prezentele Măsuri constau într-o prelevare oficială repetată a terenului înregistrat oficial ca fiind infestat, conform menţiunii de la punctul 15 din prezentele Măsuri, şi în testarea printr-una dintre metodele specificate la anexa nr.2 la prezentele Măsuri, după o perioadă de minimum 6 ani, începînd de la confirmarea fără echivoc a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului sau de la creşterea ultimei culturi de cartofi. Această perioadă poate fi redusă la minimum 3 ani, în cazul în care au fost luate măsuri corespunzătoare de control, aprobate în mod oficial.

Anexa nr. 4
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Secţiunea I
Gradul de rezistenţă
    1. Gradul de sensibilitate a cartofilor la nematozii cu chisturi ai cartofului este cuantificat în funcţie de următorul barem standard de punctare, în conformitate cu punctul 18 din prezenta anexă.
    Nota 9 indică gradul de rezistenţă cel mai ridicat.
    Sensibilitate relativă (%) | Punctaj |
    < 1 | 9 |
    1,1-3 | 8 |
    3,1-5 | 7 |
    5,1-10 | 6 |
    10,1-15 | 5 |
    15,1-25 | 4 |
    25,1-50 | 3 |
    50,1-100 | 2 |
    > 100 | 1 |
Secţiunea II
Protocol pentru testarea rezistenţei
    2. Testarea se efectuează într-o instalaţie de carantină, fie afară, în sere, sau în camere climatizate.
    3. Testările se fac în vase care conţin cel puţin un litru de sol fiecare (sau de substrat corespunzător).
    4. Temperatura solului pe parcursul testării nu depăşeşte 25°C şi se asigură alimentarea corespunzătoare cu apă.
    5. În cazul în care se plantează un soi de testare sau de control, se utilizează un fragment de cartof cu un ochi pentru fiecare soi de testare sau de control. Se recomandă eliminarea tuturor tulpinilor, cu excepţia uneia.
    6. Soiul de cartofi “Désirée” este utilizat în fiecare test ca soiul de control cu sensibilitate standard. Soiurile de control cu sensibilitate maximă care au relevanţă la nivel local pot fi introduse pentru verificări interne. Soiul de control cu sensibilitate standard poate fi schimbat în cazul în care studiul demonstrează că există alte soiuri mai potrivite ori mai accesibile.
    7. Contra patotipurilor Ro1, Ro5, Pa1 şi Pa3 sînt utilizate următoarele populaţii standard de nematozi cu chisturi ai cartofului:
    Ro1: populaţia Ecosse
    Ro5: populaţia Harmerz
    Pa1: populaţia Scottish
    Pa3: populaţia Chavornay
    Pot fi introduse şi alte populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului cu relevanţă la nivel local.
    8. Identitatea populaţiei standard utilizate este verificată prin aplicarea metodelor de rigoare. Se recomandă utilizarea în experimentele de testare a cel puţin două soiuri rezistente sau a două clone cu standarde diferenţiale a căror capacitate de rezistenţă este cunoscută.
    9. Inocularea de nematozi cu chisturi ai cartofului (populaţie iniţială Pi) este formată în total din 5 ouă şi puieţi contagioşi pe ml de sol. Se recomandă ca numărul de nematozi cu chisturi ai cartofului care trebuie inoculaţi pe ml de sol să fie determinat în cadrul experimentelor de eclozare. Nematozii cu chisturi ai cartofului pot fi inoculaţi sub formă de chisturi sau combinaţi sub formă de ouă şi puieţi în suspensie.
    10. Viabilitatea conţinutului chistului de nematozi cu chisturi ai cartofului utilizat ca sursă de inoculare este de cel puţin 70 %. Se recomandă ca chisturile să aibă o vîrstă cuprinsă între 6 şi 24 de luni şi să fie păstrate cel puţin 4 luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.
    11. Se utilizează cel puţin 4 dubluri (vase) pentru fiecare combinaţie de populaţie de nematozi cu chisturi ai cartofului şi de soi de cartof supus testării. Se recomandă utilizarea a cel puţin 10 dubluri pentru soiul de control cu sensibilitate standard.
    12. Durata testării este de cel puţin 3 luni, iar maturitatea femelelor în creştere este verificată înainte de întreruperea experimentului.
    13. Chisturile din nematozii cu chisturi ai cartofului din cele 4 dubluri sînt extrase şi numărate separat pentru fiecare vas.
    14. Populaţia finală (Pf) de la sfîrşitul testului de rezistenţă din soiul de control cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chisturilor de la toate dublurile, a ouălor şi a puieţilor de la cel puţin 4 dubluri.
    15. Se ajunge la un factor de înmulţire de cel puţin 20 × (Pf/Pi) la soiul de control cu sensibilitate standard.
    16. Coeficientul de variaţie (CV) al soiului de control cu sensibilitate standard nu depăşeşte 35 %.
    17. Sensibilitatea relativă a soiului de cartofi supus testării faţă de soiul de control cu sensibilitate standard este determinată şi exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:
Pf soiul testat/Pf soiul de control cu sensibilitate standard × 100 %.
    18. În cazul în care un soi de cartofi testat prezintă o sensibilitate relativă de peste 3%, numărarea chisturilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3 %, pe lîngă chisturi sînt numărate şi ouăle, şi puieţii.
    19. În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patotip, nu este necesară repetarea testelor în anul următor.
    20. Rezultatele testelor sînt confirmate de cel puţin un alt experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii relative din cei 2 ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în conformitate cu baremul standard de punctare.

    [Anexa nr.11 abrogată prin HG458 din 16.05.18, MO157-166/18.05.18 art.508]

Anexa nr. 12
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea
şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata
Nirenberg & O’Donnell
    Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/433/CE din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgenţă împotriva introducerii şi propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 iunie 2007, L 161/66, pag.66.
    1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) organism menţionat - Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell;
    2) plante menţionate - orice plante din genul Pinus L. şi speciile Pseudotsuga menziesii, destinate plantării, inclusiv seminţe şi conuri pentru reproducere;
    3) locul de producţie - orice locaţie sau lot de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie a plantelor; aceasta poate cuprinde locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare sau o suprafaţă forestieră delimitată;
    4) zonă demarcată - zonă contaminată şi zonă tampon;
    5) zonă contaminată - zonă în care prezenţa organismului menţionat a fost confirmată şi care include toate plantele specificate prezentînd simptoamele provocate de organismul menţionat;
    6) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 1 km de zona contaminată;
    7) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
    2. Introducerea şi propagarea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
    3. Plantele menţionate pot fi introduse în ţară doar în cazul în care, provenind din alte ţări, sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica „Declaraţii suplimentare”, atestă că ele:
    1) provin dintr-un loc de producţie acceptat şi controlat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, sau
    2) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu este cunoscut să fi apărut organismul menţionat, sau
    3) au fost cultivate în permanenţă într-un loc de producţie într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine”, sau
    4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în doi ani şi imediat în anul premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat şi care a fost testat chiar înainte de export.
    4. Plantele nominalizate, în momentul introducerii lor în ţară, sînt supuse inspecţiei şi, dacă este necesar, unui control care vizează detectarea prezenţei organismului menţionat şi declarate indemne.
    5. Plantele nominalizate originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctele 3 şi 4 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
    1) toate cele originare din Republica Moldova sau importate în ţară, cu excepţia cantităţilor reduse de plante care sînt destinate utilizării de către proprietar sau destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia să nu existe riscul propagării organismului menţionat, fiind însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, sau
    2) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul menţionat nu este cunoscut, sau
    3) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante, sau
    4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în ultimii doi ani şi în anul premergător circulaţiei, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat care a fost testat chiar înainte de circulaţie.
    6. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale în scopul detectării prezenţei organismului menţionat sau a dovezilor privind contaminarea cu acest organism şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi.
    7. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi răspîndirii specifice a plantelor menţionate.
    8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă demarcată mai întinsă care să includă zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.
    9. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului menţionat în afara zonei contaminate, delimitarea zonei demarcate va fi modificată conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate, iar măsurile luate în aceste zone vor avea drept scop eradicarea acestuia.
    10. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 6 din prezenta anexă, organismul menţionat nu este depistat într-o zonă demarcată o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi, zona respectivă încetează să mai existe, iar măsurile provizorii de urgenţă, prevăzute de prezentele Măsuri nu mai sînt necesare.
    11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi, în cazul depistării organismului menţionat:
    1) stabileşte lista zonelor demarcate;
    2) notifică Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii organismului menţionat.
    12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

