HGO656/2012
ID intern unic:  344700
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 656
din  05.09.2012
cu privire la aprobarea Programului privind
Cadrul de Interoperabilitate
Publicat : 07.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 186-189     art Nr : 708
    În temeiul art. 2 din Legea nr. 173 din 28 iulie 2011 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 131-133, art. 425), precum şi în scopul implementării măsurilor prevăzute în Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 156-159, art. 780), şi al realizării acţiunii 5 din Planul de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 44 din 26 ianuarie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 25-28, art. 65), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1.  Se aprobă Programul privind Cadrul de Interoperabilitate (se anexează).
    2.  Cancelaria de Stat, cu suportul Centrului de Guvernare Electronică (E-Government) şi al Consiliului Coordonatorilor pentru e-Transformare:
    a)  va gestiona etapa de pregătire pentru implementarea Cadrului de Interoperabilitate;
    b)  va coordona procesul de ajustare a cadrului normativ şi instituţional;
    c)  va acorda suport metodologic pentru asigurarea dezvoltării continue a platformei de interoperabilitate.
    3.  Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, inclusiv prin intermediul subdiviziunilor e-Transformare:
    a)  vor utiliza platforma de interoperabilitate pentru schimbul de date între sistemele informaţionale în sectorul public din momentul lansării acesteia;
    b)  vor coordona cu Centrul de Guvernare Electronică interconectarea sistemelor informaţionale în perioada de pînă la lansarea platformei de interoperabilitate;
    c) vor elabora şi vor adopta, în limitele competenţelor, cadrul normativ în scopul alinierii acestuia la Cadrul de Interoperabilitate;
    d) la crearea noilor servicii publice electronice şi a altor sisteme informaţionale, se vor conforma cerinţelor tehnice ale platformei de interoperabilitate;
    e) vor efectua reingineria proceselor de lucru în scopul optimizării acestora, ţinînd cont de implementarea Cadrului de Interoperabilitate;
    f) vor aproba planuri de acţiuni privind conectarea sistemelor informaţionale existente la platforma de inter-
operabilitate, care vor fi coordonate cu Centrul de Guvernare Electronică;
    g) îşi vor exercita obligaţiile de monitorizare şi raportare conform prevederilor capitolului 7 din Program;
    h) în vederea eficientizării cheltuielilor mijloacelor publice, nu vor adopta platforme alternative de interoperabilitate şi vor înainta soluţii de optimizare pe domeniul lor de activitate.
    4.  Cancelaria de Stat, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, va propune un mecanism durabil de finanţare a platformei de interoperabilitate.
    5. Cancelaria de Stat va exercita controlul asupra executării prezentei hotărîri, precum şi va asigura monitorizarea progresului şi evaluarea eficienţei implementării măsurilor prevăzute în aceasta.

