LPM153/2012
ID intern unic:  344616
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 153
din  05.07.2012
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Publicat : 31.08.2012 în Monitorul Oficial Nr. 185     art Nr : 620     Data intrarii in vigoare : 31.08.2012
    MODIFICAT
   
HCC22 din 05.09.13, MO276-280/29.11.13 art.43; în vigoare 05.09.13

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. I. – Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 58, art. 641), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 4, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Instanţele judecătoreşti judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios administrativ, contravenţionale şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă.”
    2. La articolul 61:
    titlul şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 61. Distribuirea aleatorie a dosarelor
                           şi constituirea completelor de judecată
    (1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti, prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fişa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.”
    articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
    „(11) Constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.”
    3. Articolul 11:
    la alineatul (1), cuvîntul „apărător” se înlocuieşte cu textul „către un apărător ales sau de către un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat”;
    alineatul (2) se abrogă.
    4. Articolul 12 se abrogă.
    5. La articolul 13 alineatul (2), cuvîntul „administrativă” se înlocuieşte cu cuvîntul „contravenţională”.
    6. Articolul 15:
    se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
    „(21) În cadrul judecătoriilor, din rîndul judecătorilor instanţei se numesc judecători de instrucţie cu atribuţii proprii în desfăşurarea procesului penal. Numirea judecătorilor de instrucţie se realizează potrivit procedurii şi condiţiilor prevăzute de regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii.”
    alineatul (5) se abrogă.
    7. Articolul 16:
    la alineatul (1), textul „ , care, pe lîngă atribuţiile de judecător, exercită atribuţii de administraţie” se exclude;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Preşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt asistaţi de vicepreşedinţi. Funcţia de vicepreşedinte se instituie în judecătoriile în care numărul de judecători este mai mare de 6, iar în curţile de apel şi în Curtea Supremă de Justiţie, numărul de vicepreşedinţi se stabileşte potrivit numărului de colegii.”
    articolul se completează cu alineatele (21) şi (6) cu următorul cuprins:
    „(21) Vicepreşedinţii curţilor de apel şi ai Curţii Supreme de Justiţie exercită concomitent şi funcţia de preşedinte al colegiilor formate în cadrul instanţelor.”
    „(6) În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul expirării mandatului preşedintelui instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia, pînă la numirea unui nou preşedinte, sînt exercitate de către un vicepreşedinte al instanţei sau de către un alt judecător, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.”
    8. Legea se completează cu articolul 161 cu următorul cuprins:
    „Articolul 161. Competenţa preşedinţilor şi vicepreşe-
                            dinţilor instanţelor judecătoreşti
    (1) Preşedintele instanţei judecătoreşti:
    a) participă la examinarea cauzelor distribuite în condiţiile art. 61;
    b) aprobă componenţa colegiilor şi coordonează activitatea acestora;
    c) coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în termen rezonabil, distribuie sarcinile între judecători;
    d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;
    e) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea unuia sau mai multor judecători dintre judecătorii instanţei în calitate de judecător de instrucţie;
    f) asigură specializarea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor instanţei;
    g) decide asupra necesităţii de a examina colegial unele cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;
    h) constituie completele de judecată şi decide asupra schimbării membrilor acestora, în condiţiile art. 61 alin. (11);
    i) verifică procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre examinare;
    j) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv  privind obiectul acestora;
    k) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, Departamentului de administrare judecătorească în partea ce ţine de analiza statisticii judiciare;
    l) examinează petiţiile, în condiţiile legii, cu excepţia celor care ţin de acţiunile judecătorilor în înfăptuirea justiţiei, precum şi de conduita acestora;
    m) aprobă şi prezintă spre informare Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale judecătorilor, acordă judecătorilor concediile de odihnă anuale şi îi recheamă din concediu;
    n) reprezintă instanţa de judecată în relaţiile cu autorităţile publice şi cu mass-media;
    o) numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de muncă ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale personalului contractual al secretariatului instanţei judecătoreşti;
    p) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare a personalului secretariatului instanţei judecătoreşti;
    q) exercită alte atribuţii, conform legii.
    (2) Vicepreşedintele instanţei judecătoreşti exercită funcţiile preşedintelui instanţei judecătoreşti în cazul absenţei acestuia.”
    9. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 17. Judecarea cauzelor
    Cauzele în materie civilă, penală sau în alte materii se judecă de către instanţele judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale.”
    10.  Articolele 18 şi 19 se abrogă.
    11. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
     „Articolul 21. Aspecte organizatorice
    (1) Localităţile de reşedinţă şi circumscripţia instanţelor judecătoreşti sînt stabilite conform anexelor la prezenta lege.
    (2) Se stabileşte un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanţele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33 de posturi de judecător pentru Curtea Supremă de Justiţie. Numărul total al posturilor de judecător include şi numărul posturilor de judecător pentru instanţele judecătoreşti amplasate în stînga Nistrului.
    (3) Instanţele judecătoreşti se asigură cu numărul necesar de judecători, precum şi cu numărul necesar de personal în condiţiile prezentei legi şi ale hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (4) Numărul necesar de judecători pentru fiecare instanţă se stabileşte în corespundere cu Regulamentul privind criteriile de stabilire a numărului de judecători în instanţele judecătoreşti, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Regulamentul este public, se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (5) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe o perioadă nedeterminată, conform legii, în cazul în care posturile de judecător au devenit vacante în urma:
    a) detaşării;
    b) suspendării din funcţie, în temeiul art. 24 al Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;
    c) altor cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
    (6) Numărul de posturi vacante temporar, care pot fi ocupate în cazurile prevăzute la alin. (5), se aprobă pentru fiecare instanţă judecătorească de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, în termen de 15 zile după apariţia vacanţei postului.
    (7) După încetarea situaţiilor specificate la alin. (5), în cazul cînd judecătorul revine la instanţa în care a activat anterior, Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei judecătoreşti, este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă specificat la alin. (8) şi (9) în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă.
    (8) Pentru asigurarea posturilor de judecător necesare la încetarea situaţiilor specificate la alin. (5) se constituie un fond de rezervă de 15 posturi de judecător, care poate fi actualizat prin revizuirea prezentei legi.
    (9) Posturile din fondul de rezervă se repartizează instanţelor judecătoreşti prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii dacă în instanţele unde judecătorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
    (10) În cazul apariţiei ulterioare a unor posturi  vacante la instanţa respectivă, temporar sau definitiv, posturile de judecător repartizate în condiţiile alin. (6) se reinclud de drept, de la data apariţiei vacanţei postului, în fondul de rezervă, iar judecătorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat în postul care a devenit vacant. Includerea postului vacant în fondul de rezervă se constată, la propunerea preşedintelui instanţei, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la apariţia vacanţei postului.
    (11) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (5) se virează la bugetul de stat la sfîrşitul fiecărui an calendaristic.”
    12. Articolul 23 se abrogă.
    13. Legea se completează cu articolele 231, 232 şi 233 cu următorul cuprins:
    „Articolul 231. Autoadministrarea judecătorească
    (1) Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.
    (2) Autoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom şi responsabil.
    (3) Autoadministrarea judecătorească se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi eligibilităţii organelor autorităţii judecătoreşti, precum şi în baza angajării răspunderii organelor autoadministrării judecătoreşti pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate.
    (4) Organele autoadministrării judecătoreşti sînt Adunarea Generală a Judecătorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii.
    Articolul 232. Adunarea Generală a Judecătorilor
    (1) Adunarea Generală a Judecătorilor asigură realizarea practică a principiului autoadministrării puterii judecătoreşti.
    (2) Adunarea Generală a Judecătorilor este constituită din judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova.
    (3) Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în şedinţă ordinară în prima jumătate a lunii februarie. Adunarea poate fi convocată şi în cazuri excepţionale, la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii sau a cel puţin 50 de judecători, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data convocării şedinţei ordinare a Adunării Generale a Judecătorilor cu cel puţin o lună înainte de data şedinţei, elaborează şi distribuie judecătorilor proiectul agendei şedinţei, care se plasează şi pe pagina web a Consiliului, cu anexarea materialelor ce urmează a fi examinate. Propunerile de modificare a agendei şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor se admit şi pe parcursul şedinţei.
