*HGO973/2010 Versiunea originala
ID intern unic:  346466
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 973
din  18.10.2010
cu privire la aprobarea Programului naţional privind
managementul durabil al substanţelor chimice
în Republica Moldova
Publicat : 05.11.2010 în Monitorul Oficial Nr. 214-220     art Nr : 1122
    În scopul reducerii şi eliminării impactului substanţelor chimice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a substanţelor chimice, eficient din punct de vedere tehnic, economic, social şi ecologic, implementării tratatelor internaţionale de reglementare a substanţelor chimice la care Republica Moldova este parte, precum şi a Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice, adoptate de Conferinţa Internaţională privind Managementul Substanţelor Chimice şi aprobate de Consiliul Guvernator al Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu / Forumul Global Ministerial de Mediu (februarie 2006, Dubai, Emiratele Arabe Unite), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova (se anexează).
    2. Ministerul Mediului:
    1) va exercita funcţia de supraveghere şi coordonare a realizării prevederilor Programului sus-menţionat şi Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia;
    2) va conlucra cu organismele internaţionale şi ţările donatoare în scopul armonizării politicii în domeniul protecţiei mediului împotriva impactului negativ al substanţelor chimice şi obţinerii suportului tehnic şi financiar pentru realizarea acţiunilor preconizate în  Program;
    3) va crea Grupul interministerial pentru implementarea Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice, tratatelor internaţionale de reglementare a substanţelor chimice la care Republica Moldova este parte şi Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, precum şi va aproba regulamentul de activitate a acestuia.
    3. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale vizate vor asigura întreprinderea acţiunilor stipulate în Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova şi vor prezenta Ministerului Mediului anual, pînă la data de 10 februarie, informaţia despre măsurile întreprinse.
    Ministerul Mediului va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 10 aprilie, informaţia sintetizată.
    4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru implementarea prevederilor  Programului sus-menţionat.

    PRIM-MINISTRU                                            Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul finanţelor                                           Veaceslav Negruţa
    Ministrul afacerilor interne                               Victor Catan

    Nr. 973. Chişinău, 18 octombrie 2010.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 973
din 18 octombrie  2010

PROGRAMUL NAŢIONAL
privind managementul durabil al substanţelor chimice
 în Republica Moldova

    1. Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova (în continuare – Programul) stabileşte scopuri, obiective şi acţiuni menite să creeze un sistem integrat de gestionare a substanţelor chimice, eficient din punct de vedere tehnic, economic, social şi ecologic.
    2. Prezentul Program trasează direcţiile strategice de gestionare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, stabilite în Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011, aprobată prin Legea nr. 295-XVI din 21 decembrie 2007, şi Strategia naţională cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1155 din 20 octombrie 2004.
    3. Prezentul Program constituie documentul principal de planificare strategică pe termen lung, care determină obiectivele specifice de dezvoltare a sistemului de management durabil al substanţelor chimice pînă în anul 2020.
 I. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
    4. Necesitatea elaborării prezentului Program a fost determinată de deficienţele vizibile în domeniul asigurării unei gestionări corespunzătoare a substanţelor chimice, care influenţează negativ asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii umane, precum şi de necesitatea implementării documentelor de politici şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
 Secţiunea 1. Starea actuală a calităţii mediului
    5. Managementul actual al deşeurilor, inclusiv al celor periculoase, produce efecte negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Se constată un management neadecvat al utilizării produselor petroliere şi a substanţelor chimice, fapt ce conduce la poluarea solurilor.
    6. Specializarea preponderent agricolă a Republicii Moldova şi dezvoltarea acestei ramuri condiţionează utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, ceea ce sporeşte dependenţa şi vulnerabilitatea în faţa hazardurilor naturale, a căror frecvenţă şi intensitate cresc din cauza unor factori climaterici, a degradării mediului, a schimbării climei, a sporirii  numărului de populaţie etc.
    7. Managementul substanţelor chimice prioritare, riscurile pe care le prezintă şi controlul asupra lor sînt probleme primordiale cu implicaţii în domeniile sănătăţii, mediului, siguranţei umane şi de mediu.