    PRIM-MINISTRU                                                     Vladimir FILAT

    Nr. 656. Chişinău, 5 septembrie 2012.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 656
din 5 septembrie 2012
PROGRAMUL PRIVIND CADRUL
DE INTEROPERABILITATE
1.  Introducere
    1. Programul privind Cadrul de Interoperabilitate (în continuare – Program) este un document de planificare, la elaborarea căruia au fost luate în considerare cele mai bune practici şi recomandări în domeniu.
    2. Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemelor şi a organizaţiilor de a conlucra şi de a schimba şi reutiliza date. Platforma de interoperabilitate este soluţia tehnică ce facilitează schimbul de date. Cadrul de Interoperabilitate cuprinde platforma de interoperabilitate şi toate aspectele înconjurătoare, precum cadrul normativ, instituţional, aspectele financiare etc.
    3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte scopul, obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, stabilind etapele de implementare şi responsabilităţile pentru toţi actorii implicaţi în implementarea unui schimb eficient de date, inclusiv cele necesare la nivel organizaţional, semantic şi tehnic.
2. Definirea problemelor
    4. Prin Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 156-159, art.780), Guvernul şi-a luat angajamentul ca, pe lîngă metodele tradiţionale, să presteze toate serviciile publice în formă electronică.
    5. Pentru a răspunde necesităţilor beneficiarilor finali ai serviciilor publice (cetăţeni şi mediul de afaceri) şi a asigura cooperarea productivă dintre autorităţile administraţiei publice şi, respectiv, funcţionarea eficientă a sectorului public, este necesară o abordare complexă bazată pe principii fundamentale de bună administrare, care stabilesc contextul acţiunilor în materie de servicii publice şi de cooperare între administraţiile publice.
    6. Serviciile publice sînt destinate să răspundă necesităţilor cetăţenilor şi ale mediului de afaceri. Abordarea actuală, care rezultă din reglementările naţionale relevante, este mai puţin orientată spre utilizatorii finali. Reformele în acest domeniu trebuie să permită cetăţenilor şi mediului de afaceri:
    a) accesul la servicii publice uşor de utilizat;
    b) accesul la serviciile publice pe mai multe canale, în orice moment, loc şi situaţie;
    c) posibilitatea de a se adresa unui singur punct de contact, inclusiv în situaţiile în care entităţile din sectorul public trebuie să coopereze între ele pentru furnizarea unui serviciu public;
    d) posibilitatea de a furniza informaţia strict necesară pentru a beneficia de un serviciu public, fără a necesita furnizarea informaţiei deja colectate de o altă entitate din sectorul public;
    e) respectarea confidenţialităţii.
    7. Posibilitatea de reutilizare a resurselor şi sistemelor informaţionale este esenţială pentru prestarea serviciilor publice electronice. Pentru moment, informaţia colectată şi gestionată de sectorul public în scopul prestării serviciilor publice este deseori redundantă, nu este arhivată în formate care să asigure securitatea, confidenţialitatea şi accesibilitatea informaţiei. Securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor nu sînt suficiente la arhivarea informaţiilor colectate şi gestionate de sectorul public în scopuri legate de prestarea serviciilor publice în formate electronice. De asemenea, accesarea informaţiei nu este înregistrată în mod corespunzător, în rezultat, scopul accesării şi temeiul legal în baza căruia are loc aceasta sînt deseori necunoscute, iar reglementările privind protejarea confidenţialităţii informaţiilor furnizate de mediul de afaceri şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice de multe ori nu sînt respectate.
    8. În majoritatea cazurilor, datele deţinute de unele autorităţi sînt accesate de alte autorităţi doar în scopuri de citire sau validare a respectivelor date, fără posibilitatea de a opera în mod automatizat rectificări. Astfel, datele sînt duplicate în mai multe sisteme informaţionale statale, cu riscul de a fi incoerente şi perimate.
    9. Unele instituţii publice creează redundanţă informaţională prin solicitarea de la cetăţeni a informaţiilor pe care aceştia le-au furnizat deja altor instituţii publice. Aceasta generează inconvenienţe pentru cetăţeni şi ineficienţă în activitatea instituţiilor vizate.
    10.  Instituţiile publice din diferite sectoare nu partajează reciproc informaţia şi sistemele informaţionale pe care le au în gestionare. Ineficienţa sau lipsa schimbului de date generează ineficienţă în activitatea autorităţilor: sînt dublate anumite activităţi de colectare a datelor, apar costuri adiţionale legate de necesitatea de a tipări documente, de a apela la servicii poştale şi curierat, la delegări, expediţii, înregistrări şi secretariat, creşte riscul comiterii erorilor umane, precum şi timpul necesar pentru realizarea atribuţiilor autorităţilor vizate.
    11. Autorităţile administraţiei publice centrale deţin mai mult de 70 de sisteme informaţionale automatizate departamentale, care folosesc bănci şi baze de date sectoriale, clasificatoare, registre şi standarde elaborate de-a lungul anilor. Lipsa unui set comun de standarde şi clasificatoare nu permite crearea politicilor unice, organizarea cooperării autorităţilor la nivel procedural şi informaţional. În consecinţă, clasificatoarele se dublează şi apar divergenţe în noţiunile utilizate.