    (5) Şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor este deschisă de către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care transmite apoi conducerea şedinţei preşedintelui acesteia.
    (6) Preşedintele şi secretarul şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor se aleg la propunerea judecătorilor prezenţi la şedinţă, cu votul deschis al majorităţii simple a acestora.
    (7) Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a judecătorilor în exerciţiu. Acelaşi cvorum este necesar şi pentru desfăşurarea şedinţelor extraordinare ale Adunării Generale a Judecătorilor.
    (8) Hotărîrile Adunării Generale a Judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a judecătorilor prezenţi şi se semnează de către preşedintele şi secretarul şedinţei. Hotărîrile Adunării Generale a Judecătorilor cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor sau colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor  se adoptă prin vot secret. La decizia Adunării Generale a Judecătorilor pot fi adoptate prin vot secret şi alte hotărîri.
    (9) Hotărîrile Adunării Generale a Judecătorilor se execută de către organele autoadministrării judecătoreşti şi de către judecători şi se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
    Articolul 233. Competenţa Adunării Generale
                           a Judecătorilor
    (1) Adunarea Generală a Judecătorilor:
    a) audiază raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) aprobă Codul de etică al judecătorului şi modificările operate în acesta;
    c) aprobă Regulamentul de funcţionare a Adunării Generale a Judecătorilor;
    d) alege, din rîndul judecătorilor, membrii permanenţi şi cîte 2 membri supleanţi în Consiliul Superior al Magistraturii, în colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi în colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi ridică mandatul acestora;
    e) examinează şi decide asupra altor chestiuni referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti.
    (2) Pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, în colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi în colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, Adunarea Generală a Judecătorilor constituie comisii speciale, ale căror componenţă şi mod de activitate se aprobă la şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor.”
    14. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 24. Consiliul Superior al Magistraturii
    Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi asigură autoadministrarea judecătorească.”
    15. Titlul capitolului 2 va fi:
„Capitolul  2
INSTANŢELE  JUDECĂTOREŞTI”.
    16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 25. Judecătoriile
    (1) Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora se stabilesc conform anexei nr. 2.
    (2) În cadrul sistemului judecătoresc funcţionează judecătorii specializate:
    a) Judecătoria Militară;
    b) Judecătoria Comercială de Circumscripţie.
    (3) Judecătoria Militară şi Judecătoria Comercială de Circumscripţie judecă cauzele date în competenţa lor prin lege şi îşi desfăşoară activitatea conform normelor generale de organizare judecătorească, cu excepţiile prevăzute de lege.
    (4) Structura şi statul de funcţii ale secretariatului Judecătoriei Militare se stabilesc de către Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul Apărării.
    (5) Crearea de condiţii pentru activitatea conformă a Judecătoriei Militare, asigurarea tehnico-materială şi financiară a acesteia se efectuează de către Ministerul Apărării de comun acord cu Ministerul Justiţiei.
    (6) Judecătoria Militară dispune de un serviciu de pază militară, pus la dispoziţia sa de către Ministerul Apărării în mod gratuit. Personalul de pază militară se stabileşte de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Apărării de comun acord.”
    17. Articolele 26, 27 şi 28 se abrogă.
    18. Titlul capitolului 4 „Capitolul 4 CURŢILE DE APEL” se exclude.
    19. Articolul 36 se abrogă.
    20. La  articolul 37:
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Colegiile se constituie din judecători ai curţilor de apel. Componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui an. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.”
    alineatul (3) se abrogă.
    21. Articolele 38, 39 şi 40 se abrogă.
    22. Capitolul 5 se abrogă.
    23. Titlul capitolului 6 „Capitolul 6 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE” se exclude.
    24. Articolul 44 se abrogă.
    25. Titlul capitolului 7 şi articolele 45, 46 şi 47 vor avea următorul cuprins:
„Capitolul 7
STRUCTURA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI
    Articolul 45. Administrarea instanţelor judecătoreşti
    (1) Activitatea instanţei judecătoreşti în domeniul înfăptuirii justiţiei este condusă de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
    (2) Activitatea organizatorică şi cea administrativă a instanţei judecătoreşti este asigurată de secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    (3) Şeful secretariatului instanţei judecătoreşti are următoarele atribuţii:
    a) organizează activitatea personalului legată de întocmirea şi afişarea, în termenul stabilit de normele procesuale, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora;
    b) organizează activitatea personalului responsabil de asigurarea distribuirii aleatorii a cauzelor parvenite în instanţa judecătorească;
    c) gestionează mijloacele financiare alocate instanţei judecătoreşti;
    d) coordonează şi verifică activitatea subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti, asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare, materiale, intelectuale şi informaţionale în procesul implementării planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
    e) elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui instanţei judecătoreşti planurile strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
    f) organizează şi coordonează dezvoltarea şi implementarea planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
    g) aprobă, după coordonarea cu preşedintele instanţei judecătoreşti, regulamentul de organizare şi funcţionare a secretariatului instanţei judecătoreşti;
    h) exercită alte funcţii atribuite prin lege sau delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
    (4) În caz de absenţă a şefului secretariatului instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia sau o parte din ele sînt delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti unuia dintre conducătorii subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti.
    Articolul 46. Structura, personalul şi salarizarea
                         personalului secretariatului instanţei
                         judecătoreşti
    (1) Secretariatul instanţelor judecătoreşti se constituie din grefă şi serviciul administrativ.
    (2) Grefa secretariatului instanţei judecătoreşti asistă judecătorii în procesul de înfăptuire a justiţiei. În cadrul grefei se instituie, respectiv, subdiviziuni ale grefierilor, asistenţilor judiciari, traducătorilor, interpreţilor, subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare, pentru analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, precum şi subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar. Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi  statutul funcţionarului public.
    (3) Serviciul administrativ al secretariatului instanţei judecătoreşti asigură activitatea organizatorică a instanţei judecătoreşti. În cadrul serviciului administrativ se instituie subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare pentru activitatea instanţei judecătoreşti. Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.
    (4) Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este salarizat în condiţiile legii.
    (5)  Personalul secretariatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.
    (6) Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului instanţei judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.
    Articolul 47. Asistentul judiciar
    (1) Asistentul judiciar este angajatul instanţei judecătoreşti care asistă judecătorul la exercitarea de către acesta a funcţiilor sale. Fiecare judecător este asistat în activitatea sa de către un asistent judiciar.
    (2) Poate fi asistent judiciar persoana care are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în muncă în specialitate juridică de cel puţin un an, selectată în baza prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi  statutul funcţionarului public.
    (3) Asistentul judiciar are următoarele atribuţii:
    a) colectează actele normative necesare judecătorului şi altă informaţie necesară pentru judecarea dosarului distribuit judecătorului;
    b) generalizează problemele de drept în dosarele distribuite judecătorului respectiv şi elaborează recomandări pe marginea problemelor legate de interpretarea şi aplicarea legii;
    c) verifică prezenţa actelor care urmau a fi prezentate de către participanţii la proces;
    d) elaborează, la indicaţia judecătorului, proiectele de acte procesuale;
    e) asigură depersonalizarea hotărîrilor judecătoreşti şi publicarea lor pe pagina web a instanţei judecătoreşti; 
    f) participă în grupuri de lucru şi în comisii, în limitele competenţei sale;
    g) îndeplineşte, la indicaţia judecătorului, alte atribuţii legate de înfăptuirea justiţiei.”
    26. La articolul 48, alineatul (3) se abrogă.
    27. La articolul 481, alineatul (2) se abrogă.
    28. Articolul 49 se abrogă.
    29. Articolul 54 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 54. Informaţia statistică
    Instanţele judecătoreşti prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi Departamentului de administrare judecătorească informaţii statistice referitoare la cauzele examinate în materie civilă, comercială, de contencios administrativ, contravenţională şi penală, în modul stabilit de instanţe.”
    30. Articolul 55:
    la alineatul (1), textul „şi financiare, precum şi în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti” se exclude;
    articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
    „(11) Auditul la instanţele judecătoreşti se efectuează de către Curtea de Conturi în conformitate cu procedura şi competenţele stabilite de lege.”