    La categoria de substanţe chimice prioritare, conform practicii internaţionale, se atribuie nu doar substanţele care provoacă otrăviri acute, ci şi cele care dispun de proprietăţi cancerigene şi mutagene, care produc schimbări ale sistemului endocrin şi disfuncţii reproductive, precum şi au capacitatea de persistenţă în mediul înconjurător şi în organismul omului.
    8. Legislaţia naţională în domeniu prevede aplicarea măsurilor de prevenire a hazardurilor, precum şi activităţi de restabilire şi reabilitare postdezastru. Obiectele periculoase din punct de vedere chimic şi radioactiv trebuie să fie dotate cu mijloace de intervenţie, în caz de incidente, pînă la sosirea echipei specializate, însă, de regulă, depozitele agenţilor economici ce utilizează în procesul tehnologic substanţe chimice nu deţin echipamentul necesar de prim-ajutor şi sînt dotate doar cu echipamente speciale de protecţie, stingătoare şi nisip.
    9. Este esenţială asigurarea cu baze de date pentru raportarea în cadrul acordurilor internaţionale multilaterale din domeniu, cum ar fi Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la 22 mai 2001 la Stockholm (Suedia) şi ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004 (în continuare – Convenţia de la Stockholm), Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, încheiată la Basel la 22 martie 1998 şi la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998 (în continuare – Convenţia de la Basel), Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam, Olanda, la 10 septembrie 1998 şi la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 389-XV din 25 noiembrie 2004 (în continuare – Convenţia de la Rotterdam), Protocolul de la Montreal privind substanţele ce distrug stratul de ozon, aplicabil pe teritoriul Republicii Moldova prin Hotărîrea Guvernului nr. 300 din 18 martie 1998 (în continuare – Protocolul de la Montreal), Protocolul privind poluanţii organici persistenţi şi Protocolul privind metalele grele la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificate prin Legea nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002. Totodată, se impune necesitatea examinării posibilităţilor de asigurare a accesului la bazele de date internaţionale şi dezvoltării bazelor de date naţionale.
    10. Obiectele periculoase trebuie asigurate centralizat cu mijloace individuale de protecţie şi mijloace tehnice pentru prevenirea, localizarea şi lichidarea consecinţelor accidentelor, conform legislaţiei în vigoare în domeniul securităţii industriale a obiectelor industriale periculoase şi în domeniul licenţierii.
    11. Odată cu ratificarea Convenţiei de la Stockholm au fost planificate şi iniţiate mai multe activităţi de inventariere şi de distrugere a substanţelor cu conţinut de poluanţi organici persistenţi. Mai mult decît atît, odată cu semnarea noilor amendamente la Convenţia de la Stockholm se impune efectuarea unei evaluări ample a condiţiilor de folosire, producere, import, stocare şi eliminare a celor nouă substanţe chimice adiţionale. Evaluarea trebuie să acopere toate ramurile economiei naţionale unde aceste substanţe pot fi folosite şi produsele la fabricarea cărora sînt utilizate aceste substanţe. Nu s-au realizat cercetări ştiinţifice şi un monitoring biologic privind consecinţele influenţei distructive a acestor substanţe asupra funcţiei reproductive.
 Secţiunea 2. Cadrul instituţional şi normativ
    12. Deşi Republica Moldova a ratificat mai multe convenţii de mediu, care stabilesc cerinţe de reglementare a utilizării substanţelor chimice în scopul protecţiei mediului înconjurător, prevederile acestora nu au fost în general implementate.
    13. Este necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să fie puse în aplicare prevederile convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (în continuare – OIM) în domeniul substanţelor chimice:
    1) Convenţia nr.170, Recomandarea nr.177 cu privire la armonizarea sistemului de clasificare şi etichetare pentru utilizarea chimicalelor periculoase la locul de muncă. Aceste acte au relevat nevoia de promovare a unei politici coerente în domeniul siguranţei utilizării chimicalelor pornind de la clasificare şi etichetare pînă la controlul tuturor aspectelor legate de utilizarea acestora. Accentul trebuie pus, în general, pe rolurile şi responsabilităţile autorităţilor competente, furnizorilor, angajatorilor, precum şi pe drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
    2) Convenţia pentru prevenirea accidentelor industriale majore nr. 174 din 1993 şi Recomandarea aferentă nr. 181.
