În scopul realizării prevederilor art.9 lit.a) din Legea nr.131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.103-106, art.443), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Normele privind examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere (se anexează).
    2. Ministerul Sănătăţii:
    va aproba, în termen de o lună, lista instituţiilor medico-sanitare publice abilitate cu dreptul de examinare medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere şi ordinea examinării medicale a acestora;
    va exercita controlul acestor activităţi în instituţiile medico-sanitare publice abilitate.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU                                                     Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru                                                       Victor Stepaniuc
    Viceprim-ministru                                                       Valentin Mejinschi
    Ministrul sănătăţii                                                       Larisa Catrinici
    Ministrul afacerilor interne                                         Gheorghe Papuc

    Nr. 12. Chişinău, 19 ianuarie 2009.
    1. Normele privind examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere (în continuare – Norme) sînt elaborate în temeiul art. 9 lit. a) din Legea nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier care transpune prevederile Anexei III la Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006, şi au drept scop stabilirea procedurii de examinare medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere.
    2. Examinarea medicală urmăreşte determinarea aptitudinilor fizice şi mentale necesare pentru conducerea vehiculului.
    3. Examinarea medicală a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere se efectuează de autoritatea medicală competentă:
    1) înainte de instruirea teoretică şi practică pentru obţinerea permisului de conducere;
    2) înainte de instruirea teoretică şi practică pentru obţinerea unei categorii (subcategorii) suplimentare;
    3) înainte de instruirea teoretică şi practică pentru obţinerea certificatului de atestare profesională a conducătorilor de vehicule;
    4) la expirarea valabilităţii permisului de conducere şi la întocmirea actelor pentru obţinerea unui permis nou;
    5) la redobîndirea permisului de conducere, după anularea lui, conform legii.
    4. La efectuarea examenului medical pentru determinarea aptitudinilor fizice şi mentale ale conducătorilor de vehicule şi ale candidaţilor se va ţine cont de următoarea clasificare:
    1) grupa 1 – categoriile: AM, A1, A2, A, B1, B;
    2) grupa 2 – categoriile: B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, F, H, I.
    5. Normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea vehiculului stabilite pentru conducătorii de vehicule din grupa 2 se aplică şi conducătorilor de vehicule şi candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere din categoria B, care folosesc permisul de conducere în scopuri profesionale (taxi, ambulanţă etc.).
    6. Candidaţii pentru obţinerea permisului de conducere sînt supuşi investigaţiei pentru stabilirea acuităţii vizuale care trebuie să corespundă exigenţelor de conducere a vehiculelor.
    1) Grupa 1:
    a) Persoanele care solicită permis de conducere sau reînnoirea acestuia trebuie să aibă acuitatea vizuală binoculară, iar în cazul în care este necesar - cu lentile corectoare de cel puţin 0,5 la folosirea ambilor ochi simultan. În cazul în care în timpul examinării medicale se constată un cîmp vizual mai mic de 120° în plan orizontal, cu excepţia cazurilor justificate din punct de vedere medical, persoana se consideră inaptă de conducerea vehiculului. La detectarea sau declararea unei boli progresive a ochilor, concluzia medicală privind aptitudinea de conducere a vehiculului poate fi eliberată sub rezerva supunerii solicitantului unui examen periodic de către autoritatea medicală competentă.
    b) Persoanele care solicită permis de conducere sau reînnoirea acestuia, avînd o pierdere funcţională totală a vederii la un ochi sau care folosesc doar un ochi (de exemplu, în cazul diplopiei), trebuie să aibă o acuitate vizuală, în cazul în care este necesar cu lentile corectoare, de cel puţin 0,6.
    2) Grupa 2:
    Persoanele care solicită permis de conducere sau reînnoirea acestuia trebuie să aibă acuitatea vizuală binoculară, iar în cazul în care este necesar - cu lentile corectoare de cel puţin 0,8 la un ochi mai bun şi de cel puţin 0,5 la alt ochi. În cazul în care se folosesc lentile corectoare pentru a atinge valorile de 0,8 şi 0,5, acuitatea necorectată la fiecare ochi trebuie să fie de 0,05 sau acuitatea minimă (0,8 şi 0,5) trebuie să fie realizată fie prin corecţia cu lentile care nu depăşesc plus sau minus 8 dioptrii, fie cu ajutorul lentilelor de contact (vedere necorectată = 0,05). Corecţia trebuie să fie bine tolerată. Candidaţii sau conducătorii de vehicule fără o vedere binoculară normală sau cei care suferă de diplopie se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    7. Candidaţii sau conducătorii de vehicule din grupa 2 se consideră apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva supunerii unui examen medical periodic, cu indicarea termenului examinării.
