Curtea Constituţională, statuînd în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, Preşedinte, judecător- raportor,
    Dl Dumitru PULBERE,
    Dl Victor PUŞCAŞ,
    Dna Elena SAFALERU, judecători,
    cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,
    Avînd în vedere sesizarea depusă la 3 septembrie 2012, înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinînd sesizarea menţionată în şedinţă plenară închisă,
    Pronunţă următoarea decizie:
    ÎN FAPT
    La 3 septembrie 2012, un grup de deputaţi în Parlament au adresat Curţii Constituţionale sesizarea care vizează exercitarea controlului constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 191 din 12 iulie 2012 privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
    Art. 1 din hotărîrea nominalizată stipulează următoarele:
    „Art. 1. – În baza Raportului privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Moldova, elaborat de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, constituită prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 165-V din 14 ianuarie 2010:
    1. Se condamnă regimul comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care a comis crime împotriva umanităţii.
     2.  Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice şi de propagandă a simbolurilor regimului comunist totalitar (secera şi ciocanul şi orice suport cu aceste simboluri), precum şi promovarea ideologiilor totalitare.
    […]”
     În opinia autorilor sesizării, prevederile Hotărîrii Parlamentului nr. 191 din 12 iulie 2012 încalcă cumulativ articolele 1, 2, 4, 5, 6, 16, 32, 41, 54, 66, 114 şi 115 din Constituţia Republicii Moldova.
    ÎN  DREPT
    Autorii sesizării consideră că dreptul la asociere într-un partid constituie o parte inalienabilă a drepturilor omului, fiind proclamat în Legea Supremă şi în actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Conform articolului 2 alin. (2) din Constituţie:
    “Nici o persoană  particulară, nici o parte din popor, nici  un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”
    Prin prisma acestei norme constituţionale, autorii sesizării consideră că, prin încercarea de a elimina o forţă politică din Republica Moldova, majoritatea parlamentară întreprinde măsuri de uzurpare a puterii de stat.
Concomitent, autorii sesizării invocă încălcarea articolului 41 din Constituţie, care garantează libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice, şi a articolului 11 din Convenţia europeană. Astfel, prin interzicerea utilizării în scopuri politice a simbolului unui partid politic oficial înregistrat, inevitabil, se încălcă principiile egalităţii şi libertăţii partidului politic şi pluralismului.
    Singurele limite impuse de dispoziţiile constituţionale ale articolului 41 alin. (4) vizează situaţiile în care partidele, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii  şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
    La fel, interzicerea utilizării secerei şi ciocanului suprimă dreptul la libertatea opiniei şi exprimării cetăţenilor care utilizează acest simbol, oficial înregistrat ca simbol al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Această restricţionare afectează integritatea articolului 32 din Constituţie, precum şi constituie o violare a articolului 10 din Convenţia europeană.
    Subsecvent, autorii sesizării invocă încălcarea articolului 54 din Legea Supremă, ale cărui prevederi statuează că nu pot fi adoptate legi care ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. O restrîngere poate exista doar în cazul în care este prevăzută de lege, corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi este necesară în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării  economice a ţării, ordinii  publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorutăţii şi imparţialităţii justiţiei.
    Examinînd sesizarea sub aspectul  admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.
    Curtea Constituţională exercită justiţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
    Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sînt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
    Curtea reţine că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 191 din 12 iulie 2012 privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
    În context, Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinînd cont de principiul supremaţiei acesteia.
    Supunînd examinării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea atestă că hotărîrea contestată nu face resortul jurisdicţiei constituţionale, deoarece nu comportă caracter de act normativ.
    În lumina prevederilor articolului 31 alin. (3) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, legislatorul a stabilit expres că Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.
    Prin prisma celor expuse, Curtea conchide că respectiva hotărîre nu cuprinde norme care ar institui restricţii cu caracter sancţionator în activitatea partidelor politice înregistrate în Republica Moldova, or, potrivit articolului 72 alin. (3) din Legea Supremă, organizarea şi funcţionarea partidelor politice se reglementează de legiuitor prin lege organică.
    În această ordine de idei, legea-cadru care reglementează condiţiile, principiile de constituire a partidelor politice, modalitatea de funcţionare şi de încetare a activităţii acestora este Legea nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.
    Concomitent, în contextul celor invocate de autorii sesizării, Înalta Curte atestă că actul pentru care se solicită controlul constituţionalităţii nu cuprinde norme juridice coercitive, care ar diminua dreptul la libertatea de asociere şi de exprimare a persoanelor.
    Curtea menţionează că acest act reprezintă manifestări istorico-politice şi chiar dacă îmbracă, formal, haina unui act juridic, nu are caracter normativ, în sensul că nu conţine reglementări juridice de largă aplicabilitate şi cu efect juridic general.
    Astfel, Curtea reţine că aprecierea politică şi istorică a regimului comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească excede domeniului său legal de competenţă şi nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate pe care Curtea Constituţională, la cerere, să o poată tranşa prin raportare la normele şi principiile fundamentale.
    Avînd în vedere cele menţionate, respectiva sesizare nu întruneşte datele admisibile pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
    În conformitate cu prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6 alin.(1) şi alin.(2), 39 alin.(2), 40 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
    1. Nu se acceptă spre examinare în fond sesizarea pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 191 din 12 iulie 2012 privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
    2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE                      Alexandru TĂNASE

    Chişinău, 4 octombrie 2012.
    Dosarul nr.30a/2012