Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanţelor dl V.Negruţa, viceministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor dna D.Şcola, viceministrului sănătăţii dl O.Grama, viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dna A.Vasilachi, directorului executiv al Centrului de Guvernare Electronică dna S.Mocan, directorului general al Î.S. ,,Centrul de telecomunicaţii speciale” dl S.Popovici, vicedirectorului Biroului Naţional de Statistică dl V.Valcov, directorului-adjunct al Camerei de Licenţiere dl E.Hadei, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema: „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
    _____________________________________
    ¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

    Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd ca scop obţinerea probelor de audit competente, relevante şi rezonabile, întru susţinerea raţionamentelor, constatărilor şi concluziilor formulate în Raportul de audit, pentru înaintare de recomandări constructive, fiabile şi utile.
    Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.
    Curtea de Conturi şi-a propus de a răspunde la următoarele întrebări:
    - Au fost oare întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor şi a exclude riscurile aferente realizării reformei de e-Transformare a Guvernării de către părţile implicate în proces?
    La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul implementării agendei de e-Transformare a Guvernării şi oricare activităţi specifice aferente domeniului vizat.
    Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi 
    Verificările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existenţa problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor aferente Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (în continuare – Program strategic) şi Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (în continuare – PeTG), precum şi a constrîngerilor ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi în atingerea obiectivelor scontate. Ţinîndu-se cont de faptul că agenda de e-Transformare a Guvernării se află la etapa incipientă de realizare, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea domeniilor supuse riscurilor şi a metodelor de îmbunătăţire a situaţiei.
    Există reţineri în respectarea graficului de realizare a acţiunilor PeTG şi a Planului de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic, care au fost cauzate de numeroşi factori interni şi externi. În lipsa procedurilor de management al riscurilor, impactul acestor factori nu poate fi controlat adecvat şi poate duce la reţineri considerabile sau chiar la obiective ratate.
    Dintre aceşti factori menţionăm:
    - nivelul scăzut de conlucrare a autorităţilor administraţiei publice cu Centrul de Guvernare Electronică (în continuare – CGE), implicarea insuficientă a managementului acestora în realizarea acţiunilor Programului strategic, precum şi capacităţile interne reduse în acest aspect;
    - acoperirea insuficientă a domeniului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor (în continuare – TIC) cu standarde, acte normative şi de reglementare;
    - documentarea insuficientă a proceselor de lucru din cadrul instituţiilor de stat şi algoritmii complicaţi şi neeficienţi de oferire a serviciilor publice;
    - rezistenţa instituţiilor publice la procesul de reformare şi de reinginerie a proceselor;
    - antrenarea consultanţilor CGE în activităţi care nu au fost prevăzute iniţial;
    - depăşirea termenelor estimate de obţinere a acceptărilor de la Banca Mondială;
    - explorarea tehnologiilor noi şi inovatoare, pentru care există un număr redus de standarde, regulamente şi bune practici internaţionale, precum şi deficitul de specialişti calificaţi în domeniu;
    - extinderea în timp a etapei de formare instituţională şi a echipei CGE.
    Unii din factorii care au constituit impedimente în realizarea acţiunilor şi reprezintă riscuri majore în asigurarea eficienţei şi economicităţii realizării Programului strategic sînt:
    - omiterea, la etapele incipiente, a anumitor acţiuni importante, cum ar fi inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale de stat şi analiza capacităţii de asimilare a părţilor implicate în proces;
    - dependenţa de alte reforme ale administraţiei publice şi de realizarea strategiilor instituţionale şi sectoriale;
    - neajunsuri în asigurarea continuităţii acţiunilor din Programul strategic, ca fructificare a activităţilor efectuate în acest domeniu în cadrul realizării Strategiei „Moldova electronică”;
    - efectuarea achiziţiilor de soluţii cu funcţionalităţi similare celor existente şi nevalorificate adecvat.
    Deoarece CGE este o instituţie publică în formare, cu responsabilităţi şi sarcini variate ce vizează domenii şi decizii importante, este necesară instituţionalizarea completă, prin aplicarea de metodologii şi regulamente interne complexe, astfel încît toate deciziile şi abordările să fie bazate pe principii şi criterii identice şi pe analize de rigoare, pentru a asigura cadrul de continuitate şi consecvenţă decizională. În acest context, se resimte şi lipsa de standarde în domeniile conexe activităţilor Programului strategic, acceptate şi adaptate la nivel naţional.
