ID intern unic: 346460
Версия на русском
Republica Moldova
din 26.04.2010
pentru aprobarea Regulilor sanitar-veterinare privind subprodusele
de origine animală nedestinate consumului uman
de origine animală nedestinate consumului uman
În temeiul art. 25 alin. (3) din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul diminuării riscurilor pe care subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman îl pot prezenta pentru sănătatea animală sau publică, inclusiv al prevenirii apariţiei şi răspîndirii bolilor contagioase pentru animale, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazar
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc
Nr. 315. Chişinău, 26 aprilie 2010.
2. Prezentele Reguli nu se extind asupra:
a) hranei neprelucrate pentru animalele de companie din magazinele de vînzare cu amănuntul sau din incintele aflate lîngă punctele de vînzare, unde tranşarea şi depozitarea au loc numai în scopul vînzărilor directe consumatorului, la faţa locului;
b) laptelui şi colostrului, în formă lichidă, eliminate sau folosite în ferma de origine;
c) cadavrelor întregi sau părţilor de animale sălbatice care nu sînt suspecte ca fiind infectate cu boli transmisibile omului sau animalelor, cu excepţia peştilor debarcaţi în scopuri comerciale şi a cadavrelor sau a părţilor de animale sălbatice folosite pentru realizarea trofeelor de vînătoare;
d) hranei neprelucrate pentru animalele de companie pentru consum pe loc, provenită din animale sacrificate în ferma de origine în vederea folosirii în calitate de alimente numai de către fermier şi familia sa;
e) deşeurilor de catering, cu excepţia cazurilor în care provin din mijloace de transport folosite la nivel internaţional, fiind destinate consumului animal sau folosirii într-o instalaţie de biogaz sau de compost;
f) ovulelor, embrionilor şi materialului seminal destinate reproducerii.
3. În sensul prezentelor Reguli, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
coincinerare – eliminare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau a produselor derivate ale acestora într-o instalaţie de coincinerare;
centre de colectare – unităţi de colectare şi de tratare a anumitor subproduse de origine animală destinate utilizării pentru hrănirea animalelor menţionate la pct. 26 al prezentelor Reguli;
deşeuri de catering – toate deşeurile provenite din restaurante, unităţi de catering şi bucătării publice, inclusiv bucătării centrale şi bucătării din gospodării;
făină de peşte – proteine animale prelucrate, provenite de la animale marine, cu excepţia mamiferelor marine;
grăsimi topite – grăsimi obţinute în urma prelucrării materiilor prime de categoria 2 sau de categoria 3;
gelatină – proteine naturale, solubile, gelatinizante sau negelatinizante, obţinute prin hidroliza parţială a colagenului obţinut din oase, piei brute sau prelucrate, tendoane şi ţesut fibros de animale (inclusiv peşti şi păsări de curte);
hrană pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie care conţine material de categoria 3;
hrană concentrată pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie, alta decît hrana neprelucrată pentru animalele de companie, care a fost supusă unui tratament, în conformitate cu prezentele Reguli;
hrană neprelucrată pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie, care nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decît congelarea sau congelarea rapidă pentru asigurarea conservării;
instalaţie de producere a hranei pentru animalele de companie – unitate de producere a hranei pentru animalele de companie sau a produselor de mestecat pentru cîini, în care se folosesc subproduse de origine animală;
instalaţie de biogaz – instalaţie în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiţii anaerobe în vederea producerii şi colectării biogazului;
instalaţie intermediară de categoria 1 sau de categoria 2 – unitate în care materiile prime neprelucrate de categoria 1 sau de categoria 2 sînt manevrate şi/sau depozitate temporar, pentru a fi transportate ulterior către destinaţia finală şi în care se pot desfăşura anumite activităţi preliminare, cum ar fi îndepărtarea pieilor brute şi prelucrate şi efectuarea examinărilor post-mortem;
instalaţie de prelucrare de categoria 1 – unitate în care se prelucrează materiile prime de categoria 1 înainte de a fi eliminate definitiv;
instalaţie oleochimică de categoria 2 – unitate de prelucrare a grăsimilor topite, obţinute din material de categoria 2, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentele Reguli;
instalaţie de prelucrare de categoria 2 – unitate în care se prelucrează materiile prime de categoria 2 înainte de eliminarea finală, transformarea sau folosirea lor ulterioară;
instalaţie intermediară de categoria 3 – unitate în care materiile prime neprelucrate de categoria 3 se sortează şi/sau se tranşează şi/sau se congelează în blocuri şi/sau se depozitează temporar, în scopul transportării către destinaţia finală;
instalaţie oleochimică de categoria 3 – unitate în care se prelucrează grăsimile topite obţinute din materii prime de categoria 3;
instalaţie de prelucrare de categoria 3 – instalaţie în care materiile prime de categoria 3 se transformă în proteine animale prelucrate şi în alte produse prelucrate ce pot fi folosite ca hrană;
instalaţie de coincinerare – zonă de eliminare constituită dintr-o instalaţie fixă sau mobilă, al cărei obiectiv esenţial este producerea de energie sau de produse materiale şi care utilizează deşeuri drept combustibil obişnuit sau suplimentar, sau în care deşeurile sînt supuse unui tratament termic în vederea eliminării lor;
instalaţie tehnică – instalaţie în care subprodusele de origine animală sînt folosite pentru producerea produselor tehnice;
instalaţie de compost – instalaţie în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiţii aerobe;
instalaţie de depozitare – instalaţie, alta decît unităţile şi instalaţiile intermediare, în care sînt depozitate temporar produsele prelucrate, înainte de utilizarea sau eliminarea lor finală;
incinerare – eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau a produselor derivate ale acestora într-o instalaţie de incinerare;
instalaţie de incinerare – echipament sau unitate tehnică fixă sau mobilă, destinată în mod specific tratamentului termic (incinerare prin oxidare sau orice alt procedeu de tratament termic, de exemplu, piroliza, gazificarea sau transformarea plasmatică, în măsura în care substanţele rezultate din deşeuri sînt apoi incinerate), cu sau fără recuperarea căldurii produse prin ardere;
instalaţie de incinerare de capacitate mică – instalaţie de incinerare cu o producţie mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală pe oră;
instalaţie de incinerare de capacitate mare – instalaţie de incinerare, alta decît instalaţiile de incinerare de capacitate mică;
îngrăşăminte organice sau amelioratori de soluri – materiale de origine animală folosite pentru menţinerea sau îmbunătăţirea nutriţiei plantelor şi proprietăţilor fizice şi chimice şi activităţii biologice a solurilor, fie separat, fie împreună; ele pot cuprinde gunoi de grajd, conţinut al tubului digestiv, compost şi reziduuri de digestie;
lot – unitate de producţie, produsă într-o singură instalaţie, în baza unor parametri de producţie uniformi, sau în mai multe asemenea unităţi, dacă sînt depozitate împreună şi care poate fi identificată în scopul retragerii şi tratării sau eliminării, dacă analizele efectuate indică o necesitate în acest sens;
material de categoria 1 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct. 5 al prezentelor Reguli;
material de categoria 2 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman menţionate la pct. 8 al prezentelor Reguli;
material de categoria 3 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman menţionate la pct. 11 al prezentelor Reguli;
materii prime pentru furaje – proteine animale prelucrate, produse din sînge, grăsimi topite, ulei de peşte, derivaţi de grăsime, gelatină şi proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, lapte, produse lactate şi colostru;
produse din sînge – produse obţinute din sînge sau componente ale sîngelui, cu excepţia făinei de sînge; acestea cuprind plasmă uscată/îngheţată/lichidă, sînge integral uscat, eritrocite uscate/îngheţate/lichide sau componente ale acestora şi amestecuri;
produse de mestecat pentru cîini – produse netăbăcite pentru ros, destinate animalelor de companie, produse din piei brute sau prelucrate de copitate sau din alt material animal;
proteine hidrolizate – polipeptide, peptide şi aminoacizii, precum şi amestecurile acestora, obţinute prin hidroliza subproduselor de origine animală;
proteine animale prelucrate – proteine animale derivate întegral din material de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu prezentele Reguli, astfel încît să fie adecvate folosirii directe ca hrană sau în furaje, inclusiv hrana pentru animale de companie, sau pentru a fi folosite în calitate de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de soluri; la acestea nu se referă produsele din sînge, laptele, produsele lactate, colostrul, gelatina, proteinele hidrolizate şi fosfatul dicalcic;
produse prelucrate – subproduse de origine animală care nu sînt destinate consumului uman, fiind supuse unei metode de prelucrare sau unui tratament prevăzute de prezentele Reguli;
produse tehnice – produse obţinute direct din anumite subproduse de origine animală, destinate altor scopuri decît consumul uman sau animal, inclusiv piei brute sau prelucrate, tăbăcite şi tratate, trofee de vînătoare, lînă prelucrată, păr, păr de porc, pene şi părţi de pene, ser de ecvidee, produse din sînge, produse farmaceutice, aparatură medicală, produse cosmetice, produse de os pentru porţelan, gelatină şi clei, îngrăşăminte organice, amelioratori de soluri, grăsimi topite, derivaţi ai grăsimii, gunoi de grajd prelucrat şi lapte şi produse lactate;
reziduuri de digestie – reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman într-o instalaţie de biogaz;
reactiv de laborator – produs ambalat, apt pentru folosire de către utilizatorul final, care conţine un produs din sînge şi care este destinat folosirii în laborator în calitate de reactiv sau agent reactiv, fie ca atare, fie în combinaţie;
subproduse de origine animală nedestinate consumului uman – cadavre întregi sau părţi de animale sau de produse de origine animală menţionate la punctele 5, 8 şi 11 ale prezentelor Reguli, care nu sînt destinate consumului uman, inclusiv ovule, embrioni şi material seminal, indicate în poziţiile tarifare 0502, 0505, 0506, 0507, 0511, 3002, 4101-411520000, 4301-430400000, 5101-511300000, 670100000 şi 960110000, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007;
tăbăcire – întărirea pieilor brute cu ajutorul agenţilor vegetali de tăbăcire, a sărurilor de crom sau altor substanţe, precum şi al sărurilor de aluminiu, sărurilor ferice, sărurilor de silice, aldehidelor şi chinonelor sau altor agenţi sintetici de întărire.
4. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora sînt colectate, transportate, depozitate, manipulate, prelucrate, distruse, plasate pe piaţă, exportate, tranzitate şi folosite în modul stabilit de prezentele Reguli.
a) toate părţile corpului, inclusiv pieile brute sau prelucrate, aparţinînd următoarelor animale: animale suspecte de infecţie cu EST sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezenţa unei EST, animale sacrificate în cadrul măsurilor de eradicare a EST, alte animale decît animalele de crescătorie şi animalele sălbatice, în special animalele de companie, animalele pentru grădinile zoologice şi animalele de circ, animalele folosite pentru experimente şi în alte scopuri ştiinţifice, animalele sălbatice, în cazul în care sînt suspectate ca fiind infectate cu o boală transmisibilă oamenilor sau animalelor;
b) materii prime cu riscuri specifice, care nu au fost îndepărtate, în timpul distrugerii, cadavre întregi de animale care conţin materii prime cu riscuri specifice;
c) produse de origine animală, cărora li s-au administrat substanţe interzise, şi produse de origine animală ce conţin reziduuri de contaminanţi periculoşi pentru mediu şi alte substanţe, în cazul în care aceste reziduuri depăşesc nivelul permis;
d) orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din instalaţii de prelucrare de categoria 1 şi din alte incinte în care se distrug materiile prime cu riscuri specifice, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi şi uleiuri, nămol şi materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză, cu condiţia ca acestea să nu conţină materii prime cu riscuri nespecificate sau părţi ale unor atare materiale;
e) deşeuri de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internaţional;
f) amestecuri de materii prime de categoria 1, fie cu material de categoria 2, fie cu materii prime de categoria 3 sau cu ambele, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalaţie de prelucrare de categoria 1.
6. Materiile prime de categoria 1 sînt colectate, transportate şi identificate fără reţineri nejustificate, în conformitate cu prezentele Reguli, iar în cazul în care nu există alte prevederi, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală impune acest lucru, metoda de prelucrare 1; eliminate definitiv sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare, în cazul în care produsul rezultat este marcat în mod permanent;
c) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare cu aplicarea metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent şi distrus definitiv sub formă de deşeuri prin îngropare, cu excepţia materiilor prime menţionate la pct. 5 lit. a) din prezentele Reguli;
d) distruse ca deşeu prin îngropare, în cazul deşeurilor de catering menţionate la pct.5 lit. e) din prezentele Reguli.
7. Manipularea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 1 se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 1.
a) gunoi de grajd şi conţinut al tubului digestiv;
b) orice material de origine animală, colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din abatoare, altele decît abatoarele prevăzute la pct. 5 lit. d) din prezentele Reguli, sau din instalaţii de prelucrare de categoria 2, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi şi uleiuri, nămol şi materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză;
c) produse de origine animală ce conţin reziduuri de medicamente de uz veterinar şi contaminanţi, în cazul în care aceste reziduuri depăşesc nivelul permis;
d) animale sau părţi de animale, altele decît cele menţionate la pct. 5 al prezentelor Reguli, care mor în alt mod decît prin sacrificare pentru consumul uman, inclusiv animalele sacrificate în vederea eradicării unei epizootii;
e) amestecuri de materii prime de categoria 2 cu materii prime de categoria 3, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2;
f) subproduse de origine animală, altele decît materiile prime de categoria 1 sau materiile prime de categoria 3.
9. Materiile prime de categoria 2 sînt colectate, transportate şi identificate fără întîrzieri nejustificate, în conformitate cu prezentele Reguli, iar în cazul în care nu există alte derogări, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, specificate în prezentele Reguli, sau, în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent şi distruse sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare sau, în cazul grăsimilor topite, prelucrate ulterior într-o instalaţie oleochimică în derivaţi de grăsime destinaţi utilizării în calitate de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de soluri sau în alte scopuri tehnice, altele decît încorporarea în produse cosmetice, farmaceutice şi în aparatură medicală;
c) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare cu aplicarea metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, prin miros, în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, iar în cazurile în care rezultă material proteinic, folosite în calitate de îngrăşămînt organic sau de ameliorator de soluri;
d) însilozate sau transformate în compost, în cazul materiilor prime provenite din peşti;
instalaţie de biogaz sau de compost, în cazul gunoiului de grajd, al conţinutului tubului digestiv separat de tubul digestiv, al laptelui şi colostrului, dacă Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală nu consideră că acestea prezintă un risc de răspîndire a unor boli transmisibile grave;
f) folosite la realizarea trofeelor de vînătoare într-o instalaţie tehnică autorizată în acest sens, în cazul cadavrelor întregi sau al părţilor de animale sălbatice care nu sînt suspectate ca fiind infectate cu boli transmisibile la oameni sau animale.
10. Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd, se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 2.
a) părţi de animale sacrificate, apte pentru consumul uman în conformitate cu cerinţele sanitare veterinare, dar care nu sînt destinate consumului uman din considerente comerciale;
b) părţi de animale sacrificate considerate ca fiind inapte pentru consumul uman, dar care nu sînt afectate de nici un semn al bolilor transmisibile la om sau animale şi care provin din carcase apte pentru consumul uman;
c) piei brute şi prelucrate, copite şi coarne, păr de porc şi pene provenite de la animale sacrificate într-un abator autorizat, care au fost supuse unei inspecţii antemortem şi au fost admise, în urma acestei inspecţii, spre sacrificare;
d) sîngele obţinut de la animale, altele decît rumegătoare, care au fost sacrificate într-un abator după efectuarea unei inspecţii antemortem şi care, în urma inspecţiei respective, s-au dovedit a fi apte pentru consumul uman;
e) subproduse de origine animală derivate din produsele destinate consumului uman, inclusiv oase degresate şi jumări;
f) alimente alterate de origine animală sau alimente alterate care conţin produse de origine animală, altele decît deşeurile de catering, care nu mai sînt destinate consumului uman din considerente comerciale sau din cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau altor defecte care nu prezintă nici un risc pentru oameni sau animale;
g) lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
h) peşte sau alte animale marine, cu excepţia mamiferelor marine, capturate din mare pentru producerea făinei de peşte;
i) subproduse proaspete din peşte provenite din instalaţiile de fabricare a produselor din peşte pentru consumul uman;
j) coji, subproduse de incubator şi subproduse din ouă sparte provenite de la animale care nu prezintă semne clinice ale nici unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
k) sînge, piei brute şi prelucrate, copite, pene, lînă, coarne, păr şi blană provenite de la animale care nu au prezentat semne clinice ale unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
l) deşeuri de catering, altele decît cele menţionate la pct. 5 lit. e) din prezentele Reguli.
12. Materiile prime de categoria 3 sînt colectate, transportate şi identificate fără întîrziere, în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, iar, în cazul în care nu există alte prevederi, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent în conformitate cu prezentele Reguli şi eliminat sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare sau într-o rampă de gunoi;
c) transformate într-o instalaţie tehnică;
d) folosite ca materie primă într-o instalaţie de producere a hranei pentru animalele de companie;
e) transformate într-o instalaţie de biogaz sau într-o instalaţie de compost.
Deşeurile de catering menţionate la pct. 11 lit. l) din prezentele Reguli şi materiile prime provenite din peşti trebuie însilozate sau transformate în compost într-o instalaţie de biogaz.
13. Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 3 se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 3.
15. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate urmează a fi însoţite, pe parcursul transportului, de certificatul veterinar, în cazul în care prezentele Reguli prevăd acest lucru.
Certificatul veterinar trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în anexa nr. 1 la prezentele Reguli şi păstrat pe durata indicată în această anexă.
Prevederile prevăzute la alineatele anterioare ale prezentului punct nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleeaşi ferme sau între ferme şi utilizatori aflaţi în aceeaşi localitate.
16. Subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, de categoriile 1 şi 2, precum şi proteinele animale prelucrate destinate importului trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar.
17. Orice persoană fizică sau juridică care expediază, transportă sau primeşte subproduse de origine animală nedestinate consumului uman trebuie să ţină evidenţa transporturilor.
Evidenţa trebuie să conţină informaţiile specificate în anexa nr. 1 la prezentele Reguli şi păstrată pe durata indicată în această anexă.
Alineatul întîi al prezentului punct nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiaşi ferme sau, la nivel local, între ferme şi utilizatori aflaţi în aceeaşi localitate.
Instalaţiile intermediare de categoriile 1, 2 şi 3 trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.2 la prezentele Reguli, să manipuleze şi să depoziteze materialul de categoria 1 sau 2, precum şi materia primă de categoria 3, în conformitate cu această anexă.
Instalaţiile de depozitare trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr. 2 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de capacitate mare trebuie să îndeplinească condiţiile de exploatare, cerinţele privind evacuarea apelor, privind reziduurile şi privind măsurarea temperaturii, prevăzute de anexa nr.3 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de capacitate mică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie folosite numai pentru eliminarea animalelor de companie moarte şi/sau a materiilor prime de categoria 2 sau 3;
b) în cazul în care se află pe teritoriul unei ferme, să fie folosite numai pentru eliminarea materiilor prime provenite de la ferma în cauză;
c) să respecte condiţiile de exploatare aplicabile, cerinţele privind reziduurile, cerinţele aplicabile privind măsurarea temperaturii şi condiţiile privind funcţionarea prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de prelucrare de categoriile 1 şi 2 trebuie să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze materii prime de categoria 1 sau 2 şi să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.4 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze numai materii prime de categoria 3 şi să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.4 la prezentele Reguli, precum şi să se asigure că, după prelucrare, produsele vor îndeplini cerinţele specificate în anexa nr. 7 la prezentele Reguli.
Instalaţiile oleochimice de categoria 2 trebuie:
a) să prelucreze grăsimi topite derivate din material de categoria 2 în conformitate cu standardele prevăzute în anexa nr.6 la prezentele Reguli;
b) să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi verificare a punctelor de control decisiv, în funcţie de procedeul folosit;
c) să ţină evidenţa informaţiilor obţinute în temeiul literei b) a prezentului alineat pentru a le prezenta Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
Instalaţiile oleochimice de categoria 3 trebuie să prelucreze grăsimi topite derivate numai din materii prime de categoria 3.
Instalaţiile de biogaz şi de compost trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.6 la prezentele Reguli, să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv, să se asigure că reziduurile de digestie şi compostul respectă, după caz, standardele microbiologice, precum şi să manipuleze şi să transforme subprodusele de origine animală, în conformitate cu această anexă.
19. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, nu pot fi expediate de la nici o fermă care se află într-o zonă supusă restricţiilor din cauza apariţiei unei boli ce poate afecta speciile din care provine produsul în cauză sau din orice instalaţie sau zonă din care transportul produselor sau comerţul pot prezenta un risc pentru starea de sănătate animală şi nu pot circula pe teritoriul republicii, cu excepţia cazului în care produsele sînt tratate în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli.
20. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, necesită a fi obţinute din animale care:
a) provin dintr-o fermă, teritoriu sau parte a unui teritoriu sau, în cazul produselor de acvacultură, dintr-o fermă, zonă sau parte a unei zone care nu sînt supuse restricţiilor privind sănătatea animală, aplicabile animalelor şi produselor în cauză şi, în special, restricţiilor din cadrul măsurilor de combatere a bolilor sau al măsurilor privind bolile transmisibile grave;
b) nu au fost sacrificate într-o instalaţie în care erau prezente, în momentul sacrificării, animale infectate sau suspectate ca fiind infectate cu una dintre bolile transmisibile grave.