    14. Legislaţia actuală în domeniul substanţelor chimice nu este armonizată cu legislaţia Uniunii Europene, cu Abordarea Strategică în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice, inclusiv cu cerinţele privind instruirea şi conştientizarea populaţiei despre riscurile posibile ce decurg din utilizarea neadecvată a substanţelor chimice.
    Cadrul juridic actual în domeniu cuprinde reglementări generale cu referire la aplicarea GOST-urilor din perioada URSS.
    15. Nu sînt stabilite facilităţile de utilizare/eliminare a deşeurilor periculoase, inclusiv a substanţelor şi produselor chimice cu termen expirat, ceea ce conduce la persistenţa unui pericol potenţial de poluare cu substanţe chimice cu termen expirat prin abandonare ilicită, acumularea ambalajelor contaminate cu substanţe chimice (pesticide, produse petroliere etc.).   
    16. Evaluarea capacităţilor naţionale legislative, instituţionale şi tehnice privind implementarea convenţiilor din domeniul managementului durabil al substanţelor chimice în realizarea acordurilor reflectă lipsa unui organ central abilitat cu responsabilităţi în domeniul gestionării durabile a substanţelor chimice şi al securităţii chimice naţionale.
    17. Cadrul instituţional actual ce ţine de managementul substanţelor chimice în Republica Moldova este reprezentat, în principal, de specialiştii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Mediului, Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase din subordinea Ministerului Economiei. Evaluarea resurselor umane antrenate în gestionarea substanţelor chimice din cadrul acestor instituţii şi a angajaţilor din sectorul privat este dificilă pe motivul că aceştia deţin mai multe responsabilităţi concomitent, inclusiv în domeniul menţionat. Resursele umane necesită a fi instruite pentru a se alinia cerinţelor actuale.
    18. În legislaţia privind gestionarea substanţelor chimice există lacune ce ţin de implementarea unui şir de legi, de exemplu a Legii nr. 1236-XIII din 3 iulie 1997 cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive (lipseşte registrul substanţelor chimice, nu este dusă evidenţa utilizării acestora etc.).
    19. Gestionarea substanţelor chimice este abordată fragmentar de mai multe autorităţi ale administraţiei publice centrale, fiind acoperite într-o anumită măsură unele aspecte de import, utilizare, transportare, inclusiv de securitate a obiectelor industriale.
    20. Cu excepţia ramurii agricole şi a medicinei, utilizarea pesticidelor şi a chimicalelor nu este reglementată în alte sectoare ale economiei, cum ar fi sectorul telecomunicaţiilor, industria mobilei, industria materialelor de construcţie, domeniul textilelor, confecţionarea covoarelor, producerea echipamentului de uz casnic sau de birou şi alte domenii. La nivel normativ nu există un nomenclator al substanţelor periculoase, inclusiv al poluanţilor organici persistenţi.
    În unele sectoare reglementarea substanţelor chimice se limitează la procesul de licenţiere a activităţii de import.
    21. Lipsesc reglementările ce ţin de gestionarea unor substanţe chimice prioritare, care au un impact deosebit asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
    22. Problemele abordate la nivel internaţional privind gestionarea deşeurilor periculoase, cu conţinut de metale grele, inclusiv a mercurului în diverse produse ca baterii, vopsele, substanţe organice persistente şi altele, necesită a fi soluţionate prin completarea cadrului normativ în domeniu cu normele de rigoare.
    23. Nu sînt specificate criteriile pentru evaluarea şi înregistrarea substanţelor chimice, cerinţele privind producerea şi utilizarea acestora, comportamentul lor reieşind din condiţiile de utilizare.
    24. Se constată lacune în procedura de import, care se datorează lipsei unei baze de date transparente referitor la spectrul, cantitatea importată şi utilizată a substanţelor chimice, inclusiv cu specificarea pe ramuri.
    25. Lipsesc clasificarea substanţelor chimice şi, ca rezultat, cerinţele specifice de utilizare a substanţelor chimice periculoase restricţionate la nivel internaţional (metale grele, azbest, poluanţi organici persistenţi etc.).