    8. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de afecţiuni sau de anormalităţi ale aparatului locomotor care fac periculoasă conducerea vehiculului, se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    1) Grupa 1:
    a) În cazuri justificate din punct de vedere medical, sub rezerva anumitor restricţii, unii candidaţi sau conducători de vehicule cu handicap fizic se consideră apţi pentru conducerea vehiculului. Concluzia trebuie să aibă la bază o evaluare medicală a afecţiunii sau anomaliei respective şi, în cazul în care este necesar, un test practic. De asemenea, concluzia trebuie să indice ce tip de modificare este necesară la vehicul şi dacă respectivul conducător de vehicul trebuie să poarte un dispozitiv ortopedic (conform prevederilor anexei la prezentele Norme), în măsura în care proba de verificare a aptitudinilor şi comportamentului demonstrează că, utilizînd un astfel de dispozitiv, conducerea vehiculului nu ar fi periculoasă.
    b) În cazul în care suferă de o afecţiune progresivă, candidaţii sau conducătorii de vehicule pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului, cu condiţia că vor fi examinaţi cu regularitate pentru a se verifica dacă mai sînt capabili să conducă vehiculul în deplină siguranţă.
    În cazul în care maladia este stabilizată, persoana se consideră aptă pentru conducerea vehiculului, fără să fie supusă examinării medicale periodice.
    2) Grupa 2:
    La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    9. Orice afecţiune care poate expune candidatul pentru obţinerea permisului de conducere sau conducătorul de vehicul care solicită reînnoirea acestuia la cedarea bruscă a sistemului cardiovascular, de natură să provoace o alterare bruscă a funcţiilor cerebrale, constituie un pericol pentru siguranţa rutieră.
    1) Grupa 1:
    a) Candidaţii sau conducătorii de vehicule cu tulburări grave ale ritmului cardiac se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    b) Candidaţii sau conducătorii de vehicule care poartă stimulator cardiac pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului, sub rezerva supunerii unui examen medical periodic, cu indicarea termenului examinării.
    c) Aptitudinea pentru conducerea vehiculului pentru candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de hipertensiune arterială se apreciază în funcţie de rezultatele examinării, de eventualele complicaţii aferente şi de pericolul pe care l-ar putea constitui acestea pentru siguranţa rutieră.
    d) Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de angor pectoral în repaus sau la emoţie se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care au suferit un infarct miocardic pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva concluziei medicale şi a examenelor medicale periodice.
    2) Grupa 2:
    La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    Grupa 1:
    10. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de diabet zaharat pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva supunerii unui examen medical periodic, cu indicarea termenului examinării.
    Pentru determinarea aptitudinii fizice, candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de diabet zaharat prezintă concluzia consiliului medical-consultativ de la locul de evidenţă.
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de diabet zaharat trebuie să fie „şcolarizaţi”: să cunoască particularităţile evoluţiei diabetului, principiile de tratament şi autocontrol, de prevenire a decompensării, de prevenire şi de tratament a hipoglicemiei.
    Variaţiile glicemice trebuie să fie menţinute prin tratament corect, în limitele criteriilor compensării optimale: la un nivel mai mic sau egal cu 7,0 mmol/l şi mai mic sau egal cu 9,9 mmol/l pe tot parcursul zilei.
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de diabet zaharat trebuie să posede un document care certifică prezenţa diabetului şi metodele de tratament şi să respecte recomandările medicului pentru conducătorii de vehicule cu diabet.
    Grupa 2:
    11. Candidaţii sau conducătorii de vehicule din această grupă care suferă de diabet zaharat (atît insulino-independenţi cît şi insulino-dependenţi) se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    12. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de afecţiuni neurologice grave se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    Tulburările neurologice asociate afecţiunilor sau intervenţiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central sau periferic, care conduc la deficienţe senzoriale sau motorii şi afectează echilibrul şi coordonarea, vor fi luate în considerare în legătură cu efectele lor funcţionale şi riscurile evolutive. În astfel de cazuri, candidaţii sau conducătorii de vehicule se consideră apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva evaluării periodice în cazul riscului de agravare.
    Crizele de epilepsie şi stările sincopale constituie un pericol grav pentru siguranţa rutieră în cazul în care survin în momentul conducerii unui vehicul.
    1) Grupa 1:
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva examinării de către o autoritate medicală competentă şi a examenelor medicale periodice. Autoritatea decide asupra stării persoanei cu epilepsie şi stări sincopale, asupra formei clinice şi a evoluţiei (nici o criză în ultimii doi ani, de exemplu), a tratamentului urmat şi a rezultatelor acestuia.