    anexa nr.13
    [Anexa nr.13 introdusă prin HG617 din 20.08.13, MO191-197/06.09.13 art.736]

    anexa nr.14
    [Anexa nr.14 introdusă prin HG617 din 20.08.13, MO191-197/06.09.13 art.736]

    anexa nr.15
    [Anexa nr.15 introdusă prin HG617 din 20.08.13, MO191-197/06.09.13 art.736]

Anexa nr. 16
la Hotărîrea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURI
privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor
de grădină în Republica Moldova
    Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova (în continuare – Măsuri) transpun Directiva Consiliului nr. 74/647/CEE din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină, publicată în Jurnalul Oficial L 352 din 28 decembrie 1974.
    1. În sensul prezentelor Măsuri, la organismul dăunător – tortricidele frunzei la garoafa de grădină se atribuie tortricidele mediteraneene la garoafa de grădină (Cacoecimorpha pronubana Hb) și tortricidele sud-africane la garoafa de grădină (Epichoristodes acerbella (Walk.) Diak.).
    2. În conformitate cu prevederile art.23 alin. (1) din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, florile tăiate de garoafe de grădină (Dianthus L.) și cultura de garoafe de grădină pot fi introduse şi puse în circulaţie în cazul în care acestea sînt libere de tortricide.
    3. Se interzice deținerea şi manipularea organismului dăunător.
    4. Prezentele Măsuri stabilesc minimul necesar de acţiuni care trebuie întreprinse, precum:
    1) asigurarea controlului fitosanitar la frontieră pentru prevenirea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină contaminate cu tortricide;
    2) asigurarea monitorizării fitosanitare şi a identificării tortricidelor specificate la pct. 1 al prezentelor Măsuri de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
    5. În cazul în care la importul şi/sau exportul culturii/florilor tăiate de garoafă se depistează contaminarea cu tortricide, inspectorul fitosanitar dispune efectuarea măsurilor de dezinfestare/dezinfectare, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.
    6. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură monitorizarea fitosanitară, determină şi delimitează zona de răspîndire a organismului dăunător şi dispun efectuarea măsurilor fitosanitare în vederea combaterii acestuia.
    7. Prin derogare de la măsurile prevăzute la pct. 2 al prezentelor Măsuri, în temeiul art.23 alin. (2) din Legea cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, se admite introducerea în țară a culturii garoafelor de grădină contaminate cu tortricide pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie varietală, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 „Pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară”.
    8. Activităţile menţionate la pct. 7 al prezentelor Măsuri se aprobă de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul în care comisia creată de autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, conform pct. 6 din anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, întocmește un raport de control care constată îndeplinirea cerințelor pentru aprobarea desfășurării activităților cu material contaminat pentru testări sau în scopuri științifice şi pentru lucrări de selecție varietală.
    [Anexa nr.16 introdusă prin HG436 din 17.06.15, MO190-196/24.07.15 art. 493]

Anexa nr. 17
la Hotărîrea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011
MĂSURILE
de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor
dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner),
Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

    Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner) (în continuare – Măsuri), transpun Decizia nr. 2012/270/UE de punere în aplicare a Comisiei din 16 mai 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Uniune a Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132 din 23 mai 2012.
Secţiunea 1. Cerinţe privind importul tuberculilor de cartof
    1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner).
    2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    1) organisme specificate – organisme dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner) introducerea şi răspîndirea cărora pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă;
    2) tuberculi de cartof – tuberculi de Solanum tuberosum L., inclusiv cei destinaţi plantării.
    3. Tuberculii de cartof originari din alte ţări, în care unul sau mai multe dintre organismele specificate sînt cunoscute a fi prezente, se importă în Republica Moldova în cazul în care corespund cerinţelor specifice, prevăzute la pct. 1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    4. Tuberculii de cartof, la import sînt inspectaţi de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia), în conformitate cu pct. 5 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
Secţiunea 2. Cerinţe privind circulaţia tuberculilor de cartof
    5. Tuberculii de cartof proveniţi din zone demarcate în Republica Moldova, stabilite conform cerinţelor pct. 14 şi 15 din prezentele Măsuri, ambalaţi în aceste zone sau în unităţile menţionate la pct. 12, vor fi puşi în circulaţie în interiorul ţării, în cazul în care îndeplinesc cerinţele prevăzute la pct.6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.
    6. Tuberculii de cartof provenind dintr-o zona demarcată circulă din această zonă către o unitate de ambalare care îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct. 12 din prezentele Măsuri şi care se află în vecinătatea zonei demarcate respective, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct. 7 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri. Tuberculii de cartof se depozitează în unitatea respectivă.
    7. În situaţia prevăzută la pct. 6 din prezentele Măsuri, inspectorii Agenţiei efectuează următoarele:
    1) monitorizează prezenţa organismelor specificate în cadrul controalelor oficiale ale plantelor de cartof şi, dacă este cazul, ale altor plante-gazdă, inclusiv ale cîmpurilor în care sînt cultivate aceste plante, pe o rază de cel puţin
100 m în raza unităţilor de ambalare;
    2) sensibilizează opinia publică, aflate în vecinătatea unităţilor de ambalare, despre riscul pe care îl reprezintă organismele specificate şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii  răspîndirii acestora în ţară.
    8. Tuberculii de cartof importaţi în Republica Moldova, în conformitate cu cerinţele pct. 3 şi 4 din prezentele Măsuri, în cazul în care sînt prezente unul sau mai multe dintre organismele specificate, se pun în circulaţie dacă îndeplinesc cerinţele specificate la pct. 3 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri.
Secţiunea 3. Cerinţe privind transportarea
şi ambalarea tuberculilor de cartof

    9. Vehiculele şi ambalajele utilizate pentru transportarea tuberculilor de cartof, care provin dintr-o zonă demarcată, înainte de aplicarea cerinţelor prevăzute la pct. 6 subpct 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate. Dezinfestarea se efectuează conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în următoarele cazuri:
    1) înainte de a circula în afara zonei demarcate;
    2) înainte de a părăsi unitatea de ambalare, în conformitate cu prevederile pct. 6 din prezentele Măsuri.
    10. Utilajele utilizate pentru manipularea tuberculilor de cartof într-o unitate de ambalare, astfel cum se menţionează la pct. 6 din prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate după fiecare utilizare.
    11. Resturile de sol şi alte deşeuri rezultate din executarea cerinţelor prevăzute la pct. 5, 9 şi 10 din prezentele Măsuri, sînt eliminate astfel încît să asigure că organismele specificate nu se stabilesc sau răspîndesc în afara zonei demarcate.
Secţiunea 4. Cerinţe privind unităţile de ambalare situate în afara
zonelor demarcate, monitorizarea organismelor specificate şi notificarea