    31. Legea se completează cu articolele 561 şi 562 cu următorul cuprins:
    „Articolul 561. Simbolurile puterii judecătoreşti
    (1) În sălile de şedinţe ale instanţelor judecătoreşti se asigură plasarea/afişarea Declaraţiei de Independenţă, Stemei de Stat, Drapelului de Stat şi Constituţiei Republicii Moldova.
    (2) În şedinţele de judecată, judecătorii instanţelor judecătoreşti şi ai curţilor de apel poartă mantii de culoare neagră şi insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează gratuit. Modelul ţinutei vestimentare şi al insignei se aprobă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
    Articolul 562. Transparenţa activităţii instanţei
                           judecătoreşti
    (1) În fiecare instanţă judecătorească este desemnat un angajat al secretariatului responsabil de relaţiile cu publicul.
    (2) Orice persoană are dreptul să solicite şi să primească informaţii referitoare la activitatea instanţei judecătoreşti sau la o anumită cauză. Informaţia se acordă în forma solicitată (telefon, fax, poştă, poştă electronică, precum şi în alte forme de furnizare a informaţiei), cu respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal şi privind confidenţialitatea procesului.
    (3) Lista cauzelor fixate pentru judecare se plasează pe pagina web a instanţei judecătoreşti, precum şi pe un panou public, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei de judecată, indicîndu-se numărul dosarului, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează cauza, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, numele sau denumirea părţilor, obiectul cauzei, precum şi alte date referitoare la publicitatea şedinţei de judecată.”
    32. Anexa nr. 1 se abrogă.
    Art. II. – Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 117–119, art. 946), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicţiilor nu poate aduce atingere independenţei individuale a judecătorului.”
    2. La articolul 2, textul „ , inclusiv judecătorii de instrucţie,” se exclude.
    3. La articolul 3, textul „ , inclusiv judecătorii de instrucţie” se exclude.
    4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 6. Condiţii pentru a candida la funcţia
                          de judecător
    (1) La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:
    a) are capacitate de exerciţiu;
    b) are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;
    c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în muncă prevăzută la alin. (2);
    d) nu are antecedente penale;
    e) cunoaşte limba de stat;
    f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei.
    (2) Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcţia de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.
    (3) Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută la alin. (2), cu excepţia judecătorilor în instanţele internaţionale şi a judecătorilor Curţii Constituţionale, susţin un examen în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei conform procedurii şi condiţiilor prevăzute de Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.
    (4)  Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în sensul alin. (1), şi nu poate candida la funcţia de judecător persoana care:
    a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere;
    b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile specificate la alin. (2);
    c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod.
    (5) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau de judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv, 10 ani.
    6) Poate fi numită judecător militar persoana care întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi are calitatea de ofiţer activ. Persoanelor care nu au calitatea de ofiţer activ li se atribuie grade militare.”
    5. Legea se completează cu articolele 61 şi 62 cu următorul cuprins:
    „Articolul 61. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor
                           la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în
                           funcţie
    (1) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător se verifică pînă la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător.
    (2) Verificarea stării de sănătate a judecătorilor în funcţie are loc o dată la 5 ani.
    (3) Verificarea stării de sănătate include de asemenea evaluarea psihologică şi psihiatrică a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie.
    (4) Exigenţele şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de judecător, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii după coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
    (5) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie se verifică de către o comisie specializată a Ministerului Sănătăţii care eliberează certificatul medical privind starea sănătăţii şi concluziile privitor la corespunderea candidaţilor şi a judecătorilor în funcţie exigenţelor pentru exercitarea funcţiei, care ulterior se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii.
    Articolul 62. Registrul participanţilor la concursul
                         pentru suplinirea funcţiilor vacante de
                         judecător, de preşedinte sau de
                         vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti
    (1) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 6 sînt înscrişi în Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, denumit în continuare Registru.
    (2)  Registrul se ţine de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii şi este compus din 4 secţiuni:
    a) lista candidaţilor la funcţiile vacante de judecător;
    b) lista judecătorilor care solicită transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară;
    c) lista judecătorilor care solicită numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti;
    d) lista judecătorilor care solicită numirea sau promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară.
    (3) Candidaţii se înscriu în Registru indiferent de faptul dacă a fost sau nu a fost anunţat concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător.
    (4) Procedura de includere a candidaţilor în Registru se aprobă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
    (5) Registrul este public şi se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.”
    6. Articolul 8:
    la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, inclusiv pe perioada detaşării din funcţie;”
    la alineatul (3), textul „judecătorului responsabil” se înlocuieşte cu textul „persoanei responsabile”;
    articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) Judecătorul care a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a fost ales deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului, depune cerere de demisie în condiţiile art. 26. În cazul în care judecătorul nu depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de drept din funcţia de judecător.”
    7. Articolele 9 şi 10 vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 9. Concursul pentru suplinirea funcţiilor
                          de judecător, de vicepreşedinte şi de
                          preşedinte al instanţei judecătoreşti
    (1) Funcţiile de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti  sînt ocupate în bază de concurs.
    (2) Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti  este organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza regulamentului aprobat de acesta. La concurs participă persoanele înscrise în Registru.
    (3) Concursul de selectare a candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti sau a funcţiilor care urmează să devină vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti se organizează cu 3 luni înainte de apariţia postului vacant.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii anunţă, prin intermediul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în mass-media şi pe pagina sa web, lansarea concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti şi stabileşte termenul-limită pentru iniţierea procesului de selectare a candidaţilor.
    (5) Persoanele înscrise în Registru vor informa în scris secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii despre participarea sau despre refuzul de a participa la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti.
    (6) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti, înscrişi în Registru, participă la concurs doar după ce depun următoarele acte:
    a) cererea de participare la concurs;
    b) curriculum vitae;
    c) copia diplomei de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;
    d) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau, după caz, certificatul care atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;
    e) copia carnetului de muncă;
    f) cazierul judiciar;
    g) certificatul medical de sănătate;
    h) declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;
    i) declaraţia de interese personale;
    j) referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii.
    (7) La momentul depunerii setului de acte, solicitantul este informat despre iniţierea verificării conform Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice şi semnează declaraţia de verificare.
    Articolul 10. Selectarea şi criteriile de selectare
                         a candidaţilor la funcţia de judecător
    (1) Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător se desfăşoară potrivit unor criterii obiective bazate pe merit, ţinînd seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa candidaţilor.
    (2) Candidaţii la funcţia de judecător sînt selectaţi de colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.”
    8. Articolul 11:
    la alineatul (1), textul „ , inclusiv ai judecătoriilor specializate, judecătorii de instrucţie” se exclude;
    la alineatul (4), după textul „sau de reconfirmare în funcţie” se introduce textul „trebuie să fie motivat şi”.
    9. La articolul 12 alineatul (3), cuvîntul „şedinţei” se exclude.
    10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 13. Evaluarea performanţelor judecătorilor
    (1) Performanţele judecătorilor se evaluează în scopul aprecierii nivelului de calificare şi abilităţilor profesionale ale judecătorilor.
    (2) Judecătorii în funcţie sînt supuşi evaluării periodice a  performanţelor o dată la 3 ani.
    (3) În condiţiile legii, judecătorii în funcţie sînt supuşi evaluării performanţelor şi în cazul:
    a) numirii în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă;
    b) promovării la o instanţă superioară;
    c) numirii în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei;
    d) transferării la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară.
    (4) Judecătorii pot fi supuşi evaluării performanţelor şi în mod extraordinar în cazul în care hotărîrile judecătoreşti adoptate de ei pun la îndoială nivelul de calificare şi abilităţile lor profesionale.
    (5) Performanţele judecătorilor se evaluează de către colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) Nu sînt supuşi evaluării performanţelor judecătorii detaşaţi în interes de serviciu, judecătorii instanţelor internaţionale şi judecătorii aflaţi în concediu de maternitate sau în concediu pentru îngrijirea copilului.
    (7) Procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor sînt stabilite în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii.”
    11.  Legea se completează cu articolul 131 cu următorul cuprins:
    „Articolul 131. Gradele de calificare ale judecătorilor
    (1) Gradele de calificare ale judecătorilor au un caracter onorific şi sînt conferite pentru înalt profesionalism, merite deosebite în domeniul justiţiei şi îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu.