    2) Grupa 2:
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă sau sînt susceptibili că suferă de crize de epilepsie şi stări sincopale se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    Grupa 1:
    13. Candidaţii sau conducătorii de vehicule se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului în caz de:
    1) tulburări mentale grave, congenitale sau dobîndite, datorită afecţiunilor, traumelor sau intervenţiilor neurochirurgicale;
    2) retardare mentală gravă;
    3) probleme comportamentale grave datorită vîrstei sau tulburări grave ale capacităţii de logică, comportament sau adaptabilitate, în afara cazurilor în care concluzia este eliberată sub rezerva examenelor medicale periodice.
    Grupa 2:
    14. La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    Autoritatea medicală competentă apreciază aptitudinile mentale ale candidaţilor sau ale conducătorilor de vehicule în baza examenului clinic, datelor privind supravegherea medicală cu utilizarea testelor ce determină capacităţile de logică, comportament sau adaptabilitate (cercetarea memoriei, atenţiei, reacţiei la stres).
    15. Consumul de alcool constituie un pericol major pentru siguranţa rutieră. Ţinînd cont de gravitatea acestui fapt, se impune o mare vigilenţă în plan medical.
    1) Grupa 1:
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care sînt dependenţi de alcool sau sînt incapabili să se abţină de la consumul de alcool atunci cînd conduc se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    După o perioadă de abstinenţă de 3 ani, sub rezerva concluziei medicale şi a examenelor medicale periodice, persoanele date pot fi considerate apte pentru conducerea vehiculului.
    2) Grupa 2:
    La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    16. Conducătorii de vehicule şi candidaţii pentru obţinerea permisului de conducere nu trebuie să manifeste semne de dependenţă faţă de substanţele psihoactive (droguri, substanţe psihotrope etc.).
    1) Abuz:
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care sînt dependenţi de substanţele psihoactive sau care nu sînt dependenţi de astfel de substanţe, dar fac abuz de ele în mod regulat, oricare ar fi categoria de permis care se solicită, se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    2) Consumul regulat:
    a) Grupa 1:
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care sînt dependenţi de substanţele psihoactive sub orice formă se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    b) Grupa 2:
    La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    Grupa 1:
   17. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de insuficienţă renală gravă se consideră apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva concluziei medicale şi a examenelor medicale periodice.
    Grupa 2:
    18. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care suferă de insuficienţă renală gravă ireversibilă, cu excepţia cazurilor excepţionale justificate în modul corespunzător în concluzia medicală şi sub rezerva examenelor medicale periodice, se consideră apţi pentru conducerea vehiculului.
    Grupa 1:
    19. Candidaţii sau conducătorii de vehicule care au suferit un transplant de organe sau au un implant artificial care afectează capacitatea lor de conducere pot fi consideraţi apţi pentru conducerea vehiculului sub rezerva concluziei medicale şi a examenelor medicale periodice.
    Grupa 2:
    20. La examinarea medicală a persoanelor din această grupă autoritatea medicală competentă acordă atenţie deosebită eventualelor riscuri şi pericole care pot apărea în timpul conducerii vehiculelor.
    21. Candidaţii sau conducătorii de vehicule ce suferă de o afecţiune care nu este menţionată în alineatele precedente, dar este susceptibilă de a constitui sau de a genera o incapacitate funcţională care poate afecta siguranţa rutieră, se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului, cu excepţia cazurilor justificate din punct de vedere medical, sub rezerva examenelor medicale periodice.
    22. În funcţie de grupa în care sînt încadraţi, se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului candidaţii şi conducătorii de vehicule care suferă de maladiile:
    I. Grupa 1:
    1) Boli ale aparatului cardiovascular:
    a) cardiopatie ischemică gravă cu:
    - angor instabil;
    - infarct miocardic acut în ultimele 6 luni sau infarct miocardic recidivant;
    b) insuficienţă cardiacă decompensată;
    c) aritmii cardiace severe şi tulburări de conducere severe;
    d) insuficienţă circulatorie vertebrobazilară cu tulburări grave de echilibru şi/sau pierderi ale cunoştinţei;
    e) hipertensiune arterială esenţială cu valori persistente ale TA max. peste 200 mm Hg sau cu modificări ale fundului de ochi de gradul III;
    f) stenoză aortică severă;
    g) sindroame de ischemie periferică cu claudicaţie intermitentă sau tulburări trofice;
    h) malformaţii vasculare grave: anevrism aortic, malformaţii cerebrale.