    12.  Deşi nu toate serviciile publice se bazează pe TIC, toate depind de interconectarea acestora. Multe dintre sistemele achiziţionate de instituţiile din sectorul public nu pot fi uşor interconectate la momentul actual, pentru a asigura reutilizarea eficientă a datelor. Aceasta creează bariere atît în calea prestării serviciilor publice, cît şi în calea funcţionării eficiente a sectorului public în întregime. Or, pentru a depăşi aceste bariere, sectorul public trebuie să evite impunerea soluţiilor tehnologice care nu vor putea fi adaptate la schimbări rapide.
    13. Schimburile de date realizate în prezent între instituţiile statului se bazează pe relaţii create într-un mod ad-hoc, aranjamente bilaterale construite pentru un scop sau un proiect anume, fapt pentru care sînt folosite tehnologii disponibile la un anumit moment, iar implementarea acestora nu întotdeauna corespunde standardelor relevante. Definiţiile folosite la nivel semantic nu sînt reutilizate, iar vocabularele folosite de obicei se bazează şi acoperă doar necesităţile interne ale organizaţiilor care oferă datele.
    14. Schimburile curente de date nu se bazează pe acorduri privind nivelul serviciilor (SLA). Din acest motiv, respectivele schimburi de date sînt de multe ori ineficiente, nefiind asigurat nivelul corespunzător de disponibilitate şi coerenţă a datelor.
    15. În prezent, în Republica Moldova informatizarea sectorului public este un proces haotic, prin care fiecare instituţie creează independent, fără a coordona suficient cu alte instituţii, iar în unele cazuri şi cu subdiviziunile sale, sisteme variate, de diferite calibre. Această varietate, precum şi lipsa unor standarde şi/sau convenţii comune îngreunează conectarea ulterioară a sistemelor.
    16. În scopul unei abordări comune a acestor aspecte, Guvernul şi-a propus să adopte Cadrul de Interoperabilitate, care va facilita prestarea eficientă de servicii publice atît în mod tradiţional, cît şi în mod electronic.
    17. Pentru a acorda Cadrului de Interoperabilitate importanţa juridică adecvată, este necesară ajustarea cadrului normativ şi instituţional.
3. Obiectivele generale şi specifice
    18. Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011, prevede (prin măsura 4.8) elaborarea şi implementarea unui Cadru de Interoperabilitate în sectorul public pentru creşterea eficienţei operaţionale interne, prin asigurarea interoperabilităţii şi coerenţei sistemelor TI şi a schimbului de date.
    19. Obiectivul general este implementarea unui cadru de interoperabilitate în vederea sporirii performanţei Guvernului, datorită unui schimb de date eficient în cadrul sectorului public, precum şi între sectorul public şi cel privat.
    20. Obiectivele specifice sînt următoarele:
    a) asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI în sectorul public prin implementarea şi operarea eficientă a platformei comune de interoperabilitate;
    b) asigurarea reutilizării şi a schimbului de date eficient şi securizat prin conectarea resurselor şi serviciilor informaţionale de stat la platforma comună de inter-operabilitate;
    c) asigurarea cadrului favorabil pentru optimizarea serviciilor publice prin reutilizarea resurselor şi serviciilor informaţionale;
    d) asigurarea cadrului favorabil pentru un guvern deschis prin mecanisme de colectare şi publicare automatizată a datelor guvernamentale deschise.
    21. Implementarea Cadrului de Interoperabilitate se va baza pe următoarele principii fundamentale:
    a) reutilizarea datelor, prin reorganizarea serviciilor publice şi reingineria proceselor operaţionale, pentru a reduce povara administrativă, a exclude compilarea datelor şi a micşora redundanţa informaţiei;
    b) deschidere, pentru a facilita schimbul de cunoştinţe şi a stimula comunicarea atît între autorităţile administraţiei publice centrale, cît şi între autorităţi şi cetăţeni;
    c) securitatea şi confidenţialitatea interacţiunii dintre cetăţeni, mediul de afaceri şi instituţiile publice, într-un climat de încredere, cu respectarea normelor legale relevante şi garantarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, precum şi a informaţiilor furnizate de mediul de afaceri; cetăţenii şi mediul de afaceri vor avea posibilitatea să verifice informaţia colectată de autorităţile administraţiei publice în privinţa lor şi să fie consultaţi cu privire la utilizarea respectivelor informaţii în alte scopuri decît cele pentru care au fost furnizate iniţial;
    d) neutralitatea tehnologică şi adaptabilitatea: la definirea serviciilor publice, autorităţile trebuie să se concentreze în primul rînd pe necesităţile funcţionale, iar deciziile tehnologice trebuie să fie lăsate pe plan secundar, astfel încît acestea să nu impună utilizarea anumitor tehnologii sau produse; accesul la serviciile publice nu trebuie să depindă de tehnologii sau produse specifice, adaptîndu-se mai uşor la evoluţia acestora;
    e) compoziţia serviciilor publice, pentru a asigura dezvoltarea acestora în componente recombinabile, care pot fi selectate şi asamblate în servicii compuse pentru a simplifica interacţiunile şi a răspunde necesităţilor cetăţenilor, dar şi pentru a permite schimbări mai rapide sau substituirea ulterioară a tehnologiilor;
    f) principiul dependenţelor slabe, fiind unul de bază în arhitecturile orientate pe servicii (SOA1), vizează relaţiile dintre sistemele informaţionale în scopul reducerii dependenţelor dintre acestea. Respectarea acestui principiu la implementarea Cadrului de Interoperabilitate contribuie la diminuarea următoarelor dependenţe: dependenţele de protocoalele de comunicare, dependenţele de sintaxe şi formate, cele semantice, temporale, comportamentale şi organizaţionale;
    _____________________________________
    1 http://www.soaprinciples.com