    26. În sectorul agricol există un sistem eficient de evidenţă a substanţelor şi produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (înregistrarea şi supravegherea pe parcursul “întregului ciclu de viaţă”), pe cînd în sectorul industrial acest sistem este limitat la prezentarea datelor pentru anuarul statistic.
    Agenţii economici nu raportează nici unui organ al administraţiei publice centrale despre spectrul şi volumul substanţelor chimice utilizate în industrie. În acelaşi timp, legislaţia naţională în domeniul gestionării substanţelor chimice nu prevede obligaţii ce ţin de colectarea datelor privind utilizarea acestora, cu excepţia celor folosite în sectorul agrar. În lipsa unui control strict din partea celor responsabili, agenţii economici nu raportează corect despre cantităţile de deşeuri, inclusiv periculoase, acumulate şi depozitate. Din cauza neprezentării de către agenţii economici a informaţiilor adecvate despre substanţele chimice cu termenul expirat, acestea nu sînt trecute la deşeuri şi, evident, nu sînt luate în evidenţa statistică a deşeurilor.
    27. Sînt reglementate insuficient responsabilităţile producătorului/ importatorului vizavi de asigurarea informării consumatorului despre calităţile periculoase ale substanţelor chimice şi etichetarea conformă a produselor.
    Sistemul de informaţii referitor la proprietăţile periculoase ale substanţelor chimice este limitat, etichetele substanţelor chimice importate/exportate/ reambalate/utilizate etc. şi fişele de securitate sînt incomplete şi nu conţin informaţii despre gradul de periculozitate, lipsesc menţiunile de atenţionare „Periculos” sau „Atenţie”, pictogramele Naţiunilor Unite, măsurile de răspuns în caz de pericol, incident, inhalare etc., în corespundere cu Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare.
Secţiunea 3. Capacităţi de eliminare
    28. Eliminarea deşeurilor periculoase, ca parte integrantă şi esenţială a managementului substanţelor chimice, avînd drept scop prevenirea poluării mediului, rămîne a fi o problemă stringentă, inclusiv din cauza lipsei resurselor financiare şi a tehnologiilor inofensive mediului.
    29. Deoarece în Republica Moldova nu există întreprinderi de producere a substanţelor chimice, ţara nu dispune nici de capacităţi de eliminare a acestora.
    30. Nu sînt stabilite condiţiile de eliminare şi de neutralizare a substanţelor chimice, a deşeurilor periculoase, obligaţiile agenţilor economici şi ale autorităţilor de specialitate referitor la aceste aspecte, cu excepţia unor normative tehnice ce ţin de proiectarea obiectivelor de depozitare şi neutralizare a deşeurilor şi a substanţelor toxice.
    Nu este reglementată responsabilitatea agenţilor economici care produc deşeuri de a le elimina prin metode inofensive, inclusiv prin transportarea acestora în afara hotarelor ţării, cu aplicarea tehnologiilor adecvate şi cu respectarea procedurii de transportare transfrontalieră a deşeurilor.
    Un pericol pentru mediu constituie în prezent cantităţile de deşeuri periculoase rezultate din industria vinului (circa 3900 de tone), acumulate istoric, care din lipsa tehnologiilor necesare nu pot fi eliminate, şi din alte ramuri ale industriei naţionale.
    Lipseşte infrastructura adecvată de depozitare şi de eliminare a stocurilor de substanţe chimice inutilizabile sau învechite.
    31. Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru sănătate din cauza conţinutului de substanţe toxice, precum metalele grele (mercur, plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate, poluanţi organici persistenţi etc.
    32. În ţară nu există capacităţi de eliminare a deşeurilor cu conţinut de mercur (lămpile luminiscente), care se acumulează anual la întreprinderi, deseori fiind eliminate în containere împreună cu deşeurile menajere. Conform unor estimări, anual sînt importate şi comercializate circa 450 mii de bucăţi, fiecare tub conţinînd 0,014 g de mercur. Potrivit datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, actualmente la întreprinderi sînt depozitate circa 235 mii de bucăţi.
    În prezent pe teritoriul Moldovei, conform datelor statistice, se depozitează circa 210 tone de deşeuri galvanice şi circa 2300 tone de deşeuri de hidroxizi, rezultaţi în urma tratării apelor reziduale galvanice, care sînt înhumaţi la poligonul de deşeuri galvanice din localitatea Hecii Noi, raionul Sîngerei.