    (2) Modul şi condiţiile de acordare a gradelor de calificare se stabilesc prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii.”
    12.  Articolele 14 şi 15 vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 14. Drepturile judecătorilor
    (1) Judecătorii au dreptul:
    a) să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova;
    b) să fie aleşi în organele autoadministrării judecătoreşti;
    c) să beneficieze, în procesul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală;
    d) să întemeieze sindicate şi să se afilieze la sindicate sau la alte organizaţii naţionale sau internaţionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecţionare profesională şi apărarea statutului lor;
    e) să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege;
    f) să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;
    g) să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale;
    h) să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.
    (2) Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege.
    Articolul 15. Obligaţiile judecătorilor
    (1) Judecătorii sînt obligaţi:
    a) să fie imparţiali;
    b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora;
    c) să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;
    d) să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor;
    e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;
    f) să nu divulge secretul deliberării, informaţiile obţinute în şedinţă închisă, precum şi datele urmăririi penale;
    g) să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;
    h) să depună declaraţia de interese personale;
    i) să-şi verifice starea de sănătate în condiţiile prevăzute la art. 61.
    (2) Judecătorii sînt obligaţi să informeze imediat preşedintele instanţei judecătoreşti şi Consiliul Superior al Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţaţi în procesul de examinare a cauzelor.
    (3) Neîndeplinirea de către judecător a obligaţiilor sale atrage răspunderea prevăzută de prezenta lege.”
    13. La articolul 19:
    alineatele (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:
    „(4) Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art. 324 şi art. 326 ale Codului penal al Republicii Moldova, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar.
    (5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă şi în cazul infracţiunilor specificate la art. 324 şi art. 326 ale Codului penal al Republicii Moldova.”
    alineatul (6) se abrogă.
    [Art.II pct.13 al.(3) declarat neconstituţional prin HCC22 din 05.09.13, MO276-280/29.11.13 art.43; în vigoare 05.09.13]
    14. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 20. Cariera judecătorilor
    (1)  Cariera judecătorilor presupune promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară.
    (2) Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară vor fi precedate de evaluarea performanţelor judecătorului în condiţiile art. 13 al prezentei legi, Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Judecătorii pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel doar după expirarea a 5 ani de la numirea în funcţie, iar judecătorii care deţin funcţia de  preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară doar după expirarea mandatelor respective sau revocarea din funcţie.
    (4)  Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară se fac numai cu consimţămîntul lui, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de către Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.
    (5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie în condiţiile art. 26.
    (6)  Judecătorul se consideră promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, se consideră numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă sau se consideră transferat la o instanţă de acelaşi nivel ori la o instanţă inferioară la data publicării decretului respectiv al Preşedintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii respective a Parlamentului.
    (7) Judecătorul care a fost supus unei sancţiuni disciplinare sau căruia i-a fost acordat calificativul „insuficient” ca rezultat al evaluării performanţelor nu poate fi promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, nu poate fi numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă, nu poate fi transferat la o altă instanţă, nu poate fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi al colegiilor sau al organelor din subordinea acestuia pe durata unui an de la data adoptării hotărîrii de sancţionare.”
    15. Legea se completează cu articolele 201 şi 202 cu următorul cuprins:
    „Articolul 201. Transferul pe termen limitat
                             al judecătorilor în alte instanţe
    (1) În cazul în care instanţele judecătoreşti nu pot funcţiona normal din cauza incapacităţii din motive de sănătate a judecătorilor de a-şi exercita atribuţiile timp de 6 luni, din cauza existenţei unor posturi vacante, din cauza volumului mare de activitate al instanţei judecătoreşti sau din alte asemenea cauze, preşedintele instanţei judecătoreşti poate solicita Consiliului Superior al Magistraturii transferul pe termen limitat al judecătorilor din cadrul altor instanţe.
    (2) Transferul pe termen limitat al judecătorilor în alte instanţe, în cazurile specificate la alin. (1), se admite cu consimţămîntul scris al acestora, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul se consideră transferat pe termen limitat doar după publicarea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (3) Transferul pe termen limitat al  judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni, care poate fi prelungită, cu consimţămîntul scris al acestora, cu încă cel mult 6 luni.
    (4) În cazul expirării perioadei transferului pe termen limitat sau în cazul consumării situaţiilor ce au servit drept temei pentru transferul judecătorului în altă instanţă, acesta revine în instanţa în care a activat cu titlu permanent.
    (5) Pe perioada transferului pe termen limitat în alte instanţe, judecătorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sînt transferaţi. În cazul cînd salariul prevăzut pentru funcţia în care a fost transferat este mai mic, judecătorul beneficiază de salariul stabilit pentru funcţia ocupată anterior.
    Articolul 202. Listele judecătorilor care solicită
                           promovarea într-o instanţă
                           judecătorească ierarhic superioară,
                           numirea în funcţia de preşedinte sau
                          de vicepreşedinte al instanţei
                           judecătoreşti sau transferul
                           în altă instanţă judecătorească
                          de acelaşi nivel sau într-o instanţă
                           judecătorească inferioară
    (1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 62 alin. (2) lit. b)–d), care sînt parte integrantă a Registrului.
    (2) Informaţiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi Consiliului Superior al Magistraturii.”
    16. În titlul capitolului VI, cuvintele „şi patrimonială” se exclud.
    17. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 21. Răspunderea disciplinară a judecătorilor
    Judecătorii poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute la art.15, pentru comportamentul care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, precum şi pentru alte abateri disciplinare specificate la art. 22.”
    18. Articolul 211 se abrogă.
    19. La articolul 22 alineatul (1):
    litera b) va avea următorul cuprins:
    „b) aplicarea neuniformă a legislaţiei, intenţionat sau din neglijenţă gravă, dacă acest fapt a fost constatat de instanţa ierarhic superioară şi a condus la casarea hotărîrii defectuoase;”
    litera g) se completează în final cu textul „şi declaraţiei de interese personale”;
    literele h2) şi p) se abrogă.
    20. Articolul 23:
    la alineatul (1), litera d) se abrogă;
    alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
    „(2) Eliberarea din funcţie se aplică în cazul comiterii de către judecător a unei abateri disciplinare care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, în cazul comiterii repetate a abaterilor disciplinare specificate la art. 22, precum şi în cazul în care, la evaluarea performanţelor, s-a stabilit necorespunderea lui evidentă funcţiei deţinute.
    (3) În cazul în care, din motive neîntemeiate, preşedinţii (vicepreşedinţii) instanţelor judecătoreşti nu îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 161 al Legii nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, au comis abaterea disciplinară specificată la art. 22 lit. l) din prezenta lege ori au eşuat la evaluarea performanţelor, ei sînt eliberaţi din funcţia de conducere în instanţă.”
    21. În titlul capitolului VII, cuvîntul „degrevarea” se exclude.
    22. La articolul 24 alineatul (1) litera c), textul „şi este ales în aceste autorităţi” se exclude.
    23. La articolul 241:
    titlul articolului va fi:
    „Articolul 241. Detaşarea judecătorului”;
    alineatul (1) se abrogă;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Judecătorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţămîntul său, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcţii în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului Naţional al Justiţiei, pe un termen de pînă la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleşi în calitate de membri ai consiliului şi în funcţia de inspector-judecător în inspecţia judiciară se detaşează din funcţie pentru toată perioada mandatului.”
    alineatul (3) se abrogă;
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) În cazul detaşării judecătorului în Consiliul Superior al Magistraturii, salariul acestuia se stabileşte la nivelul salariului judecătorului Curţii Supreme de Justiţie. În cazul detaşării judecătorului în inspecţia judiciară, în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, acestuia i se menţine salariul mediu anterior pentru întreaga perioadă de activitate.”
    la alineatul (5), textul „şi (3)” se exclude.
    24. Articolul 25:
    la alineatul (1):
    literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
    „a) depunerii cererii de demisie;
    b) stabilirii necorespunderii evidente funcţiei deţinute, ca rezultat al evaluării performanţelor;”
    literele c) şi e) se abrogă;
    articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
    „(31) Eliberarea din funcţie a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin. (1) lit. b), f), g) şi i) atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3), şi la stabilirea pensiei în condiţiile art. 32. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat vor avea dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.”