    g) simplitatea soluţiei tehnice: optarea pentru o soluţie simplă, inteligibilă, accesibilă, uşor de adoptat de către entităţile vizate, bazată pe standarde deschise şi o interfaţă uniformă.
4. Măsuri pentru realizarea obiectivelor
    22. Măsurile întreprinse pentru implementarea Cadrului de Interoperabilitate sînt divizate pe 3 niveluri:
    a) interoperabilitatea organizatorică, care cuprinde toate aspectele instituţionale, regulatorii, financiare şi de aliniere a proceselor de lucru în scopul atingerii unui schimb de date eficient;
    b) interoperabilitatea semantică, care se referă la o abordare comună asupra formatelor, sintaxei şi sensului mesajelor transmise;
    c) interoperabilitatea tehnică, care cuprinde toate aspectele tehnice ce asigură schimbul de date la nivel tehnic, inclusiv adaptoare, tehnologii intermediatoare şi canale de comunicare.
    4.1. Implementarea interoperabilităţii organizatorice
    23. Pe lîngă conectarea sistemelor şi a fluxurilor informaţionale gestionate de autorităţi, interoperabilitatea presupune şi o abordare comună a modelului de organizare şi operare a schimbului de date, în cadrul căruia fiecărei autorităţi a administraţiei publice centrale, inclusiv structurilor subordonate acestora (în continuare – organizaţii) şi întreprinderilor de stat monitorizate de autorităţile
administraţiei publice centrale, îi revine un rol bine definit, conform atribuţiilor.
    24. Cadrul de Interoperabilitate va fi implementat pe etape, la prima etapă fiind implicate organizaţiile care posedă capacitatea şi pregătirea necesară, ca ulterior să fie conectate toate organizaţiile statului.
    25. La conectarea unei noi organizaţii la platforma de interoperabilitate va fi efectuată o analiză complexă care include:
    a) procesele de lucru existente în cadrul organizaţiei cu scopul optimizării acestora;
    b) fluxurile informaţionale şi sursele de date necesare proceselor de lucru, precum şi cele care sînt sau pot fi expuse altor organizaţii;
    c) clasificatoarele şi nomenclatoarele folosite sau deţinute de organizaţie;
    d) tipurile de date protejate de lege;
    e) datele cu caracter public în scopul publicării automatizate a acestora;
    f) identificarea necesităţilor în ajustări pe dimensiunile instituţională şi normativă.
    26. Pentru asigurarea unei interoperabilităţi eficiente la nivel organizatoric în sectorul public, este necesară alinierea cadrului juridic la principiile care stau la baza interoperabilităţii.
    27. Implementarea interoperabilităţii presupune utilizarea acordurilor ce implică mai multe organizaţii. În acest scop vor fi elaborate şi aprobate acorduri-tip, care vor standardiza şi vor eficientiza procesul de interconectare a organizaţiilor.
    28. Pentru a asigura continuitatea schimbului de date, vor fi definite reguli de colectare, transmitere, conservare şi restabilire a datelor. Aceste reguli vor include măsuri şi proceduri cum ar fi: identificarea unică a înregistrărilor, utilizarea obligatorie a metadatelor, aplicarea semnăturii digitale, mecanisme de restabilire, colectare, extragere, transportare garantată, conservarea şi distrugerea datelor cu menţinerea valorii probatorii a acestora.
    29. Schimbul de date dintre autorităţile publice, inclusiv structurile subordonate acestora, va fi gratuit. În contextul schimbului de date între guvern şi cetăţeni, precum şi între guvern şi mediul de afaceri vor fi propuse, examinate şi aprobate mecanisme specifice de interacţiune pentru fiecare caz în parte.
    30. În scopul asigurării funcţionării eficiente a platformei de interoperabilitate, operatorul tehnico-tehnologic al platformei va consulta organizaţiile în procesul de conectare şi va asigura operarea şi monitorizarea continuă a platformei.
    4.2. Implementarea interoperabilităţii semantice
    31. În procesul schimbului de date dintre sistemele informaţionale, precum şi la publicarea datelor deschise, este necesar ca datele să fie univoc interpretate de către participanţi. Interpretarea univocă a datelor reprezintă esenţa interoperabilităţii semantice.
    32. Definiţiile termenilor şi structurilor de date utilizate vor fi descrise în cadrul catalogului semantic, care reprezintă o totalitate de mijloace tehnice şi organizatorice şi care va fi creat ca parte a platformei de interoperabilitate. Definiţiile catalogului semantic vor fi bazate pe standarde internaţionale2 (în particular pe cele europene3) şi naţionale de profil.
    _____________________________
    2 https://www.oasis-open.org/standards
    3 http://joinup.ec.europa.eu/asset/adms/release/100