    12. Unităţile de ambalare situate în afara zonelor demarcate şi în care se manipulează tuberculi de cartof provenind din astfel de zone, precum se menţionează la pct. 6 din prezentele Măsuri, îndeplinesc următoarele cerinţe:
    1) sînt inspectate de către inspectorii fitosanitari ai Agenţiei înainte de ambalarea tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate;
    2) ţin evidenţa tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate timp de 1 an de la data intrării tuberculilor în unitatea respectivă.
    13. Inspectorii fitosanitari ai Agenţiei efectuează anual controale oficiale în scopul determinării prezenţei organismelor specificate pe tuberculii de cartof şi pe alte plante-gazdă, inclusiv pe terenurile cultivate cu cartof. Despre prezenţa sau apariţia suspectă a unui organism specificat, inspectorii fitosanitari informează imediat conducerea Agenţiei, iar anual, pînă la data de 30 aprilie, prezintă acesteia rapoarte privind rezultatele controlului.
Secţiunea 5. Zone demarcate şi măsurile specifice pentru acestea
    14. În cazul în care, inspectorii fitosanitari ai Agenţiei, în baza rezultatelor controalelor oficiale, sau în baza altor dovezi, confirmă prezenţa unui organism specificat pe teritoriul ţării, se întreprind măsuri de stabilire a zonei demarcate, care include zona infestată şi zona tampon, astfel cum este prevăzut în pct. 1-5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Pentru zonele demarcate Agenţia întreprinde măsuri specifice prevăzute la pct. 6 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.
    15. În cazul în care Agenţia întreprinde măsuri în conformitate cu pct. 14 din prezentele Măsuri, notifică imediat Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor lista zonelor demarcate, oferă informaţii privind delimitarea acestora, inclusiv hărţile care indică amplasarea lor, precum şi descrierea măsurilor efectuate în zonele demarcate.

Anexa nr.1
la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea
introducerii şi răspîndirii organismelor
dăunătoare  Epitrix cucumeris (Harris),
Epitrix similaris (Gentner), Epitrix
subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Secţiunea 1. Cerinţe specifice pentru import
    1. Tuberculii de cartof importaţi din alte ţări, în care unul sau mai multe dintre organismele specificate sînt cunoscute ca fiind prezente, sînt însoţiţi de certificatul fitosanitar (în continuare – certificat), astfel cum este prevăzut la alin. (1) art. 19 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară. Certificatul, la rubrica „Declaraţie suplimentară”, include informaţiile prevăzute la pct. 2 şi 3 din prezenta anexă.
    2. Certificatul cuprinde informaţiile menţionate la subpct. 1) sau la subpct. 2):
    1) tuberculii de cartof au fost cultivaţi într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, stabilită de către organizaţia naţională pentru protecţia plantelor, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare;
    2) tuberculii de cartof au fost spălaţi sau periaţi, astfel încît pe ei să nu rămînă mai mult de 0,1 % sol ataşat, sau, au fost supuşi unei metode echivalente în scopul obţinerii aceluiaşi rezultat, eliminării organismelor specificate şi pentru excluderea riscului răspîndirii acestora.
    3. Certificatul cuprinde următoarele elemente:
    1) informaţii care atestă că tuberculii de cartof sînt liberi de organismele specificate şi de oricare dintre simptomele acestora, nu conţin mai mult de 0,1 % sol ataşat, acestea fiind obţinute ca urmare a inspecţiei oficiale, efectuate imediat înainte de export;
    2) informaţii care atestă că ambalajele, în care tuberculii de cartof sînt importaţi, sînt curate.
    4. În cazul în care se comunică informaţiile prevăzute la pct. 2 subpct. 1) la rubrica din certificat „Locul de origine”, se indică denumirea zonei libere de organisme dăunătoare.
    5. Tuberculii de cartof importaţi în condiţiile pct. 1-4 ale prezentei anexe, se inspectează la punctele de intrare sau la punctele interne, în conformitate cu prevederile alin. (10) art. 19 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010.
Secţiunea 2. Condiţii de punere în circulaţie
    6. Tuberculii de cartof care provin din zone demarcate din Republica Moldova, se pun în circulaţie din zona demarcată către alte zone care nu sînt demarcate în interiorul ţării, doar în cazul în care sînt îndeplinite următoarele condiţii:
    1) sînt cultivaţi de către producători înregistraţi în conformitate cu prevederile art. 24 al Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 şi puşi în circulaţie de la depozite sau centre de expediere, înregistrate în condiţiile articolului menţionat;
    2) sînt spălaţi sau periaţi astfel încît pe ei să nu rămînă mai mult de 0,1 % sol sau sînt supuşi unei metode echivalente aplicate în scopul obţinerii aceluiaşi rezultat, eliminării organismelor specificate şi pentru excluderea riscului răspîndirii acestora;
    3) sînt ambalaţi în ambalaje curate;
    4) sînt însoţiţi de paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile art. 29 şi 30 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.
    7. Punerea în circulaţie a tuberculilor de cartof către depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, astfel cum este menţionat la pct. 6 din prezentele Măsuri necesită respectarea următoarelor condiţii, suplimentar celor menţionate la pct. 6 subpct. 1) din prezenta anexă:
    1) tuberculii de cartof sînt cultivaţi în cîmpuri supuse tratamentelor fitosanitare cu insecticide împotriva organismelor specificate, în fazele oportune de dezvoltare a acestora, pe parcursul perioadei de vegetaţie;
    2) pînă la recoltare, în perioada de vegetaţie se efectuează inspecţii oficiale, prin care se constată lipsa organismelor specificate în respectivele cîmpuri;
    3) producătorul informează în prealabil, inspectorul subdiviziunii teritoriale (municipale/raionale) a Agenţiei despre data planificării punerii în circulaţie a tuberculilor de cartof;
    4) tuberculii de cartof sînt transportaţi la depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare în vehicule închise sau în ambalaje curate şi închise, astfel încît să se asigure imposibilitatea răspîndirii organismelor specificate;
    5) în timpul transportării către depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, tuberculii de cartof sînt însoţiţi de paşaport fitosanitar;
    6) imediat, după sosirea la depozite, centre de expediere, unităţi de ambalare, tuberculii de cartof se supun tratamentului prevăzut la subpct. 2) pct. 6 din prezenta anexă.
    8. Tuberculii de cartof importaţi în ţară, în conformitate cu secţiunea 1 din prezenta anexă, din ţările în care este cunoscută prezenţa unui sau mai multor organisme specificate, se pun în circulaţie pe teritoriul ţării însoţiţi de paşaportul fitosanitar, astfel cum este prevăzut la pct. 6 subpct. 4) din prezenta anexă.