21. Plasarea pe piaţă a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, care provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu, supuse unor restricţii privind sănătatea animală, dar care nu sînt infectate sau suspectate ca fiind infectate, este permisă numai dacă, după caz, produsele:
a) sînt obţinute, manipulate, transportate şi depozitate separat sau în momente diferite faţă de produsele care îndeplinesc toate condiţiile de sănătate animală;
b) au fost supuse unui tratament suficient pentru a elimina problema de sănătate animală în cauză, în conformitate cu prezentele Reguli, într-o instalaţie autorizată în acest sens de către statul-membru în care a apărut această problemă;
c) sînt identificate în mod corespunzător;
d) sînt conforme cu cerinţele prevăzute de anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli.
22. Proteinele animale prelucrate şi alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje se pot plasa pe piaţă numai în cazul în care:
a) au fost preparate într-o instalaţie de prelucrare de categoria 3, autorizată şi supravegheată în conformitate cu prezentele Reguli;
b) au fost preparate exclusiv din material de categoria 3 şi manipulate, prelucrate, depozitate şi transportate în conformitate cu anexa nr.7 la prezentele Reguli.
23. Hrana pentru animalele de companie, produsele de mestecat pentru cîini şi produsele tehnice, altele decît cele menţionate la pct. 22 al prezentelor Reguli, precum şi subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la anexa nr.8 la prezentele Reguli, se plasează pe piaţă numai în cazul în care:
a) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.8 sau cerinţele specifice prevăzute în capitolul relevant din anexa nr.7, dacă un produs poate fi folosit atît ca produs tehnic, cît şi ca materii prime pentru furaje, şi dacă anexa nr.8 la prezentele Reguli nu include cerinţe specifice;
b) provin din instalaţii autorizate şi supravegheate în conformitate cu prezentele Reguli.
24. Îngrăşămintele organice şi amelioratorii de soluri obţinuţi din produse prelucrate, alţii decît cei obţinuţi din gunoi de grajd şi din conţinutul tubului digestiv, pot fi plasate pe piaţă în conformitate cu cerinţele elaborate de Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
25. Derivatele de grăsime produse din materii prime de categoria 2 se pot plasa pe piaţă numai în cazul în care:
a) au fost preparate într-o instalaţie oleochimică de categoria 2, autorizată, conform prezentelor Reguli, din grăsimi topite rezultate din prelucrarea materiilor prime de categoria 2 într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2, autorizată în modul stabilit în urma aplicării uneia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 din prezentele Reguli;
b) au fost manipulate, prelucrate, depozitate şi transportate în conformitate cu anexa nr.6 la prezentele Reguli;
c) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.8 la prezentele Reguli.
26. Se interzice folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor prelucrate în următoarele scopuri:
a) hrănirea unei specii cu proteine animale prelucrate care provin din cadavre sau părţi de cadavre ale altor animale din aceeaşi specie;
b) hrănirea animalelor de crescătorie, altele decît animalele cu blană, cu deşeuri de catering sau cu materii prime pentru furaje ce conţin deşeuri de catering sau care provin din astfel de deşeuri;
c) folosirea, pentru terenul de păşunat, a îngrăşămintelor organice şi a amelioratorilor de soluri, alţii decît gunoiul de grajd.
Ca excepţie de la prevederile alineatului unu al prezentului punct sub supravegherea Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, în cazuri excepţionale, se permite:
a) folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman pentru diagnosticare, în scopuri educaţionale şi de cercetare;
b) folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman în taxidermie;
c) hrănirea animalelor de circ, reptilelor şi păsărilor de pradă, altele decît cele pentru grădinile zoologice, speciilor de păsări necrofage pe cale de dispariţie sau protejate, animalelor cu blană, animalelor sălbatice a căror carne nu este destinată consumului uman, cîinilor din crescătorii sau din haite recunoscute şi viermilor pentru momeală de pescuit.
27. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, după caz, dispune alte modalităţi de distrugere a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, cum ar fi:
a) distrugerea directă a cadavrelor de animale de companie ca deşeuri prin îngropare;
b) distrugerea, ca deşeuri, a următoarelor subproduse de origine animală provenite din zone îndepărtate, prin ardere sau îngropare la faţa locului: materii prime de categoria 1 menţionate la pct. 5 lit. b) din prezentele Reguli; materii prime de categoria 2 şi materii prime de categoria 3;
c) distrugerea, ca deşeuri, a subproduselor de origine animală, prin ardere sau îngropare la faţa locului, în cazul unei epidemii care implică o boală menţionată în lista A a Oficiului Internaţional al Epizootiilor (OIE), în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală refuză transportul la cea mai apropiată instalaţie de incinerare sau de prelucrare din cauza pericolului de răspîndire a riscurilor pentru sănătate sau din cauza unei epidemii extinse, care implică o boală epizootică ce determină reducerea capacităţii instalaţiilor în cauză.
28. Nu se acordă nici o derogare în ceea ce priveşte materialul de categoria 1 menţionat la pct. 5 lit. a) din prezentele Reguli.
În cazul materiilor prime de categoria 1, menţionate la pct.5 lit. b), arderea sau îngroparea se pot efectua în conformitate cu pct. 27 lit. b) sau c) din prezentele Reguli numai dacă Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală permite şi supraveghează metoda folosită şi dacă are certitudinea că metoda în cauză exclude orice risc de transmitere a EST.
29. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală efectuează, la intervale stabilite, inspecţii şi supraveghează instalaţiile autorizate în conformitate cu prezentele Reguli.
Frecvenţa inspecţiilor şi a supravegherii se stabileşte în funcţie de dimensiunile instalaţiei, de tipul de produse obţinute, de evaluarea riscurilor şi de garanţiile oferite, în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor şi punctele de control decisiv (HACCP).
30. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală întocmeaşte o listă a instalaţiilor existente pe teritoriul său, autorizate în conformitate cu prezentele Reguli. Aceasta trebuie să atribuie un număr oficial fiecărei instalaţii, număr care să permită identificarea acesteia conform activităţilor pe care le desfăşoară.
31. Cerinţele privind produsele de origine autohtonă menţionate în anexele nr. 7 şi nr.8 la prezentele Reguli, se vor aplica şi faţă de produsele de origine străină, plasate în liberă circulaţie.
32. Importul subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor prelucrate se permite doar cu respectarea întocmai a prevederilor prezentelor Reguli.
Importul se permite numai în urma inspectării unităţii din ţara exportatoare unde se va verifica în special:
a) legislaţia ţării exportatoare;
b) condiţiile de sănătate aplicate eficient în ceea ce priveşte producţia, fabricarea, manipularea, depozitarea şi expedierea produselor de origine animală destinate exportului în Republica Moldova;
c) asigurările pe care le poate oferi ţara exportatoare în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de sănătate relevante;
d) starea de sănătate a şeptelului, a altor animale domestice şi sălbatice din ţara exportatoare, acordîndu-se o atenţie specială bolilor animalelor exotice şi tuturor aspectelor legate de starea generală de sănătate, în măsura în care acestea pot prezenta un risc pentru sănătatea publică sau animală;
e) regularitatea şi rapiditatea cu care ţara exportatoare furnizează informaţiile privind existenţa bolilor animale infecţioase sau contagioase pe teritoriul său, în special a bolilor menţionate în listele A şi B ale OIE sau, în cazul bolilor animalelor de acvacultură, bolilor cu declarare obligatorie şi care figurează în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE;
f) normele cu privire la prevenirea şi controlul bolilor animale infecţioase şi contagioase în vigoare în ţara exportatoare şi aplicarea acestora, inclusiv normele privind importurile din alte ţări.
33. Produsele menţionate în anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, cu excepţia produselor tehnice, trebuie să provină din instalaţii autorizate conform legislaţiei ţării exportatoare şi supuse supravegherii de către un serviciu oficial de inspecţie în ţara respectivă.
34. În cazul în care anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli nu prevăd altfel, loturile de produse menţionate în aceste anexe trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar, care să certifice faptul că produsele îndeplinesc condiţiile menţionate de anexele precitate şi că provin din instalaţii care permit îndeplinirea acestor condiţii.
35. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, în funcţie de situaţia epizootică internă şi internaţională, în urma analizei de risc, poate limita sau interzice plasarea pe piaţă a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, cu prezentarea notificărilor, în modul stabilit.
36. Operatorii şi proprietarii instalaţiilor intermediare şi de prelucrare sau reprezentanţii acestora trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a se conforma cerinţelor stabilite de prezentele Reguli. Ei urmează să elaboreze, să pună în aplicare şi să respecte o procedură permanentă, în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor şi punctele de control decisiv (HACCP).
Operatorii şi proprietarii trebuie, în special:
a) să identifice şi să controleze punctele critice de control din instalaţii;
b) să elaboreze şi să pună în aplicare metodele de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv;
c) să preleve, în cazul instalaţiilor de prelucrare, probe reprezentative pentru verificarea respectării, la fiecare lot prelucrat, a standardelor pentru produsele prevăzute de prezentele Reguli şi a nivelurilor maxime permise de reziduuri fizico-chimice;
d) să înregistreze rezultatele verificărilor şi testelor menţionate la literele b) şi c) ale prezentului punct şi să le păstreze timp de cel puţin 2 ani, pentru a le prezenta Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală;
e) să introducă un sistem care să asigure posibilitatea stabilirii originii fiecărui lot expediat.
37. În cazul în care rezultatele unui test efectuat pe probe prelevate nu sînt conforme prezentelor Reguli, operatorul instalaţiei de prelucrare trebuie:
a) să comunice imediat Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală toate detaliile privind tipul de probă şi lotul din care a fost prelevată;
b) să prelucreze din nou sau să elimine lotul contaminat sub supravegherea autorităţii competente;
c) să se asigure că nici un material suspectat de contaminare sau contaminat nu este scos din instalaţie înainte de a fi prelucrat din nou sub supravegherea Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, fiind ulterior eşantionat din nou, în mod oficial, pentru a verifica corespunderea standardelor prevăzute de prezentele Reguli, dacă nu este destinat distrugerii;
d) să mărească frecvenţa eşantionării şi testării producţiei;
e) să studieze rapoartele privind subprodusele de origine animală care corespund probei din produsul finit.
2. În timpul transportării fiecare vehicul, recipient, cutie de carton sau alt material de ambalare trebuie marcat cu o etichetă care să includă în mod cert:
a) categoria subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau, în cazul produselor prelucrate, categoria de subproduse de origine animală din care provin produsele prelucrate;
b) în cazul materiilor prime de categoria 3 – menţiunea „Nu sînt destinate consumului uman”; în cazul materiilor prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv – menţiunea „Nu sînt destinate consumului animal” sau în cazul materiilor prime de categoria 1 şi al produselor prelucrate derivate ale acestora – menţiunea „Numai pentru distrugere”.
3. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate trebuie colectate şi transportate în ambalaje noi sigilate sau în recipiente sau vehicule ermetice acoperite.
4. Vehiculele şi recipientele refolosibile şi toate articolele de echipamente sau aparatură refolosibile care intră în contact cu subprodusele de origine animală sau cu produsele prelucrate trebuie să fie:
a) curăţate, spălate şi dezinfectate după fiecare utilizare;
b) păstrate, curăţate şi uscate înainte de utilizare.
5. Recipientele refolosibile se utilizează numai pentru transportul anumitor produse în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucişate.
6. În timpul transportării, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar, dacă acest lucru este prevăzut de prezentele Reguli, în care trebuie să se indice:
a) data la care materiile prime au fost preluate de la unitate;
b) descrierea materiilor prime, specia de animale pentru materiile prime de categoria 3 şi produsele prelucrate, derivate ale acestora, destinate utilizării ca hrană;
c) cantitatea de materii prime;
d) locul de origine al materiilor prime.
Certificatul veterinar trebuie să însoţească transportul pînă la destinaţia finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul în original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul – cealaltă copie.
7. Evidenţa menţionată la pct. 17 al prezentelor Reguli trebuie să conţină informaţiile specificate la pct. 6 alineatul întîi al prezentei anexe.
8. Certificatul veterinar menţionat la pct. 6 al prezentei anexe trebuie păstrate timp de cel puţin doi ani, pentru a fi prezentate autorităţilor competente.
9. Transportul subproduselor de origine animală trebuie efectuat la o temperatură corespunzătoare pe întreaga durată a transportării, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.
10. Materiile prime de categoria 3 neprelucrate, destinate producţiei de furaje sau de hrană pentru animalele de companie, se transportă în stare congelată sau se congelează în cazul în care nu sînt prelucrate în termen de 24 de ore de la plecare.
a) să fie separate în mod corespunzător de drumurile publice sau de alte incinte, precum şi de abatoare. Structura instalaţiilor trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoriile 1 şi 2 de materiile prime de categoria 3, de la primire pînă la expediere;
b) să ocupe un spaţiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman;
c) să fie construite astfel încît să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua urmează a fi instalată astfel încît să faciliteze drenarea lichidelor;
d) să dispună de băi, vestiare şi chiuvete corespunzătoare pentru personal;
e) să fie dotate cu dispozitive adecvate pentru protecţia împotriva dăunătorilor, precum sînt insectele, rozătoarele şi păsările;
f) să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale, conform cerinţelor de igienă.
2. Instalaţiile intermediare şi depozitele provizorii, precum şi instalaţiile pentru păstrare trebuie să dispună de camere frigorifice adecvate de depozitare cu temperatură controlată, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală, nedestinate consumului uman, la temperaturi corespunzătoare şi proiectate astfel încît să permită monitorizarea şi înregistrarea acestor temperaturi.
3. Instalaţia trebuie să dispună de dispozitive corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor şi a recipientelor în care sînt primite subprodusele de origine animală, precum şi a vehiculelor, altele decît navele, în care acestea sînt transportate. Trebuie să existe dispozitive corespunzătoare pentru dezinfectarea roţilor vehiculelor.
4. Instalaţiile intermediare de categoria 3 trebuie utilizate doar pentru importul, colectarea, sortarea, tranşarea, congelarea în blocuri, depozitarea temporară şi expedierea materiilor prime de categoria 3.
5. Sortarea materiilor prime de categoria 3 trebuie să se efectueze astfel încît să se evite orice risc de răspîndire a bolilor animale.
6. Pe întreaga perioadă de sortare şi depozitare, materiile prime de categoria 3 trebuie manevrate şi depozitate separat de alte mărfuri, astfel încît să se prevină răspîndirea agenţilor patogeni şi să se asigure respectarea prezentelor Reguli.
7. Materiile prime de categoria 3 se depozitează în mod corespunzător şi, dacă este necesar, în stare congelată, pînă la reexpediere.
8. Instalaţiile intermediare de categoria 1 sau 2 trebuie utilizate doar pentru colectarea, manipularea, depozitarea temporară şi expedierea materiilor prime de categoria 1 sau 2.
9. Sortarea materiilor prime de categoria 1 sau 2 trebuie efectuată astfel încît să se evite riscurile răspîndirii bolilor animale.
10. Pe întreg parcursul depozitării, materiile prime de categoria 1 sau 2 se manevrează şi se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încît să se prevină răspîndirea agenţilor patogeni.
11. Materiile prime de categoria 1 sau 2 se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiţii de temperatură adecvate, pînă la reexpediere.
12. Apele reziduale trebuie tratate pentru a se asigura că, pe cît este posibil, nu rămîn agenţi patogeni.
13. Incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în acelaşi loc cu incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepţia cazului în care se află într-o clădire complet separată.
2. Operatorul unei instalaţii de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauţie necesare în ceea ce priveşte recepţia subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, pentru a preveni sau a reduce, pe cît este posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.
3. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare urmează a fi proiectate, dotate, construite şi exploatate astfel încît gazul rezultat din procese să se ridice omogen şi sub control, chiar şi în cele mai defavorabile condiţii, la o temperatură de 850 °C, măsurată, timp de 2 secunde, în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere.
4. Fiecare linie a instalaţiei de incinerare de mare capacitate urmează a fi dotată cu cel puţin un arzător auxiliar. Acest arzător trebuie să se aprindă automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere scade sub 850 °C după ultima injecţie de aer de combustie. De asemenea, trebuie folosit în timpul operaţiunilor de pornire sau oprire a instalaţiei, pentru a asigura menţinerea temperaturii de 850 °C pe întreg parcursul acestor operaţiuni şi pe toată perioada în care în camera de ardere se află material nears.
5. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare de mare capacitate trebuie să deţină şi să folosească un sistem automat de prevenire a utilizării subproduselor de origine animală:
a) la pornire, pînă la atingerea temperaturii de 850 °C;
b) în cazurile în care nu se menţine o temperatură de 850 °C.
6. Dacă este posibil, subprodusele de origine animală se introduc imediat în furnal, fără a fi manipulate în mod direct.
7. Amplasamentele instalaţiilor de incinerare sau de coincinerare, inclusiv zonele de depozitare a subproduselor de origine animală asociate acestora, trebuie proiectate astfel încît să se prevină emanaţii accidentale sau neautorizate de substanţe poluante în sol, în pînza freatică şi în apele subterane. Trebuie prevăzută o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată, provenită de la amplasamentul instalaţiei de incinerare sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operaţiuni de stingere a incendiilor.
8. Capacitatea de depozitare trebuie să fie adecvată pentru a garanta testarea şi tratarea acestui tip de ape înainte de evacuarea lor, dacă este necesar.
9. Cantitatea şi gradul de nocivitate al reziduurilor rezultate din operaţiunile efectuate în instalaţiile de incinerare sau coincinerare trebuie reduse la minimum. Reziduurile urmează a fi prelucrate, după caz, direct în instalaţie sau în afara acesteia.
10. Transportul şi depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se efectueze astfel încît să se prevină răspîndirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).
11. Trebuie aplicate tehnici de monitorizare a parametrilor şi a condiţiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de mare capacitate trebuie să deţină şi să folosească echipamente de măsurare a temperaturii.
12. Instalaţiile relevante şi funcţionarea echipamentelor de monitorizare automată urmează a fi supuse controlului, precum şi unui test anual de supraveghere. Calibrarea trebuie să se realizeze prin măsurări paralele, cu aplicarea metodelor de referinţă, cel puţin o dată la 3 ani.
13. Rezultatele măsurărilor de temperatură trebuie înregistrate şi prezentate în mod corespunzător, astfel încît să îi permită autorităţii competente să verifice respectarea condiţiilor de funcţionare admise, stabilite prin prezentele Reguli.
14. În cazul unei defecţiuni sau al unor situaţii de funcţionare anormale, agentul economic trebuie să reducă sau să stopeze operaţiunile cît mai repede posibil pînă în momentul în care pot fi reluate în mod normal.
a) incintele pentru prelucrarea subproduselor de origine animală nu trebuie să se afle în acelaşi amplasament cu abatoarele, cu excepţia cazului în care se află într-o clădire complet separată. Se interzice accesul persoanelor neautorizate şi al animalelor în instalaţie;
b) instalaţia de prelucrare trebuie să aibă un sector curat şi un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spaţiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală şi trebuie construit astfel încît să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua trebuie instalată astfel încît să faciliteze drenarea lichidelor. Instalaţia de prelucrare trebuie echipată cu lavabouri, vestiare şi chiuvete pentru personal;
c) instalaţiile de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producere a apei calde şi aburului pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;
d) sectorul murdar trebuie, dacă este necesar, să conţină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală şi echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unităţi de prelucrare;
e) toate instalaţiile în care se prelucrează subprodusele de origine animală trebuie să funcţioneze în conformitate cu prevederile capitolului II din prezenta anexă. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalaţiile urmează a fi dotate cu echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcţie de timp şi, dacă este necesar, a presiunii în punctele decisive; cu dispozitive de înregistrare continuă a rezultatelor acestor măsurări; cu un sistem de siguranţă adecvat pentru a preveni încălzirea insuficientă;
f) pentru a preveni recontaminarea produselor finite de către subprodusele de origine animală intrate, trebuie să existe o separare clară a zonei din instalaţie, în care se descarcă subprodusele de origine animală intrate, de zonele pregătite pentru prelucrarea produsului în cauză şi pentru depozitarea produsului prelucrat.
2. Instalaţiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi a vehiculelor, altele decît navele, în care acestea sînt transportate.
3. Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roţilor vehiculelor la plecarea din sectorul murdar al instalaţiei de prelucrare.
4. Toate instalaţiile de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale.
5. Instalaţia de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator de profil sau să apeleze la serviciile unui laborator extern.
7. Containerele, recipientele şi vehiculele folosite la transportul materiilor prime neprelucrate urmează a fi curăţate într-o zonă special desemnată. Această zonă trebuie amplasată sau proiectată astfel încît să se prevină riscul contaminării produselor prelucrate.
8. Persoanele care lucrează în sectorul murdar au dreptul să intre în sectorul curat doar după ce-şi schimbă hainele şi încălţămintea de lucru sau după dezinfectarea încălţămintei. Echipamentele şi ustensilele din sectorul murdar nu trebuie introduse în sectorul curat înainte de a fi curăţate şi dezinfectate. Administraţia unităţii trebuie să elaboreze proceduri privind mişcarea personalului între zone şi pentru a se stabili modul corect de utilizare a covoraşelor dezinfectoare.
9. Apele reziduale provenite din sectorul murdar trebuie tratate în modul stabilit, pentru a se garanta, pe cît este posibil, absenţa agenţilor patogeni.
10. Administraţia unităţii trebuie:
să ia, în mod sistematic, măsuri împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi altor paraziţi;
să stabilească şi să documenteze procedurile de curăţare pentru toate zonele din incintă, prin utilizarea utilajului şi detergenţilor adecvaţi.
11. Instalaţiile şi echipamentele trebuie păstrate în stare bună, iar echipamentul de măsurare – calibrat la anumite intervale.