    2) Boli ale aparatului respirator:
    insuficienţă respiratorie cronică restrictivă/obstructivă cu reducerea peste 60% a capacităţii respiratorii.
    3) Boli ale aparatului renal:
    insuficienţă renală cronică de gradul IV-V, care nu beneficiază de dializă. Pentru pacienţii aflaţi în program de dializă cronică este necesară concluzia suplimentară a medicului nefrolog curant.
    4) Boli ale aparatului digestiv:
    ciroză hepatică decompensată şi alte cauze de encefalopatie portală severă.
    5) Boli reumatice:
    artrite cronice evolutive cu impotenţă funcţională motorie severă.
    6) Boli hematologice:
    a) sindroame anemice severe (Hb < 7 g/dl);
    b) boli cronice şi degenerative în stadii avansate care antrenează incapacitate motorie sau alterări ale funcţiei cerebrale;
    c) afecţiuni maligne depăşite terapeutic.
    7) Boli metabolice:
    diabet zaharat insulino-independent şi insulino-dependent cu complicaţii severe: retinopatie, cataractă (cu afectarea acuităţii vizuale); nefropatie diabetică (cu insuficienţă renală); polineuropatie, „picior diabetic” (cu afectarea mobilităţii şi sensibilităţii picioarelor); hipoglicemie recidivantă cu scăderea capacităţii de recunoaştere şi sesizare a acesteia.
    8) Oftalmologie:
    a) afecţiuni ale globului ocular sau ale anexelor care afectează acuitatea vizuală sau efortul vizual, pînă la vindecare;
    b) boli însoţite de atrofia nervilor optici, cu scăderea acuităţii vizuale 0,6/0,3 şi /sau a cîmpului vizual 30°;
    c) orice leziune cicatricială a polului anterior sau orice retinopatie care conduce la scăderea severă a acuităţii vizuale şi a cîmpului vizual;
    d) discromatopsii (discromazia);
    e) afachia a cărei corecţie nu determină o limită admisă a vederii (0,6/0,3);
    f) astigmatism cu componentă hipermetropică sau miopică peste 3,0 dptr. sferice în limitele de acuitate vizuală admise, cu excepţia celor corectate;
    g) hipermetropie sau miopie cu corecţia optică mai mult de 8,0 dptr. sferice;
    h) anizometropie peste 2-2,5 dptr. sferice;
    i) reducerea cîmpului vizual sub 80° temporal şi sub 50° nazal;
    j) scăderea acuităţii vizuale sub 0,6 la ambii ochi, cu corecţie optică de (0,6/0,3);
    k) vicii de refracţie care nu se pot corecta;
    l) diferenţa de corecţie aeriană între ochi peste 2,0 dptr. sferice (corecţie de contact 3 dptr. sferice);
    m) nistagmus care este asociat cu scăderea acuităţii vizuale;
    n) hemeralopie;
    o) strabism paralitic cu acuitate vizuală sub limita admisă fără vedere binoculară şi cu deviere mai mare de 20°;
    p) ptoză palpebrală sau deformări cicatriceale palpebrale dacă acoperă mai mult de jumătate din cornee, necorectabile chirurgical;
    q) pterigion întins cu caracter evolutiv.
    Conducătorii de vehicule care au pierdut un glob ocular, organic sau funcţional sub limitele baremului, nu au dreptul să conducă pe drumuri un vehicul timp de 6 luni, iar după acest interval, numai cu condiţia ca ochiul restant să aibă un cîmp vizual normal şi AV de cel puţin 1,0 cu corecţie optică (cu prezenţa actelor de a fi conducător stagiat şi cu reexaminare în fiecare an).
    9) Otorinolaringologie:
    a) afecţiuni vestibulare centrale sau periferice necompensate sau necorectabile prin tratament;
    b) surditate totală bilaterală;
    c) deficienţă auditivă peste 50%, necorectabilă prin protezare auditivă.
    10) Neurologie:
    a) sindroame ataxice cronice sau recurente, necorectate prin tratament, prin leziuni cerebeloase sau prin cordoane posterioare;
    b) sindroame extrapiramidale evolutive sau sechelare severe;
    c) afecţiuni neurologice însoţite de pareze, paralizii ale membrelor, evolutive sau sechelare;
    d) sindroame epileptice;
    e) boli neurodegenerative cerebrale.
    11) Psihiatrie şi narcologie:
    a) demenţe de orice etiologie;
    b) tulburări mentale datorate unor disfuncţii sau leziuni cerebrale şi ale unei afecţiuni somatice;
    c) tulburări de personalitate;
    d) schizofrenie şi tulburări delirante persistente;
    e) tulburări psihotice acute şi tranzitorii pe durata evoluţiei;
    f) tulburări afective majore cu manifestări psihotice;
    g) tulburări disociative de intensitate psihotică;
    h) retard mintal.