    25. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 26. Demisia judecătorului
    (1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcţie dacă, în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea  de judecător.
    (2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti.
    (3) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său  mediu  lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Totodată, în calculul indemnizaţiei  unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.
    (4) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră în condiţiile prezentei legi.
    (5) Dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 20 de ani, acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80%; de la 25 la 30 de ani – de 85%; de la 30 la 35 de ani – de 90%; de la 35 la 40 de ani – de 95%; de la 40 de ani şi mai mult – de 100% faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.
    (6) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.
    (7) În cazul în care constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului, acesta fiind în drept să atace hotărîrea de sistare în instanţa judecătorească într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei de pe hotărîre.
    (8) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii repetate a acestuia în funcţia de judecător.”
    26. La articolul 261, cuvîntul „degrevat” se exclude.
    27. Articolul 29:
    la alineatul (2), textul „de judecător” se înlocuieşte cu cuvîntul „publică”;
    la alineatul (3), textul „şi coordonat, cu cel puţin două săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic, cu Consiliul Superior al Magistraturii” se exclude.
    28. La articolul 34, alineatul (3) se abrogă.
    Art. III. - Legea nr.789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 196–199, art. 764), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie
                        Curtea Supremă de Justiţie:
    a) judecă, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală sau în alte materii în condiţiile legii procesuale;
    b) sesizează, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;
    c) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;
    d) dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu  pentru judecători;
    e) exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    f) exercită alte atribuţii conform legii.”
    2. La articolul 3, litera d) se abrogă.
    3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie
    (1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, din 2 vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal, şi din judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
    (2) Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari, care sînt angajaţi şi activează în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.”
    4. Articolul 6 se abrogă.
    5. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme
                         de Justiţie
    (1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:
    a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, asigură executarea hotărîrilor adoptate;
    b) propune Plenului spre aprobare obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor Curţii preşedinţi ai colegiului şi ale vicepreşedinţilor colegiilor;
    c) numeşte membrii Curţii responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;
    d) coordonează activitatea de generalizare a practicii judiciare şi face propuneri Plenului privitor la emiterea hotărîrilor explicative;
    e) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;
    f) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atît din ţară, cît şi de peste hotare;
    g) numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale personalului contractual al secretariatului Curţii;
    h) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare pentru angajaţii secretariatului Curţii;
    i) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
    (2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.
    (3) În absenţa Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, atribuţiile acestuia le exercită unul dintre vicepreşedinţi în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii. În cazul cînd nu este desemnat vicepreşedintele care va exercita funcţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie în absenţa acestuia, funcţiile în cauză sînt exercitate de către vicepreşedintele cu cea mai mare vechime în muncă în Curtea Supremă de Justiţie.”
    6. La articolul 8 alineatul (1):
    litera a) se abrogă;
    litera b) va avea următorul cuprins:
    „b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată, exercită controlul asupra întocmirii, afişării şi publicării pe pagina web, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv esenţa cauzelor;”
    literele c) şi g) se abrogă;
    la litera h), textul „şi analiză a statisticii judiciare” se exclude.
    7. În titlul capitolului II, cuvîntul „membrii” se înlocuieşte cu cuvîntul „judecătorii”.
    8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 9. Numirea judecătorilor Curţii Supreme
                          de Justiţie
    (1) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament.
    (2) În cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie cu funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către acesta sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al Magistraturii, în interiorul termenului indicat la alin. (1), este informat de către Preşedintele Parlamentului în temeiul unui aviz al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară sau în cazul vacanţei Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii este anunţat despre prelungirea acestui termen cu 15 zile sau pînă la începutul sesiunii.
    (3) Parlamentul examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia în Parlament.”
    9. Legea se completează cu articolul 91 cu următorul cuprins:
    „Articolul 91. Numirea Preşedintelui
                           şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme
                          de Justiţie
    (1) La funcţiile de Preşedinte, de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie preşedinte al colegiului şi de vicepreşedinte al colegiului pot candida judecătorii selectaţi în baza concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 9 al Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
    (2) Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie preşedinţi ai colegiilor şi vicepreşedinţii colegiilor se numesc, în condiţiile art. 9, pentru un mandat de 4 ani şi pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult 2 mandate consecutive.
    (3) În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul expirării mandatului Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, interimatul funcţiei acestuia se asigură de către vicepreşedintele Curţii cu cea mai mare vechime în muncă în Curtea Supremă de Justiţie.
    (4) În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul expirării mandatului vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie preşedinte al colegiului, interimatul funcţiei acestuia se asigură de către vicepreşedintele colegiului respectiv, iar în lipsa acestuia, de către judecătorul membru al colegiului respectiv cu cea mai mare vechime în muncă în Curtea Supremă de Justiţie.”
    10. Articolul 12:
    la alineatul (1), textul „ , colegiul lărgit” se exclude;
    alineatul (3) se abrogă;
    la alineatul (5), textul „ , cu excepţia colegiului lărgit,” se exclude.
    11. Articolul 13:
    la alineatul (1):
    litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) judecă cauzele în condiţiile legii procesuale;”
    litera b) se abrogă;
    alineatul (2) se abrogă.
    12. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 14. Completele de judecată
    (1) Completele de judecată se constituie la începutul fiecărui an de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească. Completele de judecată se constituie din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie care fac parte din colegiul respectiv.
    (2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.
    (3) Schimbarea membrilor completului de judecată se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului de judecată se anexează la materialele dosarului.”
    13. La articolul 15, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie pot participa, în funcţie de subiectul pus în discuţie, ministrul justiţiei sau Procurorul General.”
    14. La articolul 16:
    litera a) se abrogă;
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii;”
    la litera e), textul „ , inclusiv lărgite,” se exclude.
    15. Articolul 17:
    la alineatul (1), textul „ , Procurorului General” se exclude, iar după cuvîntul „Magistraturii” se introduce textul „ , ministrului justiţiei şi Procurorului General”;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Proiectele de hotărîri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie se înmînează judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ministrului justiţiei şi Procurorului General cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.”
    16. Titlul capitolului V va fi:
„Capitolul  V
SECRETARIATUL CURŢII SUPREME
DE JUSTIŢIE”
    17. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 22. Secretariatul Curţii Supreme
                           de Justiţie
    (1) Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Preşedintelui, vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Plenului Curţii Supreme de Justiţie, colegiilor şi Consiliului Ştiinţific Consultativ este asigurată de secretariatul Curţii Supreme de Justiţie, condus de şeful secretariatului.
    (2) Şeful secretariatului Curţii Supreme de Justiţie se numeşte în funcţie de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi îşi exercită atribuţiile în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi cu Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie.”
    18. Articolul 221 se abrogă.
    19. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 23. Structura secretariatului Curţii
                           Supreme de Justiţie
    (1)  Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie este constituit din grefă şi din serviciul administrativ.
    (2)  Grefa secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asistă judecătorii la exercitarea funcţiilor lor. Grefa include subdiviziuni ale asistenţilor judiciari, subdiviziuni pentru efectuarea traducerilor, pentru analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar şi alte subdiviziuni necesare activităţii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie.
    (3) Serviciul administrativ al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asigură organizatoric funcţionarea Curţii. Serviciul administrativ include subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare activităţii extrajudiciare a Curţii Supreme de Justiţie.”
    20. Articolul 231 se abrogă.
    21. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 24. Personalul şi salarizarea personalului
                           secretariatului Curţii Supreme
                           de Justiţie
    (1) Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi este salarizat în condiţiile legii.
    (2) Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi din personal contractual supus reglementărilor legislaţiei muncii care desfăşoară activităţi auxiliare.
    (3) Statul de personal al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie se aprobă de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi este valabil după avizarea lui de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.
    (4) Personalul secretariatului Curţii Supreme de Justiţie este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.
    (5) Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului Curţii Supreme de Justiţie poartă răspundere în condiţiile legii.”