12. Produsele prelucrate trebuie manipulate şi depozitate în instalaţia de prelucrare, astfel încît să se evite recontaminarea.
a) să verifice starea generală de igienă a incintelor, echipamentelor şi a personalului, precum şi condiţiile de depozitare;
b) să preleve orice probe necesare pentru testele de laborator;
c) să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării prezentelor Reguli.
14. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală autorizează sanitar-veterinar instalaţia de prelucrare în urma evaluării indicatorilor privind:
a) descrierea procesului (printr-o diagramă a fluxului de proces);
b) identificarea punctelor de control decisiv (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;
c) respectarea cerinţelor de prelucrare specifice, stabilite în prezentele Reguli;
d) îndeplinirea următoarelor cerinţe: dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu şi continuu sub presiune, în funcţie de orificiul tocătorului şi de dimensiunea fantei nicovalei şi temperatură, presiune, timpul de prelucrare şi viteza de prelucrare a materiilor prime (numai pentru sistemul continuu), conform punctelor 15 şi 16 ale prezentei anexe.
15. În cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:
a) temperatura trebuie să fie monitorizată cu un termocuplu permanent şi înscrisă într-un grafic, în funcţie de timpul real;
b) faza de presiune trebuie monitorizată cu un manometru permanent. Presiunea urmează a fi înscrisă într-un grafic, în funcţie de timpul real;
c) timpul de prelucrare se indică în diagramele timp/temperatură şi timp/presiune.
Termocuplul şi manometrul trebuie calibrate cel puţin o dată pe an.
16. În cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:
a) temperatura şi presiunea trebuie monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroşu, iar manometrele – folosite în anumite poziţii definite în întregul sistem de prelucrare, astfel încît temperatura şi presiunea să fie conforme condiţiilor necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secţiune a acestuia. Temperatura şi presiunea trebuie înscrise într-un grafic, în funcţie de timpul real;
b) măsurările timpului minim de tranzitare în interiorul întregii secţiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura şi presiunea sînt conforme condiţiilor necesare trebuie transmise autorităţilor competente, folosindu-se markerii insolubili (de exemplu, dioxid de mangan) sau o metodă care oferă garanţii echivalente.
2. După reducere, subprodusele de origine animală urmează a fi încălzite la o temperatură internă mai mare de 133°C timp de cel puţin 20 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puţin 3 bari, produsă prin abur saturat; tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare pre- sau post- proces.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
2. După reducere, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman urmează a fi încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 125 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 120 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 50 de minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu.
4. Subprodusele de origine animală trebuie pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 95 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 55 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 13 minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime şi încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 16 minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 13 minute, la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 8 minute şi la o temperatură internă mai mare de 130°C timp de cel puţin 3 minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite pînă la coagulare, apoi presate astfel încît să se elimine grăsimea şi apa din materialul proteinic. Materialul proteinic trebuie apoi încălzit la o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puţin 120 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puţin 60 de minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
2. Amestecul se introduce într-un convertor de căldură şi se încălzeşte la o temperatură internă de 80°C timp de cel puţin 60 minute. Derularea procesului din convertorul de căldură trebuie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze desfăşurarea procesului, astfel încît la sfîrşitul operaţiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu corespunzător în ceea ce priveşte timpul şi temperatura.
3. După tratamentul termic, produsul trebuie separat, prin mijloace mecanice, în lichid, grăsime şi jumări. Pentru a obţine un concentrat de proteine animale prelucrate, faza lichidă trebuie pompată în două schimbătoare de căldură încălzite cu abur şi dotate cu camere de vid în vederea eliminării umidităţii sub formă de vapori de apă. Jumările urmează a fi reîncorporate în concentratul de proteine pînă la depozitare.
a) probe de material prelevate imediat după tratamentul termic:
Clostridium perfringens absent în 1 g de produs;
b) probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de prelucrare:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0,
M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, în care:
n - reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător, dacă numărul de bacterii din toate probele nu depăşeşte m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător, dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă, dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
2. Detaliile privind punctele critice de control în baza cărora fiecare instalaţie de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie înregistrate şi păstrate astfel încît proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum şi Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei de prelucrare. Informaţiile care se înregistrează şi se monitorizează trebuie să cuprindă dimensiunea particulelor, temperatura critică şi, după caz, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi viteza de reciclare a grăsimilor.
Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală poate permite utilizarea temporară a unei instalaţii de prelucrare de categoria 2 pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanţe excepţionale sau neprevăzute determină scăderea capacităţii unei instalaţii de prelucrare de categoria 1.
2. Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare, conform prezentelor Reguli.
Punctele critice de control pot cuprinde:
a) dimensiunea particulelor de materii prime;
b) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;
c) presiunea aplicată materiilor prime;
d) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.
3. Pentru monitorizarea continuă a condiţiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre şi înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate fişele de evidenţă care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.
4. Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specific (de exemplu, materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate şi reprelucrate.
5. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman se prelucrează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:
a) metoda de prelucrare 1 trebuie aplicată pentru: materiile prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv, destinat instalaţiilor de biogaz sau de compost sau utilizării în calitate de îngrăşăminte organice sau amelioratori de soluri, şi materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate rampelor de gunoi;
b) orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 trebuie aplicată pentru: materiile prime de categoria 2, din care proteinele rezultate sînt destinate incinerării sau coincinerării; materiile prime de categoria 2, din care grăsimea topită este destinată instalaţiilor oleochimice de categoria 2 şi materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate incinerării sau coincinerării.
6. Produsele prelucrate obţinute din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepţia produselor lichide destinate instalaţiilor de biogaz sau de compost, urmează a fi marcate.
7. Probele de produse prelucrate destinate instalaţiilor de biogaz sau de compost sau rampelor de gunoi, prelevate direct după tratamentul termic, nu trebuie să conţină spori de bacterii patogene rezistenţi la căldură (Clostridium perfringens absent în 1 g de produse).
a) un dispozitiv de pasteurizare/igienizare cu sistem obligatoriu pentru monitorizarea temperaturii, în funcţie de timp; dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurări şi un sistem de siguranţă corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă;
b) dispozitive adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor şi a containerelor la plecarea din instalaţia de biogaz.
Dispozitivul de pasteurizare/igienizare nu este obligatoriu pentru instalaţiile de biogaz care transformă numai subproduse de origine animală supuse prelucrării conform metodei 1.
9. Instalaţiile de compost urmează a fi dotate cu:
a) un reactor de compostare închis, cu sistem obligatoriu pentru monitorizarea temperaturii, în funcţie de timp; dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurări şi un sistem de siguranţă corespunzător, pentru a se preveni încălzirea insuficientă;
b) dispozitive adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor şi a containerelor care transportă subproduse de origine animală netratate.
10. Fiecare instalaţie de biogaz şi de compost trebuie să dispună de un laborator propriu sau să folosească un laborator din exterior. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încît să poată efectua analizele necesare.
11. Într-o instalaţie de biogaz sau de compost pot fi transformate numai următoarele subproduse de origine animală:
a) materiile prime de categoria 2, în cazul în care se aplică metoda de prelucrare 1 într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2;
b) gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv şi materiile prime de categoria 3.
12. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct. 11 din prezenta anexă, trebuie transformate cît mai repede posibil după sosire. Acestea urmează a fi depozitate, pînă în momentul tratării, în condiţii adecvate.
13. Containerele, recipientele şi vehiculele folosite la transportul materiilor prime netratate trebuie curăţate într-o zonă desemnată în acest scop. Această zonă urmează a fi proiectată sau amplasată astfel încît să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.
14. Controlul igienei trebuie să includă inspecţii periodice ale mediului şi ale echipamentelor. Programul inspecţiilor şi rezultatele acestora urmează a fi documentate.
15. Instalaţiile şi echipamentele trebuie păstrate în stare bună, iar echipamentul de măsurare – calibrat la anumite intervale stabilite.
16. Reziduurile de digestie sînt manipulate şi depozitate în instalaţie în aşa fel încît să se evite recontaminarea.
17. Materiile prime de categoria 3, folosite în calitate de material într-o instalaţie de biogaz, dotată cu dispozitiv de pasteurizare/igienizare, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe minime:
a) dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în unitate – 12 mm;
b) temperatura minimă a tuturor materialelor din unitate – 70°C;
c) timpul minim în dispozitiv fără întrerupere – 60 de minute.
18. Materiile prime de categoria 3, folosite în calitate de material într-o instalaţie de compost trebuie să corespundă următoarelor cerinţe minime:
a) dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în reactorul instalaţiei de compost – 12 mm;
b) temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor – 70°C;
c) timpul minim în reactor la 70°C (toate materialele) – 60 de minute.
19. Probele din reziduurile de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de biogaz sau de compost trebuie să respecte următoarele standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300
în 1 g, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
20. Pentru obţinerea derivatelor de grăsime din grăsimi topite provenite din materiile prime de categoria 2 se pot folosi următoarele procese:
a) transesterificarea sau hidroliza la cel puţin 200°C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi graşi şi esteri);
b) saponificarea cu NaOH12M (glicerol şi săpun) într-un proces discontinuu la 95°C timp de trei ore sau într-un proces continuu la 140°C 2 bari (2 000 hPa) timp de 8 minute.
Anexa nr. 7
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
2. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală poate autoriza utilizarea temporară a unei instalaţii de prelucrare de categoria 3 pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanţe excepţionale sau neprevăzute determină scăderea capacităţii instalaţiei de prelucrare de categoria 1 sau 2.
3. Instalaţiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să deţină utilaj pentru verificarea prezenţei materiei străine, precum sînt ambalajele, bucăţile de metal etc. în subprodusele de origine animală.
4. Materiile prime de categoria 3 specificate la pct. 11 lit. a)-j) din prezentele Reguli, care au fost manipulate, depozitate şi transportate în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, sînt unicele ce pot fi utilizate pentru producerea de proteine animale prelucrate şi de alte tipuri de hrană.
5. Înainte de prelucrare, subprodusele de origine animală se verifică în vederea detectării materiei străine. În cazul în care se constată prezenţa acesteia, ea trebuie eliminată imediat.
6. Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare, conform prezentelor Reguli.
Punctele critice de control trebuie să cuprindă cel puţin:
a) dimensiunea particulelor de materii prime;
b) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;
c) presiunea aplicată materiilor prime, după caz;
d) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.
7. Fişele de evidenţă trebuie păstrate cel puţin doi ani pentru a demonstra că sînt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.
8. Pentru monitorizarea continuă a condiţiilor de prelucrare trebuie folosite manometre şi înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate fişele de evidenţă care să indice data calibrării manometrelor/ înregistratoarelor.
9. Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu, materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate şi reprelucrate.
10. Probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de prelucrare trebuie să respecte următoarele standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează să fie testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
с – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
12. Pentru proteinele animale prelucrate ale altor animale decît mamiferele, cu excepţia făinii de peşte, se aplică orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7.
13. Făina de peşte trebuie supusă oricărei metode de prelucrare sau unei metode şi unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite la pct.10 din prezenta anexă.
14. Proteinele animale prelucrate urmează a fi ambalate şi depozitate în saci noi sau sterilizaţi sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător.
15. Produsele din transportoare, ascensoare şi silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.
16. Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie menţinute în stare uscată şi curată, fiind necesare puncte de inspecţie adecvate, astfel încît echipamentele să poată fi examinate în ceea ce priveşte gradul de curăţenie. Toate unităţile de depozitare trebuie golite şi curăţate cu regularitate, conform cerinţelor referitoare la producţie.
17. Proteinele animale prelucrate urmează a fi păstrate la loc uscat. Trebuie prevenite scurgerile şi condensul din zonele de depozitare.
18. Importul în republică al proteinelor animale prelucrate se permite în cazul în care:
a) au fost produse în conformitate cu prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar;
c) s-au prelevat probe şi acestea sînt negative.
19. În cazul în care şase teste consecutive efectuate pe loturile în vrac provenite dintr-o anumită ţară au un rezultat negativ, autoritatea competentă poate efectua prelevări aleatorii de probe din următoarele loturi în vrac provenite din ţara exportatoare în cauză. Dacă una dintre aceste probe aleatorii are un rezultat pozitiv, Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală care efectuează prelevarea de probe informează autoritatea competentă din ţara de origine, astfel încît aceasta să poată lua măsurile corespunzătoare în vederea remedierii situaţiei.
În cazul în care se obţine încă un rezultat pozitiv din aceeaşi sursă, autoritatea competentă trebuie să eşantioneze fiecare lot din sursa respectivă pînă în momentul în care obţine şase teste consecutive cu rezultat negativ.
20. În cazul în care un lot prezintă un rezultat pozitiv la salmonella, acesta urmează a fi:
a) reexpediat de la postul de inspecţie de frontieră, utilizîndu-se acelaşi mijloc de transport;
b) reprelucrat într-o instalaţie de prelucrare sau decontaminat printr-un tratament autorizat de către Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală. Lotul nu poate fi eliberat înainte de a fi tratat, testat la prezenţa salmonellei de către autoritatea competentă în conformitate cu pct. 10 al prezentei anexe şi înainte de obţinerea unui rezultat negativ.
22. Produsele din sînge trebuie să fie supuse:
a) oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei 7 ;
b) unei metode sau unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite la pct.11 din prezenta anexă.
24. Importul de grăsimi topite se permite în cazul în care:
a) provin dintr-o instalaţie de prelucrare;
b) provin parţial sau integral din materii prime porcine şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată febra aftoasă în ultimele 24 de luni sau pesta porcină clasică sau pesta porcină africană în ultimele 12 luni; provin parţial sau integral din materii prime de păsări de curte şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată boala Newcastle sau pesta aviară în ultimele şase luni; provin parţial sau în întregime din materii prime de rumegătoare şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată febra aftoasă în ultimele 24 de luni şi pesta bovină în ultimele 12 luni sau, în cazul în care s-a înregistrat o epidemie a uneia dintre bolile menţionate anterior în perioada respectivă, au fost supuse unuia dintre următoarele procese de tratament termic:
la cel puţin 70°C timp de cel puţin 30 de minute sau la cel puţin 90°C timp de cel puţin 15 minute, fiind înregistrate şi păstrate detalii privind punctele critice de control, astfel încît proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum şi Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei. Informaţiile trebuie să includă dimensiunea particulelor, temperatura critică şi valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi rata de prelucrare a grăsimilor;
c) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
25. Importul unturii de peşte se permite în cazul în care:
a) provine dintr-o instalaţie de prelucrare;
b) este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
26. În cazul în care grăsimile topite sau untura de peşte se ambalează, trebuie utilizate containere noi sau containere care au fost curăţate, luîndu-se toate măsurile de precauţie, pentru a se preveni recontaminarea acestora. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor, tuburile, pompele şi rezervoarele pentru marfa în vrac, precum şi orice alt container sau autocisternă pentru marfa în vrac, folosite la transportul produselor din instalaţia de fabricaţie, fie direct pe navă sau în cisterne de coastă, fie direct în instalaţii, trebuie inspectate şi declarate curate înainte de utilizare.
28. Laptele sau produsele lactate tratate sau prelucrate urmează a fi supuse unui tratament termic la cel puţin 20°C timp de cel puţin 15 secunde sau oricărei combinaţii de temperatură şi timp, cu un efect termic cel puţin echivalent şi care produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmate în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare, sau, în cazul unui produs lactat acidificat, de un proces prin care pH-ul este redus şi menţinut timp de cel puţin o oră la un nivel mai mic de 6.
29. Pe lîngă cerinţele stabilite la pct. 28 din prezenta anexă, laptele deshidratat şi produsele lactate deshidratate trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe:
a) după încheierea procesului de deshidratare, luate toate măsurile de precauţie pentru a se preveni contaminarea produselor;
b) produsul final să fie ambalat în containere noi sau, în cazul transportului în vrac, transportat în vehicule sau containere care au fost dezinfectate cu ajutorul unui produs.
30. Laptele şi produsele lactate vor fi permise importului în cazul în care:
a) laptele şi/sau produsele lactate au fost supuse unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei şi sînt însoţite de un certificat veterinar;
b) laptele şi/sau produsele lactate au fost supuse iniţial unui proces de sterilizare sau unui tratament termic dublu, fiecare dintre tratamente fiind suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, şi sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
31. Laptele şi produsele lactate în ţările în care s-a înregistrat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 12 luni sau în care s-a efectuat o vaccinare împotriva febrei aftoase în ultimele 12 luni, înainte de introducerea pe teritoriul republicii, trebuie supuse unui proces de sterilizare în urma căruia să se atingă o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau unui tratament termic iniţial cu un efect de încălzire cel puţin egal cu cel obţinut prin procesul de pasteurizare de cel puţin 72°C timp de cel puţin 15 secunde şi suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmat de un al doilea tratament termic cu un efect de încălzire cel puţin egal cu cel obţinut prin tratamentul termic iniţial şi care să fie suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmat, în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau un proces de acidificare prin care pH-ul să fie menţinut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puţin o oră.
33. Gelatina trebuie extrasă prin una sau mai multe încălziri succesive, urmate de purificare prin filtrare sau sterilizare. După prelucrare, conform proceselor menţionate la pct. 31 din prezenta anexă, gelatina poate fi supusă unui proces de deshidratare şi, dacă este necesar, unui proces de pulverizare sau de laminare.
34. Se interzice utilizarea conservanţilor, alţii decît dioxidul de sulf sau apa oxigenată.
35. Gelatina urmează a fi împachetată, ambalată, depozitată şi transportată în condiţii de igienă satisfăcătoare şi, în special:
a) trebuie prevăzută o încăpere pentru depozitarea materialelor de împachetare şi ambalare;
b) împachetarea şi ambalarea trebuie să se efectueze într-o încăpere sau într-un loc destinat acestui scop;
c) pachetele şi ambalajele care conţin gelatină trebuie să conţină menţiunea „Gelatină destinată consumului animal”.
36. Proteinele hidrolizate trebuie produse printr-un proces de producţie care implică măsuri corespunzătoare pentru reducerea la minimum a contaminării materiei brute de categoria 3. Pregătirea materiei brute de categoria 3 prin tratarea cu saramură, apă de var şi spălare intensivă trebuie să fie urmată de:
a) expunerea materiilor prime la un pH mai mare de 11 timp mai mult de trei ore la o temperatură mai mare de 80°C, un tratament termic ulterior la o temperatură mai mare de 140°C timp de 30 de minute la o presiune mai mare de 3,6 bari;
b) expunerea materiilor prime la un pH de 1-2, cu ridicarea ulterioară a pH-ului mai mare de 11 şi cu un tratament termic la o temperatură mai mare de 140°C timp de 30 de minute la 3 bari.
37. Gelatina şi proteinele hidrolizate vor fi permise importului în cazul în care:
a) au fost produse în conformitate cu prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar.
38. Fosfatul dicalcic trebuie produs printr-un proces care:
a) să garanteze că materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine, degresat cu apă fierbinte şi tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentraţie minimă de 4 % şi la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puţin două zile;
b) este urmat de un tratament cu soluţie fosforică obţinută cu oxid de calciu, rezultînd un precipitat de fosfat dicalcic la un pH de 4-7;
c) în final, constă din deshidratarea cu aer a acestui precipitat timp de 15 minute, la o temperatură la intrare de 270-325°C şi la o temperatură finală între 60 şi 65°C.
a) să dispună de echipamente corespunzătoare pentru depozitarea şi tratarea materiilor prime în deplină siguranţă;
b) să dispună de echipamente corespunzătoare pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite rămase după fabricarea produselor în conformitate cu prezentele Reguli sau să trimită materiile prime respective într-o instalaţie de prelucrare sau într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare.
2. Unicele subproduse de origine animală nedestinate consumului uman care pot fi folosite pentru a produce hrană pentru animalele de companie şi produse de mestecat pentru cîini sînt cele menţionate la pct. 11 lit. a)-j) din prezentele Reguli. Hrana neprelucrată pentru animalele de companie poate fi fabricată numai din subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct.11 lit. a) din prezentele Reguli.
3. Conservele pentru animale pot fi supuse tratamentului termic la o valoare Fc minimă de 3.
4. Hrana prelucrată pentru animalele de companie, alta decît conservele pentru animale, trebuie supusă integral unui tratament termic la cel puţin 90°C. După tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul este, în mod obligatoriu, ambalat în ambalaje noi.
5. Produsele de mestecat pentru cîini urmează a fi supuse unui tratament termic suficient pe parcursul prelucrării pentru a distruge organismele patogene (inclusiv salmonella). După tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul este, în mod obligatoriu, ambalat în ambalaje noi.
6. Hrana neprelucrată pentru animalele de companie este ambalată, în mod obligatoriu, în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgeri. Trebuie luate măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanţ de producţie pînă la punctul de vînzare. Menţiunea „Numai pentru animalele de companie” este afişată în mod vizibil şi lizibil pe ambalaj.
7. În procesul prelucrării şi/sau al depozitării (înainte de expediere) trebuie prelevate probe aleatorii, pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
8. Importul de hrană pentru animalele de companie şi de produse de mestecat pentru cîini se permite în cazul în care acestea provin din instalaţii de hrană pentru animalele de companie, autorizate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare, care îndeplinesc condiţiile specifice stabilite în prezentele Reguli şi sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
10. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să provină dintr-o zonă în care nu există restricţii din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;
b) fiind neprelucrat de la păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle, să nu fie expediat într-o regiune care a obţinut statutul de nevaccinare împotriva bolii Newcastle.
11. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat de la ecvidee nu este supus unor reguli de sănătate animală.
