ID intern unic: 342099
Версия на русском
Republica Moldova
din 22.12.2011
cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi
financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie
termică din mun. Chişinău
financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie
termică din mun. Chişinău
În temeiul prevederilor lit. e) alin. (1) art. 6 al Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.401), cu modificările şi completările ulterioare, lit. a), b) şi f) art. 4 al Legii nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.50-51, art.366), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 164, 189-199 ale Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.139-140, art.1082), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Conceptul privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, conform anexei nr. 1;
Planul de acţiuni pentru implementarea Conceptului privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, conform anexei nr. 2.
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazăr
Ministrul dezvoltării regionale
şi construcţiilor Marcel Răducan
Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa
Nr. 983. Chişinău, 22 decembrie 2011.
Situaţia financiară, tehnică, tehnologică, de reglementare şi instituţională existentă în sectorul termoenergetic, precum şi aspiraţiile de integrare europeană în partea ce ţine de armonizarea legislaţiei naţionale la standardele europene, condiţionează iniţierea unui amplu proces de reformare a SACETC în vederea creării unui complex termoenergetic fiabil, competitiv şi transparent, alimentării consumatorilor cu energie termică calitativă, la tarife acceptabile, consolidării securităţii energetice a ţării şi sporirii eficienţei energetice.
2. Sectorul termoenergetic, din punct de vedere instituţional, este administrat în următorul mod:
2.1. Sistemul de administrare a SACETC:
2.1.1. Atribuţiile şi funcţiile Ministerului Economiei: Conform prevederilor Legii nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, rolul principal al Ministerului Economiei constă în crearea şi stabilirea politicilor şi strategiilor în sectorul energetic, implementarea programelor şi monitorizarea acestora la nivel naţional, consolidarea securităţii energetice şi cooperarea internaţională în domeniu. În ceea ce priveşte SACETC, Ministerul Economiei asigură administrarea corporativă a SA „CET-1” şi SA „CET-2” cu capital majoritar de stat prin asigurarea controlului şi monitoringului activităţii, inclusiv prin intermediul consiliilor de administrare ale acestor întreprinderi.
2.1.2. Autorităţile administraţiei publice locale – Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău: În conformitate cu prevederile art. 14 al Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, autorităţile administraţiei publice locale au competenţa exclusivă privind înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv alimentarea cu energie termică, precum şi crearea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a unităţilor administrativ-teritoriale respective. Pînă în anul 2010 Consiliul municipal Chişinău a fost responsabil de stabilirea tarifelor la energia termică livrată consumatorilor în SACETC de către SA „Termocom”. Principalul eşec atribuit acelei perioade a fost stabilirea unor tarife sub nivelul acoperirii costurilor de producţie, care nu permiteau recuperarea cheltuielilor operaţionale, ceea ce a condus ulterior la acumularea unor datorii considerabile faţă de principalii furnizori: SA „CET-1” şi SA „CET-2”, şi, corespunzător, faţă de furnizorul de gaze naturale SA „Moldovagaz” şi, prin extensie, faţă de SAD „Gazprom” din Federaţia Rusă, acţionarul majoritar al SA „Moldovagaz”. Odată cu trecerea obligaţiilor de stabilire a tarifului către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE), Consiliul municipal Chişinău joacă un rol mai puţin important în sectorul termoenergetic, reducîndu-se doar la gestionarea corporativă a SA „Termocom”. La rîndul său, instituţiile aflate în gestiunea Primăriei municipiului Chişinău sînt consumatori semnificativi de energie termică. De asemenea, Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău stabilesc şi administrează, din proprie iniţiativă, sistemul de subsidii/subvenţii pentru populaţia din mun. Chişinău. Actualmente, conform Programului de subsidii, Primăria municipiului Chişinău acoperă datoriile pentru livrarea agentului termic de către SA „Termocom”, utilizat de consumatorii din cadrul acestui Program. Însă acest fapt poate crea dificultăţi în cazul în care cererea pentru subsidii va creşte, iar tarifele pentru căldură vor fi majorate în continuare. În astfel de condiţii, acumularea noilor datorii din partea Consiliului municipal Chişinău şi SA „Termocom” va fi inevitabilă.
2.1.3. ANRE reglementează şi supraveghează întreg sectorul energetic, precum şi piaţa produselor petroliere. ANRE este o autoritate publică independentă de reglementare în domeniul energetic, administrată de un consiliu numit de către Parlament. Una din principalele responsabilităţi ale ANRE este eliberarea licenţelor şi monitorizarea activităţii ce ţine de piaţa energiei electrice, de produsele petroliere şi gazele naturale. Totodată, ANRE aprobă şi pune în aplicare metodologiile de calcul pentru tarifele de furnizare, transport şi distribuţie a gazelor naturale, energiei electrice şi termice, precum şi monitorizează calitatea energiei şi gazelor naturale livrate de furnizor. ANRE stabileşte standardele pentru calitate a energiei furnizate în scopul protecţiei consumatorilor şi promovează concurenţa pe piaţa energetică. Sub incidenţa atribuţiilor ANRE cade şi responsabilitatea de eliberare a licenţelor pentru producerea energiei din surse regenerabile de energie. În prezent, ANRE este responsabilă şi de stabilirea tarifelor la energia termică, competenţă deţinută anterior de Consiliul municipal Chişinău. Drept urmare a transferului acestor obligaţii este stabilirea tarifelor la nivelul de acoperire a costurilor potrivit politicilor de stabilire a tarifelor conform principiului ”cost – plus” sau RAB (Regulatory Asset Base), axate în linii mari pe principiul de recuperare a tuturor costurilor aferente producerii, transportării şi distribuţiei energiei termice, conform metodologiei aprobate de ANRE.
Actualmente, ANRE nu deţine dreptul de a acorda licenţe în sectorul termoenergetic. Deşi în prezent toate întreprinderile din acest sector reprezintă domeniul privat al proprietăţii publice, acest fapt nu constituie un impediment. În acelaşi timp, gestionarea situaţiei în cauză poate fi dificilă în viitor, odată cu o eventuală atragere a investiţiilor private în sector.
2.2. În mod schematic, SACETC şi lanţul alimentării cu energie termică este prezentat în figura 1:
Figura 1. Schema generală a SACETC
2.2.1. SACETC cuprinde următoarele componente:
unitatea de producere a energiei termice – centrale termice şi/sau centrale electrice de termoficare (CET):
CET-1;
CET-2;
centralele termice Est (centrala termică Est este conservată), Sud şi Vest;
centralele termice suburbane (19 unităţi);
reţeaua de transport a energiei termice primare (apă fierbinte);
punctele termice centrale sau modulele termice la nivel de imobil;
reţeaua de distribuţie a apei calde şi a energiei termice pentru încălzire;
contorizarea la nivel de clădire corelată cu componentele consumatorului final;
reţeaua interioară de alimentare a clădirii cu apă caldă şi cu agent termic pentru încălzire;
sisteme de măsură, control şi automatizare.
2.2.2. CET-1 este dotată cu două tipuri de cazane energetice de tip ГМ -50 (6 unităţi a cîte 50 t/h), care lucrează la 3 turbine, de tip БКЗ-120/100-ГМ (2 unităţi a cîte 120 t/h), care lucrează la 2 turbine.
Pentru termoficare, de la turbinele CET-1 pot fi extrase 239 Gcal/h.
2.2.3. CET-2 este dotată cu:
trei grupuri energetice a cîte 80 MW energie electrică, cu componenţa:
cazan ТГМ-96Б (480 t abur/h, 275 Gcal/h), turbină ПТ-80/100-130/13, generator electric ТВФ-120-2УЗ (Pnom=120 MW);
trei cazane pentru apă fierbinte de tipul ПТВМ-100 (100 Gcal/h);
două cazane pentru apă fierbinte de tipul КВГМ-180 (180 Gcal/h).
Capacitatea termică a CET-2 este 1200 Gcal/h.
2.2.4. SA „Termocom” reprezintă un ansamblu de instalaţii termoenergetice bine definite, fiind o singură structură în ceea ce priveşte transportarea centralizată la distanţă şi distribuţia energiei termice. Capacitatea termică (apă fierbinte) a centralelor termice SA „Termocom” din zona urbană este de 1070 Gcal/h, inclusiv utilajul cu o capacitate de 360 Gcal/h, care este instalat la CT-Est, sectorul Botanica (la moment este conservată).
2.2.5. La balanţa SA „Termocom”, de asemenea, se află 258,8 km (în două ţevi) reţele termice magistrale şi de distribuţie a energiei termice, 263,4 km (în două ţevi) reţele termice intercartier, 195,2 km reţele de alimentare cu apă caldă menajeră (fără reţele de recirculaţie), 18 staţii de pompare, 367 puncte termice centrale şi 186 puncte termice individuale. În suburbiile Chişinăului SA „Termocom” exploatează 22,3 km reţele termice cu amplasare subterană şi 15,7 km cu amplasare supraterană.
2.2.6. Evidenţa, în scop de control, a energiei termice transportate prin reţele termice pentru a fi furnizată consumatorilor, se efectuează prin intermediul a 408 contoare termice. Evidenţa, în scop comercial, a energiei termice şi a apei calde de consum se efectuează prin intermediul a 6941 aparate de măsurare.
2.2.7. Sarcina termică contractată este de 1635.510 Gcal/h (924.812 Gcal/h încălzire, 660.992 Gcal/h apă caldă şi 49,706 Gcal/h – ventilare), iar cea conectată de 1335.949 Gcal/h (881.445 Gcal/h încălzire şi 454.504 Gcal/h apa caldă). În afară de reţelele termice ale SA „Termocom” în procesul de furnizare a energiei termice consumatorilor se utilizează şi 54,0 km (două ţevi) de reţele termice care se află la balanţa consumatorilor.
2.2.8. SA „Termocom”, SA „CET-1” şi SA „CET-2” sînt principalele entităţi responsabile pentru alimentarea cu energie termică. Începînd cu anul 2010, aproximativ 76% din volumul necesar de energie termică al SA „Termocom” a fost achiziţionat de la cele două centrale de cogenerare SA „CET-1” (13%) şi SA „CET-2” (63%). Restul (24%) a fost produs de către cele 19 centrale termice ale SA „Termocom”.
2.2.9. Lipsa investiţiilor necesare în SACETC, în ultimii 20 de ani, a condiţionat un nivel sporit de uzură a echipamentelor şi utilajului tehnologic al reţelelor de transport şi distribuţie ale acestuia, ceea ce a generat pierderi în reţelele termice, care în 2010 au constituit cca 22,1%.
2.3. Întreprinderea municipală SA „Apă-Canal Chişinău” este responsabilă pentru furnizarea apei către SA „Termocom”, SA „CET-1” şi SA „CET-2”. Întreprinderea dispune de centrale termice şi furnizează apă şi energie termică în unele sectoare ale municipiului Chişinău. Facturarea consumatorilor este făcută de către Întreprinderea Municipală „Infocom”. Gestionarii fondului locativ (întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, asociaţiile proprietarilor de locuinţe privatizate, cooperativele de construcţie locative) se ocupă de gestionarea sistemelor de încălzire centralizată în cadrul blocurilor locative, precum şi de împărţirea proporţionată a valorilor de consum a fiecărui bloc.