    Candidaţii sau conducătorii de vehicule care sînt dependenţi de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope sau sînt incapabili să se abţină de la consumul acestora în timp ce conduc vehiculul se consideră inapţi pentru conducerea vehiculului.
    După o perioadă de abstinenţă de 3 ani şi o opinie medicală specializată (narcologică), adeverinţa medicală poate fi eliberată sub rezerva examenelor medicale periodice.
    12) Chirurgie-ortopedie:
    a) afecţiuni evolutive sau sechelare însoţite de impotenţă funcţională medie-severă a membrelor, de anchiloze sau redori articulare;
    b) malformaţii segmentare congenitale, scurtări de segmente, lipsuri segmentare care afectează în mod semnificativ funcţionalitatea aparatului locomotor, necorectate prin protezare funcţională;
    c) fracturi şi/sau luxaţii, pînă la vindecare, cu recuperarea integrităţii funcţionale a membrelor;
    d) statura mai mică de 150 cm.
    Adeverinţa medicală de prezentare la inspectoratul auto de stat (F 083/e) poate fi eliberată persoanelor lipsite de piciorul stîng (părţi ale acestuia). În acest caz se va permite conducerea mijloacelor de transport manipulate automat (cutia de viteze automată), cu indicaţia în rubrica menţiuni speciale a certificatului medical eliberat.
    Adeverinţele medicale de prezentare la inspectoratul auto de stat (F 083/e) nu se eliberează candidaţilor ori conducătorilor de vehicule care suferă de boli sau anomalii ale sistemului locomotor şi pun în pericol siguranţa conducerii vehiculului cu acţionarea mecanică (cutia de viteze mecanică). Opţiunea medicală pentru posibilitatea de conducere a vehiculelor cu cutia de viteze automată se va soluţiona individual, după caz.
    II. Grupa 2:
    1) Boli ale aparatului cardiovascular:
    a) cardiopatie ischemică gravă cu:
    - angor instabil;
    - infarct miocardic acut în primele 6 luni sau infarct miocardic recidivant;
    b) cardiopatie ischemică dureroasă cu crize de angor pectoris frecvente, avînd modificări obiective EKG;
    c) insuficienţă cardiacă decompensată;
    d) aritmii cardiace severe şi tulburări de conducere severe;
    e) insuficienţă circulatorie vertebrobazilară cu tulburări grave de echilibru şi/sau pierderi ale cunoştinţei;
    f) hipertensiune arterială esenţială cu valori persistente ale TA max. peste 200 mm Hg sau cu modificări ale fundului de ochi - gradul III;
    g) stenoză aortică severă;
    h) sindroame de ischemie periferică cu claudicaţie intermitentă sau tulburări trofice;
    i) malformaţii vasculare grave: anevrism aortic, malformaţii cerebrale.
    2) Boli ale aparatului respirator:
    a) insuficienţă respiratorie cronică restrictivă sau obstructivă, cu reducerea peste 60% a capacităţii respiratorii;
    b) astm bronşic sever;
    c) bronhopneumopatie cronică obstructivă cu insuficienţă respiratorie.
    3) Boli ale aparatului renal:
    insuficienţă renală cronică de gradul IV-V.
    4) Boli ale aparatului digestiv:
    ciroză hepatică decompensată şi alte cauze de encefalopatie portală severă.
    5) Boli reumatice:
    a) artrite cronice evolutive cu impotenţă funcţională motorie severă;
    b) spondilită anchilopoietică;
    c) hernie de disc netratată.
    6) Boli hematologice:
    sindroame anemice severe (Hb < 7g/dl).
    7) Boli metabolice:
    diabet zaharat insulino-dependent şi insulino-independent.
    8) Altele:
    a) boli cronice şi degenerative în stadii avansate care antrenează incapacitate motorie sau alterări ale funcţiei cerebrale;
    b) afecţiuni maligne depăşite terapeutic.