    33. Catalogul semantic va oferi posibilitatea de a explora (pentru a înţelege structura şi terminologia unui domeniu), căuta (folosind atributele şi relaţiile definite), identifica (adică a confirma că o anumită descriere corespunde cu cea căutată), selecta (pentru a alege descrierea corespunzătoare cerinţelor) şi obţine (cu alte cuvinte, de a accesa liber descrierea dorită) definiţiile conţinute în acesta.
    34. Catalogul semantic va conţine definiţiile unificate ale clasificatoarelor.
    35. Clasificatoarele vor fi publicate şi accesibile gratis.
    36. Clasificatoarele pot fi disponibile în mai multe limbi (engleză, rusă), obligatoriu în limba de stat.
    37. Pentru fiecare clasificator va fi desemnată organizaţia responsabilă de menţinerea acestuia şi vor fi definite procedurile ce ţin de gestionarea sa, inclusiv politicile de versionare, operare şi propagare a schimbărilor.
    38. Pe lîngă clasificatori, catalogul semantic va conţine şi descrierea structurilor de date, a căror interpretare univocă este necesară în procesul de schimb de date, cum ar fi definiţii de mesaje, entităţi etc.
    39. Catalogul semantic va conţine şi alte informaţii utilizate în organizarea schimbului de date, aspecte sintactice, inclusiv convenţiile asupra formatului unităţilor de măsură, formatului pentru valorile ce specifică data, ora şi intervale de timp, formatului datelor geospaţiale şi aspectelor ce ţin de convertirea valutelor.
    40. Autorităţile publice vizate vor efectua ajustările necesare în cadrul normativ intern pentru a utiliza eficient instrumentele de interoperabilitate semantică.
    4.3. Implementarea interoperabilităţii tehnice
    41. La nivel tehnic Cadrul de Interoperabilitate se va realiza prin implementarea unei platforme tehnice de interoperabilitate, parte a platformei tehnologice guvernamentale comune.
    42. Baza platformei de interoperabilitate la nivel tehnic va fi o magistrală de schimb de date.
Magistrala naţională de date
    43. Această magistrală va transporta mesaje structurate, definite în prealabil în catalogul semantic.
    44. Platforma va asigura securitatea mesajelor transportate.
    45. Toate sistemele conectate la platformă vor fi înregistrate într-un catalog de sisteme, care este parte a platformei. Pentru a asigura corespondenţa cu Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat (RRSIS) al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, înregistrarea în platforma de interoperabilitate se va efectua în baza identificatorului sistemului din RRSIS.
    46. Catalogul sistemelor va conţine detaliile tehnice despre sistemele conectate, definiţiile mesajelor pe care sistemele le pot emite şi recepţiona, precum şi resursele informaţionale disponibile pentru interogările distribuite.
    47. Sistemele vor fi conectate la platformă prin adaptoare ce vor transforma, vor valida şi vor cripta/decripta mesajele din/în formatul specific sistemului conectat, într-un format unificat, înţeles de platformă.
    48. Procesul de conectare a unui sistem la platformă va fi reglementat la nivel tehnic şi va include cel puţin descrierea regulilor ce ţin de utilizarea standardelor şi a catalogului semantic, politicilor de versionare, precum şi detalii tehnice de conectare la reţelele fizice, testare/pilotare şi acceptanţă a sistemului.
    49. Pentru a eficientiza procesul de conectare, va fi disponibilă o instanţă separată a platformei pentru testare. Aceasta va include posibilitatea generării automate a datelor de testare.
    50. Toate serviciile de platformă din cadrul platformei guvernamentale comune vor fi disponibile pentru reutilizare prin platforma de interoperabilitate: serviciul de autentificare şi control al accesului, serviciul guvernamental de plăţi electronice, serviciul guvernamental de notificare şi serviciul guvernamental de jurnalizare.
    51. Registrele de stat de bază vor fi conectate la platforma de interoperabilitate în mod prioritar.
    52. Interacţiunile complexe, ce implică mai multe sisteme conectate, vor fi orchestrate cu ajutorul unor mecanisme de prelucrare automată a proceselor de lucru.
    53. Asigurarea securităţii şi confidenţialităţii datelor în cadrul platformei de interoperabilitate se va realiza prin aplicarea unor mecanisme centralizate de securitate, în conformitate cu principiile fundamentale de prelucrare a acestor categorii de date.
    54. Platforma de interoperabilitate va asigura accesul la datele cu caracter personal conform condiţiilor de bază pentru prelucrarea, stocarea şi utilizarea datelor respective, prevăzute în Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, şi actelor normative relevante, inclusiv Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010.
    55. Platforma va oferi mecanisme de monitorizare a accesului la datele cu caracter personal, precum şi posibilitatea de a revedea datele şi istoricul accesării acestora.
    56. Platforma de interoperabilitate va prevedea mecanisme pentru asigurarea unui nivel înalt de disponibilitate, fiabilitate şi performanţă.