2.4. Gazele naturale: Principalele întreprinderi din sector sînt SRL „Chişinău-Gaz” şi SA „Moldovagaz”. Gazele naturale pentru SA „CET-1” şi SA „CET-2”, precum şi centralele termice ale SA „Termocom” sînt furnizate de SRL „Chişinău-Gaz”, fondator fiind SA „Moldovagaz”, unde SAD „Gazprom” din Federaţia Rusă este acţionar majoritar. De asemenea, SRL „Chişinău-Gaz” furnizează gaze şi proprietarilor privaţi de cazane individuale.
2.5. Energia electrică: Principalele companii care activează în domeniu sînt ÎS „Moldelectrica” şi RED „Gas Natural Fenosa” SA. Energia electrică în Chişinău este produsă de SA „CET-1” şi SA „CET-2”. Energia produsă este transportată de compania de stat ÎS „Moldelectrica”, operatorul sistemului de transport. Energia electrică generată de SA „CET-1” şi SA „CET-2” este redresată la reţelele de distribuţie de 110 kV, ale companiei RED „Gaz Natural Fenosa” SA. , precum şi la reţelele de distribuţie ale „RED-Nord” SA şi „RED Nord-Vest” SA. Conform condiţiilor licenţelor eliberate, companiile sînt obligate să procure volumul de energie electrică generat de cele două CET-uri în regim de cogenerare. La rîndul său, reţelele de distribuţie deţin dreptul de a distribui şi furniza energia electrică pe teritoriul prevăzut în licenţă.
2.6. Consumatorii de energie termică
În trecut CET-urile aveau consumatori de talie mare, formaţi, în mare măsură, de fabricile şi uzinele din sectorul industrial. În prezent însă sectorul industrial s-a redus considerabil, SA „Termocom” devenind cel mai mare cumpărător de energie termică. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011, SA „Termocom” asigură în total 6872 de obiecte, dintre care 2264 ale întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ, 889 ale asociaţiilor proprietarilor de locuinţe privatizate, 464 ale cooperativelor de construcţie locative, 283 case departamentale, 470 case particulare, 1887 agenţi economici, 143 grădiniţe de copii, 214 şcoli şi licee, 135 instituţii de învăţămînt şi 123 de instituţii medicale. În total, SA „Termocom” alimentează cu energie termică 199690 apartamente, cu o suprafaţă totală de 7999 mii m2. Segmentul instituţional (statul, municipiul) reprezintă doar o pătrime din clientela de bază a SA „Termocom”, restul 75% fiind consumatorii casnici. Problema însă ţine de cooperativele şi asociaţiile locative care gestionează reglarea distribuţiei calitative a acestor servicii, ceea ce deseori lasă de dorit.
2.7. Consumatorii de energie electrică
SA „CET-1” şi SA „CET-2” livrează energia electrică generată în reţelele naţionale prin intermediul RED-urilor, ceea ce înseamnă că orice defecţiune care afectează aceste centrale de cogenerare va afecta şi întreaga ţară. O problemă importantă poate fi considerată necesitatea de a procura energie electrică de la centralele uzate moral, unde preţul unui kWh de energie electrică diferă considerabil de cel pentru un kWh importat. Legislaţia în vigoare prevede că energia generată în cadrul centralelor de cogenerare trebuie să fie procurată în mod obligatoriu, ceea ce în condiţii de costuri mari creează presiuni asupra consumatorilor din întreaga ţară, pe cînd costurile de oportunitate (alternativă de import) par a fi mai atractive.
3. Analiza cauzelor de stagnare a SACETC
3.1. Precum s-a menţionat anterior, cauza principală a dificultăţilor în sectorul termoenergetic sînt datoriile acumulate de SA „Termocom” pe parcursul anilor. Acest fapt poate fi considerat un eşec al guvernării locale şi mai implicit al SA „Termocom” cu privire la deciziile ce ţin de politica tarifară.
Datoriile creditoare ale SA „Termocom”, îngheţate conform procedurii planului şi formate pînă în anul 2002, sînt următoarele:
a) faţă de SA „CET-1” – 148 700,4 mii lei;
b) faţă de SA „CET-2” – 458 746,7 mii lei;
c) faţă de SA „Moldovagaz” – 66 816,1 mii lei;
d) faţă de Union Fenosa – 45 143,9 mii lei;
e) faţă de SA „Apă-Canal Chişinău” – 19 336,3 mii lei;
f) faţă de ÎS „Moldtranselectro” – 190 336,3 mii lei;
g) faţă de Ministerul Finanţelor – 10 380,5 mii lei;
h) faţă de alţi creditori – 69 368,6 mii lei.
Datoriile curente ale SA „Termocom” faţă de creditorii principali, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011 sînt ilustrate în tabelul 1.
3.2. Rezoluţia imediată care a urmat a fost desemnarea dreptului de stabilire a tarifului ANRE, însă în contextul global al problemei aceasta este o soluţie temporară. Tensiunile datorate obiectivelor politicii locale, spre exemplu, legate de ocuparea forţei de muncă şi executarea creditelor de consum poate pe viitor să redirecţioneze din nou politica tarifară curentă pentru a adresa aceste probleme. Stabilitatea financiară a SA „Termocom” depinde întru totul de capacitatea conducerii de a asigura o gestiune corectă a companiei bazată pe principiu de profit.
3.3. SA „Termocom” trebuie să joace rolul cheie în sector, fiind principalul cumpărător de energie termică, deoarece este cea mai potrivită să se concentreze asupra consecinţelor legate de nivelul tarifelor şi serviciilor pentru clienţii săi. În consecinţă o gestiune incorectă la nivel de conducere a SA „Termocom” poate dezechilibra întregul sector energetic.
4. Cadrul juridic şi de reglementare
4.1. Principalele acte legislative în sectorul energetic sînt Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, Legea nr. 461-XV din 30 iulie 2001 privind piaţa produselor petroliere, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale şi Legea nr. 124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică.
4.2. Inexistenţa unei legi care să creeze un cadrul legal pentru sectorul termoenergetic este o deficienţă. Existenţa unei astfel de legi ar putea clarifica definitiv multe întrebări ce ţin de obligaţiile ANRE în domeniu, ar stimula concurenţa şi investiţiile.
4.3. Legile cu privire la energia termică nu sînt des întîlnite în ţările occidentale, unde energia termică produsă de sectorul public concurează cu energia termică generată în sectorul privat. Acest exemplu devine tot mai des întîlnit în cadrul ţărilor emergente ca Estonia, Ungaria şi Lituania. Legile respective codifică politica publică cu privire la energia termică şi pun accent pe concurenţă şi eficienţa energetică sporită. Aceeaşi situaţie e posibilă şi în Republica Moldova, şi anume în aceste condiţii va fi nevoie de o lege cu privire la energia termică. Un aspect cheie al acestei legi va fi împuternicirea ANRE să licenţieze operatorii de pe piaţa energiei termice similar cu activitatea pe care o face pentru sectorul electric şi al gazelor naturale.
5. Comunitatea Energetică şi directivele UE
5.1. În calitate de ţară-membră a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova este obligată să creeze o structură de piaţă stabilă şi transparentă în domeniul energeticii, prin implementarea directivelor-cheie ale UE.
5.2. Referitor la sectorul termoenergetic, printre directivele cele mai importante pot fi considerate Directiva 2002/91/EC din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor, Directiva 2006/32/EC din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE, directiva-cheie însă poate fi considerată Directiva 2004/8/EC din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării în baza cererii de căldură utilă pe piaţa internă energetică şi amendamentele la Directiva 92/42/EEC, care stipulează necesitatea eficienţei energetice şi securitatea livrărilor prin crearea unui cadru de promovare a utilizării CET-urilor performante. În directivă se sugerează asupra importanţei de a se ţine cont de situaţia ţărilor-membre în care consumul de energie este acoperit din importuri, o clauză foarte relevantă pentru Republica Moldova.
6. Regimul de reglementare
6.1. Metodologiile în vigoare privind calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor pentru energia electrică şi termică au fost aprobate prin hotărîrile Consiliului de administrare al ANRE. Metodologia pentru calcularea tarifului pentru energia termică prevede o formulă de calcul a tarifelor unde cheltuielile generale sînt indexate cu referire la PIB-ul nominal şi indicele preţurilor de consum pentru Republica Moldova, prognoza altor cheltuieli directe de producţie şi a combustibilului, prognoza ratei dobînzii, profitul calculat reieşind din rata de rentabilitate de 5% faţă de costurile aferente serviciului de transportare, distribuţie şi furnizare a energiei termice consumatorilor (fără costul energiei termice procurate şi produse) şi rentabilitatea (profitul) activelor noi (investiţiilor). În formula tarifară actuală nu există prevederi de rambursare a datoriilor.
6.2. Costurile pentru combustibilul utilizat în procesul de producere simultană a energiei electrice şi termice în baza principiului de cogenerare sînt incluse în tarife, în baza volumului de energie produsă. Aceasta creează situaţia că energia generată la CET-uri este mai ieftină decît energia produsă la centralele care nu folosesc principiul cogenerării. Sînt multe metode de alocare a cheltuielilor pentru costurile variabile care ar putea fi aplicate de ANRE, şi aceste soluţii diferite subliniază găsirea soluţiei potrivite de alocare a costurilor în aşa mod încît să asigure competitivitatea încălzirii centralizate faţa de alternative (cazanele pe gaz utilizate în sectorul privat). Metodologia, de asemenea, trebuie să asigure costuri mai mici pentru energia provenită din procesul de cogenerare faţă de energia produsă în procese separate. Practica de calcul a ANRE reprezintă identificarea pragului superior al preţului pentru generarea energiei electrice şi termice separat. Cogenerarea ar trebui să conducă la reducerea costurilor prin combinarea acestora în unul singur.
6.3. Începînd cu 2010 nivelul tarifului pentru energia termică permite SA „Termocom” să-şi recupereze cheltuielile integral, iar ANRE asigură respectarea principiului de recuperare a costurilor pentru furnizarea energiei termice.
7. Situaţia financiară curentă
7.1. Datoriile SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” faţă de SA „Moldovagaz” şi SRL „Chişinău-Gaz” pentru gazele naturale, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011 sînt ilustrate în tabelul 2.
7.2. În anul 2002 asupra SA „CET-1” şi SA „CET-2” a fost aplicat procesul de restructurare, în vederea stabilizării situaţiei economico-financiare şi creării premiselor pentru dezvoltarea durabilă a acestor unităţi economice. Actualmente, SA „CET-1” şi SA „CET-2” activează în condiţii de acorduri-memorandum, încheiate cu Consiliul Creditorilor.
7.3. Reieşind din informaţia prezentată în tabelele 1 şi 2, se poate de constatat că, în urma schimbării politicii tarifare, începînd cu anul 2010 nivelul achitării SA „Termocom” faţă de SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” s-a majorat considerabil, şi, corespunzător, SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” nu acumulează datorii faţă de furnizorul de gaze naturale.