    33. Din lipsa unei infrastructuri adecvate în domeniul managementului substanţelor chimice, la întreprinderi sînt depozitate şi alte deşeuri periculoase, reactive, solvenţi, vopsele, uleiuri, produse petroliere, care uneori dispar fără urmă, impactul lor negativ asupra mediului fiind semnificativ. În acelaşi timp, din motivul stocării şi depozitării inadecvate a deşeurilor periculoase, în ţară există terenuri contaminate cu pesticide şi cu produse petroliere.
    Chiar şi în cazul pesticidelor, problema eliminării stocurilor vechi nu este abordată direct în Legea nr. 612-XIV din 1 octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor, cu excepţia faptului că acele containere nepotrivite ar trebui să fie excluse de la import şi, ulterior, înlocuite, din cauza riscului înalt de deteriorare. Se presupune că această responsabilitate aparţine cumpărătorilor şi utilizatorilor.
 Secţiunea 4. Sistemul informaţional, de cercetare şi monitoring
    34. Actualmente Republica Moldova nu dispune de un sistem informaţional integrat, avînd capacitatea necesară pentru asigurarea implementării prevederilor tratatelor internaţionale ce ţin de managementul substanţelor chimice, care ar permite statului să acumuleze şi să sistematizeze printr-o metodă unificată informaţiile iniţiale furnizate de diferite instituţii, inclusiv privind activităţile de răspuns în domeniul accidentelor industriale.
    35. Este necesar a impulsiona atragerea fondurilor de la sectorul privat, inclusiv a investiţiilor externe în sistemul de cercetare şi dezvoltare, în care sînt implicate instituţiile de cercetare şi dezvoltare din cadrul ministerelor şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
    36. Indicatorii de poluare sînt monitorizaţi doar parţial la nivel naţional, iar indicatorii resurselor naturale trebuie să devină subiecte ale monitorizării.
    37. Analiza aprofundată a stării de lucruri actuale în domeniu a demonstrat că obţinerea de date reprezentative privind situaţia ecosistemelor, dinamica modificării lor necesită crearea unei baze de date, care să reflecte în special diversitatea biologică, emisiile de gaze cu efecte de seră, calitatea solului, instituirea unor puncte staţionare de observare în scopul aplicării prevederilor acordurilor internaţionale în domeniu, care trebuie să fie realizate prin intermediul monitorizării ecologice. Aceasta trebuie să includă, în primul rînd, un sistem de observare permanentă a stării habitatului şi a factorilor care îl poluează, surse staţionare şi mobile de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluanţilor organici persistenţi, a metalelor grele, a stării solului, precum şi metodologia de realizare a unor astfel de observaţii.
    38. Un monitoring parţial al manipulării substanţelor chimice (pesticidelor) se efectuează în baza Legii nr. 612-XIV din 1 octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor, care accentuează necesitatea evidenţei contabile la nivelul Registrului de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor pentru a facilita monitorizarea ulterioară a acestor activităţi şi controlul exercitat la nivel local de Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer.
    39. Pentru monitorizarea substanţelor chimice se impune implementarea unui sistem permanent de supraveghere a stării habitatului şi a surselor de poluare, a surselor staţionare şi mobile de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluanţilor organici persistenţi şi metalelor grele, a stării solului, precum şi a altor componente de mediu.
    40. Se constată lacune în sistemul de control al substanţelor chimice şi biologice importate, realizat de Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Vamal în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 740 din 2 noiembrie 1995 “Cu privire la preîntîmpinarea importului şi comercializării ilicite a produselor chimice şi biologice destinate utilizării în agricultură şi silvicultură pe teritoriul republicii”.
 Secţiunea 5. Sistemul calităţii şi standardele internaţionale
    41. Nici un laborator sau instituţie de evaluare a conformităţii produselor, care este implicat direct sau indirect în procesul de gestionare a substanţelor chimice, nu a fost certificat conform ISO 14001. Dotarea actuală a laboratoarelor este insuficientă pentru asigurarea implementării eficiente a politicii din domeniul gestionării substanţelor chimice în conformitate cu cerinţele convenţiilor internaţionale la care ţara este parte.