    Crearea subdiviziunilor e-Transformare în cadrul autorităţilor publice reprezintă un pas important în descentralizarea sarcinilor şi responsabilităţilor. Funcţionarea lor eficientă trebuie să contribuie considerabil la eficientizarea eforturilor de reformare a instituţiilor respective şi să constituie un instrument fiabil de monitorizare, planificare şi promovare a principiilor şi valorilor de e-Transformare. Este substanţială instituţionalizarea acestora, prin asigurarea unui cadru complex de acte normative, de reglementare, precum şi de standarde, necesar îndeplinirii atribuţiilor stipulate.
    Obiectivele stabilite în cadrul agendei de e-Transformare a Guvernării constituie o abordare îndrăzneaţă a procesului de reformare a sectorului public, care urmează să reprezinte realizări importante în domeniu. Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor şi impactului nu întruneşte un cadru complex de indicatori de progres şi de performanţă.
    Datorită faptului că a fost selectată o abordare inovativă a procesului de e-Transformare a Guvernării, prin utilizarea platformei M-Cloud, autorităţile vor trebui să treacă treptat la utilizarea acesteia pentru prestarea serviciilor digitizate, fapt ce va necesita remanieri şi ajustări în cadrul instituţiei. Pentru a stimula procesul de reformare şi a asigura utilizarea eficientă a platformei tehnologice guvernamentale comune, va fi necesară implicarea hotărîtă a Guvernului.
    Prin utilizarea eficientă a platformei M-Cloud, se planifică generare de economii, care vor fi necesare scăderii graduale de finanţare a funcţionării CGE din mijloace creditare. Reforma serviciilor publice trebuie să contribuie la reingineria serviciilor din cadrul autorităţilor publice. În cazul reţinerii proceselor de reinginerie şi al rezistenţei autorităţilor publice la schimbări, beneficiile şi economiile pot întîrzia să fie resimţite, fapt ce va crea impedimente pentru asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii Programului strategic şi a funcţionării CGE.
    Reieşind din importanţa şi actualitatea procesului de modernizare tehnologică a guvernării şi din multiplii factori ce influenţează procesul de reformare, părţile implicate trebuie să conlucreze într-o manieră productivă şi flexibilă, pentru a putea interveni prompt şi a face faţă provocărilor. La momentul actual, realizarea acţiunilor fiind la o etapă de ascendenţă sporită, cînd urmează a fi efectuate şi acceptate modificări în abordarea obişnuită a modului de eficientizare şi automatizare a proceselor interne, sînt importante monitorizarea minuţioasă a tuturor proceselor conexe şi suportul operativ în depăşirea eventualelor deficienţe. Acţiunile realizate şi cele aflate la etapele finale trebuie privite ca factori de motivare pentru continuarea reformării şi pentru evaluarea realistă în planificarea pe termen mediu şi pe termen scurt.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
    1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
    2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.4. din prezenta Hotărîre şi se cere să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:
    2.1. Cancelariei de Stat şi Centrului de Guvernare Electronică, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre;
    2.2. Cancelariei de Stat şi Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor să definitiveze toate activităţile aferente efectuării inventarierii resurselor şi sistemelor informaţionale de stat întru furnizarea datelor veridice necesare procesului de selectare a e-Serviciilor, precum şi pentru alte activităţi din cadrul Programului strategic. În acest context, se recomandă în mod prioritar identificarea serviciilor de interes public din toate instituţiile de stat, nu doar din autorităţile publice centrale;
    2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:
    2.3.1. atragerea unei atenţii sporite necesităţii de monitorizare şi suport a agendei de e-Transformare, în contextul situaţiei nefavorabile în domeniu şi optarea pentru soluţii inovatorii şi progresiste;
    2.3.2. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Centrul de Guvernare Electronică, să-şi aducă în concordanţă actele normative, reieşind din atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin hotărîrile sale aferente Guvernării Electronice, precum şi să revizuiască oportunitatea optimizării factorului decizional privind implementarea Programului strategic;