7.4. Începînd cu 2010, întreprinderile principale ale SACETC au devenit profitabile, dar analiza activităţii economico-financiare demonstrează următoarele:
există o întîrziere considerabilă între livrarea energiei termice şi recuperarea banilor pentru aceasta, datorită faptului că o mare parte de consumatori nu îşi pot permite să achite costul energiei termice furnizate. În aceste circumstanţe, există un risc semnificativ de nerecuperare a datoriilor şi plăţilor curente din partea SA „Termocom”;
activele nete ale SA „Termocom” sînt negative, ca urmare a neplăţii datoriilor pentru gazele naturale şi energia termică. Furnizorii au finanţat perioade îndelungate SA „Termocom”, cînd tariful era sub nivelul acoperirii costurilor;
bilanţurile SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” demonstrează că activele nete ale centralelor sînt pozitive, dar nu în exces în comparaţie cu capitalul fix. Aceste valori nu au fost supuse unei revizii de stabilire a insuficienţei de finanţare;
tendinţele reflectă trendul scăderii generării energiei termice şi utilizării cogenerării de către CET-uri, ceea ce, cu siguranţă, afectează securitatea şi eficienţa energetică a ţării. Reducerea sarcinii termice condiţionată de debranşările masive ale consumatorilor de la SACETC contribuie la majorarea tarifelor pentru energia termică şi energia electrică livrată;
valorile contabile ale activelor fixe în conturile SA „CET- 1”, SA „CET - 2” şi SA „Termocom” sînt mari în raport cu nivelul de profit care ar putea fi generate de acestea. Toate companiile sînt supuse procesului de reglementare tarifară, ceea ce înseamnă că domeniul de aplicare a rentabilităţii este dictat de nivelul de profit din calculul tarifelor aprobate;
creanţele din partea consumatorilor reflectă şi vor continua să reprezinte o parte substanţială din venituri, odată ce tarifele au fost majorate;
SA „CET-1” produce energie electrică, care este cu 80% mai scumpă decît energia electrică importată, pe cînd caldura produsă este doar cu 10% mai ieftină decît energia termică produsă de centralele termice ale SA „Termocom”. SA „CET-1” are o eficienţă termică inacceptabilă (61 %). Funcţionarea centralei impune costuri foarte ridicate atît pentru consumatorii de căldură, cît şi de energie electrică;
SA „CET-2” produce energie electrică care este cu 32% mai scumpă decît energia electrică importată, pe cînd căldura produsă este doar cu 26% mai ieftină decît energia termică produsă de centralele termice ale SA „Termocom”.
8. Suportabilitatea SACETC de către consumatori
8.1. După anul 1991, Republica Moldova a trecut printr-un proces de restructurare foarte rapid, tranzitînd de la o economie bazată pe agricultură şi producere la o economie bazată în mare parte pe servicii. Cu un PIB per capita estimat la 29000 lei moldoveneşti (2300 dolari SUA), o cifră mică în comparaţie cu alte ţări din regiune. Salariile în capitală sînt mai mari decît în alte localităţii ale ţării, dar sînt considerate oricum mici la nivel regional. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în mediu salariul unui locuitor al capitalei în 2010 era de 3533 lei moldoveneşti (292 dolari SUA) pe lună.
8.2. Conform informaţiei ANRE, în 2010 plata lunară pentru un apartament cu o cameră de 37 m2 era de 498 lei moldoveneşti pe lună pe tot parcursul anului, adică 837 lei moldoveneşti (70 dolari SUA) în cele 5 luni ale perioadei reci şi 255 lei moldoveneşti pentru apa caldă pe parcursul perioadei calde. Aceasta reprezintă plata lunară minimă pentru un apartament. Proprietarul unui apartament mai mare, cu 2-4 camere, va fi nevoit să achite lunar aproximativ 1194 lei moldoveneşti.
8.3. Ţinînd cont de majorarea tarifelor pentru energia termică livrată de către SA „Termocom” în ultimii ani, cheltuielile lunare de către o familie pentru un apartament mic în 2008 era de 286 lei moldoveneşti, şi cheltuielile respective pentru un apartament cu 3 camere de 661 lei moldoveneşti. Peste doi ani cheltuielile respective au crescut cu 70-80%. Anul 2008 a fost important în calcule, deoarece au existat date disponibile cu privire la cheltuielile lunare în formă quintila (porţiunea de distribuţie a frecvenţei conţinînd o cincime din totalul eşantionului). Datele cu privire la cheltuieli prezintă mai fidel valoarea reală a veniturilor, decît datele privind veniturile raportate. În aşa mod, în calcule au fost utilizate datele în quintila (separate în cinci grupe) ale cheltuielilor, modificate la nivel naţional pentru Chişinău, cu majorările de rigoare între 2008 şi 2010 ajustate la rata naţională a inflaţiei, pentru a evalua capacitatea de plată pentru energia termică. Datele de referinţă frecvent utilizate în plan internaţional arată că, cheltuielile pentru energia termică trebuie să fie mai mici de 10 % din venitul unei familii. În cazul în care cheltuielile pentru energia termică constituie peste 10 %, familiile sînt considerate a avea dificultăţi de accesibilitate la energia termică.
8.4. În baza datelor prezentate în tabelul 3 se poate de tras concluzia că, familiile cu un venit mic locuiesc în apartamente mici, însă realitatea arată că unele familii cu un venit mic locuiesc în apartamente mai mari, ceea ce necesită achitarea unor sume mai mari decît cele prezentate în tabelul 3. Rezultatele pentru anul 2008 demonstrează că, doar un grup din cele 5 (quintila) puteau să îşi onoreze obligaţiile financiare pentru energia termică, pe cînd cele din quintila inferioară aveau capacitatea de plată foarte redusă (16,5 % din venitul total al familiei).
8.5. Situaţia a devenit mai complicată în 2010, cînd reprezentanţii din quintila superioară s-au confruntat cu probleme privind plata pentru energia termică. Trebuie de luat în considerare că, majoritatea acestora au optat pentru încălzirea autonomă, ceea ce automat a modificat datele cu privire la capacitatea de plată pentru quintila superioară. Familiile din quintila inferioară trebuie să aloce mai mult de o pătrime din venitul lor pentru achitarea energiei termice, ceea ce este o problemă enormă, considerînd că pe lîngă aceste cheltuieli există şi alte cheltuieli ce ţin de serviciile comunale.
8.6. Analiza demonstrează că, în 2010 mai mult de 80% din locuitorii municipiului întîmpinau dificultăţi la achitarea facturii pentru energia termică. Deşi aceştia doreau să-şi achite facturile, nu puteau să le achite din cauza insuficienţei financiare. În acest context, creşterea tarifelor pentru energia termică în sine nu va asigura viabilitatea financiară deplină a SA „Termocom”, iar riscul de nerecuperare a creanţelor creşte de cîte ori tarifele sînt majorate.
8.7. Actualmente, Primăria mun. Chişinău, din proprie iniţiativă, derulează un program de indemnizaţii pentru familiile cu venituri mai mici de 1450 lei moldoveneşti pentru un membru al familiei. Cu valoarea medie a salariului de 3653 lei moldoveneşti pe lună şi cu un apartament cu 3 camere, o familie cu un singur salariat va necesita indemnizaţii. În prezent dispunem de informaţia că doar 10% din gospodării primesc indemnizaţii. Este evident că, odată cu majorarea tarifelor va fi nevoie de o finanţare mai mare pentru a sprijini programul de indemnizaţii, pentru ca SA „Termocom” să nu se confrunte cu problema neplăţilor.
10. Prezentul Concept, avînd la bază cerinţele unui şir de documente de politici naţionale, are drept obiectiv consacrarea principiilor de îmbunătăţire radicală a cadrului legislativ, corporativ, instituţional, organizaţional, financiar, tehnologic şi funcţional pentru majorarea eficienţei la producerea, transportarea, distribuţia, furnizarea energiei termice de către SACETC şi consumul energiei termice de către consumatori.
11. Realizarea prezentului Concept va avea la bază următoarele principii:
desfăşurarea tuturor activităţilor în cadrul implementării Conceptului în mod transparent, fiind discutate în public, cu luarea în considerare a necesităţilor de interes public şi aspiraţiilor consumatorilor;
armonizarea cadrului legislativ şi normativ la rigorile şi standardele internaţionale – prin elaborarea actelor legislative ce ar reglementa activitatea sectorului în scopul creării climatului investiţional atractiv (Legea cu privire la energia termică, Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor etc.);
consolidarea securităţii energetice şi majorarea eficienţei energetice – prin excluderea din funcţie a utilajului învechit şi uzat, precum şi modernizarea SACETC;
asigurarea consumatorilor cu energie termică în mod fiabil, eficient şi la tarife accesibile – prin implementarea tehnologiilor moderne la producerea, transportarea, distribuţia, furnizarea şi consumul energiei termice, precum şi dezvoltarea sistemului de indemnizaţii pentru familiile cu venituri reduse;
asigurarea viabilităţii activităţii economico–financiare a întreprinderilor din sector şi neadmiterea acumulării datoriilor sistemice în sector – prin aplicarea unei politici tarifare echilibrate din partea ANRE în vederea asigurării recuperării tuturor costurilor de producţie în activitatea întreprinderilor din sector, inclusiv deprecierii activelor, precum şi a unui nivel minim de rentabilitate, conform metodologiilor adoptate de ANRE, obţinerea eficienţei maxime la costuri minime la producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, la operarea SACETC;
transferul responsabilităţilor pentru funcţionarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu energie termică din suburbii către autorităţile locale.
13. În calitate de fundament al acestor obiective servesc prevederile şi cerinţele principalelor documente de politici internaţionale, naţionale şi sectoriale, precum şi experienţa existentă a ţărilor din regiune. Totodată, la elaborarea prezentului Concept s-au luat în considerare recomandările consultanţilor Băncii Mondiale, Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltarea Internaţională, Uniunii Europene, Consiliului Europei şi altor organizaţii internaţionale.
14. Obiectivele Concepului sînt următoarele:
perfecţionarea cadrului legal al activităţii sectorului;
reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor existente;
reforma corporativă şi instituţională a SACETC;
eficientizarea funcţionării SACETC din punct de vedere tehnic şi tehnologic.
14.1. Obiectivul I. Perfecţionarea cadrului legal
14.1.1. Ca semnatar al Tratatului Comunităţii Energetice şi stat-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, precum şi în scopul creării condiţiilor pentru atragerea investiţiilor în sector este necesară transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2004/8/EC din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării în baza cererii de căldură utilă pe piaţa internă energetică şi amendamentele la Directiva 92/42/EEC.
14.1.2. Suplimentar, vor fi elaborate actele legislative cu privire la energia termică, cu privire la performanţa energetică a clădirilor, alte acte legislative relevante în domeniu (în conformitate cu capitolul V al prezentului Concept). Guvernul îşi propune să creeze mediul şi cadrul legal necesare pentru implementarea prezentului Concept, precum şi pentru dezvoltarea pe termen lung şi crearea unui climat investiţional atractiv prin transparenţă şi respectarea legii, obiectivul final fiind prestarea unor servicii stabile şi de aprovizionare a consumatorilor din Moldova cu energie la tarife accesibile.