Anexa nr.2
la Măsurile de urgenţă pentru prevenirea
introducerii şi răspîndirii organismelor
dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris),
Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita
(Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Zonele demarcate şi măsurile specifice
    1. Zonele demarcate constau din:
    1) zona infestată – terenurile în care prezenţa unui organism specificat a fost confirmată, precum şi terenurile în care tuberculii de cartof contaminaţi au fost cultivaţi;
    2) zona tampon – suprafaţă cu lăţime de cel puţin 100 de metri peste marginea zonei infestate; în cazul în care o parte dintr-un teren se află în perimetrul respectiv, întregul teren se include în zona tampon.
    2. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se stabileşte o zonă demarcată care include zona acoperită de zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.
    3. La stabilirea zonei infestate şi a zonei tampon, Agenţia ţine cont de principiile ştiinţifice, luînd în considerare următoarele elemente: biologia organismelor specificate, nivelul de infestare, distribuţia plantelor-gazdă, dovada stabilirii organismelor specificate, capacitatea organismelor specificate de a se răspîndi în mod natural.
    4. În cazul în care se confirmă prezenţa unui organism specificat în afara zonei infestate, delimitarea zonei infestate şi a zonei tampon se revizuieşte şi se modifică în mod corespunzător.
    5. În cazul în care, într-o zonă demarcată, în baza monitorizării efectuate conform pct. 13 din prezentele Măsuri, organismul specificat nu a fost depistat pe o perioadă de doi ani consecutiv, Agenţia confirmă că acest organism nu mai este prezent în această zonă şi că zona nu mai este demarcată.
    6. Măsurile specifice pentru zonele demarcate, cuprind următoarele:
    1) măsuri de eradicare sau de limitare a răspîndirii organismelor specificate, tratamente şi dezinfectări, precum şi interdicţii privind plantarea plantelor-gazdă, în cazul în care este necesar;
    2) monitorizarea în scopul determinării prezenţei organismelor specificate prin controale oficiale;
    3) monitorizarea circulaţiei tuberculilor de cartof din zonele demarcate.
    [Anexa nr.17 introdus prin HG855 din 13.07.16, MO206-214/15.07.16 art.921]

Anexa nr.18
la Hotărîrea Guvernului
nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE
de prevenire a introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova
a
Xylella fastidiosa (Wells et al.)
    Măsurile de prevenire a introducerii şi răspîndirii în țară a organismului dăunător Xylella fastidiosa (Wells et al.) (în continuare – Măsuri) transpun Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2015/789 a Comisiei din 18 mai 2015 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniunea Europeană și a răspîndirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 125/36 din 21 mai 2015.
    1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
    organism specificat – orice subspecie de Xylella fastidiosa (Wells et al.);
    plante-gazdă – plante destinate plantării, altele decît semințele, din genurile și speciile incluse în baza de date a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) ca plante-gazdă susceptibile la Xylella fastidiosa (Wells et al.) sau la subspeciile acesteia pe teritoriul țării;
    plante specificate – plante-gazdă și plante destinate plantării, altele decît semințele, aparținînd genurilor sau speciilor enumerate în anexă la prezentele Măsuri;
    operator înregistrat oficial – persoană implicată profesional în una sau mai multe din următoarele activități:
    - plantarea;
    - ameliorarea;
    - producția, inclusiv creșterea, înmulțirea și îngrijirea plantelor;
    - introducerea în țară și circulația în interiorul și în afara teritoriului ţării;
    - plasarea pe piață.
Secţiunea 1. Depistarea sau prezența suspectată
a organismului specificat
    2. În cazul în care o persoană suspectează sau depistează prezența organismului specificat, aceasta informează imediat Agenția și prezintă informații relevante cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat.
    3. Agenția înregistrează imediat informația şi:
    1) întreprinde măsurile necesare pentru confirmarea prezenței sau prezența suspectată a organismului specificat;
    2) informează imediat operatorii înregistrați în conformitate cu prevederile art.24 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară implicați în activitățile de manipulare cu plante posibil infectate cu organismul specificat despre prezența sau prezența suspectată a acestuia, despre posibilele consecințe, riscuri și măsurile necesare a fi întreprinse.
Secţiunea a 2-a. Inspecții asupra organismului
specificat și planurile de urgență