12. Plasarea pe piaţă a gunoiului de grajd prelucrat şi a produselor din gunoi de grajd prelucrat este permisă cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să provină dintr-o instalaţie tehnică, instalaţie de biogaz sau de compost autorizată în modul stabilit;
b) să fie supuse unui proces de tratament termic la cel puţin 70°C timp de cel puţin 60 de minute;
c) să nu conţină salmonella (salmonella absentă în 25 g de produs tratat) ; enterobacteriaceae (pe baza numărului de bacterii anaerobe: < 1000 cfu pe gram de produs tratat), precum şi să fie supuse unui tratament de reducere a bacteriilor cu spori şi formării de substanţe toxice;
d) să fie depozitate astfel încît, după prelucrare, contaminarea sau infectarea ulterioară şi umiditatea să devină imposibile. Trebuie să fie depozitate în silozuri bine sigilate şi izolate sau în saci sigilaţi corespunzător.
14. Produsele din sînge vor fi permise importului în cazul în care acestea:
a) provin dintr-o instalaţie autorizată de către autoritatea competentă din ţara exportatoare;
b) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar;
c) provin dintr-o ţară în care nu s-a înregistrat nici un caz de febră aftoasă cel puţin în ultimele 24 luni şi nici un caz de stomatită veziculoasă, boală veziculoasă a porcului, pestă bovină, pesta micilor rumegătoare, febra văii marelui rift, febră catarală ovină, pestă ecvină africană, pestă porcină clasică, pestă porcină africană, boală Newcastle sau pestă aviară în ultimele 12 luni la speciile care pot fi afectate de aceste boli şi care nu au fost vaccinate împotriva acestor boli în ultimele 12 luni;
d) provin, cu referinţă la produsele din sînge obţinute de la bovine, dintr-o ţară din care importul de bovine, carne proaspătă de bovine sau material seminal de bovine este permis. Sîngele din care sînt fabricate aceste produse trebuie să provină de la bovine şi să fi fost colectat în abatoare autorizate în conformitate cu legislaţia ţării exportatoare;
e) au fost supuse următoarelor tratamente pentru a garanta absenţa agenţilor patogeni ai bolilor bovinelor menţionate la lit. d) din prezentul punct:
tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puţin trei ore, urmat de o verificare a eficienţei;
iradiere la 2,5 mega rad sau cu raze gamma, urmată de o verificare a eficienţei;
modificare a pH-ului la pH 5 timp de 2 ore, urmată de o verificare a eficienţei;
tratament termic la cel puţin 90°C pentru întregul conţinut, urmat de o verificare a eficienţei.
16. Serul de ecvidee va fi permis importului în cazul în care acesta:
a) provine de la ecvideele născute şi crescute într-o ţară din care este permis importul de cai pentru sacrificare;
b) a fost obţinut, prelucrat şi expediat, cu respectarea următoarelor condiţii:
provine dintr-o ţară în care următoarele boli trebuie declarate în mod obligatoriu: pesta ecvină africană, durina, răpciuga, encefalomielita ecvină de toate tipurile, anemia ecvină infecţioasă, stomatita veziculoasă, rabia, antraxul;
a fost obţinut, sub supravegherea unui medic veterinar, de la ecvideele care, în momentul colectării, nu prezentau semne clinice ale unei boli infecţioase;
a fost obţinut de la ecvideele care au rămas pe acelaşi teritoriu de la naştere sau în zone ale ţării exportatoare în care: encefalomielita ecvină venezueleană nu a fost înregistrată în ultimii doi ani; durina nu a fost înregistrată în ultimele şase luni şi răpciuga – în ultimele şase luni;
c) a fost obţinut de la ecvideele care nu s-au aflat niciodată într-o fermă în care au existat unele interdicţii din motive de sănătate animală sau:
în cazul encefalomielitei ecvine – toate ecvideele afectate de această boală au fost sacrificate cu cel puţin şase luni înainte de data colectării;
în cazul anemiei infecţioase – toate animalele infectate au fost sacrificate, iar animalele rămase au prezentat o reacţie negativă la două teste Coggins, efectuate la un interval de trei luni;
în cazul stomatitei veziculoase – interdicţia a fost ridicată cu cel puţin şase luni înainte de data colectării;
în cazul rabiei – ultimul caz a fost înregistrat cu cel puţin o lună înainte de data colectării;
în cazul antraxului – ultimul caz a fost înregistrat cu cel puţin 15 zile înainte de data colectării sau toate animalele din speciile care pot fi afectate de aceste boli şi care se află în fermă au fost sacrificate, iar clădirile au fost dezinfectate cu cel puţin 30 zile înainte de data colectării (sau, în cazul antraxului – cu cel puţin 15 zile înainte);
au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a se evita contaminarea cu agenţi patogeni pe parcursul producerii, manipulării şi ambalării;
a fost ambalat în containere sigilate impermeabile, aplicîndu-se eticheta „Ser de ecvidee” şi numărul de înregistrare al unităţii în care a fost colectat;
d) este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
a) pieilor brute şi prelucrate de copitate care au fost supuse unui tratament complet de tăbăcire;
b) în cazul „wet blue”;
c) în cazul „pieilor piclate”;
d) în cazul pieilor tratate cu oxid de calciu (tratate cu apă de var şi saramură la un pH de 12-13 timp de cel puţin opt ore).
18. În sensul dispoziţiilor pct.17 din prezenta anexă, prevederile prezentului capitol se aplică pieilor brute şi prelucrate proaspete, îngheţate şi tratate.
În sensul prezentului capitol „piei brute şi prelucrate tratate” înseamnă pieile brute şi prelucrate care au fost:
a) uscate;
b) sărate în stare uscată sau sărate umed timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere;
c) sărate timp de 7 zile în sare de mare, cu un adaos de 2 % de carbonat de sodiu;
d) uscate timp de 42 de zile la o temperatură de cel puţin 20°C;
e) conservate printr-un proces, altul decît tăbăcirea, autorizat de Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
19. Comerţul cu piei brute, prelucrate proaspete sau îngheţate este supus aceloraşi condiţii de sănătate animală ca şi cele aplicate cărnii proaspete.
20. Comerţul cu piei brute, prelucrate şi tratate este permis cu condiţia ca certificatul veterinar să însoţească fiecare lot şi să ateste că:
a) pieile brute şi prelucrate au fost tratate în conformitate cu prezenta anexă;
b) lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspîndire a unei boli transmisibile grave.
21. Importul de piei brute şi prelucrate proaspete sau îngheţate se permite în cazul în care acestea:
a) au fost obţinute de la animalele menţionate la pct.11 lit. b) sau c) din prezentele Reguli;
b) provin dintr-o ţară sau, în cazul regionalizării, dintr-o zonă a ţării exportatoare din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă din speciile în cauză şi în care, timp de cel puţin 12 luni înainte de expediere, nu au fost înregistrate următoarele boli:
pesta porcină clasică;
pesta porcină africană;
pesta bovină;
febra aftoasă – timp de cel puţin 24 de luni înainte de expediere;
iar timp de 12 luni înainte de expediere, nu s-a efectuat nici o vaccinare împotriva febrei aftoase;
c) au fost obţinute de la:
animale care au rămas pe teritoriul ţării de origine timp de cel puţin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naştere – în cazul animalelor cu o vîrstă mai mică de trei luni;
animale ce provin din ferme în care nu a existat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 30 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de febră aftoasă timp de 30 de zile – în cazul pieilor brute şi prelucrate de biongulate;
animale ce provin din ferme în care nu a existat o epidemie de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de astfel de boli timp de 30 de zile sau animale care au fost supuse inspecţiei de sănătate antemortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării şi nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului – în cazul pieilor brute şi prelucrate de porcine;
d) au fost supuse tuturor măsurilor de precauţie pentru a se evita recontaminarea cu agenţi patogeni;
e) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
22. Importul de piei brute şi prelucrate tratate se permite în cazul în care acestea:
a) au fost obţinute de la animalele menţionate la pct. 11 din prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar;
c) provin de la:
animale de origine dintr-o regiune a unei ţări în care nu există restricţii din cauza unei epidemii provocate de o boală transmisibilă de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză şi care au fost tratate în modul stabilit;
de la rumegătoare care au fost tratate şi care au fost ţinute separat timp de 21 de zile sau care au fost transportate pînă la locul de destinaţie în 21 de zile fără întrerupere;
d) au fost sărate înainte de import pe durata specificată în certificatul veterinar care însoţeşte lotul – în cazul pieilor brute sau prelucrate sărate transportate pe nave;
e) fac parte din lotul care nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii ce prezintă un risc de răspîndire a unei boli transmisibile grave.
23. Pieile de copitate brute şi prelucrate proaspăt, îngheţate sau tratate trebuie importate în containere, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare din care sînt expediate.
25. Trofeele de vînătoare de copitate şi de păsări care nu au fost supuse tratamentului complet de taxidermie ce asigură conservarea acestora la temperatura camerei trebuie să provină de la animale dintr-o zonă ce nu este pasibilă de restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză sau să respecte condiţiile stabilite la pct. 26 sau pct. 27 din prezenta anexă în cazul în care provin de la animale dintr-o zonă pasibilă de restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză.
26. În ceea ce priveşte trofeele de vînătoare, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene sau dinţi, ele urmează a fi:
a) scufundate în apă fierbinte pe o anumită durată, astfel încît să se garanteze eliminarea oricăror materii, altele decît oasele, coarnele, copitele, ghearele, antenele sau dinţii;
b) dezinfectate cu un produs autorizat de către autoritatea competentă, în special cu apă oxigenată, în cazul părţilor alcătuite din oase;
c) ambalate, imediat după tratament, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
d) însoţite de un certificat veterinar care să indice faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate anterior.
27. În ceea ce priveşte trofeele de vînătoare alcătuite numai din piei brute sau prelucrate, trofeele urmează a fi:
a) uscate sau sărate uscat sau umed, timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere sau ambalate, imediat după tratament, fără a fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
b) însoţite de un certificat veterinar care să indice faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate anterior.
28. Importul trofeelor tratate de vînătoare, de păsări sau de copitate, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene, dinţi, piei brute şi prelucrate se permite în cazul în care:
a) sînt însoţite de un certificat veterinar, de modelul stabilit;
b) respectă cerinţele punctelor 26 şi 27 din prezenta anexă.
În cazul pieilor sărate, uscat sau umed, transportate cu nave, pieile prelucrate nu trebuie să fie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiţia ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.
29. Importul trofeelor de vînătoare de păsări şi de copitate, alcătuite numai din părţi anatomice întregi, care nu au fost supuse nici unui tratament, se permite din ţări din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă provenite de la speciile în cauză.
Importul trofeelor de vînătoare menţionat la alineatul întîi al prezentului punct se permite în cazul în care:
a) provin de la animale provenite dintr-o zonă în care nu există restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză;
b) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
c) sînt însoţite de un certificat veterinar, de modelul stabilit.
31. Importul de păr de porc se permite în cazul în care:
a) a fost obţinut de la animale provenite din ţara de origine şi sacrificate într-un abator din ţara respectivă;
b) nu s-au înregistrat cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni şi lotul este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
32. Importul de lînă, păr, pene şi părţi de pene neprelucrate se permite în cazul în care acestea:
a) sînt împachetate în ambalaje sigure şi sînt uscate;
b) sînt trimise la instalaţia tehnică sau la o instalaţie intermediară în condiţii care să garanteze evitarea răspîndirii agenţilor patogeni.
Prevederile prezentului punct nu se aplică penelor decorative sau penelor transportate de călători pentru uz personal.
34. Importul de produse apicole destinate folosirii în apicultură se permite în cazul în care:
a) cetificatul veterinar care însoţeşte lotul include următoarele informaţii:
ţara de origine;
denumirea unităţii de producţie;
numărul de înregistrare a unităţii de producţie;
tipul produselor şi precizarea: „Produse apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură provenite dintr-o fermă în care nu există restricţii din cauza prezenţei bolilor de albine şi sînt colectate din centrul unei regiuni cu o rază de 3 km în care nu există restricţii din cauza bolii loca americană, boală cu declarare obligatorie, timp de cel puţin 30 de zile.”;
b) autoritatea competentă a ţării exportatoare care supraveghează unitatea de producţie înregistrată a aplicat ştampila pe certificatul sanitar-veterinar.
1. Se aprobă Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazar
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc
Nr. 315. Chişinău, 26 aprilie 2010.
Aprobate
la Hotărîrea Guvernului nr.315
din 26 aprilie 2010
la Hotărîrea Guvernului nr.315
din 26 aprilie 2010
REGULILE SANITAR-VETERINARE
privind subprodusele de origine animală
nedestinate consumului uman
privind subprodusele de origine animală
nedestinate consumului uman
Capitolul I
Dispoziţii generale
1. Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman (în continuare – Reguli) stabilesc cerinţele sanitar-veterinare privind colectarea, transportarea, depozitarea, manipularea, prelucrarea, folosirea sau eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, precum şi plasarea pe piaţă a acestora, avînd drept scop diminuarea şi eliminarea oricăror riscuri pe care acestea le pot prezenta pentru sănătatea animală sau publică, inclusiv prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor contagioase pentru animale.Dispoziţii generale
2. Prezentele Reguli nu se extind asupra:
a) hranei neprelucrate pentru animalele de companie din magazinele de vînzare cu amănuntul sau din incintele aflate lîngă punctele de vînzare, unde tranşarea şi depozitarea au loc numai în scopul vînzărilor directe consumatorului, la faţa locului;
b) laptelui şi colostrului, în formă lichidă, eliminate sau folosite în ferma de origine;
c) cadavrelor întregi sau părţilor de animale sălbatice care nu sînt suspecte ca fiind infectate cu boli transmisibile omului sau animalelor, cu excepţia peştilor debarcaţi în scopuri comerciale şi a cadavrelor sau a părţilor de animale sălbatice folosite pentru realizarea trofeelor de vînătoare;
d) hranei neprelucrate pentru animalele de companie pentru consum pe loc, provenită din animale sacrificate în ferma de origine în vederea folosirii în calitate de alimente numai de către fermier şi familia sa;
e) deşeurilor de catering, cu excepţia cazurilor în care provin din mijloace de transport folosite la nivel internaţional, fiind destinate consumului animal sau folosirii într-o instalaţie de biogaz sau de compost;
f) ovulelor, embrionilor şi materialului seminal destinate reproducerii.
3. În sensul prezentelor Reguli, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
coincinerare – eliminare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau a produselor derivate ale acestora într-o instalaţie de coincinerare;
centre de colectare – unităţi de colectare şi de tratare a anumitor subproduse de origine animală destinate utilizării pentru hrănirea animalelor menţionate la pct. 26 al prezentelor Reguli;
deşeuri de catering – toate deşeurile provenite din restaurante, unităţi de catering şi bucătării publice, inclusiv bucătării centrale şi bucătării din gospodării;
făină de peşte – proteine animale prelucrate, provenite de la animale marine, cu excepţia mamiferelor marine;
grăsimi topite – grăsimi obţinute în urma prelucrării materiilor prime de categoria 2 sau de categoria 3;
gelatină – proteine naturale, solubile, gelatinizante sau negelatinizante, obţinute prin hidroliza parţială a colagenului obţinut din oase, piei brute sau prelucrate, tendoane şi ţesut fibros de animale (inclusiv peşti şi păsări de curte);
hrană pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie care conţine material de categoria 3;
hrană concentrată pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie, alta decît hrana neprelucrată pentru animalele de companie, care a fost supusă unui tratament, în conformitate cu prezentele Reguli;
hrană neprelucrată pentru animalele de companie – hrană pentru animalele de companie, care nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decît congelarea sau congelarea rapidă pentru asigurarea conservării;
instalaţie de producere a hranei pentru animalele de companie – unitate de producere a hranei pentru animalele de companie sau a produselor de mestecat pentru cîini, în care se folosesc subproduse de origine animală;
instalaţie de biogaz – instalaţie în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiţii anaerobe în vederea producerii şi colectării biogazului;
instalaţie intermediară de categoria 1 sau de categoria 2 – unitate în care materiile prime neprelucrate de categoria 1 sau de categoria 2 sînt manevrate şi/sau depozitate temporar, pentru a fi transportate ulterior către destinaţia finală şi în care se pot desfăşura anumite activităţi preliminare, cum ar fi îndepărtarea pieilor brute şi prelucrate şi efectuarea examinărilor post-mortem;
instalaţie de prelucrare de categoria 1 – unitate în care se prelucrează materiile prime de categoria 1 înainte de a fi eliminate definitiv;
instalaţie oleochimică de categoria 2 – unitate de prelucrare a grăsimilor topite, obţinute din material de categoria 2, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentele Reguli;
instalaţie de prelucrare de categoria 2 – unitate în care se prelucrează materiile prime de categoria 2 înainte de eliminarea finală, transformarea sau folosirea lor ulterioară;
instalaţie intermediară de categoria 3 – unitate în care materiile prime neprelucrate de categoria 3 se sortează şi/sau se tranşează şi/sau se congelează în blocuri şi/sau se depozitează temporar, în scopul transportării către destinaţia finală;
instalaţie oleochimică de categoria 3 – unitate în care se prelucrează grăsimile topite obţinute din materii prime de categoria 3;
instalaţie de prelucrare de categoria 3 – instalaţie în care materiile prime de categoria 3 se transformă în proteine animale prelucrate şi în alte produse prelucrate ce pot fi folosite ca hrană;
instalaţie de coincinerare – zonă de eliminare constituită dintr-o instalaţie fixă sau mobilă, al cărei obiectiv esenţial este producerea de energie sau de produse materiale şi care utilizează deşeuri drept combustibil obişnuit sau suplimentar, sau în care deşeurile sînt supuse unui tratament termic în vederea eliminării lor;
instalaţie tehnică – instalaţie în care subprodusele de origine animală sînt folosite pentru producerea produselor tehnice;
instalaţie de compost – instalaţie în care are loc degradarea biologică a produselor de origine animală în condiţii aerobe;
instalaţie de depozitare – instalaţie, alta decît unităţile şi instalaţiile intermediare, în care sînt depozitate temporar produsele prelucrate, înainte de utilizarea sau eliminarea lor finală;
incinerare – eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau a produselor derivate ale acestora într-o instalaţie de incinerare;
instalaţie de incinerare – echipament sau unitate tehnică fixă sau mobilă, destinată în mod specific tratamentului termic (incinerare prin oxidare sau orice alt procedeu de tratament termic, de exemplu, piroliza, gazificarea sau transformarea plasmatică, în măsura în care substanţele rezultate din deşeuri sînt apoi incinerate), cu sau fără recuperarea căldurii produse prin ardere;
instalaţie de incinerare de capacitate mică – instalaţie de incinerare cu o producţie mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală pe oră;
instalaţie de incinerare de capacitate mare – instalaţie de incinerare, alta decît instalaţiile de incinerare de capacitate mică;
îngrăşăminte organice sau amelioratori de soluri – materiale de origine animală folosite pentru menţinerea sau îmbunătăţirea nutriţiei plantelor şi proprietăţilor fizice şi chimice şi activităţii biologice a solurilor, fie separat, fie împreună; ele pot cuprinde gunoi de grajd, conţinut al tubului digestiv, compost şi reziduuri de digestie;
lot – unitate de producţie, produsă într-o singură instalaţie, în baza unor parametri de producţie uniformi, sau în mai multe asemenea unităţi, dacă sînt depozitate împreună şi care poate fi identificată în scopul retragerii şi tratării sau eliminării, dacă analizele efectuate indică o necesitate în acest sens;
material de categoria 1 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct. 5 al prezentelor Reguli;
material de categoria 2 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman menţionate la pct. 8 al prezentelor Reguli;
material de categoria 3 – subproduse de origine animală nedestinate consumului uman menţionate la pct. 11 al prezentelor Reguli;
materii prime pentru furaje – proteine animale prelucrate, produse din sînge, grăsimi topite, ulei de peşte, derivaţi de grăsime, gelatină şi proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, lapte, produse lactate şi colostru;
produse din sînge – produse obţinute din sînge sau componente ale sîngelui, cu excepţia făinei de sînge; acestea cuprind plasmă uscată/îngheţată/lichidă, sînge integral uscat, eritrocite uscate/îngheţate/lichide sau componente ale acestora şi amestecuri;
produse de mestecat pentru cîini – produse netăbăcite pentru ros, destinate animalelor de companie, produse din piei brute sau prelucrate de copitate sau din alt material animal;
proteine hidrolizate – polipeptide, peptide şi aminoacizii, precum şi amestecurile acestora, obţinute prin hidroliza subproduselor de origine animală;
proteine animale prelucrate – proteine animale derivate întegral din material de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu prezentele Reguli, astfel încît să fie adecvate folosirii directe ca hrană sau în furaje, inclusiv hrana pentru animale de companie, sau pentru a fi folosite în calitate de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de soluri; la acestea nu se referă produsele din sînge, laptele, produsele lactate, colostrul, gelatina, proteinele hidrolizate şi fosfatul dicalcic;
produse prelucrate – subproduse de origine animală care nu sînt destinate consumului uman, fiind supuse unei metode de prelucrare sau unui tratament prevăzute de prezentele Reguli;
produse tehnice – produse obţinute direct din anumite subproduse de origine animală, destinate altor scopuri decît consumul uman sau animal, inclusiv piei brute sau prelucrate, tăbăcite şi tratate, trofee de vînătoare, lînă prelucrată, păr, păr de porc, pene şi părţi de pene, ser de ecvidee, produse din sînge, produse farmaceutice, aparatură medicală, produse cosmetice, produse de os pentru porţelan, gelatină şi clei, îngrăşăminte organice, amelioratori de soluri, grăsimi topite, derivaţi ai grăsimii, gunoi de grajd prelucrat şi lapte şi produse lactate;
reziduuri de digestie – reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman într-o instalaţie de biogaz;
reactiv de laborator – produs ambalat, apt pentru folosire de către utilizatorul final, care conţine un produs din sînge şi care este destinat folosirii în laborator în calitate de reactiv sau agent reactiv, fie ca atare, fie în combinaţie;
subproduse de origine animală nedestinate consumului uman – cadavre întregi sau părţi de animale sau de produse de origine animală menţionate la punctele 5, 8 şi 11 ale prezentelor Reguli, care nu sînt destinate consumului uman, inclusiv ovule, embrioni şi material seminal, indicate în poziţiile tarifare 0502, 0505, 0506, 0507, 0511, 3002, 4101-411520000, 4301-430400000, 5101-511300000, 670100000 şi 960110000, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007;
tăbăcire – întărirea pieilor brute cu ajutorul agenţilor vegetali de tăbăcire, a sărurilor de crom sau altor substanţe, precum şi al sărurilor de aluminiu, sărurilor ferice, sărurilor de silice, aldehidelor şi chinonelor sau altor agenţi sintetici de întărire.
4. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora sînt colectate, transportate, depozitate, manipulate, prelucrate, distruse, plasate pe piaţă, exportate, tranzitate şi folosite în modul stabilit de prezentele Reguli.
Capitolul II
Clasificarea, colectarea, transportarea,
prelucrarea, utilizarea şi depozitarea intermediară
a subproduselor de origine animală nedestinate
consumului uman
Secţiunea 1
Materiile prime de categoria 1
5. Materiile prime de categoria 1 cuprind subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, care corespund descrierii de mai jos, sau orice material ce conţine astfel de subproduse:Clasificarea, colectarea, transportarea,
prelucrarea, utilizarea şi depozitarea intermediară
a subproduselor de origine animală nedestinate
consumului uman
Secţiunea 1
Materiile prime de categoria 1
a) toate părţile corpului, inclusiv pieile brute sau prelucrate, aparţinînd următoarelor animale: animale suspecte de infecţie cu EST sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezenţa unei EST, animale sacrificate în cadrul măsurilor de eradicare a EST, alte animale decît animalele de crescătorie şi animalele sălbatice, în special animalele de companie, animalele pentru grădinile zoologice şi animalele de circ, animalele folosite pentru experimente şi în alte scopuri ştiinţifice, animalele sălbatice, în cazul în care sînt suspectate ca fiind infectate cu o boală transmisibilă oamenilor sau animalelor;
b) materii prime cu riscuri specifice, care nu au fost îndepărtate, în timpul distrugerii, cadavre întregi de animale care conţin materii prime cu riscuri specifice;
c) produse de origine animală, cărora li s-au administrat substanţe interzise, şi produse de origine animală ce conţin reziduuri de contaminanţi periculoşi pentru mediu şi alte substanţe, în cazul în care aceste reziduuri depăşesc nivelul permis;
d) orice material de origine animală colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din instalaţii de prelucrare de categoria 1 şi din alte incinte în care se distrug materiile prime cu riscuri specifice, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi şi uleiuri, nămol şi materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză, cu condiţia ca acestea să nu conţină materii prime cu riscuri nespecificate sau părţi ale unor atare materiale;
e) deşeuri de catering provenite din mijloace de transport folosite la nivel internaţional;
f) amestecuri de materii prime de categoria 1, fie cu material de categoria 2, fie cu materii prime de categoria 3 sau cu ambele, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalaţie de prelucrare de categoria 1.
6. Materiile prime de categoria 1 sînt colectate, transportate şi identificate fără reţineri nejustificate, în conformitate cu prezentele Reguli, iar în cazul în care nu există alte prevederi, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, sau, în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală impune acest lucru, metoda de prelucrare 1; eliminate definitiv sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare, în cazul în care produsul rezultat este marcat în mod permanent;
c) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare cu aplicarea metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent şi distrus definitiv sub formă de deşeuri prin îngropare, cu excepţia materiilor prime menţionate la pct. 5 lit. a) din prezentele Reguli;
d) distruse ca deşeu prin îngropare, în cazul deşeurilor de catering menţionate la pct.5 lit. e) din prezentele Reguli.
7. Manipularea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 1 se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 1.
Secţiunea 2
Materiile prime de categoria 2
8. Materiile prime de categoria 2 cuprind subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, care corespund descrierii de mai jos, sau orice material care conţine astfel de subproduse:Materiile prime de categoria 2
a) gunoi de grajd şi conţinut al tubului digestiv;
b) orice material de origine animală, colectat în timpul tratării apelor reziduale provenite din abatoare, altele decît abatoarele prevăzute la pct. 5 lit. d) din prezentele Reguli, sau din instalaţii de prelucrare de categoria 2, inclusiv resturi, materiale provenite din desablare, amestecuri de grăsimi şi uleiuri, nămol şi materiale din canalele de scurgere ale incintelor în cauză;
c) produse de origine animală ce conţin reziduuri de medicamente de uz veterinar şi contaminanţi, în cazul în care aceste reziduuri depăşesc nivelul permis;
d) animale sau părţi de animale, altele decît cele menţionate la pct. 5 al prezentelor Reguli, care mor în alt mod decît prin sacrificare pentru consumul uman, inclusiv animalele sacrificate în vederea eradicării unei epizootii;
e) amestecuri de materii prime de categoria 2 cu materii prime de categoria 3, inclusiv orice material destinat prelucrării într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2;
f) subproduse de origine animală, altele decît materiile prime de categoria 1 sau materiile prime de categoria 3.
9. Materiile prime de categoria 2 sînt colectate, transportate şi identificate fără întîrzieri nejustificate, în conformitate cu prezentele Reguli, iar în cazul în care nu există alte derogări, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, specificate în prezentele Reguli, sau, în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală impune acest lucru, metoda de prelucrare 1, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent şi distruse sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare sau, în cazul grăsimilor topite, prelucrate ulterior într-o instalaţie oleochimică în derivaţi de grăsime destinaţi utilizării în calitate de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de soluri sau în alte scopuri tehnice, altele decît încorporarea în produse cosmetice, farmaceutice şi în aparatură medicală;
c) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare cu aplicarea metodei de prelucrare 1, caz în care materialul rezultat este marcat în mod permanent, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, prin miros, în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, iar în cazurile în care rezultă material proteinic, folosite în calitate de îngrăşămînt organic sau de ameliorator de soluri;
d) însilozate sau transformate în compost, în cazul materiilor prime provenite din peşti;
instalaţie de biogaz sau de compost, în cazul gunoiului de grajd, al conţinutului tubului digestiv separat de tubul digestiv, al laptelui şi colostrului, dacă Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală nu consideră că acestea prezintă un risc de răspîndire a unor boli transmisibile grave;
f) folosite la realizarea trofeelor de vînătoare într-o instalaţie tehnică autorizată în acest sens, în cazul cadavrelor întregi sau al părţilor de animale sălbatice care nu sînt suspectate ca fiind infectate cu boli transmisibile la oameni sau animale.
10. Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd, se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 2.
Secţiunea 3
Materiile prime de categoria 3
11. Materiile prime de categoria 3 cuprind subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, ce corespund descrierii de mai jos, sau orice material ce conţine astfel de subproduse:Materiile prime de categoria 3
a) părţi de animale sacrificate, apte pentru consumul uman în conformitate cu cerinţele sanitare veterinare, dar care nu sînt destinate consumului uman din considerente comerciale;
b) părţi de animale sacrificate considerate ca fiind inapte pentru consumul uman, dar care nu sînt afectate de nici un semn al bolilor transmisibile la om sau animale şi care provin din carcase apte pentru consumul uman;
c) piei brute şi prelucrate, copite şi coarne, păr de porc şi pene provenite de la animale sacrificate într-un abator autorizat, care au fost supuse unei inspecţii antemortem şi au fost admise, în urma acestei inspecţii, spre sacrificare;
d) sîngele obţinut de la animale, altele decît rumegătoare, care au fost sacrificate într-un abator după efectuarea unei inspecţii antemortem şi care, în urma inspecţiei respective, s-au dovedit a fi apte pentru consumul uman;
e) subproduse de origine animală derivate din produsele destinate consumului uman, inclusiv oase degresate şi jumări;
f) alimente alterate de origine animală sau alimente alterate care conţin produse de origine animală, altele decît deşeurile de catering, care nu mai sînt destinate consumului uman din considerente comerciale sau din cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau altor defecte care nu prezintă nici un risc pentru oameni sau animale;
g) lapte crud provenit de la animale care nu prezintă semne clinice ale unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
h) peşte sau alte animale marine, cu excepţia mamiferelor marine, capturate din mare pentru producerea făinei de peşte;
i) subproduse proaspete din peşte provenite din instalaţiile de fabricare a produselor din peşte pentru consumul uman;
j) coji, subproduse de incubator şi subproduse din ouă sparte provenite de la animale care nu prezintă semne clinice ale nici unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
k) sînge, piei brute şi prelucrate, copite, pene, lînă, coarne, păr şi blană provenite de la animale care nu au prezentat semne clinice ale unei boli transmisibile la oameni sau animale prin intermediul produsului în cauză;
l) deşeuri de catering, altele decît cele menţionate la pct. 5 lit. e) din prezentele Reguli.
12. Materiile prime de categoria 3 sînt colectate, transportate şi identificate fără întîrziere, în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, iar, în cazul în care nu există alte prevederi, trebuie:
a) distruse direct ca deşeu prin incinerare într-o instalaţie de incinerare;
b) prelucrate într-o instalaţie de prelucrare, folosindu-se orice metodă de prelucrare, de la 1 la 5, caz în care produsul rezultat este marcat în mod permanent în conformitate cu prezentele Reguli şi eliminat sub formă de deşeu prin incinerare sau coincinerare într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare sau într-o rampă de gunoi;
c) transformate într-o instalaţie tehnică;
d) folosite ca materie primă într-o instalaţie de producere a hranei pentru animalele de companie;
e) transformate într-o instalaţie de biogaz sau într-o instalaţie de compost.
Deşeurile de catering menţionate la pct. 11 lit. l) din prezentele Reguli şi materiile prime provenite din peşti trebuie însilozate sau transformate în compost într-o instalaţie de biogaz.
13. Manevrarea sau depozitarea intermediară a materiilor prime de categoria 3 se efectuează numai în instalaţiile intermediare de categoria 3.
Secţiunea 4
Colectarea, transportarea şi depozitarea
subproduselor de origine animală nedestinate
consumului uman
14. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate, cu excepţia deşeurilor de catering de categoria 3, sînt colectate, transportate şi identificate în conformitate cu cerinţele de igienă privind colectarea şi transportul subproduselor de origine animală şi produselor prelucrate, specificate în anexa nr.1 la prezentele Reguli.Colectarea, transportarea şi depozitarea
subproduselor de origine animală nedestinate
consumului uman
15. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate urmează a fi însoţite, pe parcursul transportului, de certificatul veterinar, în cazul în care prezentele Reguli prevăd acest lucru.
Certificatul veterinar trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în anexa nr. 1 la prezentele Reguli şi păstrat pe durata indicată în această anexă.
Prevederile prevăzute la alineatele anterioare ale prezentului punct nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleeaşi ferme sau între ferme şi utilizatori aflaţi în aceeaşi localitate.
16. Subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, de categoriile 1 şi 2, precum şi proteinele animale prelucrate destinate importului trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar.
17. Orice persoană fizică sau juridică care expediază, transportă sau primeşte subproduse de origine animală nedestinate consumului uman trebuie să ţină evidenţa transporturilor.
Evidenţa trebuie să conţină informaţiile specificate în anexa nr. 1 la prezentele Reguli şi păstrată pe durata indicată în această anexă.
Alineatul întîi al prezentului punct nu se aplică în cazul gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiaşi ferme sau, la nivel local, între ferme şi utilizatori aflaţi în aceeaşi localitate.
Capitolul III
Autorizarea instalaţiilor intermediare de depozitare, incinerare,
coincinerare şi prelucrare, a instalaţiilor oleochimice, precum
şi de biogaz şi de compost. Utilizarea proteinelor animale prelucrate
şi a altor produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime
pentru furaje, hrană pentru animale de companie, produse
de mestecat pentru cîini şi produse tehnice
18. Instalaţiile intermediare de categoriile 1, 2 şi 3 de depozitare, incinerare şi coincinerare, precum şi de prelucrare de categoriile 1 şi 2, instalaţiile oleochimice de categoriile 2 şi 3, de biogaz şi compost se autorizează sanitar-veterinar, conform Regulamentului cu privire la condiţiile şi procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor supuse controlului sanitar-veterinar şi supravegherii veterinare de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 938 din 17 august 2006.Autorizarea instalaţiilor intermediare de depozitare, incinerare,
coincinerare şi prelucrare, a instalaţiilor oleochimice, precum
şi de biogaz şi de compost. Utilizarea proteinelor animale prelucrate
şi a altor produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime
pentru furaje, hrană pentru animale de companie, produse
de mestecat pentru cîini şi produse tehnice
Instalaţiile intermediare de categoriile 1, 2 şi 3 trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.2 la prezentele Reguli, să manipuleze şi să depoziteze materialul de categoria 1 sau 2, precum şi materia primă de categoria 3, în conformitate cu această anexă.
Instalaţiile de depozitare trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr. 2 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de capacitate mare trebuie să îndeplinească condiţiile de exploatare, cerinţele privind evacuarea apelor, privind reziduurile şi privind măsurarea temperaturii, prevăzute de anexa nr.3 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de capacitate mică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie folosite numai pentru eliminarea animalelor de companie moarte şi/sau a materiilor prime de categoria 2 sau 3;
b) în cazul în care se află pe teritoriul unei ferme, să fie folosite numai pentru eliminarea materiilor prime provenite de la ferma în cauză;
c) să respecte condiţiile de exploatare aplicabile, cerinţele privind reziduurile, cerinţele aplicabile privind măsurarea temperaturii şi condiţiile privind funcţionarea prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de prelucrare de categoriile 1 şi 2 trebuie să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze materii prime de categoria 1 sau 2 şi să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.4 la prezentele Reguli.
Instalaţiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze numai materii prime de categoria 3 şi să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.4 la prezentele Reguli, precum şi să se asigure că, după prelucrare, produsele vor îndeplini cerinţele specificate în anexa nr. 7 la prezentele Reguli.
Instalaţiile oleochimice de categoria 2 trebuie:
a) să prelucreze grăsimi topite derivate din material de categoria 2 în conformitate cu standardele prevăzute în anexa nr.6 la prezentele Reguli;
b) să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi verificare a punctelor de control decisiv, în funcţie de procedeul folosit;
c) să ţină evidenţa informaţiilor obţinute în temeiul literei b) a prezentului alineat pentru a le prezenta Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
Instalaţiile oleochimice de categoria 3 trebuie să prelucreze grăsimi topite derivate numai din materii prime de categoria 3.
Instalaţiile de biogaz şi de compost trebuie să fie conforme cu cerinţele specificate în anexa nr.6 la prezentele Reguli, să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv, să se asigure că reziduurile de digestie şi compostul respectă, după caz, standardele microbiologice, precum şi să manipuleze şi să transforme subprodusele de origine animală, în conformitate cu această anexă.
19. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, nu pot fi expediate de la nici o fermă care se află într-o zonă supusă restricţiilor din cauza apariţiei unei boli ce poate afecta speciile din care provine produsul în cauză sau din orice instalaţie sau zonă din care transportul produselor sau comerţul pot prezenta un risc pentru starea de sănătate animală şi nu pot circula pe teritoriul republicii, cu excepţia cazului în care produsele sînt tratate în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli.
20. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, necesită a fi obţinute din animale care:
a) provin dintr-o fermă, teritoriu sau parte a unui teritoriu sau, în cazul produselor de acvacultură, dintr-o fermă, zonă sau parte a unei zone care nu sînt supuse restricţiilor privind sănătatea animală, aplicabile animalelor şi produselor în cauză şi, în special, restricţiilor din cadrul măsurilor de combatere a bolilor sau al măsurilor privind bolile transmisibile grave;
b) nu au fost sacrificate într-o instalaţie în care erau prezente, în momentul sacrificării, animale infectate sau suspectate ca fiind infectate cu una dintre bolile transmisibile grave.
21. Plasarea pe piaţă a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor derivate ale acestora, menţionate la anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, care provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu, supuse unor restricţii privind sănătatea animală, dar care nu sînt infectate sau suspectate ca fiind infectate, este permisă numai dacă, după caz, produsele:
a) sînt obţinute, manipulate, transportate şi depozitate separat sau în momente diferite faţă de produsele care îndeplinesc toate condiţiile de sănătate animală;
b) au fost supuse unui tratament suficient pentru a elimina problema de sănătate animală în cauză, în conformitate cu prezentele Reguli, într-o instalaţie autorizată în acest sens de către statul-membru în care a apărut această problemă;
c) sînt identificate în mod corespunzător;
d) sînt conforme cu cerinţele prevăzute de anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli.
22. Proteinele animale prelucrate şi alte produse prelucrate care pot fi folosite ca materii prime pentru furaje se pot plasa pe piaţă numai în cazul în care:
a) au fost preparate într-o instalaţie de prelucrare de categoria 3, autorizată şi supravegheată în conformitate cu prezentele Reguli;
b) au fost preparate exclusiv din material de categoria 3 şi manipulate, prelucrate, depozitate şi transportate în conformitate cu anexa nr.7 la prezentele Reguli.
23. Hrana pentru animalele de companie, produsele de mestecat pentru cîini şi produsele tehnice, altele decît cele menţionate la pct. 22 al prezentelor Reguli, precum şi subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la anexa nr.8 la prezentele Reguli, se plasează pe piaţă numai în cazul în care:
a) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.8 sau cerinţele specifice prevăzute în capitolul relevant din anexa nr.7, dacă un produs poate fi folosit atît ca produs tehnic, cît şi ca materii prime pentru furaje, şi dacă anexa nr.8 la prezentele Reguli nu include cerinţe specifice;
b) provin din instalaţii autorizate şi supravegheate în conformitate cu prezentele Reguli.
24. Îngrăşămintele organice şi amelioratorii de soluri obţinuţi din produse prelucrate, alţii decît cei obţinuţi din gunoi de grajd şi din conţinutul tubului digestiv, pot fi plasate pe piaţă în conformitate cu cerinţele elaborate de Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
25. Derivatele de grăsime produse din materii prime de categoria 2 se pot plasa pe piaţă numai în cazul în care:
a) au fost preparate într-o instalaţie oleochimică de categoria 2, autorizată, conform prezentelor Reguli, din grăsimi topite rezultate din prelucrarea materiilor prime de categoria 2 într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2, autorizată în modul stabilit în urma aplicării uneia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 din prezentele Reguli;
b) au fost manipulate, prelucrate, depozitate şi transportate în conformitate cu anexa nr.6 la prezentele Reguli;
c) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.8 la prezentele Reguli.
26. Se interzice folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor prelucrate în următoarele scopuri:
a) hrănirea unei specii cu proteine animale prelucrate care provin din cadavre sau părţi de cadavre ale altor animale din aceeaşi specie;
b) hrănirea animalelor de crescătorie, altele decît animalele cu blană, cu deşeuri de catering sau cu materii prime pentru furaje ce conţin deşeuri de catering sau care provin din astfel de deşeuri;
c) folosirea, pentru terenul de păşunat, a îngrăşămintelor organice şi a amelioratorilor de soluri, alţii decît gunoiul de grajd.
Ca excepţie de la prevederile alineatului unu al prezentului punct sub supravegherea Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, în cazuri excepţionale, se permite:
a) folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman pentru diagnosticare, în scopuri educaţionale şi de cercetare;
b) folosirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman în taxidermie;
c) hrănirea animalelor de circ, reptilelor şi păsărilor de pradă, altele decît cele pentru grădinile zoologice, speciilor de păsări necrofage pe cale de dispariţie sau protejate, animalelor cu blană, animalelor sălbatice a căror carne nu este destinată consumului uman, cîinilor din crescătorii sau din haite recunoscute şi viermilor pentru momeală de pescuit.
27. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, după caz, dispune alte modalităţi de distrugere a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, cum ar fi:
a) distrugerea directă a cadavrelor de animale de companie ca deşeuri prin îngropare;
b) distrugerea, ca deşeuri, a următoarelor subproduse de origine animală provenite din zone îndepărtate, prin ardere sau îngropare la faţa locului: materii prime de categoria 1 menţionate la pct. 5 lit. b) din prezentele Reguli; materii prime de categoria 2 şi materii prime de categoria 3;
c) distrugerea, ca deşeuri, a subproduselor de origine animală, prin ardere sau îngropare la faţa locului, în cazul unei epidemii care implică o boală menţionată în lista A a Oficiului Internaţional al Epizootiilor (OIE), în cazul în care Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală refuză transportul la cea mai apropiată instalaţie de incinerare sau de prelucrare din cauza pericolului de răspîndire a riscurilor pentru sănătate sau din cauza unei epidemii extinse, care implică o boală epizootică ce determină reducerea capacităţii instalaţiilor în cauză.
28. Nu se acordă nici o derogare în ceea ce priveşte materialul de categoria 1 menţionat la pct. 5 lit. a) din prezentele Reguli.
În cazul materiilor prime de categoria 1, menţionate la pct.5 lit. b), arderea sau îngroparea se pot efectua în conformitate cu pct. 27 lit. b) sau c) din prezentele Reguli numai dacă Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală permite şi supraveghează metoda folosită şi dacă are certitudinea că metoda în cauză exclude orice risc de transmitere a EST.
Capitolul IV
Supravegherea veterinară de stat.