    57. Platforma va conţine instrumente de colaborare în scopul îmbunătăţirii continue a cadrului de interoperabilitate.
5. Estimarea impactului şi a costurilor
    58. Dat fiind că implementarea eficientă a prezentului Program este unul dintre pilonii şi premisa fundamentală pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) şi pentru asigurarea atingerii scopurilor specifice şi obiectivelor generale ale acestuia, prezentul Program va contribui la survenirea impactului estimat în cadrul acestui document. Justificarea contribuţiei menţionate este faptul că, prin atingerea unui grad înalt de interoperabilitate între sistemele informaţionale ale autorităţilor publice, vor fi create condiţiile adecvate pentru:
    a) o interacţiune mai rapidă, productivă, eficace între autorităţile publice din interiorul sectorului public, precum şi între autorităţi, cetăţeni şi mediul de afaceri;
    b) diminuarea costurilor şi duratei pentru prestarea şi dezvoltarea serviciilor publice;
    c) deschiderea, utilizarea şi reutilizarea eficientă a informaţiei din sectorul public;
    d) reutilizarea sistemelor informaţionale;
    e) reingineria proceselor de lucru întru optimizarea activităţii sectorului public;
    f) reducerea poverii administrative atît în interiorul sectorului public, cît şi în interacţiunea acestuia cu cetăţeni şi mediul de afaceri.
    59. Astfel, sectorul public va deveni mai eficient, mai transparent, mai receptiv la necesităţile cetăţenilor şi mediului de afaceri.
    60. Odată cu diversificarea, simplificarea, optimizarea cadrului de comunicare între instituţii, se creează condiţiile pentru eficientizarea activităţii autorităţilor publice, colaborarea mai productivă între acestea şi creşterea capacităţii autorităţilor de a-şi utiliza/redirecţiona resursele financiare şi nonfinanciare pentru dezvoltare, perfecţionare, implementarea reformelor cu impact transformaţional profund pentru păturile sociale pe care le acoperă fiecare autoritate prin activitate sa.
Astfel, impactul indirect al operării eficiente a unui Cadru de Interoperabilitate va viza generarea unor beneficii semnificative de natură economică, ecologică, culturală, socială.
    61. Pentru implementarea soluţiei tehnice – platformei de interoperabilitate, precum şi pentru dezvoltarea Cadrului, vor fi necesare planificarea, alocarea, gestionarea, debursarea unor resurse financiare corespunzătoare. Sursele financiare pentru asigurarea implementării Platformei de Interoperabilitate sînt următoarele:
    a) în cadrul creditului acordat de Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare pentru implementarea Proiectului e-Transformarea Guvernării s-a prevăzut o linie de buget separată în cadrul Planului de achiziţii pentru procurarea soluţiei tehnice şi întreţinerea platformei de interoperabilitate pe durata perioadei de garanţie;
    b) autorităţile administraţiei publice centrale vor prevedea alocarea resurselor financiare din bugetul propriu pentru a asigura conectarea graduală a sistemelor informaţionale gestionate de acestea la platformă şi alte cheltuieli aferente;
    c) vor fi purtate în mod constant discuţii şi eventual negocieri cu partenerii internaţionali de dezvoltare, care se vor implica în calitate de parteneri externi în  acordarea asistenţei financiare şi tehnice pentru a asigura o integrare eficientă a autorităţilor publice vizate în Cadrul de Interoperabilitate.
    62. Subdiviziunile pentru transformarea tehnologică a guvernării din autorităţile publice vizate vor gestiona procesele de bugetare (propunere, alocare, realocare, remitere spre aprobare etc. a resurselor financiare din bugetul autorităţii) pentru a asigura derularea activităţilor aferente implementării Cadrului de Interoperabilitate.
6. Rezultatele scontate şi indicatorii de performanţă
    63. Beneficiile generate de implementarea şi operarea eficientă a platformei guvernamentale de interoperabilitate sînt multiple şi vizează atît beneficiarii instituţionali (autorităţile publice vizate – prestatoare de servicii publice), cît şi beneficiarii finali (cetăţeni şi mediul de afaceri – utilizatori ai serviciilor publice).
    64. Implementarea Cadrului de Interoperabilitate va eficientiza activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi, respectiv, va îmbunătăţi calitatea prestării serviciilor publice de către acestea, prin îmbunătăţirea colaborării dintre autorităţi, optimizarea schimbului de date, asigurarea unui cadru adecvat pentru reutilizarea informaţiei, eliminarea redundanţei informaţiei în sectorul public şi reducerea poverii administrative asupra altor autorităţi din sectoarelor public şi asupra sectorului privat.
    65. O guvernare performantă şi eficientă, funcţionînd pe baza unor sisteme TI interoperabile, care lucrează într-un mod continuu şi coerent, va fi aptă să presteze servicii mai puţin costisitoare, mai rapide, mai calitative şi mai bine adaptate la necesităţile beneficiarilor.