    4. Agenția efectuează inspecții anuale în vederea depistării prezenței organismului specificat la plantele specificate de pe teritoriul țării:
    1) inspecția se realizează prin examinări vizuale și se bazează pe principii tehnico-științifice argumentate, efectuîndu-se pe parcursul anului, în fazele respective de dezvoltare ale plantelor;
    2) în cazul suspiciunii de infecție cu organismul specificat, se prelevează probe pentru expertiza de laborator;
    3) în cadrul inspecțiilor se ține seama de datele tehnico-științifice disponibile, de biologia organismului specificat și de vectorii săi, de prezența și de biologia plantelor specificate, precum și de alte informații referitoare la prezența organismului specificat.
    5. În cazul confirmării sau suspectării prezenței organismului specificat în țară, Agenția elaborează un plan de urgență ce urmează a fi întreprinse conform punctelor 6-13 şi 17-37 din prezentele Măsuri:
    1) Planul de urgență stabilește:
    a) rolul și responsabilitățile Agenției în realizarea măsurilor preconizate;
    b) unul sau mai multe laboratoare acreditate în domeniu pentru expertiza de laborator în vederea depistării organismului specificat;
    c) modul de comunicare dintre Agenția, operatorii înregistrați conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 și publicul larg privind acțiunile întreprinse;
    d) procedurile care descriu metodele de examinare vizuală, prelevare de probe și expertiza de laborator;
    e) normele privind instruirea personalului Agenției implicat în aceste acțiuni;
    f) resursele minime preconizate și cele suplimentare necesare în cazul confirmării sau suspectării prezenței organismului specificat.
    2) Agenția, după caz, reactualizează planul de urgență și informează, trimestrial, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii despre realizarea acestuia.
Secţiunea a 3-a. Stabilirea zonelor demarcate
    6. În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată, Agenția dispune demarcarea zonei în conformitate cu pct. 7 din prezentele Măsuri (în continuare – zonă demarcată), iar în cazul confirmării prezenței uneia sau mai multor subspecii ale organismului specificat, se dispune demarcarea zonei în funcție de subspecia respectivă.
    7. Zona demarcată cuprinde zona în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon.
    1) Zona în care se înregistrează infecții se demarchează astfel încît să includă:
    a) plantele cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat;
    b) plantele cu simptome care indică posibile infecții cu acesta;
    c) alte plante susceptibile de infectare cu organismul specificat din cauza proximității lor față de plantele infectate sau din cauza sursei comune de producție (dacă se cunoaște) cu plantele infectate sau cu plantele crescute din acestea.
    2) Zona-tampon are o lățime de cel puțin 10 km în jurul zonei infectate.
    3) Demarcarea exactă a zonelor se bazează pe principii științifice argumentate, pe biologia organismului specificat și a vectorilor săi, pe nivelul de infecție, pe prezența vectorilor și pe distribuția plantelor specificate în zona vizată.
    4) În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată în zona-tampon, demarcarea zonei infectate și a zonei tampon se revizuiește imediat și se modifică
în mod corespunzător.
    5) În baza rezultatelor inspecțiilor, Agenția întocmește și actualizează lista zonelor demarcate, pe care o comunică autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii.
    8. În cazul în care în cadrul inspecțiilor menționate la punctul 4 și al monitorizării menționate la punctul 13 subpunctul 6) din prezentele Măsuri organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de 5 ani consecutivi, demarcarea se retrage, fapt despre care se informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii.
    9. Agenția nu propune stabilirea zonei demarcate în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:
    1) există dovezi care indică că organismul specificat a fost introdus recent în zonă cu plantele pe care a fost depistat;
    2) există argumente care indică că plantele au fost infectate pînă la introducerea lor în zona respectivă;
    3) nu a fost detectat nici un vector al organismului specificat în cadrul expertizei de laborator, cu utilizarea metodelor validate.
    10. În situația prevăzută la punctul 9 din prezentele Măsuri, Agenția întreprinde următoarele:
    1) efectuează inspecții anuale, minimum doi ani consecutivi, pentru a stabili dacă și alte plante decît cele pe care organismul specificat a fost depistat inițial au fost infectate;
    2) pe baza rezultatelor inspecțiilor, decide asupra stabilirii zonei demarcate;
    3) informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii despre decizia de a nu stabili o zonă demarcată, cu prezentarea argumentelor respective și a rezultatelor inspecțiilor.
Secțiunea a 4-a. Interdicții de plantare a plantelor-gazdă
în zonele
în care s-au înregistrat infecții
    11. Plantarea plantelor-gazdă în zonele în care s-au înregistrat infecții nu se admite, cu excepția locurilor care sînt protejate fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi.
    12. Prin derogare de la punctul 11, Agenția aprobă, conform cerințelor expuse în anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, plantarea plantelor-gazdă în scopuri științifice în zona de izolare menționată la punctul 14, cu excepția subpunctului 3) din prezentele Măsuri.
Secțiunea a 5-a. Măsuri de eradicare
    13. În zonele demarcate, stabilite conform punctelor 6-10 din prezentele Măsuri, pentru eradicarea organismului specificat, Agenția întreprinde următoarele măsuri:
    1) elimină imediat din zona cu raza de 100 m în jurul plantelor constatate ca fiind infectate cu organismul specificat:
    a) plantele-gazdă, indiferent de gradul de infectare a acestora;
    b) plantele cert infectate cu organismul specificat;
    c) plantele care prezintă simptome ce indică o posibilă infectare sau despre care se suspectează că sînt infectate;
    2) prelevează probe de la plantele specificate aflate în la o 100 m în jurul fiecărei plante infectate pentru expertiza de laborator, conform standardului internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31;
    3) efectuează tratamente fitosanitare pînă la eliminarea plantelor menționate la subpunctul 1) împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor care ar putea găzdui vectorii acestuia. După caz, plantele infectate se elimină;
    4) dispune distrugerea, la fața locului sau într-un loc apropiat, stabilit în acest scop în zona infectată, a plantelor și a părților de plante menționate la subpunctul 1) în condiții care să împiedice răspîndirea organismului specificat. Distrugerea se efectuează în temeiul articolului 4 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară;
    5) efectuează monitorizarea fitosanitară pentru identificarea originii infecției. Identifică plantele specificate infectate, inclusiv pe cele plasate pînă la stabilirea zonei demarcate. Rezultatele se comunică producătorilor autohtoni de plante specificate și autorităților naționale în domeniul fitosanitar ale statelor din care provin respectivele plante sau prin care acestea au fost tranzitate;
    6) monitorizează prezența organismului specificat prin inspecții anuale în fazele de dezvoltare a plantei, în special primăvara. Efectuează inspecții vizuale la plantele specificate, prelevează probe de la plantele simptomatice și cele asimptomatice situate în apropierea celor simptomatice pentru expertiza de laborator.
    În zonele-tampon, suprafața inspectată se împarte în parcele cu latura de 100 metri. Inspecțiile vizuale se efectuează în fiecare parcelă;
    7) întreprinde măsuri de informare a publicului despre riscurile asociate organismului specificat și măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspîndirii acestuia în țară. Plasează semne-indicatoare care semnalează circumscrierea zonei demarcate;
    8) întreprinde măsuri de înlăturare a obstacolelor care blochează eradicarea, inclusiv măsuri de accesibilitate și distrugere a plantelor infectate sau suspectate de a fi infectate, indiferent de locul unde se află, de faptul dacă acestea sînt proprietate publică sau privată, persoană sau entitate responsabilă de acestea;
    9) întreprinde măsuri de eradicare a organismului specificat, cu respectarea cerințelor prevăzute în standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare nr. 9 și nr. 14;
    10) informează producătorii agricoli despre aplicarea bunelor practici agricole pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi.
Secțiunea a 6-a. Măsuri de izolare
    14. Prin derogare de la măsurile prevăzute la punctul 13 din prezentele Măsuri, Agenția decide asupra aplicării măsurilor de izolare prevăzute infra și la punctul 15 din prezentele Măsuri doar în zonele în care se înregistrează infecțiile menționate la punctul 7 subpunctul 2) din prezentele Măsuri (în continuare – zonă de izolare).
    În funcție de risc, Agenția dispune eliminarea imediată a plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul specificat, în cazul în care acestea sînt situate:
    1) în apropierea locurilor menționate la punctul 17 din prezentele Măsuri;
    2) în apropierea locurilor unde se află plante cu valoare culturală, socială sau științifică deosebită;
    3) în perimetrul zonei în care se înregistrează infecții, astfel cum prevede punctul 7 subpunctul 3) din prezentele Măsuri, situat la o distanță de 20 km de limitele zonei în care se înregistrează infecții.
    Întreprinde măsuri de precauție pentru evitarea răspîndirii organismului specificat în timpul eliminării și după eliminare.
    15. Agenția:
    1) prelevează probe pentru expertiza de laborator a plantelor-gazdă situate în raza de 100 m în jurul plantelor menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, constatate ca fiind infectate cu organismul specificat în baza procedurilor elaborate și aprobate de aceasta, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31. Expertiza de laborator se efectuează la intervale stabilite, cel puțin de două ori pe an;