Importul suproduselor de origine animală nedestinate consumului umanSupravegherea veterinară de stat.
29. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală efectuează, la intervale stabilite, inspecţii şi supraveghează instalaţiile autorizate în conformitate cu prezentele Reguli.
Frecvenţa inspecţiilor şi a supravegherii se stabileşte în funcţie de dimensiunile instalaţiei, de tipul de produse obţinute, de evaluarea riscurilor şi de garanţiile oferite, în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor şi punctele de control decisiv (HACCP).
30. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală întocmeaşte o listă a instalaţiilor existente pe teritoriul său, autorizate în conformitate cu prezentele Reguli. Aceasta trebuie să atribuie un număr oficial fiecărei instalaţii, număr care să permită identificarea acesteia conform activităţilor pe care le desfăşoară.
31. Cerinţele privind produsele de origine autohtonă menţionate în anexele nr. 7 şi nr.8 la prezentele Reguli, se vor aplica şi faţă de produsele de origine străină, plasate în liberă circulaţie.
32. Importul subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi a produselor prelucrate se permite doar cu respectarea întocmai a prevederilor prezentelor Reguli.
Importul se permite numai în urma inspectării unităţii din ţara exportatoare unde se va verifica în special:
a) legislaţia ţării exportatoare;
b) condiţiile de sănătate aplicate eficient în ceea ce priveşte producţia, fabricarea, manipularea, depozitarea şi expedierea produselor de origine animală destinate exportului în Republica Moldova;
c) asigurările pe care le poate oferi ţara exportatoare în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de sănătate relevante;
d) starea de sănătate a şeptelului, a altor animale domestice şi sălbatice din ţara exportatoare, acordîndu-se o atenţie specială bolilor animalelor exotice şi tuturor aspectelor legate de starea generală de sănătate, în măsura în care acestea pot prezenta un risc pentru sănătatea publică sau animală;
e) regularitatea şi rapiditatea cu care ţara exportatoare furnizează informaţiile privind existenţa bolilor animale infecţioase sau contagioase pe teritoriul său, în special a bolilor menţionate în listele A şi B ale OIE sau, în cazul bolilor animalelor de acvacultură, bolilor cu declarare obligatorie şi care figurează în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE;
f) normele cu privire la prevenirea şi controlul bolilor animale infecţioase şi contagioase în vigoare în ţara exportatoare şi aplicarea acestora, inclusiv normele privind importurile din alte ţări.
33. Produsele menţionate în anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli, cu excepţia produselor tehnice, trebuie să provină din instalaţii autorizate conform legislaţiei ţării exportatoare şi supuse supravegherii de către un serviciu oficial de inspecţie în ţara respectivă.
34. În cazul în care anexele nr.7 şi nr.8 la prezentele Reguli nu prevăd altfel, loturile de produse menţionate în aceste anexe trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar, care să certifice faptul că produsele îndeplinesc condiţiile menţionate de anexele precitate şi că provin din instalaţii care permit îndeplinirea acestor condiţii.
35. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, în funcţie de situaţia epizootică internă şi internaţională, în urma analizei de risc, poate limita sau interzice plasarea pe piaţă a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, cu prezentarea notificărilor, în modul stabilit.
36. Operatorii şi proprietarii instalaţiilor intermediare şi de prelucrare sau reprezentanţii acestora trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a se conforma cerinţelor stabilite de prezentele Reguli. Ei urmează să elaboreze, să pună în aplicare şi să respecte o procedură permanentă, în conformitate cu principiile sistemului de analiză a riscurilor şi punctele de control decisiv (HACCP).
Operatorii şi proprietarii trebuie, în special:
a) să identifice şi să controleze punctele critice de control din instalaţii;
b) să elaboreze şi să pună în aplicare metodele de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv;
c) să preleve, în cazul instalaţiilor de prelucrare, probe reprezentative pentru verificarea respectării, la fiecare lot prelucrat, a standardelor pentru produsele prevăzute de prezentele Reguli şi a nivelurilor maxime permise de reziduuri fizico-chimice;
d) să înregistreze rezultatele verificărilor şi testelor menţionate la literele b) şi c) ale prezentului punct şi să le păstreze timp de cel puţin 2 ani, pentru a le prezenta Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală;
e) să introducă un sistem care să asigure posibilitatea stabilirii originii fiecărui lot expediat.
37. În cazul în care rezultatele unui test efectuat pe probe prelevate nu sînt conforme prezentelor Reguli, operatorul instalaţiei de prelucrare trebuie:
a) să comunice imediat Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală toate detaliile privind tipul de probă şi lotul din care a fost prelevată;
b) să prelucreze din nou sau să elimine lotul contaminat sub supravegherea autorităţii competente;
c) să se asigure că nici un material suspectat de contaminare sau contaminat nu este scos din instalaţie înainte de a fi prelucrat din nou sub supravegherea Agenţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, fiind ulterior eşantionat din nou, în mod oficial, pentru a verifica corespunderea standardelor prevăzute de prezentele Reguli, dacă nu este destinat distrugerii;
d) să mărească frecvenţa eşantionării şi testării producţiei;
e) să studieze rapoartele privind subprodusele de origine animală care corespund probei din produsul finit.
Anexa nr.1
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe de igienă privind colectarea şi transportarea
subproduselor de origine animală nedestinate consumului
uman şi a produselor prelucrate
1. Materialele de categoriile 1, 2 şi 3, precum şi produsele acestora se păstrează separat şi trebuie identificate pe parcursul colectării şi al transportării.subproduselor de origine animală nedestinate consumului
uman şi a produselor prelucrate
2. În timpul transportării fiecare vehicul, recipient, cutie de carton sau alt material de ambalare trebuie marcat cu o etichetă care să includă în mod cert:
a) categoria subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman sau, în cazul produselor prelucrate, categoria de subproduse de origine animală din care provin produsele prelucrate;
b) în cazul materiilor prime de categoria 3 – menţiunea „Nu sînt destinate consumului uman”; în cazul materiilor prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv – menţiunea „Nu sînt destinate consumului animal” sau în cazul materiilor prime de categoria 1 şi al produselor prelucrate derivate ale acestora – menţiunea „Numai pentru distrugere”.
3. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate trebuie colectate şi transportate în ambalaje noi sigilate sau în recipiente sau vehicule ermetice acoperite.
4. Vehiculele şi recipientele refolosibile şi toate articolele de echipamente sau aparatură refolosibile care intră în contact cu subprodusele de origine animală sau cu produsele prelucrate trebuie să fie:
a) curăţate, spălate şi dezinfectate după fiecare utilizare;
b) păstrate, curăţate şi uscate înainte de utilizare.
5. Recipientele refolosibile se utilizează numai pentru transportul anumitor produse în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucişate.
6. În timpul transportării, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi produsele prelucrate trebuie să fie însoţite de un certificat veterinar, dacă acest lucru este prevăzut de prezentele Reguli, în care trebuie să se indice:
a) data la care materiile prime au fost preluate de la unitate;
b) descrierea materiilor prime, specia de animale pentru materiile prime de categoria 3 şi produsele prelucrate, derivate ale acestora, destinate utilizării ca hrană;
c) cantitatea de materii prime;
d) locul de origine al materiilor prime.
Certificatul veterinar trebuie să însoţească transportul pînă la destinaţia finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul în original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul – cealaltă copie.
7. Evidenţa menţionată la pct. 17 al prezentelor Reguli trebuie să conţină informaţiile specificate la pct. 6 alineatul întîi al prezentei anexe.
8. Certificatul veterinar menţionat la pct. 6 al prezentei anexe trebuie păstrate timp de cel puţin doi ani, pentru a fi prezentate autorităţilor competente.
9. Transportul subproduselor de origine animală trebuie efectuat la o temperatură corespunzătoare pe întreaga durată a transportării, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.
10. Materiile prime de categoria 3 neprelucrate, destinate producţiei de furaje sau de hrană pentru animalele de companie, se transportă în stare congelată sau se congelează în cazul în care nu sînt prelucrate în termen de 24 de ore de la plecare.
Anexa nr. 2
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe de igienă pentru instalaţiile intermediare şi de depozitare
1. Incintele şi dotările instalaţiilor intermediare şi de depozitare trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe:a) să fie separate în mod corespunzător de drumurile publice sau de alte incinte, precum şi de abatoare. Structura instalaţiilor trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoriile 1 şi 2 de materiile prime de categoria 3, de la primire pînă la expediere;
b) să ocupe un spaţiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman;
c) să fie construite astfel încît să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua urmează a fi instalată astfel încît să faciliteze drenarea lichidelor;
d) să dispună de băi, vestiare şi chiuvete corespunzătoare pentru personal;
e) să fie dotate cu dispozitive adecvate pentru protecţia împotriva dăunătorilor, precum sînt insectele, rozătoarele şi păsările;
f) să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale, conform cerinţelor de igienă.
2. Instalaţiile intermediare şi depozitele provizorii, precum şi instalaţiile pentru păstrare trebuie să dispună de camere frigorifice adecvate de depozitare cu temperatură controlată, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală, nedestinate consumului uman, la temperaturi corespunzătoare şi proiectate astfel încît să permită monitorizarea şi înregistrarea acestor temperaturi.
3. Instalaţia trebuie să dispună de dispozitive corespunzătoare pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor şi a recipientelor în care sînt primite subprodusele de origine animală, precum şi a vehiculelor, altele decît navele, în care acestea sînt transportate. Trebuie să existe dispozitive corespunzătoare pentru dezinfectarea roţilor vehiculelor.
4. Instalaţiile intermediare de categoria 3 trebuie utilizate doar pentru importul, colectarea, sortarea, tranşarea, congelarea în blocuri, depozitarea temporară şi expedierea materiilor prime de categoria 3.
5. Sortarea materiilor prime de categoria 3 trebuie să se efectueze astfel încît să se evite orice risc de răspîndire a bolilor animale.
6. Pe întreaga perioadă de sortare şi depozitare, materiile prime de categoria 3 trebuie manevrate şi depozitate separat de alte mărfuri, astfel încît să se prevină răspîndirea agenţilor patogeni şi să se asigure respectarea prezentelor Reguli.
7. Materiile prime de categoria 3 se depozitează în mod corespunzător şi, dacă este necesar, în stare congelată, pînă la reexpediere.
8. Instalaţiile intermediare de categoria 1 sau 2 trebuie utilizate doar pentru colectarea, manipularea, depozitarea temporară şi expedierea materiilor prime de categoria 1 sau 2.
9. Sortarea materiilor prime de categoria 1 sau 2 trebuie efectuată astfel încît să se evite riscurile răspîndirii bolilor animale.
10. Pe întreg parcursul depozitării, materiile prime de categoria 1 sau 2 se manevrează şi se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încît să se prevină răspîndirea agenţilor patogeni.
11. Materiile prime de categoria 1 sau 2 se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiţii de temperatură adecvate, pînă la reexpediere.
12. Apele reziduale trebuie tratate pentru a se asigura că, pe cît este posibil, nu rămîn agenţi patogeni.
13. Incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în acelaşi loc cu incintele în care se depozitează produsele prelucrate provenite din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepţia cazului în care se află într-o clădire complet separată.
Anexa nr. 3
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe privind instalaţiile de incinerare şi coincinerare
1. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate şi exploatate astfel încît să se respecte cerinţele specificate de prezentele Reguli.2. Operatorul unei instalaţii de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauţie necesare în ceea ce priveşte recepţia subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, pentru a preveni sau a reduce, pe cît este posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.
3. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare urmează a fi proiectate, dotate, construite şi exploatate astfel încît gazul rezultat din procese să se ridice omogen şi sub control, chiar şi în cele mai defavorabile condiţii, la o temperatură de 850 °C, măsurată, timp de 2 secunde, în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de ardere.
4. Fiecare linie a instalaţiei de incinerare de mare capacitate urmează a fi dotată cu cel puţin un arzător auxiliar. Acest arzător trebuie să se aprindă automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere scade sub 850 °C după ultima injecţie de aer de combustie. De asemenea, trebuie folosit în timpul operaţiunilor de pornire sau oprire a instalaţiei, pentru a asigura menţinerea temperaturii de 850 °C pe întreg parcursul acestor operaţiuni şi pe toată perioada în care în camera de ardere se află material nears.
5. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare de mare capacitate trebuie să deţină şi să folosească un sistem automat de prevenire a utilizării subproduselor de origine animală:
a) la pornire, pînă la atingerea temperaturii de 850 °C;
b) în cazurile în care nu se menţine o temperatură de 850 °C.
6. Dacă este posibil, subprodusele de origine animală se introduc imediat în furnal, fără a fi manipulate în mod direct.
7. Amplasamentele instalaţiilor de incinerare sau de coincinerare, inclusiv zonele de depozitare a subproduselor de origine animală asociate acestora, trebuie proiectate astfel încît să se prevină emanaţii accidentale sau neautorizate de substanţe poluante în sol, în pînza freatică şi în apele subterane. Trebuie prevăzută o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată, provenită de la amplasamentul instalaţiei de incinerare sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operaţiuni de stingere a incendiilor.
8. Capacitatea de depozitare trebuie să fie adecvată pentru a garanta testarea şi tratarea acestui tip de ape înainte de evacuarea lor, dacă este necesar.
9. Cantitatea şi gradul de nocivitate al reziduurilor rezultate din operaţiunile efectuate în instalaţiile de incinerare sau coincinerare trebuie reduse la minimum. Reziduurile urmează a fi prelucrate, după caz, direct în instalaţie sau în afara acesteia.
10. Transportul şi depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se efectueze astfel încît să se prevină răspîndirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).
11. Trebuie aplicate tehnici de monitorizare a parametrilor şi a condiţiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare. Instalaţiile de incinerare sau coincinerare de mare capacitate trebuie să deţină şi să folosească echipamente de măsurare a temperaturii.
12. Instalaţiile relevante şi funcţionarea echipamentelor de monitorizare automată urmează a fi supuse controlului, precum şi unui test anual de supraveghere. Calibrarea trebuie să se realizeze prin măsurări paralele, cu aplicarea metodelor de referinţă, cel puţin o dată la 3 ani.
13. Rezultatele măsurărilor de temperatură trebuie înregistrate şi prezentate în mod corespunzător, astfel încît să îi permită autorităţii competente să verifice respectarea condiţiilor de funcţionare admise, stabilite prin prezentele Reguli.
14. În cazul unei defecţiuni sau al unor situaţii de funcţionare anormale, agentul economic trebuie să reducă sau să stopeze operaţiunile cît mai repede posibil pînă în momentul în care pot fi reluate în mod normal.
Anexa nr. 4
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe generale de igienă privind prelucrarea materiilor
prime de categoriile 1, 2 şi 3
Capitolul I
prime de categoriile 1, 2 şi 3
Capitolul I
Cerinţe generale privind autorizarea instalaţiilor
de prelucrare de categoriile 1, 2 şi 3
1. Incintele şi dotările trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe:de prelucrare de categoriile 1, 2 şi 3
a) incintele pentru prelucrarea subproduselor de origine animală nu trebuie să se afle în acelaşi amplasament cu abatoarele, cu excepţia cazului în care se află într-o clădire complet separată. Se interzice accesul persoanelor neautorizate şi al animalelor în instalaţie;
b) instalaţia de prelucrare trebuie să aibă un sector curat şi un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spaţiu acoperit pentru primirea subproduselor de origine animală şi trebuie construit astfel încît să fie uşor de curăţat şi dezinfectat. Duşumeaua trebuie instalată astfel încît să faciliteze drenarea lichidelor. Instalaţia de prelucrare trebuie echipată cu lavabouri, vestiare şi chiuvete pentru personal;
c) instalaţiile de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producere a apei calde şi aburului pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;
d) sectorul murdar trebuie, dacă este necesar, să conţină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală şi echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unităţi de prelucrare;
e) toate instalaţiile în care se prelucrează subprodusele de origine animală trebuie să funcţioneze în conformitate cu prevederile capitolului II din prezenta anexă. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalaţiile urmează a fi dotate cu echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcţie de timp şi, dacă este necesar, a presiunii în punctele decisive; cu dispozitive de înregistrare continuă a rezultatelor acestor măsurări; cu un sistem de siguranţă adecvat pentru a preveni încălzirea insuficientă;
f) pentru a preveni recontaminarea produselor finite de către subprodusele de origine animală intrate, trebuie să existe o separare clară a zonei din instalaţie, în care se descarcă subprodusele de origine animală intrate, de zonele pregătite pentru prelucrarea produsului în cauză şi pentru depozitarea produsului prelucrat.
2. Instalaţiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman şi a vehiculelor, altele decît navele, în care acestea sînt transportate.
3. Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roţilor vehiculelor la plecarea din sectorul murdar al instalaţiei de prelucrare.
4. Toate instalaţiile de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de eliminare a apelor reziduale.
5. Instalaţia de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator de profil sau să apeleze la serviciile unui laborator extern.
Capitolul II
Cerinţe generale de igienă
6. După sosire, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman trebuie prelucrate cît mai repede posibil.Cerinţe generale de igienă
7. Containerele, recipientele şi vehiculele folosite la transportul materiilor prime neprelucrate urmează a fi curăţate într-o zonă special desemnată. Această zonă trebuie amplasată sau proiectată astfel încît să se prevină riscul contaminării produselor prelucrate.
8. Persoanele care lucrează în sectorul murdar au dreptul să intre în sectorul curat doar după ce-şi schimbă hainele şi încălţămintea de lucru sau după dezinfectarea încălţămintei. Echipamentele şi ustensilele din sectorul murdar nu trebuie introduse în sectorul curat înainte de a fi curăţate şi dezinfectate. Administraţia unităţii trebuie să elaboreze proceduri privind mişcarea personalului între zone şi pentru a se stabili modul corect de utilizare a covoraşelor dezinfectoare.
9. Apele reziduale provenite din sectorul murdar trebuie tratate în modul stabilit, pentru a se garanta, pe cît este posibil, absenţa agenţilor patogeni.
10. Administraţia unităţii trebuie:
să ia, în mod sistematic, măsuri împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor şi altor paraziţi;
să stabilească şi să documenteze procedurile de curăţare pentru toate zonele din incintă, prin utilizarea utilajului şi detergenţilor adecvaţi.
11. Instalaţiile şi echipamentele trebuie păstrate în stare bună, iar echipamentul de măsurare – calibrat la anumite intervale.
12. Produsele prelucrate trebuie manipulate şi depozitate în instalaţia de prelucrare, astfel încît să se evite recontaminarea.
Capitolul III
Supravegherea producţiei
13. În scopul supravegherii instalaţiilor de prelucrare, Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală este în drept:Supravegherea producţiei
a) să verifice starea generală de igienă a incintelor, echipamentelor şi a personalului, precum şi condiţiile de depozitare;
b) să preleve orice probe necesare pentru testele de laborator;
c) să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării prezentelor Reguli.
14. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală autorizează sanitar-veterinar instalaţia de prelucrare în urma evaluării indicatorilor privind:
a) descrierea procesului (printr-o diagramă a fluxului de proces);
b) identificarea punctelor de control decisiv (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;
c) respectarea cerinţelor de prelucrare specifice, stabilite în prezentele Reguli;
d) îndeplinirea următoarelor cerinţe: dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu şi continuu sub presiune, în funcţie de orificiul tocătorului şi de dimensiunea fantei nicovalei şi temperatură, presiune, timpul de prelucrare şi viteza de prelucrare a materiilor prime (numai pentru sistemul continuu), conform punctelor 15 şi 16 ale prezentei anexe.
15. În cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:
a) temperatura trebuie să fie monitorizată cu un termocuplu permanent şi înscrisă într-un grafic, în funcţie de timpul real;
b) faza de presiune trebuie monitorizată cu un manometru permanent. Presiunea urmează a fi înscrisă într-un grafic, în funcţie de timpul real;
c) timpul de prelucrare se indică în diagramele timp/temperatură şi timp/presiune.
Termocuplul şi manometrul trebuie calibrate cel puţin o dată pe an.
16. În cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:
a) temperatura şi presiunea trebuie monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroşu, iar manometrele – folosite în anumite poziţii definite în întregul sistem de prelucrare, astfel încît temperatura şi presiunea să fie conforme condiţiilor necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secţiune a acestuia. Temperatura şi presiunea trebuie înscrise într-un grafic, în funcţie de timpul real;
b) măsurările timpului minim de tranzitare în interiorul întregii secţiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura şi presiunea sînt conforme condiţiilor necesare trebuie transmise autorităţilor competente, folosindu-se markerii insolubili (de exemplu, dioxid de mangan) sau o metodă care oferă garanţii echivalente.
Anexa nr. 5
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Medodele de prelucrare a suproduselor de origine
animală nedestinate consumului uman
Metoda de prelucrare 1
1. Dacă dimensiunea particulelor prelucrate ale subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman este mai mare de 50 milimetri, ea trebuie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate, astfel încît după reducere dimensiunea particulelor să nu fie mai mare de 50 milimetri. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrîndu-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 50 milimetri, procesul trebuie oprit şi efectuate reparaţii înainte de a-l reîncepe.animală nedestinate consumului uman
Metoda de prelucrare 1
2. După reducere, subprodusele de origine animală urmează a fi încălzite la o temperatură internă mai mare de 133°C timp de cel puţin 20 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puţin 3 bari, produsă prin abur saturat; tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare pre- sau post- proces.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
Metoda de prelucrare 2
1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor prelucrate de origine animală este mai mare de 150 milimetri, ea trebuie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate, astfel încît după reducere dimensiunea particulelor să nu fie mai mare de 150 milimetri. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrîndu-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie stopat şi efectuate reparaţii înainte de a-l reîncepe.2. După reducere, subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman urmează a fi încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 125 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 120 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 50 de minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu.