    2.3.3. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi Centrul de Guvernare Electronică să elaboreze şi să aprobe o metodologie fiabilă pentru evaluarea şi măsurarea impactului procesului de e-Transformare a Guvernării în contextul reformei administraţiei publice şi a serviciilor publice;
    2.3.4. pentru asigurarea durabilităţii şi continuităţii procesului de modernizare tehnologică a guvernării, să identifice căi fiabile de instruire a personalului de specialitate în domeniul TIC, precum şi a angajaţilor subdiviziunilor e-Transformare, pentru îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor acestora;
    2.3.5. prin intermediul Cancelariei de Stat, Centrului de Guvernare Electronică, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, să identifice şi să aprobe, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrul de reglementare şi standardizare, reieşind din relevanţa şi importanţa domeniului aferent procesului de e-Transformare, precum şi să prevadă pîrghii de aplicare a acestora în instituţiile de stat;
    2.3.6. în strînsă colaborare cu autorităţile publice centrale, Cancelaria de Stat şi Centrul de Guvernare Electronică să contribuie la instituţionalizarea subdiviziunilor e-Transformare, inclusiv prin crearea cadrului normativ, metodologic şi de standardizare, necesar realizării atribuţiilor acestora;
    2.3.7. să urgenteze aprobarea Strategiei de reformare a administraţiei publice şi a Programului de reformă a serviciilor publice în contextul sincronizării activităţilor cu Programul de e-Transformare a Guvernării. Acestea trebuie să vizeze necesităţile de restructurare a activităţii şi a relaţiilor dintre instituţiile publice, inclusiv procesele interne, regulamentele şi structura organizatorică care vor reieşi din necesitatea automatizării şi reingineria proceselor, implicarea utilizării unor standarde;
    2.3.8. să instituţionalizeze Centrul de Guvernare Electronică în măsura în care să se asigure durabilitatea activităţii acestuia, în aspectul cadrului normativ, de reglementare şi de standarde;
    2.3.9. să asigurare finanţarea constantă şi la toate etapele a proiectelor implementate în cadrul Programului strategic;
    2.3.10. să întreprindă activităţile necesare implementării unui cadru complex de indicatori de progres si de performanţă şi a instrumentelor fiabile şi exacte de colectare/analiză a acestora pentru domeniul TIC şi pentru Programul strategic, pentru a putea fi evaluate corect progresele, calculate beneficiile şi prevenite abaterile de la direcţiile de dezvoltare. Să asigure corelarea cadrului de indicatori cu programele strategice din alte domenii, în special cu cei din Reforma administraţiei publice şi serviciilor publice şi cu Programele de acţiuni cu partenerii internaţionali;
    2.3.11.  să se implice activ şi să stimuleze trecerea la utilizarea platformei guvernamentale comune de către autorităţile publice centrale, încît să poată fi valorificat potenţialul tehnologic şi funcţional prin generarea economiilor necesare trecerii la principiul de finanţare graduală a Centrului de Guvernare Eletronică;
    2.3.12.  în scopul asigurării investiţiilor inteligente în TIC în sectorul public (Acţiunea 12 din Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011) şi al minimizării riscurilor asociate cu capacităţile interne reduse în instituţiile de stat în acest domeniu, să examineze posibilitatea utilizării metodelor moderne de achiziţii, bazate pe servicii finale, dar nu pe produse;
    2.3.13. să urgenteze procesele de reformare a serviciilor publice astfel încît reingineria şi documentarea proceselor din cadrul autorităţilor publice să poată contribui la posibilitatea digitizării acestora;
    2.3.14. să analizeze oportunitatea trecerii treptate în domeniul TIC la utilizarea principiilor de achiziţionare a serviciilor finite, dar nu a echipamentelor şi produselor;
    2.3.15. să examineze statutul personalului din domeniul TIC din AAPC şi nivelul de salarizare al acestuia, pentru a determina metode şi modele de motivare a lui, încît să fie minimizată fluctuaţia cadrelor şi asigurată continuitatea şi durabilitatea procesului de e-Transformare a Guvernării;
    2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine.
    3. Rezultatele auditului se remit Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului şi Comisiei Naţionale pentru e-Transformare, pentru o posibilă luare de atitudine.
    4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.3. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                     Serafim URECHEAN

    Nr. 46. Chişinău, 14 septembrie 2012.

    raport