    2) dispune efectuarea tratamentelor fitosanitare, pînă la eliminarea plantelor menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor-gazdă. În funcție de situație, plantele se elimină;
    3) dispune distrugerea plantelor și a părților de plante menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, la fața locului sau într-un loc apropiat, stabilit în zona infectată, în condiții care asigură imposibilitatea răspîndirii organismului specificat;
    4) informează producătorii agricoli despre măsurile necesare pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi;
    5) monitorizează prezența organismului specificat prin inspecții anuale, efectuate în fazele fonologice de dezvoltare ale acestuia, pe parcursul anului în zonele situate la o distanță de 20 km, astfel cum se prevede la punctul 14 subpunctul 3). Inspecția se efectuează în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 13 subpunctul 6) din prezentele Măsuri.
Secțiunea a 7-a. Cerințe privind circulația
în țară a plantelor specificate, inclusiv a celor cultivate in vitro
    16. Se interzice circulația în afara zonelor demarcate din zonele în care se înregistrează infecții în zonele-tampon a plantelor specificate crescute cel puțin o perioadă din viață într-o zonă demarcată, stabilită conform punctelor 6-10 din prezentele Măsuri.
    17. Circulația plantelor specificate este posibilă în cazul în care acestea au fost crescute într-o locație care îndeplinește următoarele condiții:
    1) este înregistrată conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    2) este declarată de către Agenție ca fiind liberă de organismul specificat și de vectorii acestuia;
    3) este protejată fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii acestuia;
    4) este înconjurată de o zonă cu lățimea de 200 m, care, prin inspecție vizuală și, în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prin prelevarea de probe și expertiză de laborator, este declarată ca fiind liberă de organismul specificat și face obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat sau eliminarea plantelor, după caz;
    5) face obiectul unor tratamente fitosanitare pentru a-l menține liber de vectorii organismului specificat, cu eliminarea plantelor, după caz;
    6) este inspectată anual, nu mai puțin de două ori, în fazele de dezvoltare a organismului dăunător, inclusiv zona menționată la subpunctul 4);
    7) în perioada de creștere a plantelor specificate, în locul respectiv nu sînt constatate simptome ale organismului specificat, nici ale vectorilor săi, iar în cazul simptomelor suspecte se prelevează probe pentru expertiza de laborator care să confirme absența organismului specificat;
    8) pe parcursul perioadei de creștere a plantelor specificate în zona menționată la subpunctul 4) nu se constată simptome ale organismului specificat sau, la observarea simptomelor suspecte, se efectuează expertiza de laborator care confirmă absența organismului specificat.
    18. Probele prelevate de la speciile de plante specificate se supun expertizei de laborator anual, în perioade stabilite, iar absența organismului specificat se confirmă pe baza expertizei efectuate de laboratorul acreditat.
    19. Pînă la circulația plantelor, loturile de plante specificate se inspectează vizual, cu prelevarea probelor pentru expertiza de laborator, inclusiv la nivel molecular, într-un laborator acreditat în domeniu, conform unui plan de prelevare care asigură identificarea cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult și se referă la plantele cu simptome sau suspectate de prezența organismului specificat, în baza procedurilor elaborate și aprobate de către Agenție, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31.
    20. Prin derogare de la punctele 16 şi 19 din prezentele Măsuri, circulația în interiorul sau în afara zonelor demarcate a plantelor de Vitis aflate în repaus vegetativ și destinate plantării, altele decît semințele, se admite în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:
    1) plantele au fost cultivate în locații înregistrate conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    2) în timp minim pînă la punerea în circulație, plantele au fost supuse tratamentului termic într-o instalație de tratare, sub supravegherea Agenției, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ au fost scufundate timp de 45 de minute în apă cu temperatura de 50 °C.
    21. Pînă la circulație, loturile de plante specificate se supun tratamentelor fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat și circulă în interiorul zonelor demarcate în containere sau ambalaje închise, care asigură imposibilitatea infectării cu organismul specificat sau cu vectorii săi.
    22. Plantele menționate la punctul 17 din prezentele Măsuri și plantele-gazdă care nu au crescut în zonele demarcate circulă în interiorul ţării însoțite de pașaportul fitosanitar, eliberat în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.
    23. Fără a aduce atingere cerințelor expuse în capitolul I din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, pentru circulația plantelor-gazdă către persoanele care nu practică activități comerciale sau profesionale sau care procură plantele pentru uz propriu nu este necesar pașaportul fitosanitar.
    24. Plantele specificate, cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață și crescute cel puțin o perioadă din viață într-o zonă demarcată, stabilită în conformitate cu punctele 6-10 din prezentele Măsuri, circulă în afara zonelor demarcate și din zonele infestate în zonele-tampon cu condiția respectării următoarelor cerințe:
    1) au fost cultivate într-un loc care îndeplinește cerințele specificate infra:
    a) este înregistrat în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    b) este declarat de Agenție ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi în baza procedurilor elaborate și aprobate de Agenție, astfel cum prevăd standardele internaționale pentru măsurile fitosanitare;
    c) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;
    d) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale, în fazele fenologice de dezvoltare a organismului dăunător;
    e) este declarat ca fiind liber de simptome determinate de organismul specificat și de vectorii acestuia în perioada de cultivare a plantelor specificate sau, la depistarea simptomelor suspecte, s-a efectuat expertiza de laborator care a confirmat absența organismului specificat;
    2) au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate și îndeplinesc una din următoarele condiții:
    a) provin din semințe;
    b) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă crescute pe durata întreagă a ciclului de viață în zone neafectate de organismul specificat, constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;
    c) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la subpunctul 1) și constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;
    3) sînt transportate în containere transparente, în condiții de sterilitate, care exclud posibilitatea infectării cu organismul specificat prin intermediul vectorilor săi.
    4) Sînt însoțite de pașaportul fitosanitar, întocmit și emis de Agenție în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.
Secțiunea a 8-a. Trasabilitatea
    25. Operatorul care livrează plantele specificate (înregistrat conform art.24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010) crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă ține evidența fiecărui lot livrat și a operatorului care l-a primit.
    26. Operatorul căruia i s-au livrat plante specificate crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă ține evidența fiecărui lot primit și a furnizorului.
    27. Operatorul ține evidența menționată la punctele 25 şi 26 din prezentele Măsuri timp de trei ani de la data livrării sau primirii respectivului lot și informează Agenția despre fiecare lot furnizat sau primit. Informația include originea, identitatea și cantitatea lotului, expeditorul, destinatarul, locul de destinație, data și numărul lotului din pașaportul fitosanitar.
    28. Agenția, după recepționarea informației prevăzute la punctul 27 din prezentele Măsuri, comunică despre aceasta inspectorului fitosanitar al subdiviziunii raionale/municipale pentru siguranța alimentelor de la locul de destinație a lotului.
Secțiunea a 9-a. Controale oficiale privind circulația
plantelor specificate
    29. Agenția efectuează controale oficiale regulate asupra plantelor specificate care circulă în afara zonei demarcate sau dintr-o zonă infectată într-o zonă-tampon. Controale se efectuează în:
    1) punctele din care plantele specificate circulă din zone infectate în zone-tampon;
    2) punctele din care plantele specificate circulă din zone-tampon în zone nedemarcate;
    3) locul de destinație al plantelor specificate în zona-tampon;
    4) locul de destinație în zonele nedemarcate.
    30. Controalele menționate la punctul 29 din prezentele Măsuri includ controlul documentelor, identității plantelor specificate şi se efectuează indiferent de locul de proveniență al plantelor specificate, de situația proprietarului, persoanei sau entității responsabile de acestea.
    31. Frecvența controalelor menționate la punctul 30 din prezentele Măsuri se bazează pe risc, în funcție de proveniența loturilor, gradul de susceptibilitate a plantelor, respectarea de către operator a cerințelor prezentelor Măsuri sau pe alte acțiuni întreprinse pentru izolarea sau eradicarea organismul specificat.
    32. Ca urmare a controalelor, Agenţia întocmeşte și actualizează lista locurilor conforme cerințelor punctului 17 din prezentele Măsuri.
Secțiunea a 10-a. Măsuri în cazul nerespectării cerințelor
punctelor 16-23. Campaniile
de sensibilizare