4. Subprodusele de origine animală trebuie pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
Metoda de prelucrare 3
1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman este mai mare de 30 milimetri, ea trebuie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate, astfel încît după reducere dimensiunea particulelor să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrîndu-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 150 milimetri, procesul trebuie stopat şi efectuate reparaţii înainte de a-l reîncepe.2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 95 de minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 55 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 13 minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
Metoda de prelucrare 4
1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor prelucrate de origine animală este mai mare de 30 milimetri, ea trebuie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare reglate, astfel încît după reducere dimensiunea particulelor să nu fie mai mare de 30 milimetri. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrîndu-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 30 milimetri, procesul trebuie stopat şi efectuate reparaţii înainte de a-l reîncepe.2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime şi încălzite la o temperatură internă mai mare de 100°C timp de cel puţin 16 minute, la o temperatură internă mai mare de 110°C timp de cel puţin 13 minute, la o temperatură internă mai mare de 120°C timp de cel puţin 8 minute şi la o temperatură internă mai mare de 130°C timp de cel puţin 3 minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
Metoda de prelucrare 5
1. Dacă dimensiunea particulelor subproduselor prelucrate de origine animală este mai mare de 20 milimetri, ea trebuie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încît dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 milimetri. Eficienţa echipamentelor este verificată zilnic, înregistrîndu-se starea acestora. Dacă verificările indică existenţa unor particule mai mari de 20 milimetri, procesul trebuie stopat şi efectuate reparaţii înainte de a-l reîncepe.2. După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite pînă la coagulare, apoi presate astfel încît să se elimine grăsimea şi apa din materialul proteinic. Materialul proteinic trebuie apoi încălzit la o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puţin 120 de minute şi la o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puţin 60 de minute.
3. Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
4. Subprodusele de origine animală urmează a fi pregătite astfel încît cerinţele timp-temperatură să fie îndeplinite simultan.
Metoda de prelucrare 6
(pentru subproduse de origine animală din peşte)
1. Subprodusele de origine animală trebuie reduse la 30 milimetri. Acestea urmează a fi amestecate cu acid formic pentru a reduce pH-ul la valoarea corespunzătoare. Amestecul trebuie depozitat timp de 3 ore înainte de următorul tratament.2. Amestecul se introduce într-un convertor de căldură şi se încălzeşte la o temperatură internă de 80°C timp de cel puţin 60 minute. Derularea procesului din convertorul de căldură trebuie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze desfăşurarea procesului, astfel încît la sfîrşitul operaţiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu corespunzător în ceea ce priveşte timpul şi temperatura.
3. După tratamentul termic, produsul trebuie separat, prin mijloace mecanice, în lichid, grăsime şi jumări. Pentru a obţine un concentrat de proteine animale prelucrate, faza lichidă trebuie pompată în două schimbătoare de căldură încălzite cu abur şi dotate cu camere de vid în vederea eliminării umidităţii sub formă de vapori de apă. Jumările urmează a fi reîncorporate în concentratul de proteine pînă la depozitare.
Metoda de prelucrare 7
1. Orice metodă de prelucrare este aprobată de Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală după ce s-a demonstrat că produsul final a fost eşantionat zilnic pe parcursul unei perioade de o lună, în conformitate cu următoarele standarde microbiologice:a) probe de material prelevate imediat după tratamentul termic:
Clostridium perfringens absent în 1 g de produs;
b) probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de prelucrare:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0,
M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, în care:
n - reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător, dacă numărul de bacterii din toate probele nu depăşeşte m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător, dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă, dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
2. Detaliile privind punctele critice de control în baza cărora fiecare instalaţie de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie înregistrate şi păstrate astfel încît proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum şi Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei de prelucrare. Informaţiile care se înregistrează şi se monitorizează trebuie să cuprindă dimensiunea particulelor, temperatura critică şi, după caz, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi viteza de reciclare a grăsimilor.
Anexa nr. 6
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe specifice privind prelucrarea materiilor prime
de categoriile 1 şi 2 şi instalaţiile de biogaz şi de compost
Capitolul I
de categoriile 1 şi 2 şi instalaţiile de biogaz şi de compost
Capitolul I
Cerinţe specifice privind prelucrarea materiilor
prime de categoriile 1 şi 2
1. Structura instalaţiilor de prelucrare de categoriile 1 şi 2 trebuie să asigure separarea completă a materiilor prime de categoria 1 de materiile prime de categoria 2 de la primirea materiilor prime pînă la expedierea produsului prelucrat obţinut.prime de categoriile 1 şi 2
Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală poate permite utilizarea temporară a unei instalaţii de prelucrare de categoria 2 pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanţe excepţionale sau neprevăzute determină scăderea capacităţii unei instalaţii de prelucrare de categoria 1.
2. Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare, conform prezentelor Reguli.
Punctele critice de control pot cuprinde:
a) dimensiunea particulelor de materii prime;
b) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;
c) presiunea aplicată materiilor prime;
d) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.
3. Pentru monitorizarea continuă a condiţiilor de prelucrare trebuie să se folosească manometre şi înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate fişele de evidenţă care să indice data calibrării manometrelor/înregistratoarelor.
4. Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specific (de exemplu, materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate şi reprelucrate.
5. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman se prelucrează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:
a) metoda de prelucrare 1 trebuie aplicată pentru: materiile prime de categoria 2, altele decît gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv, destinat instalaţiilor de biogaz sau de compost sau utilizării în calitate de îngrăşăminte organice sau amelioratori de soluri, şi materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate rampelor de gunoi;
b) orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 trebuie aplicată pentru: materiile prime de categoria 2, din care proteinele rezultate sînt destinate incinerării sau coincinerării; materiile prime de categoria 2, din care grăsimea topită este destinată instalaţiilor oleochimice de categoria 2 şi materiile prime de categoria 1 sau 2 destinate incinerării sau coincinerării.
6. Produsele prelucrate obţinute din materiile prime de categoria 1 sau 2, cu excepţia produselor lichide destinate instalaţiilor de biogaz sau de compost, urmează a fi marcate.
7. Probele de produse prelucrate destinate instalaţiilor de biogaz sau de compost sau rampelor de gunoi, prelevate direct după tratamentul termic, nu trebuie să conţină spori de bacterii patogene rezistenţi la căldură (Clostridium perfringens absent în 1 g de produse).
Capitolul II
Cerinţe specifice privind autorizarea instalaţiilor de biogaz şi de compost
8. Instalaţiile de biogaz urmează a fi dotate cu:Cerinţe specifice privind autorizarea instalaţiilor de biogaz şi de compost
a) un dispozitiv de pasteurizare/igienizare cu sistem obligatoriu pentru monitorizarea temperaturii, în funcţie de timp; dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurări şi un sistem de siguranţă corespunzător pentru a se preveni încălzirea insuficientă;
b) dispozitive adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor şi a containerelor la plecarea din instalaţia de biogaz.
Dispozitivul de pasteurizare/igienizare nu este obligatoriu pentru instalaţiile de biogaz care transformă numai subproduse de origine animală supuse prelucrării conform metodei 1.
9. Instalaţiile de compost urmează a fi dotate cu:
a) un reactor de compostare închis, cu sistem obligatoriu pentru monitorizarea temperaturii, în funcţie de timp; dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurări şi un sistem de siguranţă corespunzător, pentru a se preveni încălzirea insuficientă;
b) dispozitive adecvate pentru curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor şi a containerelor care transportă subproduse de origine animală netratate.
10. Fiecare instalaţie de biogaz şi de compost trebuie să dispună de un laborator propriu sau să folosească un laborator din exterior. Laboratorul trebuie să fie dotat astfel încît să poată efectua analizele necesare.
11. Într-o instalaţie de biogaz sau de compost pot fi transformate numai următoarele subproduse de origine animală:
a) materiile prime de categoria 2, în cazul în care se aplică metoda de prelucrare 1 într-o instalaţie de prelucrare de categoria 2;
b) gunoiul de grajd şi conţinutul tubului digestiv şi materiile prime de categoria 3.
12. Subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct. 11 din prezenta anexă, trebuie transformate cît mai repede posibil după sosire. Acestea urmează a fi depozitate, pînă în momentul tratării, în condiţii adecvate.
13. Containerele, recipientele şi vehiculele folosite la transportul materiilor prime netratate trebuie curăţate într-o zonă desemnată în acest scop. Această zonă urmează a fi proiectată sau amplasată astfel încît să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.
14. Controlul igienei trebuie să includă inspecţii periodice ale mediului şi ale echipamentelor. Programul inspecţiilor şi rezultatele acestora urmează a fi documentate.
15. Instalaţiile şi echipamentele trebuie păstrate în stare bună, iar echipamentul de măsurare – calibrat la anumite intervale stabilite.
16. Reziduurile de digestie sînt manipulate şi depozitate în instalaţie în aşa fel încît să se evite recontaminarea.
17. Materiile prime de categoria 3, folosite în calitate de material într-o instalaţie de biogaz, dotată cu dispozitiv de pasteurizare/igienizare, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe minime:
a) dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în unitate – 12 mm;
b) temperatura minimă a tuturor materialelor din unitate – 70°C;
c) timpul minim în dispozitiv fără întrerupere – 60 de minute.
18. Materiile prime de categoria 3, folosite în calitate de material într-o instalaţie de compost trebuie să corespundă următoarelor cerinţe minime:
a) dimensiunea maximă a particulelor înainte de intrarea în reactorul instalaţiei de compost – 12 mm;
b) temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor – 70°C;
c) timpul minim în reactor la 70°C (toate materialele) – 60 de minute.
19. Probele din reziduurile de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de biogaz sau de compost trebuie să respecte următoarele standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300
în 1 g, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
20. Pentru obţinerea derivatelor de grăsime din grăsimi topite provenite din materiile prime de categoria 2 se pot folosi următoarele procese:
a) transesterificarea sau hidroliza la cel puţin 200°C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi graşi şi esteri);
b) saponificarea cu NaOH12M (glicerol şi săpun) într-un proces discontinuu la 95°C timp de trei ore sau într-un proces continuu la 140°C 2 bari (2 000 hPa) timp de 8 minute.
Anexa nr. 7
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe specifice de igienă privind prelucrarea şi plasarea
pe piaţă a proteinelor animale prelucrate şi a altor
produse prelucrate care pot fi folosite ca hrană
Capitolul I
Cerinţe specifice privind autorizarea instalaţiilor
de prelucrare de categoria 3
1. Incintele folosite pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 3 nu trebuie să se afle în acelaşi amplasament cu incintele pentru prelucrarea materiilor prime de categoria 1 sau 2, cu excepţia cazului în care se află într-o clădire total separată.pe piaţă a proteinelor animale prelucrate şi a altor
produse prelucrate care pot fi folosite ca hrană
Capitolul I
Cerinţe specifice privind autorizarea instalaţiilor
de prelucrare de categoria 3
2. Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală poate autoriza utilizarea temporară a unei instalaţii de prelucrare de categoria 3 pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în cazul în care o epidemie semnificativă a unei boli epizootice sau alte circumstanţe excepţionale sau neprevăzute determină scăderea capacităţii instalaţiei de prelucrare de categoria 1 sau 2.
3. Instalaţiile de prelucrare de categoria 3 trebuie să deţină utilaj pentru verificarea prezenţei materiei străine, precum sînt ambalajele, bucăţile de metal etc. în subprodusele de origine animală.
4. Materiile prime de categoria 3 specificate la pct. 11 lit. a)-j) din prezentele Reguli, care au fost manipulate, depozitate şi transportate în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli, sînt unicele ce pot fi utilizate pentru producerea de proteine animale prelucrate şi de alte tipuri de hrană.
5. Înainte de prelucrare, subprodusele de origine animală se verifică în vederea detectării materiei străine. În cazul în care se constată prezenţa acesteia, ea trebuie eliminată imediat.
6. Punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare trebuie identificate pentru fiecare metodă de prelucrare, conform prezentelor Reguli.
Punctele critice de control trebuie să cuprindă cel puţin:
a) dimensiunea particulelor de materii prime;
b) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;
c) presiunea aplicată materiilor prime, după caz;
d) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu.
7. Fişele de evidenţă trebuie păstrate cel puţin doi ani pentru a demonstra că sînt aplicate valorile de prelucrare minime pentru fiecare punct de control decisiv.
8. Pentru monitorizarea continuă a condiţiilor de prelucrare trebuie folosite manometre şi înregistratoare calibrate corect. Trebuie păstrate fişele de evidenţă care să indice data calibrării manometrelor/ înregistratoarelor.
9. Materiile prime care, eventual, nu au fost supuse tratamentului termic specificat (de exemplu, materialul eliminat la pornire sau scurgerile din fierbătoare) trebuie recirculate prin tratamentul termic sau colectate şi reprelucrate.
10. Probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalaţia de prelucrare trebuie să respecte următoarele standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează să fie testate;
m – valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din toate probele nu este mai mare de m;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
с – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
Capitolul II
Cerinţe specifice privind proteinele animale prelucrate
11. Pentru proteinele animale prelucrate ale mamiferelor se aplică metoda de prelucrare 1.Cerinţe specifice privind proteinele animale prelucrate
12. Pentru proteinele animale prelucrate ale altor animale decît mamiferele, cu excepţia făinii de peşte, se aplică orice metodă de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7.
13. Făina de peşte trebuie supusă oricărei metode de prelucrare sau unei metode şi unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite la pct.10 din prezenta anexă.
14. Proteinele animale prelucrate urmează a fi ambalate şi depozitate în saci noi sau sterilizaţi sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător.
15. Produsele din transportoare, ascensoare şi silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.
16. Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie menţinute în stare uscată şi curată, fiind necesare puncte de inspecţie adecvate, astfel încît echipamentele să poată fi examinate în ceea ce priveşte gradul de curăţenie. Toate unităţile de depozitare trebuie golite şi curăţate cu regularitate, conform cerinţelor referitoare la producţie.
17. Proteinele animale prelucrate urmează a fi păstrate la loc uscat. Trebuie prevenite scurgerile şi condensul din zonele de depozitare.
18. Importul în republică al proteinelor animale prelucrate se permite în cazul în care:
a) au fost produse în conformitate cu prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar;
c) s-au prelevat probe şi acestea sînt negative.
19. În cazul în care şase teste consecutive efectuate pe loturile în vrac provenite dintr-o anumită ţară au un rezultat negativ, autoritatea competentă poate efectua prelevări aleatorii de probe din următoarele loturi în vrac provenite din ţara exportatoare în cauză. Dacă una dintre aceste probe aleatorii are un rezultat pozitiv, Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală care efectuează prelevarea de probe informează autoritatea competentă din ţara de origine, astfel încît aceasta să poată lua măsurile corespunzătoare în vederea remedierii situaţiei.
În cazul în care se obţine încă un rezultat pozitiv din aceeaşi sursă, autoritatea competentă trebuie să eşantioneze fiecare lot din sursa respectivă pînă în momentul în care obţine şase teste consecutive cu rezultat negativ.
20. În cazul în care un lot prezintă un rezultat pozitiv la salmonella, acesta urmează a fi:
a) reexpediat de la postul de inspecţie de frontieră, utilizîndu-se acelaşi mijloc de transport;
b) reprelucrat într-o instalaţie de prelucrare sau decontaminat printr-un tratament autorizat de către Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală. Lotul nu poate fi eliberat înainte de a fi tratat, testat la prezenţa salmonellei de către autoritatea competentă în conformitate cu pct. 10 al prezentei anexe şi înainte de obţinerea unui rezultat negativ.
Capitolul III
Cerinţe specifice privind produsele din sînge
21. Pentru producerea produselor din sînge se poate folosi numai sîngele, conform prevederilor pct. 11 lit. a) şi b) din prezentele Reguli.Cerinţe specifice privind produsele din sînge
22. Produsele din sînge trebuie să fie supuse:
a) oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei 7 ;
b) unei metode sau unor parametri care să garanteze că produsul respectă standardele microbiologice stabilite la pct.11 din prezenta anexă.
Capitolul IV
Cerinţe specifice privind grăsimile topite
şi untura de peşte
23. Grăsimile topite provenite de la animale rumegătoare trebuie să fie purificate astfel încît nivelul maxim de impurităţi insolubile rămase în total să nu fie mai mare de 0,15 % din greutate.Cerinţe specifice privind grăsimile topite
şi untura de peşte
24. Importul de grăsimi topite se permite în cazul în care:
a) provin dintr-o instalaţie de prelucrare;
b) provin parţial sau integral din materii prime porcine şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată febra aftoasă în ultimele 24 de luni sau pesta porcină clasică sau pesta porcină africană în ultimele 12 luni; provin parţial sau integral din materii prime de păsări de curte şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată boala Newcastle sau pesta aviară în ultimele şase luni; provin parţial sau în întregime din materii prime de rumegătoare şi dintr-o ţară sau dintr-o zonă a teritoriului unei ţări în care nu a fost înregistrată febra aftoasă în ultimele 24 de luni şi pesta bovină în ultimele 12 luni sau, în cazul în care s-a înregistrat o epidemie a uneia dintre bolile menţionate anterior în perioada respectivă, au fost supuse unuia dintre următoarele procese de tratament termic:
la cel puţin 70°C timp de cel puţin 30 de minute sau la cel puţin 90°C timp de cel puţin 15 minute, fiind înregistrate şi păstrate detalii privind punctele critice de control, astfel încît proprietarul, operatorul sau reprezentatul acestora, precum şi Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală să poată monitoriza funcţionarea instalaţiei. Informaţiile trebuie să includă dimensiunea particulelor, temperatura critică şi valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime şi rata de prelucrare a grăsimilor;
c) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
25. Importul unturii de peşte se permite în cazul în care:
a) provine dintr-o instalaţie de prelucrare;
b) este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
26. În cazul în care grăsimile topite sau untura de peşte se ambalează, trebuie utilizate containere noi sau containere care au fost curăţate, luîndu-se toate măsurile de precauţie, pentru a se preveni recontaminarea acestora. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor, tuburile, pompele şi rezervoarele pentru marfa în vrac, precum şi orice alt container sau autocisternă pentru marfa în vrac, folosite la transportul produselor din instalaţia de fabricaţie, fie direct pe navă sau în cisterne de coastă, fie direct în instalaţii, trebuie inspectate şi declarate curate înainte de utilizare.
Capitolul V
Cerinţe specifice privind laptele, produsele lactate şi colostrul
27. Laptele crud şi colostrul trebuie produse în condiţii care să ofere garanţii adecvate privind sănătatea animală.Cerinţe specifice privind laptele, produsele lactate şi colostrul
28. Laptele sau produsele lactate tratate sau prelucrate urmează a fi supuse unui tratament termic la cel puţin 20°C timp de cel puţin 15 secunde sau oricărei combinaţii de temperatură şi timp, cu un efect termic cel puţin echivalent şi care produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmate în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare, sau, în cazul unui produs lactat acidificat, de un proces prin care pH-ul este redus şi menţinut timp de cel puţin o oră la un nivel mai mic de 6.
29. Pe lîngă cerinţele stabilite la pct. 28 din prezenta anexă, laptele deshidratat şi produsele lactate deshidratate trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe:
a) după încheierea procesului de deshidratare, luate toate măsurile de precauţie pentru a se preveni contaminarea produselor;
b) produsul final să fie ambalat în containere noi sau, în cazul transportului în vrac, transportat în vehicule sau containere care au fost dezinfectate cu ajutorul unui produs.
30. Laptele şi produsele lactate vor fi permise importului în cazul în care:
a) laptele şi/sau produsele lactate au fost supuse unui tratament de pasteurizare suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei şi sînt însoţite de un certificat veterinar;
b) laptele şi/sau produsele lactate au fost supuse iniţial unui proces de sterilizare sau unui tratament termic dublu, fiecare dintre tratamente fiind suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, şi sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
31. Laptele şi produsele lactate în ţările în care s-a înregistrat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 12 luni sau în care s-a efectuat o vaccinare împotriva febrei aftoase în ultimele 12 luni, înainte de introducerea pe teritoriul republicii, trebuie supuse unui proces de sterilizare în urma căruia să se atingă o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau unui tratament termic iniţial cu un efect de încălzire cel puţin egal cu cel obţinut prin procesul de pasteurizare de cel puţin 72°C timp de cel puţin 15 secunde şi suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmat de un al doilea tratament termic cu un efect de încălzire cel puţin egal cu cel obţinut prin tratamentul termic iniţial şi care să fie suficient pentru a produce o reacţie negativă la testul fosfatazei, urmat, în cazul laptelui deshidratat sau al produselor lactate deshidratate, de un proces de deshidratare sau un proces de acidificare prin care pH-ul să fie menţinut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puţin o oră.
Capitolul VI
Cerinţe specifice privind gelatina şi proteinele hidrolizate
32. Gelatina trebuie produsă printr-un proces care să garanteze că materiile prime de categoria 3 neprelucrate sînt supuse unui tratament cu acid sau substanţe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri, cu calibrarea PH-ului. Cerinţe specifice privind gelatina şi proteinele hidrolizate
33. Gelatina trebuie extrasă prin una sau mai multe încălziri succesive, urmate de purificare prin filtrare sau sterilizare. După prelucrare, conform proceselor menţionate la pct. 31 din prezenta anexă, gelatina poate fi supusă unui proces de deshidratare şi, dacă este necesar, unui proces de pulverizare sau de laminare.