    66. Integrarea intersectorială va permite oferirea unor servicii publice mai complexe, îmbunătăţind interacţiunea cu cetăţenii, mediul de afaceri şi autorităţile publice partenere. Acesta va contribui la sporirea calităţii, eficienţei şi transparenţei actului de guvernare.
    67. Funcţionarea eficientă a unei platforme comune de interoperabilitate  în Guvern va face posibilă diminuarea cheltuielilor, prin eliminarea unui şir de costuri tranzacţionale, cum ar fi cele legate de resursele umane implicate, delegare, imprimare, servicii poştale şi curierat, expediţii, înregistrare a documentelor din fluxul de documente gestionat, secretariat. Aceasta va solicita şi, în acelaşi timp, va crea premisele pentru optimizarea fluxurilor intersectoriale de gestionare a documentelor şi registrelor.
    68. Schimbul de date în format electronic conduce nemijlocit la creşterea vitezei de circulaţie a informaţiei, micşorarea duratei ciclului de procesare a informaţiei şi a timpului de răspuns, posibilitatea unei reacţii rapide în caz de situaţii excepţionale.
    69. De asemenea, reutilizarea informaţiei existente diminuează semnificativ riscul comiterii erorilor umane.
    70. Analiza fluxurilor informaţionale şi clasificarea tipurilor de date conform cadrului juridic va permite securizarea datelor protejate şi valorificarea celor publice.
    71. Catalogul semantic, fiind un loc unic în care se definesc clasificatoarele şi structurile de date folosite pentru schimbul de date, va permite atingerea unei abordări/înţelegeri comune a datelor şi reutilizarea corectă a acestora.
    72. Utilizarea pe larg a standardelor deschise va simplifica şi va optimiza procesul de conectare la platformă şi va asigura o dezvoltare durabilă a platformei.
    73. Dat fiind că pentru a evalua rezultatele generate de implementarea Cadrului de Interoperabilitate şi eficienţa platformei va fi nevoie de un efort considerabil, vor fi combinate cîteva abordări de măsurare a performanţei în domeniu, pentru a asigura prezenţa tuturor tipurilor de date şi informaţii relevante ca fundament pentru formularea unei opinii şi unui raţionament de apreciere a măsurii în care se realizează scopurile şi obiectivele ţintite de respectivul Cadru.
    74. Pentru a acoperi natura complexă şi multifaţetată a interoperabilităţii, va fi nevoie de a utiliza un şir de abordări de evaluare şi de a aplica diverse instrumente de evaluare la diferite niveluri de interacţiune şi etape de implementare a Cadrului. În acest context, efortul de evaluare se va focusa pe 4 dimensiuni, în fiecare dintre acestea fiind incluse, definite şi agreate seturi de indicatori specifici:
    a) măsurarea şi evaluarea corespunderii tehnice a sistemului/sistemelor la standardele şi cerinţe tehnice;
    b) măsurarea şi evaluarea gradului de interoperabilitate între sistemele informaţionale ale autorităţilor;
    c) măsurarea eficienţei operării platformei de interoperabilitate;
    d) măsurarea şi evaluarea schimbărilor de nivel organizatoric (inclusiv ajustarea cadrului normativ intern în autorităţile vizate, schimbări în cultura organizatorică, reingineria proceselor de lucru pe intern etc.).
    75. În contextul măsurării şi evaluării complexe a performanţei se va miza pe automatizarea procedurii de colectare a datelor cu privire la o mare parte de indicatori de performanţă ai sistemului şi pe completarea regulată de către Centrul de Guvernare Electronică, pe baza datelor primare furnizate de subdiviziunile pentru e-Transformare din autorităţi, a formularelor de evaluare pe dimensiunile care vizează potenţialitatea şi compatibilitatea între sistemele informaţionale, procedurile şi procesele diferitor instituţii, ajustările cadrului normativ intern etc.
    76. În acest sens, Cancelaria de Stat, prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică, va aplica o serie de abordări care presupun utilizarea unor metodologii şi instrumente specifice de evaluare a interoperabilităţii.
    77. Modelul LISI/Nivelul de Interoperabilitate a Sistemelor Informaţionale este unul de referinţă în definirea, măsurarea, evaluarea şi validarea gradului de interoperabilitate solicitat, aşteptat, scontat sau deja atins între diferite organizaţii şi sisteme. Aplicarea Modelului LISI în evaluarea gradului de maturitate a interoperabilităţii presupune elaborarea unor formulare pentru a evalua gradul de corespundere tehnică, eficienţa interacţiunii sistem-către-sistem, eficienţa misiunii operaţionale. În cadrul respectivei abordări vor fi îmbinate matricele specifice din cadrul modelului LISI (matricea nivelelor de maturitate, matricea de capabilităţi (care descrie mediul de informatizare în fiece instituţie),  modelul de referinţă şi atributele fundamentale ale interoperabilităţii sistemelor informaţionale (utilizarea celor 4 piloni de evaluare PAID: proceduri, aplicaţii, infrastructură, date). Rezultatul acestei simbioze va fi formularul general/complex de evaluare:
 