    33. În cazul în care în timpul controalelor menționate la punctul 30 se constată nerespectarea cerințelor prevăzute la punctele 16-23 din prezentele Măsuri, Agenția dispune distrugerea imediată a plantelor neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Distrugerea se efectuează cu respectarea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii organismului specificat și a vectorilor săi.
    34. Agenţia informează publicul larg, călătorii, transportatorii de plante specificate despre riscurile reprezentate de organismul specificat. Informația se pune la dispoziția publicului prin intermediul campaniilor de sensibilizare și/sau prin publicarea pe pagina web oficială.
    35. Agenția raportează anual, pînă la data de
    31 decembrie, autorității centrale de specialitate în domeniul
agriculturii și, la necesitate, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine despre acțiunile întreprinse conform prevederilor prezentelor Măsuri.
Secțiunea a 11-a. Cerințe privind introducerea
în ţară a plantelor specificate
    36. Plantele specificate originare din alte țări, în care organismul specificat este declarat ca fiind absent se importă cu respectarea următoarelor condiții:
    1) sînt însoțite de certificatul fitosanitar prevăzut la art.26 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010, iar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică lipsa în țară a organismului specificat;
    2) la importul în ţară, se inspectează de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră în conformitate cu punctul 42 din prezentele Măsuri, în vederea constatării prezenței/absenței organismului specificat și/sau a simptomelor determinate de acesta.
    37. Plantele specificate originare din țara în care prezența organismului specificat este cunoscută se importă în cazul în care îndeplinesc următoarele condiții:
    1) sînt însoțite de certificatul fitosanitar/certificatul fitosanitar de reexport prevăzut la art. 26 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;
    2) sînt conforme cerințelor de la punctul 38 sau punctelor 39 și 40 din prezentele Măsuri;
    3) la importul în ţară au fost inspectate de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră conform punctelor 41-44 din prezentele Măsuri în vederea constatării prezenței/absenței organismului specificat și/sau a simptomelor acestuia.
    38. În cazul în care plantele specificate provin dintr-o zonă liberă de organismul specificat, stabilită de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare, se întreprind următoarele:
    1) autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state prezintă, în scris, Agenției denumirea zonei respective;
    2) înscrie în certificatul fitosanitar la rubrica „Loc de origine” denumirea zonei.
    39. În cazul în care plantele specificate, altele decît cele cultivate in vitro, pe durata întregului ciclu de viață provin dintr-o zonă în care prezența organismului specificat este cunoscută, în certificatul fitosanitar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică:
    1) plantele specificate au fost crescute în unul sau mai multe locuri care îndeplinesc cerințele punctului 41 din prezentele Măsuri;
    2) autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state a prezentat, în scris, Agenţiei lista locurilor, inclusiv amplasarea acestora în țară;
    3) la locurile indicate și în zona respectivă s-au aplicat tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat, conform punctului 40 subpunctul 3) din prezentele Măsuri;
    4) probele prelevate de la plantele specificate provenite din locurile menționate la subpunctul 2) au fost supuse inspecției anuale la momente oportune, iar absența organismului specificat a fost confirmată pe baza expertizei de laborator efectuată de un laborator acreditat;
    5) plantele specificate au fost transportate în containere sau ambalaje închise, care împiedică infectarea cu organismul specificat sau infestarea cu vectorii săi;
    6) înainte de export, loturile de plante specificate s-au inspectat vizual, cu prelevarea probelor pentru expertiza de laborator, inclusiv la nivel molecular, într-un laborator acreditat în domeniu, conform unui plan de prelevare care asigură identificarea organismului specificat cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult și se referă la plantele cu simptome sau suspectate de prezența organismului specificat;
    7) înainte de export, loturile de plante specificate se supun tratamentelor fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat, iar în certificatul fitosanitar, la rubrica „Loc de origine”, se indică localizarea locului.
    40. În cazul în care plantele specificate cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață provin dintr-o zonă în care prezența organismului specificat este cunoscută, certificatul fitosanitar va conține la rubrica „Declarație suplimentară” următoarea informație:
    1) plantele specificate au fost cultivate într-unul sau mai multe locuri care îndeplinesc condițiile punctului 42 din prezentele Măsuri;
    2) autoritatea națională în domeniul fitosanitar din țara exportatoare a comunicat, în scris, Agenției lista locurilor respective, inclusiv localizarea lor în țară;
    3) plantele specificate au fost transportate în condiții de sterilitate într-un container transparent, care a împiedicat infectarea cu organismul specificat prin intermediul vectorilor săi;
    4) plantele specificate îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
    a) provin din semințe;
    b) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă crescute pe durata întreagă a ciclului de viață în zone neafectate de organismul specificat, constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;
    c) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 41 din prezentele Măsuri și sînt constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate.
    În certificatul fitosanitar menționat la punctul 37 subpunctul 1), la rubrica „loc de origine” se indică locul menționat la punctul 40 subpunctul 1) din prezentele Măsuri.
    41. Locul menționat la punctul 39 subpunctul 1) îndeplinește următoarele condiții:
    1) este certificat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar al țării exportatoare ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi, conform standardelor internaționale pentru măsuri fitosanitare;
    2) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;
    3) este înconjurat de o zonă cu lățimea de 200 m, care, prin inspecție vizuală oficială și, în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prin prelevare de probe și expertiză de laborator, efectuată de un laborator acreditat, este constatată ca fiind liberă de organismul specificat, și face obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat. După caz, plantele infectate pot fi eliminate;
    4) face obiectul unor tratamente fitosanitare cu scopul de a-l menține neafectat de vectorii organismului specificat, respectivele tratamente includ, dacă este cazul, eliminarea plantelor;
    5) este inspectat anual, inclusiv zona menționată la subpunctul 3), nu mai puțin de două inspecții oficiale, efectuate în fazele de dezvoltare a organismului dăunător;
    6) pe parcursul perioadei de producție a plantelor specificate, în locul respectiv nu s-au constatat simptome ale organismului specificat, nici vectorii săi sau, în cazul observării simptomelor suspecte s-a efectuat expertiza de laborator, într-un laborator acreditat care a confirmat absența organismului specificat;
    7) pe parcursul perioadei de producție a plantelor specificate, în zona menționată la subpunctul 3) nu s-au constatat simptome ale organismului specificat sau, la observarea simptomelor suspecte, a fost efectuată expertiza de laborator într-un laborator acreditat, care a confirmat absența organismului specificat.
    42. Locul menționat la punctul 40 subpunctul 1) îndeplinește următoarele condiții:
    1) este constatat de autoritatea națională în domeniul fitosanitar a țării exportatoare ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi, cu respectarea cerințelor standardelor internaționale pentru măsuri fitosanitare;
    2) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;
    3) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale, în perioade oportune;
    4) este constatat ca fiind liber de simptome determinate de organismul specificat și de vectorii acestuia în perioada de cultivare a plantelor specificate sau, la depistarea simptomelor suspecte, s-a efectuat expertiza de laborator, care a confirmat absența organismului specificat.
Secțiunea a 12-a. Controale oficiale la import
    43. Transporturile de plante specificate importate din alte țari se inspectează oficial la posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră.
    44. În cazul plantelor specificate originare ale țări în care organismul specificat nu este prezent sau din zone menționate la pct. 38 din prezentele Măsuri, Agenția întreprinde următoarele:
    1) o inspecție vizuală; și
    2) în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prelevarea de probe din lotul de plante specificate pentru expertiza de laborator într-un laborator acreditat, în vederea confirmării absenței/prezenței organismului specificat sau a simptomelor acestuia.
    45. În cazul plantelor specificate originare din zone ale țării exportatoare în care prezența organismului specificat este cunoscută, inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră întreprind următoarele:
    1) o inspecție vizuală; și
    2) prelevarea de probe din lotul de plante specificate pentru expertiza de laborator, într-un laborator acreditat, în vederea confirmării absenței/prezenței organismului specificat sau a simptomelor acestuia.
    46. Probele prelevate în conformitate cu punctele 44 subpunctul 2) și punctul 45 subpunctul 2) din prezentele Măsuri au o dimensiune care asigură identificarea cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31.
    Cerințele prezentului punct nu se aplică plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață și sînt transportate în containere transparente în condiții de sterilitate.