14.2. Obiectivul II. Reforma corporativă şi instituţională a SACETC, care va asigura o gestionare mai eficientă a SACETC şi implementarea unui program de management consolidat, care va micşora cheltuielile administrative, precum şi va contribui la soluţionarea problemei datoriilor sistemice în sectorul termoenergetic. În cadrul reformei corporative şi instituţionale se presupune:
14.2.1. Reorganizarea prin fuziune a SA „CET-1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”, după finalizarea procedurii planului şi încheierea sezonului de încălzire 2011-2012, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi crearea unei noi întreprinderi în baza activelor celor 3 întreprinderi.
14.2.2. În cadrul demarării opţiunii de reorganizare prin fuziune, acţionarii pot capitaliza suplimentar în întreprinderea nou-creată prin diferite forme (active).
14.2.3. Transferul responsabilităţilor de funcţionare şi întreţinere a sistemelor suburbane de alimentare cu căldură aflate în patrimoniul SA „Termocom”, către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, în baza experienţei reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie „Termocomenergo” (Hotărîrea Guvernului nr. 438 din 10 mai 2000).
14.3. Obiectivul III. Reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor existente. Pentru a soluţiona problema datoriilor la plată acumulate de SA „Termocom”, va fi elaborat un Plan de restructurare a datoriilor în baza principiilor expuse în continuare:
14.3.1. Datoriile creditoare ale SA „Termocom” îngheţate, conform procedurii Planului şi formate pînă în anul 2002, vor fi reglementate în conformitate cu prevederile acestuia.
14.3.2. Reglementarea datoriilor curente ale SA „Termocom” faţă de CET-uri se va efectua după inventarierea şi evaluarea activelor SA „Termocom” şi finalizarea procedurii Planului de reorganizare prin fuzionarea SA „Termocom” cu SA „CET – 1” şi SA „CET – 2” într-o întreprindere nou-creată, care va prelua datoriile faţă de alţi creditori şi activele celor trei întreprinderi care au fuzionat.
14.3.3. Reglementarea datoriilor întreprinderii nou-create faţă de furnizorii de gaze naturale, care vor constitui cca. 1,6 mlrd lei, create prin însumarea datoriilor SA „CET-1” şi SA „CET-2”, va fi efectuată prin:
capitalizarea gazoductelor proprietate publică şi altor active;
comercializarea patrimoniului întreprinderilor-subiecţi ai reorganizării prin fuziune (SA „CET - 1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”), neutilizat în procesul de producere, pentru achitarea datoriilor etc.
14.3.4. Acţionarii întreprinderii nou-create vor depune, după caz, eforturi necesare în vederea sporirii solvabilităţii financiare a companiei prin oferirea resurselor adecvate, inclusiv a capitalului.
14.4. Obiectivul IV. Eficientizarea funcţionării SACETC din punct de vedere tehnic şi tehnologic prin atragerea investiţiilor.
Eficientizarea funcţionării SACETC, care va contribui ulterior la micşorarea tarifelor, va fi efectuată sistematic pe lanţul producerii – transportării – distribuţiei – consumului de energie termică, inclusiv:
14.4.1. La producerea energiei termice se propune îmbinarea raţională a surselor de alimentare centralizată şi parţial descentralizată cu energie termică prin:
modernizarea utilajului întreprinderii nou-create cu instalaţii cu un grad înalt de eficienţă şi cu un consum specific minim de combustibil, precum şi un impact cît mai redus asupra mediului în baza sarcinii termice reale şi cererii pentru energia termică. Conform calculelor estimative, modernizarea utilajului întreprinderii nou-create va contribui la micşorarea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor cu cca. 22 %;
crearea, după caz, în baza centralelor termice – Vest, Est şi Sud a centralelor electrice cu termoficare;
utilizarea punctelor termice centrale, după caz, pentru instalarea mini-CET-urilor.
14.4.2. La transportarea şi distribuţia energiei termice:
reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice prin utilizarea conductelor preizolate cu control continuu automat al stării izolaţiei, care permite, de exemplu, reducerea pierderilor în reţele cu 30-50 % faţă de pierderile actuale;
continuarea trecerii treptate la reţelele termice cu două conducte cu înlocuirea punctelor termice centrale cu punctele termice individuale şi prepararea apei calde menajere în cadrul punctelor termice individuale;
continuarea echipării punctelor termice individuale cu sisteme automatizate de reglare a regimului de funcţionare, în funcţie de variaţia parametrilor climaterici;
optimizarea schemei şi configuraţiei reţelelor magistrale de transport şi distribuţie a energiei termice, cu amplasarea, după caz, a noilor surse de căldură;
desfăşurarea implementării sistemului informaţional computerizat etc.
14.4.3. La consumul energiei termice:
reabilitarea termică a clădirilor, inclusiv prin înlocuirea ferestrelor cu cele de tip „Termopan”;
optimizarea soluţiilor spaţial-arhitecturale şi constructive ale clădirilor;
modernizarea sistemelor interne inginereşti de alimentare cu energie termică în cadrul blocurilor locative;
instalarea contoarelor de energie termică (repartizatoare ale costului) pentru apartamente în cadrul blocurilor locative, după caz, şi facturarea în baza consumului real de energie termică cu distribuirea ulterioară a consumului de energie termică pentru încălzirea locurilor de uz comun.
14.5. Utilizînd asistenţa din partea Suediei şi a Băncii Mondiale, Guvernul va efectua studii pentru a identifica investiţiile prioritare şi fezabilitatea lor în SACETC.
14.6. Utilizînd rezultatele studiilor, precum şi contribuţiile părţilor interesate, Guvernul va ţine, de asemenea, cont de următoarele aspecte:
activele ineficiente şi costisitoare în sectoarele de alimentare cu energie termică şi energie electrică;
suprapunerile în infrastructură, acordînd o atenţie deosebită fuzionării şi integrării SA „Termocom” şi CET-urilor;
investiţiile prioritare pentru sporirea eficienţei şi stabilitatea alimentării cu energie termică şi energie electrică;
cadrul de reglementare şi instituţional pentru reglementarea eficientă a sectorului, dar şi pentru transparenţa şi atragerea noilor investitori în sector;
sursele de finanţare pentru investiţiile necesare şi activitatea reformei;
mecanismul adecvat pentru promovarea investiţiilor în direcţia îmbunătăţirii eficienţei energetice din partea cererii.
Implementarea principiilor şi realizarea obiectivelor sus-menţionate vor avea ca rezultat:
15.1. Asigurarea transparenţei în activitatea SACETC şi a întreprinderilor implicate, consultarea necesităţilor de interes public şi a propunerilor societăţii civile, SACETC devenind o structură mai flexibilă, orientîndu-şi activitatea spre interesul concret al consumatorilor;
15.2. Fundamentarea activităţii SACETC în temeiul prevederilor legii noi cu privire la energia termică, cu orientare europeană, axată pe funcţionarea eficientă a sectorului termoenergetic. Această lege, precum şi Legea nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică vor oferi posibilităţi reale din punct de vedere financiar, de a asigura implementarea tehnologiilor noi, ceea ce va contribui la micşorarea plăţilor pentru energia termică.
15.3. Realizarea măsurilor privind reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice presupune reducerea pierderilor de la 22,1% în anul 2010 la 16,7% pînă în anul 2020, aproape de valoarea de performanţă. Astfel de îmbunătăţiri vor reduce tarifele SA „Termocom” cu aproximativ 4,0 %.
15.4. Creşterea în continuare a tarifului în vederea asigurării funcţionării întreprinderii nou-create este limitat de capacitatea de plată a consumatorilor. În conformitate cu analizele experţilor, nici una din cele trei companii actuale din cadrul SACETC (SA „CET – 1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”) nu are o baza financiară suficientă şi stabilă pentru a achita datoriile, din cauza sistemului de tarife care există la moment. Doar soluţionarea problemei datoriilor sistemice ale SACETC în cadrul întreprinderii nou-create va contribui la crearea climatului investiţional atractiv pentru atragerea investiţiilor pe termen lung în sector.
a) Legea cu privire la energia termică (o nouă lege);
b) Legea cu privire la locuinţe (o nouă lege);
c) Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor (o nouă lege);
d) Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10 martie 1993;
e) Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000;
f) Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 9 aprilie 1998 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice”;
g) Hotărîrea Guvernului nr. 267 din 12 martie 2003 „Cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu gaze în apartamente, case de locuit individuale şi la obiectele de menire socială”;
h) Hotărîrea Guvernului nr. 1224 din 21 decembrie 1998 „Privind aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a locuinţelor, întreţinere a blocurilor locative şi teritoriilor aferente în Republica Moldova”;
i) Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.
anexa nr.2
1. Se aprobă:
Conceptul privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, conform anexei nr. 1;
Planul de acţiuni pentru implementarea Conceptului privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău, conform anexei nr. 2.
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazăr
Ministrul dezvoltării regionale
şi construcţiilor Marcel Răducan
Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa
Nr. 983. Chişinău, 22 decembrie 2011.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr. 983
din 22 decembrie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr. 983
din 22 decembrie 2011
CONCEPTUL
privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară
a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică
din mun. Chişinău
Capitolul I
DEFINIREA PROBLEMEI ŞI DESCRIEREA SITUAŢIEI
1. Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău (în continuare – SACETC) reprezintă un sistem complex ce constă din întreprinderile de importanţă vitală de nivel naţional, care sînt interdependente sub aspect tehnologic, economic etc.privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară
a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică
din mun. Chişinău
Capitolul I
DEFINIREA PROBLEMEI ŞI DESCRIEREA SITUAŢIEI
Situaţia financiară, tehnică, tehnologică, de reglementare şi instituţională existentă în sectorul termoenergetic, precum şi aspiraţiile de integrare europeană în partea ce ţine de armonizarea legislaţiei naţionale la standardele europene, condiţionează iniţierea unui amplu proces de reformare a SACETC în vederea creării unui complex termoenergetic fiabil, competitiv şi transparent, alimentării consumatorilor cu energie termică calitativă, la tarife acceptabile, consolidării securităţii energetice a ţării şi sporirii eficienţei energetice.
2. Sectorul termoenergetic, din punct de vedere instituţional, este administrat în următorul mod:
2.1. Sistemul de administrare a SACETC:
2.1.1. Atribuţiile şi funcţiile Ministerului Economiei: Conform prevederilor Legii nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, rolul principal al Ministerului Economiei constă în crearea şi stabilirea politicilor şi strategiilor în sectorul energetic, implementarea programelor şi monitorizarea acestora la nivel naţional, consolidarea securităţii energetice şi cooperarea internaţională în domeniu. În ceea ce priveşte SACETC, Ministerul Economiei asigură administrarea corporativă a SA „CET-1” şi SA „CET-2” cu capital majoritar de stat prin asigurarea controlului şi monitoringului activităţii, inclusiv prin intermediul consiliilor de administrare ale acestor întreprinderi.