NIVEL

(mediu de informatizare)

Atribute fundamentale ale interoperabilităţii

P
(politici şi proceduri)
A
(aplicaţii)
I
(infrastructură)
D
(date)
 

Integrare intersectorială (universal)

4
 
 
 
 

Integrare sectorială (integrat)

3
 
 
 
 

Integrare funcţională parţială

(distribuit)
2
 
 
 
 

Conectat (unul-la-unul)

1
 
 
 
 

Izolat (manual)

0
 
 
 
 
 
    78.  Evaluarea eficienţei operaţionale a interoperabilităţii se va baza pe un set complex de indicatori de performanţă tehnică a platformei, grupaţi în 3 niveluri/categorii de bază (timpul interoperării, calitatea interoperării şi costul interoperării). Fiecare dintre cele 3 categorii de indicatori vor fi dezagregate în subindicatori specifici, cum ar fi:
    a) timpul interoperării (timpul remiterii/lansării solicitării, durata procesării acesteia, timpul de retur, timpul utilizării informaţiei etc.);
    b) calitatea interoperării (calitatea schimbului de informaţii, calitatea utilizării acesteia şi conformitatea informaţiei la standardele relevante etc.);
    c) costul interoperării (costul schimbului de informaţii şi costurile necesare pentru ca informaţia să fie utilizabilă etc.).
    79. În cadrul aplicării respectivului model de evaluare, se prevede măsurarea următoarelor atribute ale interoperabilităţii, grupate pe cîteva categorii de indicatori, pentru fiecare dintre aceştia fiind prevăzuţi subindicatori relevanţi şi formulele de calcul corespunzătoare:
    a) conectivitate;
    b) capacitate;
    c) subutilizarea sistemului;
    d) latenţa datelor;
    e) interpretarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor.
    80. În mod separat, Cancelaria de Stat (prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică) va semna cu operatorul platformei un Acord privind nivelul de servicii, care va prevedea remiterea periodică de către operator Cancelariei de Stat a datelor privind o serie de indicatori de performanţă tehnică a sistemului, date generate automat de sistemul informaţional, care vor indica: frecvenţa apariţiei şi numărul incidentelor de securitate, numărul de mesaje transmise, gradul de disponibilitate, durata lucrărilor de recuperare a funcţionalităţii în urma unui incident, numărul de vocabulare şi concepte reutilizate, numărul de mesaje transmise şi recepţionate per unitate participantă, numărul de unităţi participante, numărul de conexiuni între unităţi etc.
7. Proceduri de raportare şi monitorizare
    81. Monitorizarea implementării activităţilor din cadrul Programului va avea loc la cîteva niveluri:
    a) Cancelaria de Stat va monitoriza implementarea Cadrului la nivel administrativ şi va supraveghea procesul de implementare a Cadrului, şi anume: activităţile de implementare, conform Planului de acţiuni general (vezi capitolul 8 „Etape de implementare”) şi planurilor de acţiuni aferente ale autorităţilor; activităţile aferente şi de asigurare a cadrului normativ; evaluări ad-interim periodice care vor contribui la eficientizarea implementării Cadrului şi, respectiv, generarea produselor, rezultatele şi impactul estimat. Raportul anual de progres cu privire la implementarea Cadrului de Interoperabilitate va fi parte a Raportului anual de progres în implementarea Programului strategic pentru modernizarea tehnologică a guvernării, prezentat de Cancelaria de Stat Comisiei Naţionale pentru e-Transformare;
    b) La nivelul fiecărei autorităţi publice implicate, monitorizarea şi evaluareva eficienţei implementării Programului vor fi efectuate de către subdiviziunea pentru  e-Transformarea Guvernării (coordonatorul pentru e-Transformare va fi punctul focal şi va coordona activităţile de evaluare ex-ante a necesităţilor instituţionale şi sectoriale, precum şi a posibilităţilor de asigurare a implementării eficiente a Cadrului de Interoperabilitate între instituţiile din sector, precum şi între autoritatea pe care o reprezintă şi alte autorităţi publice (din alte sectoare)). Autorităţile administraţiei publice centrale implicate în procesul de pilotare a Cadrului de Interoperabilitate, precum şi celelalte autorităţi publice care se vor conecta ulterior, gradual, la platforma de interoperabilitate vor raporta trimestrial cu privire la progres, performanţă, eventuale probleme şi bariere în implementare. Rapoartele trimestriale primare vor fi elaborate pe baza unui format-standard de raport remis către autorităţi de Centrul de Guvernare Electronică şi vor fi prezentate Cancelariei de Stat (Centrului de Guvernare Electronică) nu mai tîrziu de 20 zile după finalizarea trimestrului de raportare;
    c) Operatorul tehnico-tehnologic al platformei de interoperabilitate va monitoriza la nivel tehnic funcţionarea/operarea sistemului informaţional pe baza unor indicatori tehnici de performanţă agreaţi prin semnarea între Cancelaria de Stat şi operator a unui Acord cu privire la nivelul serviciilor (Service Level Agreement) în cadrul căruia vor fi specificaţi indicatorii pe marginea cărora operatorul va raporta lunar Cancelariei de Stat. Rapoartele lunare din partea operatorului vor fi remise Cancelariei de Stat (Centrului de Guvernare Electronică) nu mai tîrziu de 10 zile după finalizarea lunii de raportare;
    d)În cazul finanţării de către organismele internaţionale donatoare a unei etape, părţi componente sau a unui set de activităţi din cadrul Programului, Cancelaria de Stat şi alte entităţi publice vizate se vor conforma cerinţelor specifice ale acestora cu privire la raportare şi monitorizare şi vor elabora rapoarte periodice de progres, note informative şi rapoarte de evaluare în formatul agreat de respectiva instituţie financiară donatoare şi Guvern.

    8. Etape de implementare