    9) Oftalmologie:
    a) afecţiuni ale globului ocular sau ale anexelor care afectează acuitatea vizuală sau efortul vizual, pînă la vindecare;
    b) boli însoţite de atrofia nervilor optici, cu scăderea acuităţii vizuale 0,8/0,4 şi/sau a cîmpului vizual 20°;
    c) orice leziune cicatriceală a polului anterior sau orice retinopatie care conduce la scăderea severă a acuităţii vizuale şi a cîmpului vizual;
    d) discromatopsii (discromazia, tricromazia A, B);
    e) afachia;
    f) hipermetropia peste 6 dptr. sferice în limitele de acuitate vizuală admise, cu excepţia celor corectate;
    g) astigmatism cu componentă hipermetropică peste 2,5 dptr. sferice în limitele de acuitate vizuală admise, cu excepţia celor corectate;
    h) anizometropie peste 3 dptr. sferice;
    i) reducerea cîmpului vizual sub 80° temporal şi sub 50° nazal;
    j) scăderea acuităţii vizuale sub 0,5 cu corecţie optică (+;- 6,0 dptr. sferice);
    k) miopie cu – 6 dptr. sferice sau cu leziuni evolutive de FO, cu excepţia celor corectate;
    l) diferenţa de corecţie aeriană între ochi de peste  2 dptr. sferice;
    m) glaucom;
    n) lipsa unui glob ocular;
    o) obstrucţia căilor lacrimale cu epifora;
    p) nistagmus care este asociat cu scăderea acuităţii vizuale;
    q) corpi străini intraoculari (leziuni bilaterale irecuperabile);
    r) hemeralopie;
    s) discromatopsii;
    t) strabism paralitic;
    u) ptoză palpebrală sau deformări cicatriceale palpebrale, dacă acoperă mai mult de jumătate din cornee, necorectabile chirurgical;
    v) pterigion întins cu caracter evolutiv;
    w) corecţia optică de contact sau cu lentile intraoculare.
    10) Otorinolaringologie:
    a) afecţiuni vestibulare centrale sau periferice necompensate sau necorectabile prin tratament;
    b) surditate totală bilaterală;
    c) deficienţă auditivă peste 30%, necorectabilă prin protezare auditivă.
    11) Neurologie:
    a) sindroame ataxice cronice sau recurente, necorectate prin tratament, prin leziuni cerebeloase sau de cordoane posterioare;
    b) sindroame extrapiramidale evolutive sau sechelare severe;
    c) afecţiuni neurologice însoţite de pareze, paralizii ale membrelor, evolutive sau sechelare;
    d) sindroame epileptice;
    e) boli neurodegenerative cerebrale.
    12) Psihiatrie:
    a) demenţe de orice etiologie;
    b) tulburări mintale datorate unor disfuncţii sau leziuni cerebrale şi ale unei afecţiuni somatice;
    c) tulburări de personalitate;
    d) schizofrenie şi tulburări delirante persistente;
    e) tulburări psihotice acute şi tranzitorii pe durata evoluţiei;
    f) tulburări afective majore cu manifestări psihotice;
    g) tulburări disociative de intensitate psihotică;
    h) retard mintal.
    Adeverinţele medicale de prezentare la inspecoratul auto de stat (F 083/e) nu se eliberează şi nu se reînnoiesc candidaţilor sau conducătorilor de vehicule care sînt dependenţi de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope sau sînt incapabili să se abţină de la consumul acestora în timp ce conduc vehiculul.
    După o perioadă de abstinenţă de 3 ani şi o opinie medicală specializată (narcologică), adeverinţa medicală poate fi eliberată sub rezerva examenelor medicale periodice.
    13) Obstetrică-ginecologie:
    a) menometroragii repetate care conduc la anemie posthemoragică severă;
    b) tumori inoperabile din sfera genitală sau a sînului.
    14) Chirurgie-ortopedie:
    a) afecţiuni evolutive sau sechelare însoţite de impotenţă funcţională medie-severă a membrelor, de anchiloze sau redori articulare;
    b) malformaţii segmentare congenitale, scurtări de segmente, lipsuri segmentare care afectează în mod semnificativ funcţionalitatea aparatului locomotor;
    c) fracturi şi/sau luxaţii pînă la vindecare cu recuperarea integrităţii funcţionale a membrelor.
    23. Emiterea concluziei medicale privind aptitudinea de conducere a vehiculului se efectuează de comisiile medicale a căror componenţă nominală se aprobă de conducătorul autorităţii medicale competente.
    24. La elaborarea concluziei de specialitate fiecare medic membru al comisiei se va conduce de normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea vehiculului şi de lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de vehicul, cu indicarea concluziei în fişa medicală de ambulator (F 025 e).
    25. În cazul în care concluzia medicală nu permite conducerea vehiculului, medicul va indica argumentele în fişa medicală de ambulator (F 025 e) şi, respectiv, în adeverinţa medicală de prezentare la inspectoratul auto de stat (F 083/e), la rubrica menţiuni speciale.
    26. Concluzia generală „Apt” sau „Inapt” se emite de către preşedintele comisiei, în baza concluziilor membrilor comisiei, confirmată prin semnătură şi parafa autorităţii medicale competente, aplicată pe dreapta de jos a fotografiei.