    22. Articolul 25 se abrogă.
    23. La articolul 27:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Bugetul Curţii Supreme de Justiţie este parte componentă a bugetului sistemului judecătoresc şi se formează din contul mijloacelor bugetului de stat.”
    alineatele (2) şi (4) se abrogă.
    24. Anexa la lege va avea următorul cuprins:
 „Anexă
Structura şi componenţa numerică
a secretariatului Curţii Supreme de Justiţie
    „Asistenţi judiciari                                                    99
    Funcţionari publici şi personal contractual               121”. 
    Art. IV. – Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 186–188, art. 752), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 3. Componenţa
    (1) Consiliul  Superior al  Magistraturii este  constituit  din 12 membri.
    (2) În componenţa Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General care sînt membri de drept.
    (3) Trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se aleg de către Parlament din rîndul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament, ţinînd cont şi de opinia reprezentanţilor opoziţiei parlamentare. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul profesorilor de drept titulari nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive.
    (4) Şase membri din rîndul judecătorilor, inclusiv 2 membri supleanţi,  sînt aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentînd toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
    (5) Pentru asigurarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor sînt detaşaţi pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului.
    (6) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată decît cea didactică şi ştiinţifică.
    (7) La alegerea în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, persoanele care ocupă funcţii administrative, în termen de 30 de zile de la data alegerii, depun cerere de suspendare a activităţii administrative pe perioada exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.”
    2. Articolul 4:
    alineatul (1):
    la litera a), textul „promovare, transferare sau” se înlocuieşte cu textul „promovare la o instanţă superioară, transferare la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, de numire în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă ori de”;
    literele c) şi d) vor avea următorul cuprins:
    „c) aprobă regulamentele privind criteriile şi procedura de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător, de promovare în funcţia de judecător la o instanţă superioară, de numire în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi de transferare a judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară;
    d) aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru  suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi asigură organizarea şi desfăşurarea concursului;”
    la litera e), textul „sau al curţii de apel,” se înlocuieşte cu textul „ , al curţii de apel sau al Curţii Supreme de Justiţie,”;
    alineatul se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
    „g) numeşte membrii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi ai colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, conform competenţei sale.”
    alineatul (2):
    partea introductivă se completează în final cu textul „şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti”;
    alineatul se completează cu litera c2) cu următorul cuprins:
    „c2) deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu;”
    litera e) va avea următorul cuprins:
    „e) examinează contestaţiile la hotărîrile colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi ale colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.”
    alineatul (3):
    la litera a), cuvîntul „examinează” se înlocuieşte cu textul „adoptă hotărîri privind”;
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) validează hotărîrile colegiului disciplinar;”
    la litera g), după textul „şi proprietate” se introduce textul „şi declaraţiile de interese personale”;
    alineatul (4):
    la litera b), după cuvîntul „repartizare” se introduce cuvîntul „aleatorie”;
    litera f) va avea următorul cuprins:
    „f) acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;”
    alineatul (6) va avea următorul cuprins:
    „(6) În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă acte normative întru executarea  prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.”
    la alineatul (7), textul „judecătorii şi curţile de apel” se înlocuieşte cu textul „instanţele judecătoreşti”.
    3. La articolul 6, litera b) se completează în final cu textul „ , desemnează un raportor pentru prezentarea materialelor examinate”.
    4. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 7. Organele care funcţionează în subordinea 
                          Consiliului Superior al Magistraturii 
    (1) În subordinea Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează:
    a) colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor;
    b) colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor;
    c) colegiul disciplinar;
    d) inspecţia judiciară.
    (2) Competenţa, modul de organizare şi de funcţionare a colegiilor sînt stabilite prin legi şi prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.”
    5. La articolul 71:
    alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Poate fi aleasă în funcţia de inspector-judecător persoana care deţine diploma de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în specialitatea juridică de cel puţin 7 ani şi o reputaţie ireproşabilă, în condiţiile stabilite la art. 6 alin. (4) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Este declarat ales candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.”
    alineatul (6) va avea următorul cuprins:
    „(6) Inspecţia judiciară are următoarele competenţe:
    a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;
    b) examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie;
    c) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;
    d) studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova sau de către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător sau pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte ori de preşedinte al instanţei judecătoreşti, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii.”
    6. Legea se completează cu articolul 72 cu următorul cuprins:
    „Articolul 72. Verificarea activităţii organizatorice
                           a instanţelor judecătoreşti
                            la înfăptuirea justiţiei
    (1) Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei se verifică cu scopul de a asigura:
    a) celeritatea procesului;
    b) transparenţa activităţii de înfăptuire a justiţiei şi deschiderea faţă de societate;
    c) eficienţa activităţii instanţelor judecătoreşti, a judecătorilor şi a personalului instanţelor;
    d) respectarea Codului de etică al judecătorului;
    e) conduita profesională înaltă a personalului instanţelor judecătoreşti;
    f) perfecţionarea continuă a performanţelor judecătorilor şi ale personalului instanţelor judecătoreşti.
    (2) Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei poate fi verificată în două forme:
    a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct;
    b) control complex – pentru examinarea întregii activităţi de înfăptuire a justiţiei.
    (3) Controalele ordinare şi cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat.
    (4) În scopul desfăşurării controalelor planificate ale activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti se elaborează şi se aprobă planuri anuale de verificare a instanţelor.
    (5) Controalele complexe planificate ale activităţii organizatorice a fiecărei instanţe judecătoreşti, în modul stabilit de prezentul articol, se desfăşoară cel puţin o dată la 3 ani.
    (6) După încheierea controlului, dar nu mai tîrziu de o lună de la data încheierii, se întocmeşte un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare instanţei supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii şi obiecţii pe marginea proiectului în cauză.
    (7) Actul final al controlului se întocmeşte în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării obiecţiilor sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acestora şi se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (8) Subiecţii care nu sînt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sînt în drept să prezinte în formă scrisă obiecţiile lor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.
    (9) Volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.”
    7. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) În relaţiile cu autorităţile publice, Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa doar Constituţiei şi legilor.”
    8. Articolul 81 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 81. Transparenţa activităţii Consiliului
                           Superior al Magistraturii
    (1)  Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este transparentă şi se realizează prin asigurarea accesului societăţii şi al mass-mediei la informaţiile privind activitatea Consiliului.
    (2)  Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii sînt publice, în afară de cazurile cînd, la cererea motivată a preşedintelui sau a cel puţin 3 membri ai Consiliului, se hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, ca şedinţele să fie închise şi cînd dezbaterea publică a chestiunilor incluse pe ordinea de zi ar putea să aducă atingere vieţii private a persoanelor.
    (3)  Consiliul Superior al Magistraturii creează condiţii şi întreprinde măsurile necesare pentru a asigura participarea reprezentanţilor mass-mediei şi a persoanelor interesate la şedinţele sale.
    (4)  Agenda şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, proiectele de hotărîri şi materialele adiţionale care urmează a fi supuse examinării se plasează pe pagina web a Consiliului cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă. 
    (5)  Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se înregistrează prin utilizarea mijloacelor video şi audio şi se consemnează în procese-verbale, care se plasează pe pagina web a Consiliului.
    (6)  Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii şi anunţurile privind lansarea concursurilor pentru suplinirea funcţiilor de judecător se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (7)  Hotărîrile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de organele sale, opiniile separate ale membrilor Consiliului, precum şi rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.”
    9. La articolul 12 alineatul (2), litera c) se completează în final cu textul „ , precum şi în caz de încălcare a restricţiilor specificate la art. 8 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.”
    10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 13. Completarea vacanţei
    (1) În caz de încetare a mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 12 alin. (1) lit. b)–e), mandatul va fi continuat de către membrul supleant ales în condiţiile art. 3 alin. (4).
    (2) În caz de vacanţă a funcţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul profesorilor de drept titulari, vacanţa se completează urmînd aceeaşi procedură ca şi în cazul numirii.”
    11.  La articolul 15, alineatele (3), (5) şi (6) se abrogă.
    12. La articolul 16 alineatul (3), textul „ , şi se plasează pe pagina web a consiliului” se exclude.
    13. La articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti se face de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza hotărîrii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor. Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii privind selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti trebuie să fie motivată şi se adoptă prin votul deschis al membrilor Consiliului.”