2.1.2. Autorităţile administraţiei publice locale – Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău: În conformitate cu prevederile art. 14 al Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, autorităţile administraţiei publice locale au competenţa exclusivă privind înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv alimentarea cu energie termică, precum şi crearea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a unităţilor administrativ-teritoriale respective. Pînă în anul 2010 Consiliul municipal Chişinău a fost responsabil de stabilirea tarifelor la energia termică livrată consumatorilor în SACETC de către SA „Termocom”. Principalul eşec atribuit acelei perioade a fost stabilirea unor tarife sub nivelul acoperirii costurilor de producţie, care nu permiteau recuperarea cheltuielilor operaţionale, ceea ce a condus ulterior la acumularea unor datorii considerabile faţă de principalii furnizori: SA „CET-1” şi SA „CET-2”, şi, corespunzător, faţă de furnizorul de gaze naturale SA „Moldovagaz” şi, prin extensie, faţă de SAD „Gazprom” din Federaţia Rusă, acţionarul majoritar al SA „Moldovagaz”. Odată cu trecerea obligaţiilor de stabilire a tarifului către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE), Consiliul municipal Chişinău joacă un rol mai puţin important în sectorul termoenergetic, reducîndu-se doar la gestionarea corporativă a SA „Termocom”. La rîndul său, instituţiile aflate în gestiunea Primăriei municipiului Chişinău sînt consumatori semnificativi de energie termică. De asemenea, Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău stabilesc şi administrează, din proprie iniţiativă, sistemul de subsidii/subvenţii pentru populaţia din mun. Chişinău. Actualmente, conform Programului de subsidii, Primăria municipiului Chişinău acoperă datoriile pentru livrarea agentului termic de către SA „Termocom”, utilizat de consumatorii din cadrul acestui Program. Însă acest fapt poate crea dificultăţi în cazul în care cererea pentru subsidii va creşte, iar tarifele pentru căldură vor fi majorate în continuare. În astfel de condiţii, acumularea noilor datorii din partea Consiliului municipal Chişinău şi SA „Termocom” va fi inevitabilă.
2.1.3. ANRE reglementează şi supraveghează întreg sectorul energetic, precum şi piaţa produselor petroliere. ANRE este o autoritate publică independentă de reglementare în domeniul energetic, administrată de un consiliu numit de către Parlament. Una din principalele responsabilităţi ale ANRE este eliberarea licenţelor şi monitorizarea activităţii ce ţine de piaţa energiei electrice, de produsele petroliere şi gazele naturale. Totodată, ANRE aprobă şi pune în aplicare metodologiile de calcul pentru tarifele de furnizare, transport şi distribuţie a gazelor naturale, energiei electrice şi termice, precum şi monitorizează calitatea energiei şi gazelor naturale livrate de furnizor. ANRE stabileşte standardele pentru calitate a energiei furnizate în scopul protecţiei consumatorilor şi promovează concurenţa pe piaţa energetică. Sub incidenţa atribuţiilor ANRE cade şi responsabilitatea de eliberare a licenţelor pentru producerea energiei din surse regenerabile de energie. În prezent, ANRE este responsabilă şi de stabilirea tarifelor la energia termică, competenţă deţinută anterior de Consiliul municipal Chişinău. Drept urmare a transferului acestor obligaţii este stabilirea tarifelor la nivelul de acoperire a costurilor potrivit politicilor de stabilire a tarifelor conform principiului ”cost – plus” sau RAB (Regulatory Asset Base), axate în linii mari pe principiul de recuperare a tuturor costurilor aferente producerii, transportării şi distribuţiei energiei termice, conform metodologiei aprobate de ANRE.
Actualmente, ANRE nu deţine dreptul de a acorda licenţe în sectorul termoenergetic. Deşi în prezent toate întreprinderile din acest sector reprezintă domeniul privat al proprietăţii publice, acest fapt nu constituie un impediment. În acelaşi timp, gestionarea situaţiei în cauză poate fi dificilă în viitor, odată cu o eventuală atragere a investiţiilor private în sector.
2.2. În mod schematic, SACETC şi lanţul alimentării cu energie termică este prezentat în figura 1:
2.2.1. SACETC cuprinde următoarele componente:
unitatea de producere a energiei termice – centrale termice şi/sau centrale electrice de termoficare (CET):
CET-1;
CET-2;
centralele termice Est (centrala termică Est este conservată), Sud şi Vest;
centralele termice suburbane (19 unităţi);
reţeaua de transport a energiei termice primare (apă fierbinte);
punctele termice centrale sau modulele termice la nivel de imobil;
reţeaua de distribuţie a apei calde şi a energiei termice pentru încălzire;
contorizarea la nivel de clădire corelată cu componentele consumatorului final;
reţeaua interioară de alimentare a clădirii cu apă caldă şi cu agent termic pentru încălzire;
sisteme de măsură, control şi automatizare.
2.2.2. CET-1 este dotată cu două tipuri de cazane energetice de tip ГМ -50 (6 unităţi a cîte 50 t/h), care lucrează la 3 turbine, de tip БКЗ-120/100-ГМ (2 unităţi a cîte 120 t/h), care lucrează la 2 turbine.
Pentru termoficare, de la turbinele CET-1 pot fi extrase 239 Gcal/h.
2.2.3. CET-2 este dotată cu:
trei grupuri energetice a cîte 80 MW energie electrică, cu componenţa:
cazan ТГМ-96Б (480 t abur/h, 275 Gcal/h), turbină ПТ-80/100-130/13, generator electric ТВФ-120-2УЗ (Pnom=120 MW);
trei cazane pentru apă fierbinte de tipul ПТВМ-100 (100 Gcal/h);
două cazane pentru apă fierbinte de tipul КВГМ-180 (180 Gcal/h).
Capacitatea termică a CET-2 este 1200 Gcal/h.
2.2.4. SA „Termocom” reprezintă un ansamblu de instalaţii termoenergetice bine definite, fiind o singură structură în ceea ce priveşte transportarea centralizată la distanţă şi distribuţia energiei termice. Capacitatea termică (apă fierbinte) a centralelor termice SA „Termocom” din zona urbană este de 1070 Gcal/h, inclusiv utilajul cu o capacitate de 360 Gcal/h, care este instalat la CT-Est, sectorul Botanica (la moment este conservată).
2.2.5. La balanţa SA „Termocom”, de asemenea, se află 258,8 km (în două ţevi) reţele termice magistrale şi de distribuţie a energiei termice, 263,4 km (în două ţevi) reţele termice intercartier, 195,2 km reţele de alimentare cu apă caldă menajeră (fără reţele de recirculaţie), 18 staţii de pompare, 367 puncte termice centrale şi 186 puncte termice individuale. În suburbiile Chişinăului SA „Termocom” exploatează 22,3 km reţele termice cu amplasare subterană şi 15,7 km cu amplasare supraterană.
2.2.6. Evidenţa, în scop de control, a energiei termice transportate prin reţele termice pentru a fi furnizată consumatorilor, se efectuează prin intermediul a 408 contoare termice. Evidenţa, în scop comercial, a energiei termice şi a apei calde de consum se efectuează prin intermediul a 6941 aparate de măsurare.
2.2.7. Sarcina termică contractată este de 1635.510 Gcal/h (924.812 Gcal/h încălzire, 660.992 Gcal/h apă caldă şi 49,706 Gcal/h – ventilare), iar cea conectată de 1335.949 Gcal/h (881.445 Gcal/h încălzire şi 454.504 Gcal/h apa caldă). În afară de reţelele termice ale SA „Termocom” în procesul de furnizare a energiei termice consumatorilor se utilizează şi 54,0 km (două ţevi) de reţele termice care se află la balanţa consumatorilor.
2.2.8. SA „Termocom”, SA „CET-1” şi SA „CET-2” sînt principalele entităţi responsabile pentru alimentarea cu energie termică. Începînd cu anul 2010, aproximativ 76% din volumul necesar de energie termică al SA „Termocom” a fost achiziţionat de la cele două centrale de cogenerare SA „CET-1” (13%) şi SA „CET-2” (63%). Restul (24%) a fost produs de către cele 19 centrale termice ale SA „Termocom”.
2.2.9. Lipsa investiţiilor necesare în SACETC, în ultimii 20 de ani, a condiţionat un nivel sporit de uzură a echipamentelor şi utilajului tehnologic al reţelelor de transport şi distribuţie ale acestuia, ceea ce a generat pierderi în reţelele termice, care în 2010 au constituit cca 22,1%.
2.3. Întreprinderea municipală SA „Apă-Canal Chişinău” este responsabilă pentru furnizarea apei către SA „Termocom”, SA „CET-1” şi SA „CET-2”. Întreprinderea dispune de centrale termice şi furnizează apă şi energie termică în unele sectoare ale municipiului Chişinău. Facturarea consumatorilor este făcută de către Întreprinderea Municipală „Infocom”. Gestionarii fondului locativ (întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, asociaţiile proprietarilor de locuinţe privatizate, cooperativele de construcţie locative) se ocupă de gestionarea sistemelor de încălzire centralizată în cadrul blocurilor locative, precum şi de împărţirea proporţionată a valorilor de consum a fiecărui bloc.
2.4. Gazele naturale: Principalele întreprinderi din sector sînt SRL „Chişinău-Gaz” şi SA „Moldovagaz”. Gazele naturale pentru SA „CET-1” şi SA „CET-2”, precum şi centralele termice ale SA „Termocom” sînt furnizate de SRL „Chişinău-Gaz”, fondator fiind SA „Moldovagaz”, unde SAD „Gazprom” din Federaţia Rusă este acţionar majoritar. De asemenea, SRL „Chişinău-Gaz” furnizează gaze şi proprietarilor privaţi de cazane individuale.
2.5. Energia electrică: Principalele companii care activează în domeniu sînt ÎS „Moldelectrica” şi RED „Gas Natural Fenosa” SA. Energia electrică în Chişinău este produsă de SA „CET-1” şi SA „CET-2”. Energia produsă este transportată de compania de stat ÎS „Moldelectrica”, operatorul sistemului de transport. Energia electrică generată de SA „CET-1” şi SA „CET-2” este redresată la reţelele de distribuţie de 110 kV, ale companiei RED „Gaz Natural Fenosa” SA. , precum şi la reţelele de distribuţie ale „RED-Nord” SA şi „RED Nord-Vest” SA. Conform condiţiilor licenţelor eliberate, companiile sînt obligate să procure volumul de energie electrică generat de cele două CET-uri în regim de cogenerare. La rîndul său, reţelele de distribuţie deţin dreptul de a distribui şi furniza energia electrică pe teritoriul prevăzut în licenţă.
2.6. Consumatorii de energie termică
În trecut CET-urile aveau consumatori de talie mare, formaţi, în mare măsură, de fabricile şi uzinele din sectorul industrial. În prezent însă sectorul industrial s-a redus considerabil, SA „Termocom” devenind cel mai mare cumpărător de energie termică. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011, SA „Termocom” asigură în total 6872 de obiecte, dintre care 2264 ale întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ, 889 ale asociaţiilor proprietarilor de locuinţe privatizate, 464 ale cooperativelor de construcţie locative, 283 case departamentale, 470 case particulare, 1887 agenţi economici, 143 grădiniţe de copii, 214 şcoli şi licee, 135 instituţii de învăţămînt şi 123 de instituţii medicale. În total, SA „Termocom” alimentează cu energie termică 199690 apartamente, cu o suprafaţă totală de 7999 mii m2. Segmentul instituţional (statul, municipiul) reprezintă doar o pătrime din clientela de bază a SA „Termocom”, restul 75% fiind consumatorii casnici. Problema însă ţine de cooperativele şi asociaţiile locative care gestionează reglarea distribuţiei calitative a acestor servicii, ceea ce deseori lasă de dorit.