34. Se interzice utilizarea conservanţilor, alţii decît dioxidul de sulf sau apa oxigenată.
35. Gelatina urmează a fi împachetată, ambalată, depozitată şi transportată în condiţii de igienă satisfăcătoare şi, în special:
a) trebuie prevăzută o încăpere pentru depozitarea materialelor de împachetare şi ambalare;
b) împachetarea şi ambalarea trebuie să se efectueze într-o încăpere sau într-un loc destinat acestui scop;
c) pachetele şi ambalajele care conţin gelatină trebuie să conţină menţiunea „Gelatină destinată consumului animal”.
36. Proteinele hidrolizate trebuie produse printr-un proces de producţie care implică măsuri corespunzătoare pentru reducerea la minimum a contaminării materiei brute de categoria 3. Pregătirea materiei brute de categoria 3 prin tratarea cu saramură, apă de var şi spălare intensivă trebuie să fie urmată de:
a) expunerea materiilor prime la un pH mai mare de 11 timp mai mult de trei ore la o temperatură mai mare de 80°C, un tratament termic ulterior la o temperatură mai mare de 140°C timp de 30 de minute la o presiune mai mare de 3,6 bari;
b) expunerea materiilor prime la un pH de 1-2, cu ridicarea ulterioară a pH-ului mai mare de 11 şi cu un tratament termic la o temperatură mai mare de 140°C timp de 30 de minute la 3 bari.
37. Gelatina şi proteinele hidrolizate vor fi permise importului în cazul în care:
a) au fost produse în conformitate cu prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar.
38. Fosfatul dicalcic trebuie produs printr-un proces care:
a) să garanteze că materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine, degresat cu apă fierbinte şi tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentraţie minimă de 4 % şi la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puţin două zile;
b) este urmat de un tratament cu soluţie fosforică obţinută cu oxid de calciu, rezultînd un precipitat de fosfat dicalcic la un pH de 4-7;
c) în final, constă din deshidratarea cu aer a acestui precipitat timp de 15 minute, la o temperatură la intrare de 270-325°C şi la o temperatură finală între 60 şi 65°C.
Anexa nr. 8
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
la Regulile sanitar-veterinare
privind suprodusele de origine
animală nedestinate consumului uman
Cerinţe privind plasarea pe piaţă a hranei
pentru animalele de companie, a produselor de
mestecat pentru cîini şi a produselor tehnice
Capitolul I
Cerinţe privind autorizarea instalaţiilor care produc hrană
pentru animalele de companie şi a instalaţiilor tehnice,
precum şi cerinţe privind hrana pentru animalele de companie
şi produsele de mestecat pentru cîini
1. Instalaţiile care produc hrană pentru animalele de companie, produse de mestecat pentru cîini şi produse tehnice, altele decît îngrăşămintele organice, amelioratorii de soluri şi derivaţii grăsimii proveniţi din materiile prime de categoria 2, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:pentru animalele de companie, a produselor de
mestecat pentru cîini şi a produselor tehnice
Capitolul I
Cerinţe privind autorizarea instalaţiilor care produc hrană
pentru animalele de companie şi a instalaţiilor tehnice,
precum şi cerinţe privind hrana pentru animalele de companie
şi produsele de mestecat pentru cîini
a) să dispună de echipamente corespunzătoare pentru depozitarea şi tratarea materiilor prime în deplină siguranţă;
b) să dispună de echipamente corespunzătoare pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite rămase după fabricarea produselor în conformitate cu prezentele Reguli sau să trimită materiile prime respective într-o instalaţie de prelucrare sau într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare.
2. Unicele subproduse de origine animală nedestinate consumului uman care pot fi folosite pentru a produce hrană pentru animalele de companie şi produse de mestecat pentru cîini sînt cele menţionate la pct. 11 lit. a)-j) din prezentele Reguli. Hrana neprelucrată pentru animalele de companie poate fi fabricată numai din subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, menţionate la pct.11 lit. a) din prezentele Reguli.
3. Conservele pentru animale pot fi supuse tratamentului termic la o valoare Fc minimă de 3.
4. Hrana prelucrată pentru animalele de companie, alta decît conservele pentru animale, trebuie supusă integral unui tratament termic la cel puţin 90°C. După tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul este, în mod obligatoriu, ambalat în ambalaje noi.
5. Produsele de mestecat pentru cîini urmează a fi supuse unui tratament termic suficient pe parcursul prelucrării pentru a distruge organismele patogene (inclusiv salmonella). După tratament se iau toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării. Produsul este, în mod obligatoriu, ambalat în ambalaje noi.
6. Hrana neprelucrată pentru animalele de companie este ambalată, în mod obligatoriu, în ambalaje noi pentru a se preveni orice scurgeri. Trebuie luate măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanţ de producţie pînă la punctul de vînzare. Menţiunea „Numai pentru animalele de companie” este afişată în mod vizibil şi lizibil pe ambalaj.
7. În procesul prelucrării şi/sau al depozitării (înainte de expediere) trebuie prelevate probe aleatorii, pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:
Salmonella: absentă în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0, în care:
n – reprezintă numărul de probe care urmează a fi testate;
m – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
M – valoarea maximă a numărului de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător în cazul în care numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
c – numărul de probe pentru care numărul de bacterii poate fi între m şi M, proba fiind considerată acceptabilă în cazul în care numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
8. Importul de hrană pentru animalele de companie şi de produse de mestecat pentru cîini se permite în cazul în care acestea provin din instalaţii de hrană pentru animalele de companie, autorizate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare, care îndeplinesc condiţiile specifice stabilite în prezentele Reguli şi sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
Capitolul II
Cerinţe privind gunoiul de grajd, gunoiul de grajd
prelucrat şi produsele din gunoi de grajd prelucrat
9. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decît păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepţia gunoiului de grajd, dintr-o zonă în care nu există restricţii din cauza unei boli transmisibile grave, fiind destinat aplicării, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.Cerinţe privind gunoiul de grajd, gunoiul de grajd
prelucrat şi produsele din gunoi de grajd prelucrat
10. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat de la păsări de curte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să provină dintr-o zonă în care nu există restricţii din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;
b) fiind neprelucrat de la păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle, să nu fie expediat într-o regiune care a obţinut statutul de nevaccinare împotriva bolii Newcastle.
11. Comerţul cu gunoi de grajd neprelucrat de la ecvidee nu este supus unor reguli de sănătate animală.
12. Plasarea pe piaţă a gunoiului de grajd prelucrat şi a produselor din gunoi de grajd prelucrat este permisă cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să provină dintr-o instalaţie tehnică, instalaţie de biogaz sau de compost autorizată în modul stabilit;
b) să fie supuse unui proces de tratament termic la cel puţin 70°C timp de cel puţin 60 de minute;
c) să nu conţină salmonella (salmonella absentă în 25 g de produs tratat) ; enterobacteriaceae (pe baza numărului de bacterii anaerobe: < 1000 cfu pe gram de produs tratat), precum şi să fie supuse unui tratament de reducere a bacteriilor cu spori şi formării de substanţe toxice;
d) să fie depozitate astfel încît, după prelucrare, contaminarea sau infectarea ulterioară şi umiditatea să devină imposibile. Trebuie să fie depozitate în silozuri bine sigilate şi izolate sau în saci sigilaţi corespunzător.
Capitolul III
Cerinţe privind sîngele şi produsele din sînge utilizate
în scopuri tehnice, inclusiv produsele farmaceutice,
agenţii de diagnostic in vitro şi de laborator, cu excepţia
serului de ecvidee
13. Plasarea pe piaţă a produselor din sînge reglementate de prezentul capitol este permisă cu respectarea cerinţelor stabilite la pct. 18 din prezentele Reguli.Cerinţe privind sîngele şi produsele din sînge utilizate
în scopuri tehnice, inclusiv produsele farmaceutice,
agenţii de diagnostic in vitro şi de laborator, cu excepţia
serului de ecvidee
14. Produsele din sînge vor fi permise importului în cazul în care acestea:
a) provin dintr-o instalaţie autorizată de către autoritatea competentă din ţara exportatoare;
b) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar;
c) provin dintr-o ţară în care nu s-a înregistrat nici un caz de febră aftoasă cel puţin în ultimele 24 luni şi nici un caz de stomatită veziculoasă, boală veziculoasă a porcului, pestă bovină, pesta micilor rumegătoare, febra văii marelui rift, febră catarală ovină, pestă ecvină africană, pestă porcină clasică, pestă porcină africană, boală Newcastle sau pestă aviară în ultimele 12 luni la speciile care pot fi afectate de aceste boli şi care nu au fost vaccinate împotriva acestor boli în ultimele 12 luni;
d) provin, cu referinţă la produsele din sînge obţinute de la bovine, dintr-o ţară din care importul de bovine, carne proaspătă de bovine sau material seminal de bovine este permis. Sîngele din care sînt fabricate aceste produse trebuie să provină de la bovine şi să fi fost colectat în abatoare autorizate în conformitate cu legislaţia ţării exportatoare;
e) au fost supuse următoarelor tratamente pentru a garanta absenţa agenţilor patogeni ai bolilor bovinelor menţionate la lit. d) din prezentul punct:
tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puţin trei ore, urmat de o verificare a eficienţei;
iradiere la 2,5 mega rad sau cu raze gamma, urmată de o verificare a eficienţei;
modificare a pH-ului la pH 5 timp de 2 ore, urmată de o verificare a eficienţei;
tratament termic la cel puţin 90°C pentru întregul conţinut, urmat de o verificare a eficienţei.
Capitolul IV
Cerinţe privind serul de ecvidee
15. Serul trebuie să provină de la ecvideele care nu prezintă semne clinice ale unor boli infecţioase ce pot afecta ecvideele şi să fie obţinut în unităţi sau centre ce nu sînt supuse restricţiilor de sănătate.Cerinţe privind serul de ecvidee
16. Serul de ecvidee va fi permis importului în cazul în care acesta:
a) provine de la ecvideele născute şi crescute într-o ţară din care este permis importul de cai pentru sacrificare;
b) a fost obţinut, prelucrat şi expediat, cu respectarea următoarelor condiţii:
provine dintr-o ţară în care următoarele boli trebuie declarate în mod obligatoriu: pesta ecvină africană, durina, răpciuga, encefalomielita ecvină de toate tipurile, anemia ecvină infecţioasă, stomatita veziculoasă, rabia, antraxul;
a fost obţinut, sub supravegherea unui medic veterinar, de la ecvideele care, în momentul colectării, nu prezentau semne clinice ale unei boli infecţioase;
a fost obţinut de la ecvideele care au rămas pe acelaşi teritoriu de la naştere sau în zone ale ţării exportatoare în care: encefalomielita ecvină venezueleană nu a fost înregistrată în ultimii doi ani; durina nu a fost înregistrată în ultimele şase luni şi răpciuga – în ultimele şase luni;
c) a fost obţinut de la ecvideele care nu s-au aflat niciodată într-o fermă în care au existat unele interdicţii din motive de sănătate animală sau:
în cazul encefalomielitei ecvine – toate ecvideele afectate de această boală au fost sacrificate cu cel puţin şase luni înainte de data colectării;
în cazul anemiei infecţioase – toate animalele infectate au fost sacrificate, iar animalele rămase au prezentat o reacţie negativă la două teste Coggins, efectuate la un interval de trei luni;
în cazul stomatitei veziculoase – interdicţia a fost ridicată cu cel puţin şase luni înainte de data colectării;
în cazul rabiei – ultimul caz a fost înregistrat cu cel puţin o lună înainte de data colectării;
în cazul antraxului – ultimul caz a fost înregistrat cu cel puţin 15 zile înainte de data colectării sau toate animalele din speciile care pot fi afectate de aceste boli şi care se află în fermă au fost sacrificate, iar clădirile au fost dezinfectate cu cel puţin 30 zile înainte de data colectării (sau, în cazul antraxului – cu cel puţin 15 zile înainte);
au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a se evita contaminarea cu agenţi patogeni pe parcursul producerii, manipulării şi ambalării;
a fost ambalat în containere sigilate impermeabile, aplicîndu-se eticheta „Ser de ecvidee” şi numărul de înregistrare al unităţii în care a fost colectat;
d) este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
Capitolul V
Cerinţe privind pieile brute şi prelucrate
de copitate
17. Prevederile prezentului capitol nu se aplică:Cerinţe privind pieile brute şi prelucrate
de copitate
a) pieilor brute şi prelucrate de copitate care au fost supuse unui tratament complet de tăbăcire;
b) în cazul „wet blue”;
c) în cazul „pieilor piclate”;
d) în cazul pieilor tratate cu oxid de calciu (tratate cu apă de var şi saramură la un pH de 12-13 timp de cel puţin opt ore).
18. În sensul dispoziţiilor pct.17 din prezenta anexă, prevederile prezentului capitol se aplică pieilor brute şi prelucrate proaspete, îngheţate şi tratate.
În sensul prezentului capitol „piei brute şi prelucrate tratate” înseamnă pieile brute şi prelucrate care au fost:
a) uscate;
b) sărate în stare uscată sau sărate umed timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere;
c) sărate timp de 7 zile în sare de mare, cu un adaos de 2 % de carbonat de sodiu;
d) uscate timp de 42 de zile la o temperatură de cel puţin 20°C;
e) conservate printr-un proces, altul decît tăbăcirea, autorizat de Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală.
19. Comerţul cu piei brute, prelucrate proaspete sau îngheţate este supus aceloraşi condiţii de sănătate animală ca şi cele aplicate cărnii proaspete.
20. Comerţul cu piei brute, prelucrate şi tratate este permis cu condiţia ca certificatul veterinar să însoţească fiecare lot şi să ateste că:
a) pieile brute şi prelucrate au fost tratate în conformitate cu prezenta anexă;
b) lotul nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii care prezintă un risc de răspîndire a unei boli transmisibile grave.
21. Importul de piei brute şi prelucrate proaspete sau îngheţate se permite în cazul în care acestea:
a) au fost obţinute de la animalele menţionate la pct.11 lit. b) sau c) din prezentele Reguli;
b) provin dintr-o ţară sau, în cazul regionalizării, dintr-o zonă a ţării exportatoare din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă din speciile în cauză şi în care, timp de cel puţin 12 luni înainte de expediere, nu au fost înregistrate următoarele boli:
pesta porcină clasică;
pesta porcină africană;
pesta bovină;
febra aftoasă – timp de cel puţin 24 de luni înainte de expediere;
iar timp de 12 luni înainte de expediere, nu s-a efectuat nici o vaccinare împotriva febrei aftoase;
c) au fost obţinute de la:
animale care au rămas pe teritoriul ţării de origine timp de cel puţin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naştere – în cazul animalelor cu o vîrstă mai mică de trei luni;
animale ce provin din ferme în care nu a existat o epidemie de febră aftoasă în ultimele 30 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de febră aftoasă timp de 30 de zile – în cazul pieilor brute şi prelucrate de biongulate;
animale ce provin din ferme în care nu a existat o epidemie de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile şi în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat nici un caz de astfel de boli timp de 30 de zile sau animale care au fost supuse inspecţiei de sănătate antemortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării şi nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului – în cazul pieilor brute şi prelucrate de porcine;
d) au fost supuse tuturor măsurilor de precauţie pentru a se evita recontaminarea cu agenţi patogeni;
e) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar.
22. Importul de piei brute şi prelucrate tratate se permite în cazul în care acestea:
a) au fost obţinute de la animalele menţionate la pct. 11 din prezentele Reguli;
b) sînt însoţite de un certificat veterinar;
c) provin de la:
animale de origine dintr-o regiune a unei ţări în care nu există restricţii din cauza unei epidemii provocate de o boală transmisibilă de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză şi care au fost tratate în modul stabilit;
de la rumegătoare care au fost tratate şi care au fost ţinute separat timp de 21 de zile sau care au fost transportate pînă la locul de destinaţie în 21 de zile fără întrerupere;
d) au fost sărate înainte de import pe durata specificată în certificatul veterinar care însoţeşte lotul – în cazul pieilor brute sau prelucrate sărate transportate pe nave;
e) fac parte din lotul care nu a intrat în contact cu alte produse animale sau cu animale vii ce prezintă un risc de răspîndire a unei boli transmisibile grave.
23. Pieile de copitate brute şi prelucrate proaspăt, îngheţate sau tratate trebuie importate în containere, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare din care sînt expediate.
Capitolul VI
Cerinţe privind trofeele de vînătoare
24. Trofeele de vînătoare de copitate şi de păsări care au fost supuse unui tratament complet de taxidermie ce asigură conservarea acestora la temperatura camerei, precum şi cele de alte specii decît copitate şi păsări nu sînt pasibile de nici o restricţie din motive de sănătate animală.Cerinţe privind trofeele de vînătoare
25. Trofeele de vînătoare de copitate şi de păsări care nu au fost supuse tratamentului complet de taxidermie ce asigură conservarea acestora la temperatura camerei trebuie să provină de la animale dintr-o zonă ce nu este pasibilă de restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză sau să respecte condiţiile stabilite la pct. 26 sau pct. 27 din prezenta anexă în cazul în care provin de la animale dintr-o zonă pasibilă de restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză.
26. În ceea ce priveşte trofeele de vînătoare, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene sau dinţi, ele urmează a fi:
a) scufundate în apă fierbinte pe o anumită durată, astfel încît să se garanteze eliminarea oricăror materii, altele decît oasele, coarnele, copitele, ghearele, antenele sau dinţii;
b) dezinfectate cu un produs autorizat de către autoritatea competentă, în special cu apă oxigenată, în cazul părţilor alcătuite din oase;
c) ambalate, imediat după tratament, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
d) însoţite de un certificat veterinar care să indice faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate anterior.
27. În ceea ce priveşte trofeele de vînătoare alcătuite numai din piei brute sau prelucrate, trofeele urmează a fi:
a) uscate sau sărate uscat sau umed, timp de cel puţin 14 zile înainte de expediere sau ambalate, imediat după tratament, fără a fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
b) însoţite de un certificat veterinar care să indice faptul că au fost îndeplinite condiţiile menţionate anterior.
28. Importul trofeelor tratate de vînătoare, de păsări sau de copitate, alcătuite numai din oase, coarne, copite, gheare, antene, dinţi, piei brute şi prelucrate se permite în cazul în care:
a) sînt însoţite de un certificat veterinar, de modelul stabilit;
b) respectă cerinţele punctelor 26 şi 27 din prezenta anexă.
În cazul pieilor sărate, uscat sau umed, transportate cu nave, pieile prelucrate nu trebuie să fie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiţia ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.
29. Importul trofeelor de vînătoare de păsări şi de copitate, alcătuite numai din părţi anatomice întregi, care nu au fost supuse nici unui tratament, se permite din ţări din care este autorizat importul tuturor categoriilor de carne proaspătă provenite de la speciile în cauză.
Importul trofeelor de vînătoare menţionat la alineatul întîi al prezentului punct se permite în cazul în care:
a) provin de la animale provenite dintr-o zonă în care nu există restricţii din cauza prezenţei unei boli transmisibile grave de care pot fi afectate animalele din speciile în cauză;
b) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente şi închise astfel încît să se evite o contaminare ulterioară;
c) sînt însoţite de un certificat veterinar, de modelul stabilit.
Capitolul VII
Cerinţe privind lîna, părul, părul de porc,
penele şi părţile de pene
30. Lîna, părul, părul de porc, penele şi părţile de pene, toate în formă neprelucrată, trebuie să fie obţinute de la animalele menţionate la pct. 11 lit. c) sau k) din prezentele Reguli. Ele trebuie să fie împachetate în ambalaje sigure şi uscate. Totodată, se interzice utilizarea părului de porc din regiunile în care există endemii de pestă porcină africană, cu excepţia părului de porc care a fost fiert, vopsit sau albit sau a fost supus unei alte forme de tratare ce asigură eliminarea agenţilor patogeni, cu condiţia să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat emis de un medic veterinar competent din locul de origine.Cerinţe privind lîna, părul, părul de porc,
penele şi părţile de pene
31. Importul de păr de porc se permite în cazul în care:
a) a fost obţinut de la animale provenite din ţara de origine şi sacrificate într-un abator din ţara respectivă;
b) nu s-au înregistrat cazuri de pestă porcină africană în ultimele 12 luni şi lotul este însoţit de un certificat sanitar-veterinar.
32. Importul de lînă, păr, pene şi părţi de pene neprelucrate se permite în cazul în care acestea:
a) sînt împachetate în ambalaje sigure şi sînt uscate;
b) sînt trimise la instalaţia tehnică sau la o instalaţie intermediară în condiţii care să garanteze evitarea răspîndirii agenţilor patogeni.
Prevederile prezentului punct nu se aplică penelor decorative sau penelor transportate de călători pentru uz personal.
Capitolul VIII
Cerinţe privind produsele apicole
33. Produsele apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură nu trebuie să provină dintr-o zonă în care este în vigoare un ordin de interdicţie asociat prezenţei bolii loca americană sau acariozei. Cerinţe privind produsele apicole
34. Importul de produse apicole destinate folosirii în apicultură se permite în cazul în care:
a) cetificatul veterinar care însoţeşte lotul include următoarele informaţii:
ţara de origine;
denumirea unităţii de producţie;
numărul de înregistrare a unităţii de producţie;
tipul produselor şi precizarea: „Produse apicole destinate exclusiv folosirii în apicultură provenite dintr-o fermă în care nu există restricţii din cauza prezenţei bolilor de albine şi sînt colectate din centrul unei regiuni cu o rază de 3 km în care nu există restricţii din cauza bolii loca americană, boală cu declarare obligatorie, timp de cel puţin 30 de zile.”;
b) autoritatea competentă a ţării exportatoare care supraveghează unitatea de producţie înregistrată a aplicat ştampila pe certificatul sanitar-veterinar.