    Persoanelor recunoscute apte pentru conducerea vehiculului cu unele restricţii, în adeverinţa medicală de prezentare la inspectoratul auto de stat (F 083/e) li se indică menţiunile respective, după caz, conform prevederilor anexei la prezentele Norme.
    27. Evidenţa concluziilor consultative narcologice şi a adeverinţelor medicale de prezentare la inspectoratul auto de stat (F 083/e), precum şi a duplicatelor acestora eliberate conducătorilor de vehicule şi candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere se efectuează în Registrul de forma aprobată de Ministerul Sănătăţii şi/sau în cadrul sistemului informaţional automatizat de evidenţă.
    28. Conducătorii autorităţii medicale competente poartă responsabilitate, conform legislaţiei în vigoare, de corectitudinea efectuării examinării medicale a conducătorilor de vehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere.
    1. CONDUCĂTOR AUTO
    01. Corectarea şi/sau protejarea vederii
    01.01 Ochelari
    01.02 Lentilă (lentile) de contact
    01.03 Sticlă protectoare
    01.04 Lentilă opacă
    01.05 Acoperitoare pentru ochi
    01.06 Ochelari sau lentile de contact
    02. Proteze auditive/dispozitiv ajutător pentru comunicare
    02.01 Proteză auditivă pentru o ureche
    02.02 Proteză auditivă pentru două urechi
    03. Proteze/orteze ale membrelor
    03.01 Proteze/orteze ale membrelor superioare
    03.02 Proteze/orteze ale membrelor inferioare
    05. Utilizare restricţionată (folosirea obligatorie a subcodurilor, conducere sub rezerva restricţiilor medicale)
    05.01 Limitare la călătorii în timpul zilei (de exemplu, o oră după răsăritul soarelui şi o oră înainte de apusul soarelui)