2.7. Consumatorii de energie electrică
SA „CET-1” şi SA „CET-2” livrează energia electrică generată în reţelele naţionale prin intermediul RED-urilor, ceea ce înseamnă că orice defecţiune care afectează aceste centrale de cogenerare va afecta şi întreaga ţară. O problemă importantă poate fi considerată necesitatea de a procura energie electrică de la centralele uzate moral, unde preţul unui kWh de energie electrică diferă considerabil de cel pentru un kWh importat. Legislaţia în vigoare prevede că energia generată în cadrul centralelor de cogenerare trebuie să fie procurată în mod obligatoriu, ceea ce în condiţii de costuri mari creează presiuni asupra consumatorilor din întreaga ţară, pe cînd costurile de oportunitate (alternativă de import) par a fi mai atractive.
3. Analiza cauzelor de stagnare a SACETC
3.1. Precum s-a menţionat anterior, cauza principală a dificultăţilor în sectorul termoenergetic sînt datoriile acumulate de SA „Termocom” pe parcursul anilor. Acest fapt poate fi considerat un eşec al guvernării locale şi mai implicit al SA „Termocom” cu privire la deciziile ce ţin de politica tarifară.
Datoriile creditoare ale SA „Termocom”, îngheţate conform procedurii planului şi formate pînă în anul 2002, sînt următoarele:
a) faţă de SA „CET-1” – 148 700,4 mii lei;
b) faţă de SA „CET-2” – 458 746,7 mii lei;
c) faţă de SA „Moldovagaz” – 66 816,1 mii lei;
d) faţă de Union Fenosa – 45 143,9 mii lei;
e) faţă de SA „Apă-Canal Chişinău” – 19 336,3 mii lei;
f) faţă de ÎS „Moldtranselectro” – 190 336,3 mii lei;
g) faţă de Ministerul Finanţelor – 10 380,5 mii lei;
h) faţă de alţi creditori – 69 368,6 mii lei.
Datoriile curente ale SA „Termocom” faţă de creditorii principali, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011 sînt ilustrate în tabelul 1.
Tabelul 1
Dinamica datoriilor SA „Termocom”
|
Întreprinderea
|
Datorii curente, mil. lei / % achitării |
||||||||||
|
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
2010
|
Total
|
|
|
SA „CET-1”
|
0
100
|
0
100
|
0
100
|
0
100
|
0
100
|
60,0
35,3
|
132,3
0
|
145,1
0
|
42,7
68,6
|
380,1
|
|
|
SA „CET-2”
|
7,4
17,0
|
27,1
29,2
|
89,2
29,8
|
97,3
31,9
|
81,9
42,7
|
79,2
69,5
|
156,1
60,9
|
235,9
48,6
|
321,2
47,1
|
1095.3
|
|
3.2. Rezoluţia imediată care a urmat a fost desemnarea dreptului de stabilire a tarifului ANRE, însă în contextul global al problemei aceasta este o soluţie temporară. Tensiunile datorate obiectivelor politicii locale, spre exemplu, legate de ocuparea forţei de muncă şi executarea creditelor de consum poate pe viitor să redirecţioneze din nou politica tarifară curentă pentru a adresa aceste probleme. Stabilitatea financiară a SA „Termocom” depinde întru totul de capacitatea conducerii de a asigura o gestiune corectă a companiei bazată pe principiu de profit.
3.3. SA „Termocom” trebuie să joace rolul cheie în sector, fiind principalul cumpărător de energie termică, deoarece este cea mai potrivită să se concentreze asupra consecinţelor legate de nivelul tarifelor şi serviciilor pentru clienţii săi. În consecinţă o gestiune incorectă la nivel de conducere a SA „Termocom” poate dezechilibra întregul sector energetic.
4. Cadrul juridic şi de reglementare
4.1. Principalele acte legislative în sectorul energetic sînt Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, Legea nr. 461-XV din 30 iulie 2001 privind piaţa produselor petroliere, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale şi Legea nr. 124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică.
4.2. Inexistenţa unei legi care să creeze un cadrul legal pentru sectorul termoenergetic este o deficienţă. Existenţa unei astfel de legi ar putea clarifica definitiv multe întrebări ce ţin de obligaţiile ANRE în domeniu, ar stimula concurenţa şi investiţiile.
4.3. Legile cu privire la energia termică nu sînt des întîlnite în ţările occidentale, unde energia termică produsă de sectorul public concurează cu energia termică generată în sectorul privat. Acest exemplu devine tot mai des întîlnit în cadrul ţărilor emergente ca Estonia, Ungaria şi Lituania. Legile respective codifică politica publică cu privire la energia termică şi pun accent pe concurenţă şi eficienţa energetică sporită. Aceeaşi situaţie e posibilă şi în Republica Moldova, şi anume în aceste condiţii va fi nevoie de o lege cu privire la energia termică. Un aspect cheie al acestei legi va fi împuternicirea ANRE să licenţieze operatorii de pe piaţa energiei termice similar cu activitatea pe care o face pentru sectorul electric şi al gazelor naturale.
5. Comunitatea Energetică şi directivele UE
5.1. În calitate de ţară-membră a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova este obligată să creeze o structură de piaţă stabilă şi transparentă în domeniul energeticii, prin implementarea directivelor-cheie ale UE.
5.2. Referitor la sectorul termoenergetic, printre directivele cele mai importante pot fi considerate Directiva 2002/91/EC din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor, Directiva 2006/32/EC din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE, directiva-cheie însă poate fi considerată Directiva 2004/8/EC din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării în baza cererii de căldură utilă pe piaţa internă energetică şi amendamentele la Directiva 92/42/EEC, care stipulează necesitatea eficienţei energetice şi securitatea livrărilor prin crearea unui cadru de promovare a utilizării CET-urilor performante. În directivă se sugerează asupra importanţei de a se ţine cont de situaţia ţărilor-membre în care consumul de energie este acoperit din importuri, o clauză foarte relevantă pentru Republica Moldova.
6. Regimul de reglementare
6.1. Metodologiile în vigoare privind calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor pentru energia electrică şi termică au fost aprobate prin hotărîrile Consiliului de administrare al ANRE. Metodologia pentru calcularea tarifului pentru energia termică prevede o formulă de calcul a tarifelor unde cheltuielile generale sînt indexate cu referire la PIB-ul nominal şi indicele preţurilor de consum pentru Republica Moldova, prognoza altor cheltuieli directe de producţie şi a combustibilului, prognoza ratei dobînzii, profitul calculat reieşind din rata de rentabilitate de 5% faţă de costurile aferente serviciului de transportare, distribuţie şi furnizare a energiei termice consumatorilor (fără costul energiei termice procurate şi produse) şi rentabilitatea (profitul) activelor noi (investiţiilor). În formula tarifară actuală nu există prevederi de rambursare a datoriilor.
6.2. Costurile pentru combustibilul utilizat în procesul de producere simultană a energiei electrice şi termice în baza principiului de cogenerare sînt incluse în tarife, în baza volumului de energie produsă. Aceasta creează situaţia că energia generată la CET-uri este mai ieftină decît energia produsă la centralele care nu folosesc principiul cogenerării. Sînt multe metode de alocare a cheltuielilor pentru costurile variabile care ar putea fi aplicate de ANRE, şi aceste soluţii diferite subliniază găsirea soluţiei potrivite de alocare a costurilor în aşa mod încît să asigure competitivitatea încălzirii centralizate faţa de alternative (cazanele pe gaz utilizate în sectorul privat). Metodologia, de asemenea, trebuie să asigure costuri mai mici pentru energia provenită din procesul de cogenerare faţă de energia produsă în procese separate. Practica de calcul a ANRE reprezintă identificarea pragului superior al preţului pentru generarea energiei electrice şi termice separat. Cogenerarea ar trebui să conducă la reducerea costurilor prin combinarea acestora în unul singur.
6.3. Începînd cu 2010 nivelul tarifului pentru energia termică permite SA „Termocom” să-şi recupereze cheltuielile integral, iar ANRE asigură respectarea principiului de recuperare a costurilor pentru furnizarea energiei termice.
7. Situaţia financiară curentă
7.1. Datoriile SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” faţă de SA „Moldovagaz” şi SRL „Chişinău-Gaz” pentru gazele naturale, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2011 sînt ilustrate în tabelul 2.
Tabelul 2
Dinamica datoriilor pentru gazele naturale
|
Întreprinderea
|
Datorii îngheţate, conform acordurilor-memorandum, prin deciziile Consiliului Creditorilor din 2002, mil. lei |
Datorii curente, mil. lei / procentul achitării |
|||||||||
|
|
|
2000-
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
2010
|
Total
|
|
SA „CET- 1” faţă de: SA „Moldovagaz”
|
36,0
|
22,6/
71,6
|
79,3/
52,9
|
70,4/
70,2
|
19,4/
74,2
|
21,9/
80,6
|
55,8/
65,6
|
52,7/
74,0
|
22,7/
85,4
|
0
|
344,8
|
|
SRL „Chişinău-Gaz”
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
63,9/
63,6
|
63,9
|
|
SA „CET- 2” faţă de: SA „Moldovagaz”
|
154,4
|
299.2/
60.0
|
93.1/
67.0
|
83.5/
67.5
|
76.3/
73.7
|
180.8/
58.0
|
119.6/
80.6
|
132.5/
83.09
|
0/
100
|
0/
100
|
985.0
|
|
SRL „Chişinău-Gaz”
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
92.4/
72.14
|
113.4/
81.3
|
205.8
|
7.2. În anul 2002 asupra SA „CET-1” şi SA „CET-2” a fost aplicat procesul de restructurare, în vederea stabilizării situaţiei economico-financiare şi creării premiselor pentru dezvoltarea durabilă a acestor unităţi economice. Actualmente, SA „CET-1” şi SA „CET-2” activează în condiţii de acorduri-memorandum, încheiate cu Consiliul Creditorilor.
7.3. Reieşind din informaţia prezentată în tabelele 1 şi 2, se poate de constatat că, în urma schimbării politicii tarifare, începînd cu anul 2010 nivelul achitării SA „Termocom” faţă de SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” s-a majorat considerabil, şi, corespunzător, SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” nu acumulează datorii faţă de furnizorul de gaze naturale.