Anexă
la Măsurile de prevenire a introducerii
şi răspîndirii în Republica Moldova
a Xylella fastidiosa (Well şi Raju)

LISTA
plantelor susceptibile la izolatele europene și neeuropene
ale organismului specificat („plante specificate”)
 
Acacia longifolia (Andrews) Willd.
Acacia saligna (Labill.) H. L. Wendl.
Acer
Aesculus
Agrostis gigantea Roth
Albizia julibrissin Durazz.
Alnus rhombifolia Nutt.
Alternanthera tenella Colla
Amaranthus blitoides S. Watson
Ambrosia
Ampelopsis arborea (L.) Koehne
Ampelopsis cordata Michx.
Artemisia arborescens L.
Artemisia douglasiana Hook.

Artemisia vulgaris var. heterophylla (H.M. Hall & Clements) Jepson

Asparagus acutifolius L.
Avena fatua L.
Baccharis halimifolia L.
Baccharis pilularis DC.
Baccharis salicifolia (Ruiz & Pav.)
Bidens pilosa L.
Brachiaria decumbens (Stapf)
Brachiaria plantaginea (Link) Hitchc.
Brassica
Bromus diandrus Roth
Callicarpa americana L.
Capsella bursa-pastoris (L.) Medik.
Carex
Carya illinoinensis (Wangenh.) K. Koch
Cassia tora (L.) Roxb.
Catharanthus
Celastrus orbiculata Thunb.
Celtis occidentalis L.
Cenchrus echinatus L.
Cercis canadensis L.
Cercis occidentalis Torr.
Chamaecrista fasciculata (Michx.) Greene
Chenopodium quinoa Willd.
Chionanthus
Chitalpa tashkinensis T.S. Elias & Wisura
Cistus creticus L.
Cistus monspeliensis L.
Cistus salviifolius L.
Citrus
Coelorachis cylindrica (Michx.) Nash
Coffea
Commelina benghalensis L.
Conium maculatum L.
Convolvulus arvensis L.
Conyza canadensis (L.) Cronquist
Coprosma repens A. Rich
Cornus florida L.
Coronopus didymus (L.) Sm.
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Cyperus eragrostis Lam.
Cyperus esculentus L.
Cytisus racemosus Broom
Cytisus scoparius (L.) Link
Datura wrightii Regel
Digitaria horizontalis Willd.
Digitaria insularis (L.) Ekman
Digitaria sanguinalis (L.) Scop.
Disphania ambrosioides (L.)          
Mosyakin & Clemants
Dodonaea viscosa Jacq.
Duranta erecta L.
Echinochloa crus-galli (L.) P. Beauv.
Encelia farinosa A. Gray ex Torr.
Eriochloa contracta Hitchc.
Erodium
Escallonia montevidensis Link & Otto
Eucalyptus camaldulensis Dehnh.
Eucalyptus globulus Labill.
Eugenia myrtifolia Sims
Euphorbia hirta L.
Euphorbia terracina L.
Fagopyrum esculentum Moench
Fagus crenata Blume
Ficus carica L.
Fragaria vesca L.
Fraxinus americana L.
Fraxinus dipetala Hook. & Arn.
Fraxinus latifolia Benth.
Fraxinus pennsylvanica Marshall
Fuchsia magellanica Lam.
Genista ephedroides DC.
Genista monspessulana (L.) L.A.S. Johnson

Genista x spachiana (syn.Cytisus racemosus Broom)

Geranium dissectum L.
Ginkgo biloba L.
Gleditsia triacanthos L.
Grevillea juniperina L.
Hebe
Hedera helix L.
Helianthus annuus L.
Hemerocallis
Heteromeles arbutifolia (Lindl.) M. Roem.
Hibiscus schizopetalus (Masters) J.D. Hooker
Hibiscus syriacus L.
Hordeum murinum L.
Hydrangea paniculata Siebold
Ilex vomitoria Sol. ex Aiton
Ipomoea purpurea (L.) Roth
Iva annua L.
Jacaranda mimosifolia D. Don
Juglans                                           
Juniperus ashei J. Buchholz
Koelreuteria bipinnata Franch.
 
Lactuca serriola L
Lagerstroemia indica L.
Laurus nobilis L.
Lavandula angustifolia Mill
Lavandula dentata L.
Lavandula stoechas L.
Ligustrum lucidum L.
Lippia nodiflora (L.) Greene
Liquidambar styraciflua L.
Liriodendron tulipifera L.
Lolium perenne L.
Lonicera japonica (L.) Thunb.
Ludwigia grandiflora (Michx.) Greuter & Burdet
Lupinus aridorum McFarlin ex Beckner
Lupinus villosus Willd.
Magnolia grandiflora L.
Malva
Marrubium vulgare L.
Medicago polymorpha L.
Medicago sativa L.
Melilotus
Melissa officinalis L.
Metrosideros
Metrosideros excelsa Sol. ex Gaertn
Modiola caroliniana (L.) G. Don
Montia linearis (Hook.) Greene
Morus
Myoporum insulare R. Br.
Myrtus communis L.
Nandina domestica Murray
Neptunia lutea (Leavenw.) Benth.
Nerium oleander L.
Nicotiana glauca Graham
Olea europaea L.
Origanum majorana L.
Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch.
Paspalum dilatatum Poir.
Pelargonium graveolens L'Hér
Persea americana Mill.
Phoenix reclinata Jacq.
Phoenix roebelenii O'Brien
Pinus taeda L.
Pistacia vera L.
Plantago lanceolata L.
Platanus
Pluchea odorata (L.) Cass.
Poa annua L.
Polygala myrtifolia L.

Polygala x grandiflora nana

Polygonum arenastrum Boreau
Polygonum lapathifolium (L.) Delarbre
Polygonum persicaria Gray
Populus fremontii S. Watson
Portulaca
Prunus
Pyrus pyrifolia (Burm. f.) Nakai
Quercus
Ranunculus repens L.
Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.
Rhamnus alaternus L.
Rhus
Rosa californica Cham. & Schldl.
Rosa x floribunda
Rosmarinus officinalis L.
Rubus
Rumex crispus L.
Salix
Salsola tragus L.
Salvia apiana Jeps.
Salvia mellifera Greene
Sambucus
Sapindus saponaria L.
Schinus molle L.
Senecio vulgaris L.
Setaria magna Griseb.
Silybum marianum (L.) Gaertn.
Simmondsia chinensis (Link) C. K. Schneid.
Sisymbrium irio L.
Solanum americanum Mill.
Solanum elaeagnifolium Cav.
Solanum lycopersicum L.
Solanum melongena L.
Solidago fistulosa Mill.
Solidago virgaurea L.
Sonchus
Sorghum
Spartium junceum L.
Spermacoce latifolia Aubl.
Stellaria media (L.) Vill.
Tillandsia usneoides (L.) L.
Toxicodendron diversilobum (Torr. & A. Gray) Greene
Trifolium repens L.
Ulmus
Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt.
Urtica dioica L.
Urtica urens L.
Vaccinium
Verbena litoralis Kunth
Veronica
Vicia faba L.
Vicia sativa L.
Vinca
Vitis
Westringia fruticosa (Willd.) Druce
Westringia glabra L.
Xanthium spinosum L.
Xanthium strumarium L.

    [Anexa nr.18 în redacția HG335 din 26.05.17, MO171-180/02.06.17 art.420]
    [Anexa nr.18 introdus prin HG855 din 13.07.16, MO206-214/15.07.16 art.921]