    14.  Articolul 20:
    titlul articolului va fi:
    „Articolul 20. Promovarea la o instanţă superioară,
                            transferarea la o instanţă de acelaşi
                            nivel sau la o instanţă  inferioară,
                            detaşarea, suspendarea, demisia
                            şi eliberarea din funcţie a judecătorului”;
    la alineatul (1), textul „promovarea, transferarea, degrevarea” se înlocuieşte cu textul „promovarea la o instanţă superioară, transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară,”;
    la alineatul (2), textul „Promovarea sau transferarea judecătorului în altă instanţă” se înlocuieşte cu textul „Transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel”;
    articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
    „(31) Transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti şi eliberarea lui din funcţie se fac în baza recomandărilor colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorului. Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii privind transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi eliberarea lui din funcţie trebuie să fie motivată şi este adoptată prin votul deschis al membrilor Consiliului.”
    la alineatul (4), textul „în altă instanţă, promovarea” se înlocuieşte cu textul „la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară”, iar în final alineatul se completează cu textul „de către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii”;
    alineatul (9) se abrogă.
    15.  Articolele 21 şi 22 vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 21. Validarea hotărîrilor colegiului
                           disciplinar
    (1) Hotărîrea colegiului disciplinar care nu a fost contestată se transmite, a doua zi după expirarea termenului de contestare, spre validare Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Hotărîrea se validează în termen de 30 de zile de la data înregistrării materialelor respective  în Consiliul Superior al Magistraturii.
    (3) Consiliul Superior al Magistraturii poate invita, după caz, la şedinţa sa membrii colegiului disciplinar şi reprezentanţii inspecţiei judiciare şi, în mod obligatoriu, invită persoanele a căror problemă se examinează.
    (4) După examinarea problemei, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
     a) validarea hotărîrii colegiului disciplinar;
     b) invalidarea hotărîrii colegiului disciplinar şi adoptarea unei noi hotărîri.
    (5) În caz de invalidare a hotărîrii colegiului disciplinar, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă o nouă hotărîre motivată prin care, după caz, poate aplica judecătorului o altă sancţiune disciplinară, în condiţiile legii.
    Articolul 22. Examinarea contestaţiilor împotriva
                          hotărîrilor colegiilor din subordinea
                          Consiliului Superior al Magistraturii
    (1) Contestaţiile împotriva hotărîrilor adoptate de colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, de colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi de colegiul disciplinar se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor în Consiliul Superior al Magistraturii.
    (2) Data, ora şi locul examinării  contestaţiilor se comunică din timp persoanelor interesate.
    (3) După examinarea  contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
    a) menţinerea fără modificare a hotărîrilor colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, ale colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi ale colegiului disciplinar;
    b) admiterea contestaţiei şi modifică hotărîrea colegiului disciplinar;
    c) admiterea contestaţiei şi remiterea hotarîrii spre reexaminare colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor sau, după caz, colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, în cazul în care s-a constatat încălcarea procedurii de selectare sau de evaluare;
    d) casarea hotărîrii colegiului disciplinar şi încetarea procedurii pe dosar.”
    16. La articolul 23 alineatul (1), textul „de a se intenta dosar penal” se înlocuieşte cu textul „de pornire a urmăririi penale”, iar după textul „va adopta,” se introduce textul „în regim de urgenţă,”.
    17. Articolul 24:
    la alineatul (1), după cuvîntul „votul” se introduc cuvintele „deschis al”;
    alineatul (6) se abrogă.
    18. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 25. Contestarea hotărîrilor Consiliului
                            Superior al Magistraturii
    Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se referă la procedura de emitere/adoptare. Contestaţiile se examinează de un complet format din 9 judecători.”
    19. Titlul Capitolului IV va fi:
„Capitolul  IV
ASIGURAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI
SUPERIOR AL MAGISTRATURII”
    20. La articolul 26:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Lucrările de secretariat  ale Consiliului  Superior al Magistraturii se ţin de către angajaţii secretariatului.”
    alineatul (2) se completează în final cu textul „şi se fixează în stenogramă”;
    la alineatul (4), textul „se contrasemnează” se exclude.
    21. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 27. Asigurarea activităţii Consiliului
                           Superior al Magistraturii
    (1) Pentru asigurarea activităţii sale, Consiliul Superior al Magistraturii are buget propriu, care este parte integrantă a bugetului de stat.
    (2) Din contul bugetului Consiliului Superior al Magistraturii, membrii detaşaţi sînt salarizaţi în mărimea stabilită la art. 241 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, iar membrii Consiliului din rîndul profesorilor de drept titulari primesc o indemnizaţie lunară în mărime de 50% din salariul membrilor Consiliului din rîndul judecătorilor, cu excepţia persoanei alese în calitate de preşedinte al Consiliului.”
    22. Legea se completează cu articolele 271, 272 şi 273 cu următorul cuprins:
    „Articolul 271. Secretariatul Consiliului Superior
                             al Magistraturii
    (1) Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor din subordinea Consiliului este asigurată de secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de şeful secretariatului.
    (2) Şeful secretariatului este numit în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii şi îşi exercită atribuţiile în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
    Articolul 272. Structura secretariatului Consiliului
                           Superior al Magistraturii
    (1) Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii se constituie din Direcţia generală autoadministrare judecătorească şi Direcţia administrativă.
    (2)  Direcţia generală autoadministrare judecătorească a secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii asistă membrii Consiliului şi organele din subordinea acestuia la exercitarea funcţiilor lor. În cadrul Direcţiei generale autoadministrare judecătorească pot fi instituite direcţii, secţii şi servicii.
    (3) Direcţia administrativă a secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii asigură funcţionarea administrativ-economică a Consiliului. Direcţia administrativă include subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare activităţii Consiliului.
    Articolul 273. Personalul şi salarizarea personalului
                           secretariatului Consiliului Superior
                           al Magistraturii
    (1) Personalul Direcţiei generale autoadministrare judecătorească a secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi este salarizat în condiţiile legii.
    (2) Personalul Direcţiei administrative a secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi din personal contractual supus reglementărilor legislaţiei muncii care desfăşoară activităţi auxiliare, fiind salarizat în condiţiile legii.
    (3) Statul de personal al secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
    (4) Personalul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.
    (5) Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului poartă răspundere în condiţiile legii.”
    23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 29. Raportul Consiliului Superior
                           al Magistraturii
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte anual, pînă la data de 1 februarie, un raport referitor la activitatea sa, precum şi referitor la activitatea sistemului judecătoresc în anul precedent.
    (2) Raportul de activitate este prezentat public şi supus dezbaterilor la Adunarea Generală a Judecătorilor.
    (3) Cîte o copie a raportului se remite Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului pentru informare.”
    Art. V. – Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 182–185, art. 751), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 2:
    la alineatul (2), textul „colegiului de calificare” se înlocuieşte cu textul „colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor”;
    la alineatul (3), propoziţia a doua se exclude.
    2. Articolele 6 şi 13 se abrogă.
    3. La articolul 19 alineatul (2), litera d) se abrogă.
    4. Articolul 20:
    la alineatul (3), propoziţia a doua se exclude;
    articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) Hotărîrile colegiului disciplinar, inclusiv opiniile separate ale membrilor colegiului, şi rapoartele anuale se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării.” 
    Art. VI. – Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 102–105, art. 484), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1, textul „viitorilor judecători şi procurori” se înlocuieşte cu textul „candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror”.
    2. La articolul 4 alineatul (1) litera d), textul „executorilor judecătoreşti” se înlocuieşte cu textul „asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi a consilierilor de probaţiune”.
    3. Articolul 7:
    la alineatul (1) literele h) şi m), textul „a judecătorilor şi procurorilor” se înlocuieşte cu textul „a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror”;
    la alineatul (3), textul „Procuratura Generală” se înlocuieşte cu textul „Consiliul Superior al Procurorilor”.
    4. În titlul capitolului III, textul „a judecătorilor şi procurorilor” se înlocuieşte cu textul „a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror şi a judecătorilor şi procurorilor în funcţie”.