7.4. Începînd cu 2010, întreprinderile principale ale SACETC au devenit profitabile, dar analiza activităţii economico-financiare demonstrează următoarele:
există o întîrziere considerabilă între livrarea energiei termice şi recuperarea banilor pentru aceasta, datorită faptului că o mare parte de consumatori nu îşi pot permite să achite costul energiei termice furnizate. În aceste circumstanţe, există un risc semnificativ de nerecuperare a datoriilor şi plăţilor curente din partea SA „Termocom”;
activele nete ale SA „Termocom” sînt negative, ca urmare a neplăţii datoriilor pentru gazele naturale şi energia termică. Furnizorii au finanţat perioade îndelungate SA „Termocom”, cînd tariful era sub nivelul acoperirii costurilor;
bilanţurile SA „CET- 1” şi SA „CET - 2” demonstrează că activele nete ale centralelor sînt pozitive, dar nu în exces în comparaţie cu capitalul fix. Aceste valori nu au fost supuse unei revizii de stabilire a insuficienţei de finanţare;
tendinţele reflectă trendul scăderii generării energiei termice şi utilizării cogenerării de către CET-uri, ceea ce, cu siguranţă, afectează securitatea şi eficienţa energetică a ţării. Reducerea sarcinii termice condiţionată de debranşările masive ale consumatorilor de la SACETC contribuie la majorarea tarifelor pentru energia termică şi energia electrică livrată;
valorile contabile ale activelor fixe în conturile SA „CET- 1”, SA „CET - 2” şi SA „Termocom” sînt mari în raport cu nivelul de profit care ar putea fi generate de acestea. Toate companiile sînt supuse procesului de reglementare tarifară, ceea ce înseamnă că domeniul de aplicare a rentabilităţii este dictat de nivelul de profit din calculul tarifelor aprobate;
creanţele din partea consumatorilor reflectă şi vor continua să reprezinte o parte substanţială din venituri, odată ce tarifele au fost majorate;
SA „CET-1” produce energie electrică, care este cu 80% mai scumpă decît energia electrică importată, pe cînd caldura produsă este doar cu 10% mai ieftină decît energia termică produsă de centralele termice ale SA „Termocom”. SA „CET-1” are o eficienţă termică inacceptabilă (61 %). Funcţionarea centralei impune costuri foarte ridicate atît pentru consumatorii de căldură, cît şi de energie electrică;
SA „CET-2” produce energie electrică care este cu 32% mai scumpă decît energia electrică importată, pe cînd căldura produsă este doar cu 26% mai ieftină decît energia termică produsă de centralele termice ale SA „Termocom”.
8. Suportabilitatea SACETC de către consumatori
8.1. După anul 1991, Republica Moldova a trecut printr-un proces de restructurare foarte rapid, tranzitînd de la o economie bazată pe agricultură şi producere la o economie bazată în mare parte pe servicii. Cu un PIB per capita estimat la 29000 lei moldoveneşti (2300 dolari SUA), o cifră mică în comparaţie cu alte ţări din regiune. Salariile în capitală sînt mai mari decît în alte localităţii ale ţării, dar sînt considerate oricum mici la nivel regional. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în mediu salariul unui locuitor al capitalei în 2010 era de 3533 lei moldoveneşti (292 dolari SUA) pe lună.
8.2. Conform informaţiei ANRE, în 2010 plata lunară pentru un apartament cu o cameră de 37 m2 era de 498 lei moldoveneşti pe lună pe tot parcursul anului, adică 837 lei moldoveneşti (70 dolari SUA) în cele 5 luni ale perioadei reci şi 255 lei moldoveneşti pentru apa caldă pe parcursul perioadei calde. Aceasta reprezintă plata lunară minimă pentru un apartament. Proprietarul unui apartament mai mare, cu 2-4 camere, va fi nevoit să achite lunar aproximativ 1194 lei moldoveneşti.
8.3. Ţinînd cont de majorarea tarifelor pentru energia termică livrată de către SA „Termocom” în ultimii ani, cheltuielile lunare de către o familie pentru un apartament mic în 2008 era de 286 lei moldoveneşti, şi cheltuielile respective pentru un apartament cu 3 camere de 661 lei moldoveneşti. Peste doi ani cheltuielile respective au crescut cu 70-80%. Anul 2008 a fost important în calcule, deoarece au existat date disponibile cu privire la cheltuielile lunare în formă quintila (porţiunea de distribuţie a frecvenţei conţinînd o cincime din totalul eşantionului). Datele cu privire la cheltuieli prezintă mai fidel valoarea reală a veniturilor, decît datele privind veniturile raportate. În aşa mod, în calcule au fost utilizate datele în quintila (separate în cinci grupe) ale cheltuielilor, modificate la nivel naţional pentru Chişinău, cu majorările de rigoare între 2008 şi 2010 ajustate la rata naţională a inflaţiei, pentru a evalua capacitatea de plată pentru energia termică. Datele de referinţă frecvent utilizate în plan internaţional arată că, cheltuielile pentru energia termică trebuie să fie mai mici de 10 % din venitul unei familii. În cazul în care cheltuielile pentru energia termică constituie peste 10 %, familiile sînt considerate a avea dificultăţi de accesibilitate la energia termică.
8.4. În baza datelor prezentate în tabelul 3 se poate de tras concluzia că, familiile cu un venit mic locuiesc în apartamente mici, însă realitatea arată că unele familii cu un venit mic locuiesc în apartamente mai mari, ceea ce necesită achitarea unor sume mai mari decît cele prezentate în tabelul 3. Rezultatele pentru anul 2008 demonstrează că, doar un grup din cele 5 (quintila) puteau să îşi onoreze obligaţiile financiare pentru energia termică, pe cînd cele din quintila inferioară aveau capacitatea de plată foarte redusă (16,5 % din venitul total al familiei).
8.5. Situaţia a devenit mai complicată în 2010, cînd reprezentanţii din quintila superioară s-au confruntat cu probleme privind plata pentru energia termică. Trebuie de luat în considerare că, majoritatea acestora au optat pentru încălzirea autonomă, ceea ce automat a modificat datele cu privire la capacitatea de plată pentru quintila superioară. Familiile din quintila inferioară trebuie să aloce mai mult de o pătrime din venitul lor pentru achitarea energiei termice, ceea ce este o problemă enormă, considerînd că pe lîngă aceste cheltuieli există şi alte cheltuieli ce ţin de serviciile comunale.
Tabelul 3
Capacitatea de plată pentru energia termică
în mun. Chişinău (2008 şi 2010)
|
Quintila
|
Cheltuieli lunare pe familie, 2008, lei moldoveneşti
|
Costul lunar pentru energia termică în 2008 |
Proporţia din bugetul familiei în 2008 |
Cheltuieli lunare pe familie, 2010, lei moldoveneşti |
Costul lunar pentru energia termică în 2010 |
Proporţia din bugetul familiei în 2010 |
|
I
|
1731
|
286
|
16,50%
|
1,899
|
498
|
26,20%
|
|
II
|
2856
|
330
|
11,50%
|
3,134
|
579
|
18,50%
|
|
III
|
3926
|
412
|
10,50%
|
4,308
|
732
|
17,00%
|
|
IV
|
5417
|
556
|
10,30%
|
5,944
|
999
|
16,80%
|
|
V
|
11022
|
661
|
6,00%
|
12,094
|
1194
|
9,90%
|
8.6. Analiza demonstrează că, în 2010 mai mult de 80% din locuitorii municipiului întîmpinau dificultăţi la achitarea facturii pentru energia termică. Deşi aceştia doreau să-şi achite facturile, nu puteau să le achite din cauza insuficienţei financiare. În acest context, creşterea tarifelor pentru energia termică în sine nu va asigura viabilitatea financiară deplină a SA „Termocom”, iar riscul de nerecuperare a creanţelor creşte de cîte ori tarifele sînt majorate.
8.7. Actualmente, Primăria mun. Chişinău, din proprie iniţiativă, derulează un program de indemnizaţii pentru familiile cu venituri mai mici de 1450 lei moldoveneşti pentru un membru al familiei. Cu valoarea medie a salariului de 3653 lei moldoveneşti pe lună şi cu un apartament cu 3 camere, o familie cu un singur salariat va necesita indemnizaţii. În prezent dispunem de informaţia că doar 10% din gospodării primesc indemnizaţii. Este evident că, odată cu majorarea tarifelor va fi nevoie de o finanţare mai mare pentru a sprijini programul de indemnizaţii, pentru ca SA „Termocom” să nu se confrunte cu problema neplăţilor.
Capitolul II
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONCEPTULUI
9. Situaţia creată în SACETC cere identificarea unui mecanism eficient de reformare cu implicarea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a tuturor participanţilor pieţei energiei termice în vederea consolidării securităţii energetice, precum şi asigurării unui serviciu transparent, accesibil şi calitativ. Prezentul Concept prezintă modul în care obiectivul acestuia va fi realizat printr-o serie de măsuri cu caracter legislativ, corporativ, instituţional, financiar şi tehnic, precum şi prin restructurarea SACETC.PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CONCEPTULUI
10. Prezentul Concept, avînd la bază cerinţele unui şir de documente de politici naţionale, are drept obiectiv consacrarea principiilor de îmbunătăţire radicală a cadrului legislativ, corporativ, instituţional, organizaţional, financiar, tehnologic şi funcţional pentru majorarea eficienţei la producerea, transportarea, distribuţia, furnizarea energiei termice de către SACETC şi consumul energiei termice de către consumatori.
11. Realizarea prezentului Concept va avea la bază următoarele principii:
desfăşurarea tuturor activităţilor în cadrul implementării Conceptului în mod transparent, fiind discutate în public, cu luarea în considerare a necesităţilor de interes public şi aspiraţiilor consumatorilor;
armonizarea cadrului legislativ şi normativ la rigorile şi standardele internaţionale – prin elaborarea actelor legislative ce ar reglementa activitatea sectorului în scopul creării climatului investiţional atractiv (Legea cu privire la energia termică, Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor etc.);
consolidarea securităţii energetice şi majorarea eficienţei energetice – prin excluderea din funcţie a utilajului învechit şi uzat, precum şi modernizarea SACETC;
asigurarea consumatorilor cu energie termică în mod fiabil, eficient şi la tarife accesibile – prin implementarea tehnologiilor moderne la producerea, transportarea, distribuţia, furnizarea şi consumul energiei termice, precum şi dezvoltarea sistemului de indemnizaţii pentru familiile cu venituri reduse;
asigurarea viabilităţii activităţii economico–financiare a întreprinderilor din sector şi neadmiterea acumulării datoriilor sistemice în sector – prin aplicarea unei politici tarifare echilibrate din partea ANRE în vederea asigurării recuperării tuturor costurilor de producţie în activitatea întreprinderilor din sector, inclusiv deprecierii activelor, precum şi a unui nivel minim de rentabilitate, conform metodologiilor adoptate de ANRE, obţinerea eficienţei maxime la costuri minime la producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, la operarea SACETC;
transferul responsabilităţilor pentru funcţionarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu energie termică din suburbii către autorităţile locale.
Capitolul III
OBIECTIVELE CONCEPTULUI
12. Obiectivul-cheie al reformei este ameliorarea fiabilităţii şi accesibilităţii financiare pe termen lung privind aprovizionarea cu energie termică şi electrică. Obiectivul este în corespundere cu prevederile Strategiei Energetice a Repubicii Moldova pînă în anul 2020, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21 august 2007, avînd drept scop sporirea eficienţei energetice şi receptivităţii acestuia la necesităţile consumatorilor.OBIECTIVELE CONCEPTULUI
13. În calitate de fundament al acestor obiective servesc prevederile şi cerinţele principalelor documente de politici internaţionale, naţionale şi sectoriale, precum şi experienţa existentă a ţărilor din regiune. Totodată, la elaborarea prezentului Concept s-au luat în considerare recomandările consultanţilor Băncii Mondiale, Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltarea Internaţională, Uniunii Europene, Consiliului Europei şi altor organizaţii internaţionale.