    05.02 Limitare la călătorii pe o rază de ... km de la domiciliul titularului sau doar în limitele oraşului/regiunii
    05.03 Conducere fără pasageri
    05.04 Limitare la călătorii cu o viteză de maximum ... km/h
    05.05 Conducere autorizată doar în prezenţa unui însoţitor care posedă permis de conducere
    05.06 Fără remorcă
    05.07 Nu este permisă conducerea pe autostrăzi
    05.08 Nu este permis alcoolul
    2. ADAPTĂRI ALE VEHICULULUI
    10. Transmisie modificată
    10.01 Transmisie manuală
    10.02 Transmisie automată
    10.03 Transmisie acţionată electronic
    10.04 Levierul schimbătorului de viteze adaptat
    10.05 Fără cutie de viteze secundară
    15. Ambreiaj modificat
    15.01 Levierul schimbătorului de viteze adaptat
    15.02 Ambreiaj manual
    15.03 Ambreiaj automat
    15.04 Separare înainte de pedala de ambreiaj/cu pedala la podea/cu pedala de ambreiaj detaşată
    20. Sistem de frînare modificat
    20.01 Pedala de frînă adaptată
    20.02 Pedala de frînă mărită
    20.03 Pedala de frînă adaptată pentru piciorul stîng
    20.04 Pedala de frînă prin talpă
    20.05 Pedala de frînă înclinată
    20.06 Frînă de serviciu manuală (adaptată)
    20.07 Utilizare maximă a frînei de serviciu consolidate
    20.08 Utilizare maximă a frînei de urgenţă incluse în frîna de serviciu
    20.09 Frîna de parcare adaptată
    20.10 Frîna de parcare acţionată electronic
    20.11 Frîna de parcare acţionată cu piciorul (adaptată)
    20.12 Separare înainte de pedala de frînă/cu pedala la podea/cu pedala de frînă detaşată
    20.13 Frîna acţionată cu genunchiul
    20.14 Frîna de serviciu acţionată electronic
    25. Sisteme de accelerare modificate
    25.01 Pedală de acceleraţie adaptată
    25.02 Pedală de acceleraţie prin talpă
    25.03 Pedală de acceleraţie înclinată
    25.04 Pedală de acceleraţie manuală
    25.05 Pedală de acceleraţie la genunchi
    25.06 Servoacceleraţii (electronice, pneumatice etc.)
    25.07 Pedală de acceleraţie plasată în stînga pedalei de frînă
    25.08 Pedală de acceleraţie plasată în stînga
    25.09 Separare înainte de padala de acceleraţie/cu pedala de podea/cu pedala de acceleraţie detaşată
    30. Sisteme combinate de frînare şi accelerare, modificate
    30.01 Pedale paralele
    30.02 Pedale la (sau aproape la) acelaşi nivel
    30.03 Acceleraţie şi frînă cu alunecare
    30.04 Acceleraţie la frînă cu alunecare şi orteză
    30.05 Pedala de acceleraţie şi frînă la podea/detaşată
    30.06 Podea înălţată
    30.07 Separare pe partea pedalei de frînă
    30.08 Separare pentru proteză pe partea pedalei de frînă
    30.09 Separare în faţa pedalelor de acceleraţie şi frînă
    30.10 Suport pentru călcîi/picior
    30.11 Acceleraţie şi frînă acţionate electronic
    35. Dispozitive de comandă modificate (cumulatoare pentru lumini, ştergătoare de parbriz/instalaţii de spălare a parbrizului, claxon, indicatoare de direcţie etc.)
    35.01 Dispozitive de comandă care pot fi acţionate fără o influenţă negativă asupra direcţiei şi manevrării etc.
    35.02 Dispozitive de comandă care pot fi acţionate fără eliberarea volanului şi a accesoriilor (buton, furcă etc.)
    35.03 Dispozitive de comandă care pot fi acţionate cu mîna stîngă fără eliberarea volanului şi a accesoriilor (buton, furcă etc.)
    35.04 Dispozitive de comandă care pot fi acţionate cu mîna dreaptă fără eliberarea volanului şi a accesoriilor (buton, furcă etc.)
    35.05 Dispozitive de comandă care pot fi acţionate fără eliberarea volanului şi a accesoriilor (buton, furcă etc.) şi mecanisme combinate de acceleraţie şi frînă
    40. Direcţie modificată
    40.01 Direcţie asistată standard
    40.02 Direcţie asistată consolidată
    40.03 Direcţie cu sistem de rezervă
    40.04 Coloană de direcţie alungită
    40.05 Volan modificat (volan cu profil mărit/îngroşat, volan cu diametru redus etc.)
    40.06 Volan înclinat
    40.07 Volan vertical
    40.08 Volan orizontal
    40.09 Conducere acţionată cu picioarele
    40.10 Conducere cu dispozitiv modificat (joystick etc.)
    40.11 Buton pe volan
    40.12 Cu orteză de mînă pe volan
    40.13 Cu orteză de tendon
    42. Cu oglindă (oglinzi) retrovizoare modificată (modificate)
    42.01 Oglindă retrovizoare exterioară dreapta (sau stînga)
    42.02 Oglindă retrovizoare exterioară montată pe aripă
    42.03 Oglindă retrovizoare interioară suplimentară pentru observarea traficului
    42.04 Oglindă retrovizoare interioară panoramică
    42.05 Oglindă retrovizoare pentru unghiul mort
    42.06 Oglindă (oglinzi) retrovizoare în exterior acţionată (acţionate) electric
    43. Scaunul conducătorului auto modificat
    43.01 Scaunul conducătorului auto la o înălţime de observaţie bună şi la distanţă normală faţă de volan şi de pedală
    43.02 Scaunul conducătorului auto ajustat la forma corpului
    43.03 Scaunul conducătorului auto cu suport lateral pentru stabilitate bună
    43.04 Scaunul conducătorului auto cu rezemătoare pentru braţ
    43.05 Scaunul conducătorului auto cu glisieră alungită
    43.06 Centură şi siguranţă ajustată
    43.07 Centură de siguranţă tip ham
    44. Modificări la motociclete (folosirea subcodurilor este obligatorie)
    44.01 Frîna cu comandă unică
    44.02 Frîna acţionată manual (adaptată) (la roata din faţă)
    44.03 Frîna acţionată cu piciorul (adaptată) (la roata din spate)
    44.04 Manetă de acceleraţie (adaptată)
    44.05 Transmisie manuală şi ambreiaj manual (adaptate)
    44.06 Oglinzi retrovizoare (adaptate)
    44.07 Comenzi (adaptate) (semnalizare, lumini de frînă etc.)
    44.08 Scaun reglat la o înălţime care îi permite motociclistului, în poziţia şezînd, să aibă concomitent ambele picioare pe suprafaţa drumului
    45. Motociclete numai cu ataş
    50. Limitat la un anumit vehicul un anumit număr de şasiu (numărul de identificare al vehiculului, VIN)
    51. Limitat la un anumit vehicul o anumită placă cu număr de înmatriculare (numărul de înmatriculare al vehiculului, VRN).

    Notă: Evidenţa restricţiilor menţionate se va exercita în sistemul informaţional automatizat de stat „Registrul de stat al conducătorilor de vehicule”.