    5. Articolul 12:
    în titlu, textul „a judecătorilor şi procurorilor” se înlocuieşte cu textul „a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror”;
    în cuprinsul articolului, textul „ , după caz,” se exclude.
    6. La articolul 13, alineatul (2) se completează în final cu textul: „Persoanele care solicită admiterea la Institut pentru candidarea la funcţia de judecător trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în profesiile de specialitate juridică, a căror listă este aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.”
    7. La articolul 14 alineatul (1), textul „a judecătorilor şi procurorilor” se înlocuieşte cu textul „a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror”.
    8. La articolul 15, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Stagiile de practică se desfăşoară în cadrul instanţelor judecătoreşti, procuraturilor şi organelor de urmărire penală pentru a lua nemijlocit cunoştinţă de activităţile desfăşurate de acestea.”
    9. La articolul 17 alineatul (6), textul „durata cursurilor şi” se exclude.
    10. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 18. Numirea în funcţie
    (1) Absolvenţii Institutului sînt obligaţi să participe la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător, respectiv de procuror, în modul prevăzut de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, respectiv de Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură.
    (2) Absolvenţii Institutului participă la concurs şi sînt selectaţi la funcţia de judecător conform procedurii şi criteriilor stabilite de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi de Legea nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selectarea, cariera şi evaluarea performanţelor judecătorilor. Absolvenţii care participă la concursul pentru suplinirea posturilor de procuror aleg, în ordinea descrescătoare a mediei generale obţinute la examenele de absolvire, posturile de procuror scoase la concurs.
    (3) Absolvenţii care nu au promovat concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, respectiv de procuror, sînt obligaţi să participe la concurs timp de 5 ani după absolvirea Institutului. La expirarea termenului de 5 ani, absolvenţii nu mai pot participa la concurs în baza mediei generale obţinute la examenele de absolvire a Institutului.
    (4) În cazul în care absolventul, din motive neîntemeiate, nu participă la concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, respectiv de procuror, Consiliul poate solicita restituirea în contul Institutului a bursei primite pe perioada formării iniţiale.”
    11. În titlul capitolului IV, textul „şi executorilor judecătoreşti” se înlocuieşte cu textul „a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi a consilierilor de probaţiune”.
    12. Articolul 20:
    titlul articolului va fi:
    „Articolul 20. Formarea iniţială a grefierilor, a asistenţilor
                           judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor
                           judecătoreşti şi a consilierilor de probaţiune”;
    la alineatul (1), textul „şi executorii judecătoreşti” se înlocuieşte cu textul  „asistenţii judiciari, şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi consilierii de probaţiune”;
    la alineatul (2), textul „şi executorilor judecătoreşti” se înlocuieşte cu textul „ , a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi a consilierilor de probaţiune”;
    alineatul (3) se abrogă.
    13. Articolul 21:
    în titlu şi la alineatul (1), textul „şi executorilor judecătoreşti” se înlocuieşte cu textul „ , a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi a consilierilor de probaţiune”;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Grefierii, asistenţii judiciari, şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti şi consilierii de probaţiune sînt obligaţi să urmeze cursurile de formare continuă în conformitate cu graficul coordonat cu Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, cu Ministerul Justiţiei.”
    Art. VII. – La capitolul I din Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 164–165, art. 480), secţiunea a III-a se modifică după cum urmează:
    1. La poziţiile „Şef/şef adjunct al Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii” şi „Şef/şef adjunct al Aparatului Curţii Supreme de Justiţie”, cuvîntul „Aparatului” se înlocuieşte cu cuvîntul „secretariatului”.
    2. Poziţiile „Secretar al instanţei judecătoreşti” şi „Referent al judecătorului” vor avea următorul cuprins: „Şef al secretariatului instanţei judecătoreşti” şi, respectiv, „Asistent judiciar”.
    Art. VIII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia:
    a)  prevederilor articolului I punctul 11 privind modificarea articolului 21 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2013;
    b) prevederilor articolului I punctul 25 privind modificarea articolelor 45 şi 47 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, în partea ce se referă la instituirea funcţiilor de şef al secretariatului instanţei judecătoreşti şi de asistent judiciar, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2012 conform planului specificat la alin. (4) din prezentul articol;
    c) prevederilor articolului III punctul 24 privind majorarea numărului de asistenţi judiciari în Curtea Supremă de Justiţie, care se vor pune în aplicare de la 1 ianuarie 2013 pînă la 31 decembrie 2015, urmînd ca numărul asistenţilor judiciari să fie suplimentat anual cu 17 unităţi pînă la atingerea numărului-limită de 99 de asistenţi judiciari;
    d) prevederilor articolului IV punctul 1 şi ale articolului V punctul 1, care se vor pune în aplicare la expirarea mandatului membrilor în exerciţiu ai Consiliului Superior al Magistraturii şi mandatului preşedintelui în exerciţiu al colegiului disciplinar.
    (2) Vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti în care numărul de judecători este mai mic de 6 vor deţine funcţiile respective pînă la expirarea mandatului.
    (3) Judecătorii de instrucţie în exerciţiu, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot solicita Consiliului Superior al Magistraturii reconfirmarea în funcţia de judecător în cadrul aceleiaşi instanţe. Judecătorii de instrucţie vor fi reconfirmaţi în funcţia de judecător în cadrul aceleiaşi instanţe doar după evaluarea performanţelor şi ca urmare a cursurilor de formare continuă în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei. Judecătorii de instrucţie vor fi reconfirmaţi în funcţia de judecător al aceleiaşi instanţe, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
    (4) Funcţiile de şef al secretariatului instanţei judecătoreşti şi de asistent judiciar se vor introduce, în cadrul instanţelor, conform planului, după cum urmează:
    a) începînd cu data de 1 septembrie 2012 – în cadrul curţilor de apel şi al judecătoriilor din municipiul Chişinău;
    b) începînd cu data de 1 ianuarie 2013 – în cadrul tuturor judecătoriilor, pe măsura optimizării amplasării instanţelor judecătoreşti şi creării de condiţii necesare.
    (5) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va examina şi va propune distribuirea a 16 posturi de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie către alte instanţe judecătoreşti.
    (6) Judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie le va fi propus transferul, cu consimţămîntul lor, în funcţiile vacante de judecător în alte instanţe judecătoreşti în modul stabilit de lege şi conform criteriilor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu păstrarea salariului de judecător al Curţii Supreme de Justiţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă şi cu menţinerea garanţiilor sociale stabilite anterior.
    (7) Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 ianuarie 2013:
    a) va elabora, va aproba şi va asigura publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova unui regulament privind criteriile de stabilire a numărului de judecători în  instanţele judecătoreşti;
    b) va elabora şi va aproba un regulament privind procedura şi condiţiile de numire a judecătorilor de instrucţie;
    c) va propune Institutului Naţional al Justiţiei să includă în planurile de învăţămînt pentru cursurile de formare continuă a judecătorilor subiectele necesare pentru asigurarea integrării judecătorilor de instrucţie în corpul judecătoresc comun;
    d) conform articolului II punctul 4 din prezenta lege, va propune Institutului Naţional al Justiţiei elaborarea şi aprobarea unui regulament privind susţinerea examenelor de către persoanele specificate la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;
    e) va asigura, în caz de necesitate, revizuirea şi, după caz, va prezenta spre aprobare la următoarea şedinţă ordinară a Adunării Generale a Judecătorilor Codul de etică al judecătorului şi Regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor;
    f) în coordonare cu Guvernul, va asigura suplimentarea numărului de angajaţi ai secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii pentru asigurarea activităţii colegiilor din subordine şi activităţii de analiză a statisticii judiciare;
    g) va elabora şi va aproba sau, după caz, va participa la elaborarea documentelor specificate la articolul II punctele 5, 7, 10 şi 11, la articolul IV punctul 6 şi la articolul VI punctul 6 din prezenta lege;
    h) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (8) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
    a) va adopta actele necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi;
    b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (9) Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 58, art. 641), Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 117–119, art. 946), Legea nr. 789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 196–199, art. 764) şi Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 186–188, art. 752), cu toate modificările şi completările, vor fi republicate integral în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                     Marian LUPU

    Nr. 153. Chişinău, 5 iulie 2012.