14. Obiectivele Concepului sînt următoarele:
perfecţionarea cadrului legal al activităţii sectorului;
reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor existente;
reforma corporativă şi instituţională a SACETC;
eficientizarea funcţionării SACETC din punct de vedere tehnic şi tehnologic.
14.1. Obiectivul I. Perfecţionarea cadrului legal
14.1.1. Ca semnatar al Tratatului Comunităţii Energetice şi stat-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, precum şi în scopul creării condiţiilor pentru atragerea investiţiilor în sector este necesară transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2004/8/EC din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării în baza cererii de căldură utilă pe piaţa internă energetică şi amendamentele la Directiva 92/42/EEC.
14.1.2. Suplimentar, vor fi elaborate actele legislative cu privire la energia termică, cu privire la performanţa energetică a clădirilor, alte acte legislative relevante în domeniu (în conformitate cu capitolul V al prezentului Concept). Guvernul îşi propune să creeze mediul şi cadrul legal necesare pentru implementarea prezentului Concept, precum şi pentru dezvoltarea pe termen lung şi crearea unui climat investiţional atractiv prin transparenţă şi respectarea legii, obiectivul final fiind prestarea unor servicii stabile şi de aprovizionare a consumatorilor din Moldova cu energie la tarife accesibile.
14.2. Obiectivul II. Reforma corporativă şi instituţională a SACETC, care va asigura o gestionare mai eficientă a SACETC şi implementarea unui program de management consolidat, care va micşora cheltuielile administrative, precum şi va contribui la soluţionarea problemei datoriilor sistemice în sectorul termoenergetic. În cadrul reformei corporative şi instituţionale se presupune:
14.2.1. Reorganizarea prin fuziune a SA „CET-1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”, după finalizarea procedurii planului şi încheierea sezonului de încălzire 2011-2012, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi crearea unei noi întreprinderi în baza activelor celor 3 întreprinderi.
14.2.2. În cadrul demarării opţiunii de reorganizare prin fuziune, acţionarii pot capitaliza suplimentar în întreprinderea nou-creată prin diferite forme (active).
14.2.3. Transferul responsabilităţilor de funcţionare şi întreţinere a sistemelor suburbane de alimentare cu căldură aflate în patrimoniul SA „Termocom”, către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, în baza experienţei reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie „Termocomenergo” (Hotărîrea Guvernului nr. 438 din 10 mai 2000).
14.3. Obiectivul III. Reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor existente. Pentru a soluţiona problema datoriilor la plată acumulate de SA „Termocom”, va fi elaborat un Plan de restructurare a datoriilor în baza principiilor expuse în continuare:
14.3.1. Datoriile creditoare ale SA „Termocom” îngheţate, conform procedurii Planului şi formate pînă în anul 2002, vor fi reglementate în conformitate cu prevederile acestuia.
14.3.2. Reglementarea datoriilor curente ale SA „Termocom” faţă de CET-uri se va efectua după inventarierea şi evaluarea activelor SA „Termocom” şi finalizarea procedurii Planului de reorganizare prin fuzionarea SA „Termocom” cu SA „CET – 1” şi SA „CET – 2” într-o întreprindere nou-creată, care va prelua datoriile faţă de alţi creditori şi activele celor trei întreprinderi care au fuzionat.
14.3.3. Reglementarea datoriilor întreprinderii nou-create faţă de furnizorii de gaze naturale, care vor constitui cca. 1,6 mlrd lei, create prin însumarea datoriilor SA „CET-1” şi SA „CET-2”, va fi efectuată prin:
capitalizarea gazoductelor proprietate publică şi altor active;
comercializarea patrimoniului întreprinderilor-subiecţi ai reorganizării prin fuziune (SA „CET - 1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”), neutilizat în procesul de producere, pentru achitarea datoriilor etc.
14.3.4. Acţionarii întreprinderii nou-create vor depune, după caz, eforturi necesare în vederea sporirii solvabilităţii financiare a companiei prin oferirea resurselor adecvate, inclusiv a capitalului.
14.4. Obiectivul IV. Eficientizarea funcţionării SACETC din punct de vedere tehnic şi tehnologic prin atragerea investiţiilor.
Eficientizarea funcţionării SACETC, care va contribui ulterior la micşorarea tarifelor, va fi efectuată sistematic pe lanţul producerii – transportării – distribuţiei – consumului de energie termică, inclusiv:
14.4.1. La producerea energiei termice se propune îmbinarea raţională a surselor de alimentare centralizată şi parţial descentralizată cu energie termică prin:
modernizarea utilajului întreprinderii nou-create cu instalaţii cu un grad înalt de eficienţă şi cu un consum specific minim de combustibil, precum şi un impact cît mai redus asupra mediului în baza sarcinii termice reale şi cererii pentru energia termică. Conform calculelor estimative, modernizarea utilajului întreprinderii nou-create va contribui la micşorarea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor cu cca. 22 %;
crearea, după caz, în baza centralelor termice – Vest, Est şi Sud a centralelor electrice cu termoficare;
utilizarea punctelor termice centrale, după caz, pentru instalarea mini-CET-urilor.
14.4.2. La transportarea şi distribuţia energiei termice:
reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice prin utilizarea conductelor preizolate cu control continuu automat al stării izolaţiei, care permite, de exemplu, reducerea pierderilor în reţele cu 30-50 % faţă de pierderile actuale;
continuarea trecerii treptate la reţelele termice cu două conducte cu înlocuirea punctelor termice centrale cu punctele termice individuale şi prepararea apei calde menajere în cadrul punctelor termice individuale;
continuarea echipării punctelor termice individuale cu sisteme automatizate de reglare a regimului de funcţionare, în funcţie de variaţia parametrilor climaterici;
optimizarea schemei şi configuraţiei reţelelor magistrale de transport şi distribuţie a energiei termice, cu amplasarea, după caz, a noilor surse de căldură;
desfăşurarea implementării sistemului informaţional computerizat etc.
14.4.3. La consumul energiei termice:
reabilitarea termică a clădirilor, inclusiv prin înlocuirea ferestrelor cu cele de tip „Termopan”;
optimizarea soluţiilor spaţial-arhitecturale şi constructive ale clădirilor;
modernizarea sistemelor interne inginereşti de alimentare cu energie termică în cadrul blocurilor locative;
instalarea contoarelor de energie termică (repartizatoare ale costului) pentru apartamente în cadrul blocurilor locative, după caz, şi facturarea în baza consumului real de energie termică cu distribuirea ulterioară a consumului de energie termică pentru încălzirea locurilor de uz comun.
14.5. Utilizînd asistenţa din partea Suediei şi a Băncii Mondiale, Guvernul va efectua studii pentru a identifica investiţiile prioritare şi fezabilitatea lor în SACETC.
14.6. Utilizînd rezultatele studiilor, precum şi contribuţiile părţilor interesate, Guvernul va ţine, de asemenea, cont de următoarele aspecte:
activele ineficiente şi costisitoare în sectoarele de alimentare cu energie termică şi energie electrică;
suprapunerile în infrastructură, acordînd o atenţie deosebită fuzionării şi integrării SA „Termocom” şi CET-urilor;
investiţiile prioritare pentru sporirea eficienţei şi stabilitatea alimentării cu energie termică şi energie electrică;
cadrul de reglementare şi instituţional pentru reglementarea eficientă a sectorului, dar şi pentru transparenţa şi atragerea noilor investitori în sector;
sursele de finanţare pentru investiţiile necesare şi activitatea reformei;
mecanismul adecvat pentru promovarea investiţiilor în direcţia îmbunătăţirii eficienţei energetice din partea cererii.
Capitolul IV
IMPACTUL ECONOMICO-SOCIAL
15. Realizarea obiectivelor preconizate presupune atingerea unor succese la capitolul impactului asupra locuitorilor mun. Chişinău.IMPACTUL ECONOMICO-SOCIAL
Implementarea principiilor şi realizarea obiectivelor sus-menţionate vor avea ca rezultat:
15.1. Asigurarea transparenţei în activitatea SACETC şi a întreprinderilor implicate, consultarea necesităţilor de interes public şi a propunerilor societăţii civile, SACETC devenind o structură mai flexibilă, orientîndu-şi activitatea spre interesul concret al consumatorilor;
15.2. Fundamentarea activităţii SACETC în temeiul prevederilor legii noi cu privire la energia termică, cu orientare europeană, axată pe funcţionarea eficientă a sectorului termoenergetic. Această lege, precum şi Legea nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică vor oferi posibilităţi reale din punct de vedere financiar, de a asigura implementarea tehnologiilor noi, ceea ce va contribui la micşorarea plăţilor pentru energia termică.
15.3. Realizarea măsurilor privind reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice presupune reducerea pierderilor de la 22,1% în anul 2010 la 16,7% pînă în anul 2020, aproape de valoarea de performanţă. Astfel de îmbunătăţiri vor reduce tarifele SA „Termocom” cu aproximativ 4,0 %.
15.4. Creşterea în continuare a tarifului în vederea asigurării funcţionării întreprinderii nou-create este limitat de capacitatea de plată a consumatorilor. În conformitate cu analizele experţilor, nici una din cele trei companii actuale din cadrul SACETC (SA „CET – 1”, SA „CET – 2” şi SA „Termocom”) nu are o baza financiară suficientă şi stabilă pentru a achita datoriile, din cauza sistemului de tarife care există la moment. Doar soluţionarea problemei datoriilor sistemice ale SACETC în cadrul întreprinderii nou-create va contribui la crearea climatului investiţional atractiv pentru atragerea investiţiilor pe termen lung în sector.
Capitolul V
LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE DE
RELEVANŢĂ CE URMEAZĂ A FI ELABORATE,
ABROGATE SAU MODIFICATE ÎN CONTEXTUL
IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI
16. Pentru implementarea cu succes a prezentului Concept, autorităţile publice centrale vor elabora şi vor prezenta spre aprobare proiecte de acte legislative şi normative noi, precum şi de modificare, completare sau, după caz, de abrogare a unor acte legislative şi normative în vigoare, după cum urmează:LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE DE
RELEVANŢĂ CE URMEAZĂ A FI ELABORATE,
ABROGATE SAU MODIFICATE ÎN CONTEXTUL
IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI
a) Legea cu privire la energia termică (o nouă lege);
b) Legea cu privire la locuinţe (o nouă lege);
c) Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor (o nouă lege);
d) Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10 martie 1993;
e) Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000;
f) Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 9 aprilie 1998 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice”;
g) Hotărîrea Guvernului nr. 267 din 12 martie 2003 „Cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu gaze în apartamente, case de locuit individuale şi la obiectele de menire socială”;
h) Hotărîrea Guvernului nr. 1224 din 21 decembrie 1998 „Privind aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a locuinţelor, întreţinere a blocurilor locative şi teritoriilor aferente în Republica Moldova”;
i) Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.
anexa nr.2