 Secţiunea 6. Sistemul de informare şi sensibilizare a publicului
    42. Pentru ridicarea nivelului de conştientizare a publicului larg şi sporirea securităţii la utilizarea substanţelor chimice, este necesară crearea unei baze naţionale funcţionale de date în domeniul gestionării substanţelor chimice, publicarea acesteia pe paginile web specializate, colectarea şi procesarea datelor, extinderea promovării implementării Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice şi asigurarea accesului liber la informaţia privind securitatea utilizării substanţelor chimice.
    43. Se impune sensibilizarea populaţiei privind unele activităţi legate de manipularea substanţelor chimice care afectează mediul, cum ar fi arderea deschisă a biomasei rezultate din curăţarea terenurilor agricole după recoltare şi a unor cantităţi mari de deşeuri provenite de la fabricile de vinuri, de la gunoişti, prin reglementarea nivelului de arderi pentru a reduce emisiile de dioxine şi furani în conformitate cu Convenţia de la Stockholm.
    44. Impactul anumitor substanţe chimice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei este cunoscut în linii generale şi doar pentru unele substanţe există studii ce confirmă periculozitatea acestora. Dintre acestea fac parte azbestul, care provoacă cancer şi mezoteliom, şi benzenul, care provoacă leucemie. Utilizarea pe scară largă a 1,1,1-tricloro-2,2-bis(4-clorofenil)etanului (DDT) a determinat anomalii la reproducerea păsărilor. Deşi aceste substanţe sînt interzise sau fac obiectul unor regimuri severe de control, măsurile necesare în acest domeniu nu se întreprind.
    45. Cu toate că Republica Moldova dispune de capacităţi instituţionale şi tehnice suficiente pentru instruirea angajaţilor din sectoarele economiei naţionale unde sînt utilizate substanţe chimice periculoase, programa universitară din domeniul gestionării substanţelor chimice reflectă doar parţial prevederile convenţiilor internaţionale de mediu, inclusiv din domeniul managementului durabil al substanţelor chimice, şi aceasta trebuie completată corespunzător.
 II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI
 Secţiunea 1. Scopul Programului
    46. Scopul de bază al prezentului Program este asigurarea unei gestiuni durabile a substanţelor chimice.
    Totodată, se urmăreşte crearea şi punerea în aplicare a unui sistem integrat şi eficient de gestionare a substanţelor chimice, care ar avea ca rezultat implementarea prevederilor tratatelor internaţionale de mediu şi ale     Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice.
    47. La nivel practic, atingerea scopului prezentului Program va avea ca rezultat crearea condiţiilor de creştere a calităţii vieţii populaţiei şi asigurarea dreptului fiecărui cetăţean la un mediu sănătos, prevederi conţinute în Agenda 21 (Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă (Summitul mondial privind Dezvoltarea Durabilă de la Johannesburg, 2002), care stabileşte anul 2020 drept obiectiv pentru implementarea unui management durabil al substanţelor chimice pe întreg ciclul de viaţă.
Secţiunea 2. Obiective generale
    48. Obiectivul general al prezentului Program este perfecţionarea legislaţiei şi politicilor naţionale în domeniul managementului substanţelor chimice.
    49. În scopul realizării obiectivului enunţat, se consideră necesară substituirea actualei abordări fragmentare, sectoriale (pe ramuri ale economiei) a managementului substanţelor chimice cu o abordare unică, aplicată de toate autorităţile competente implicate în acest domeniu, conform restricţiilor convenţiilor internaţionale ratificate de Republica Moldova.
    Abordarea unică trebuie să acopere toate aspectele legate de manipularea substanţelor chimice, să reglementeze utilizarea substanţelor chimice, inclusiv a celor periculoase, precum şi posibilele emisii, să trateze aspectele legate de siguranţa consumatorilor, responsabilităţile producătorului/importatorului privind ţinerea unei evidenţe interne a fluxului de substanţe chimice produse, utilizate, comercializate şi emise în mediu şi punerea acesteia la dispoziţia autorităţilor competente, plasarea pe piaţă, utilizarea, transportul, fabricarea, supravegherea şi monitorizarea, inclusiv elemente de siguranţă industrială, a produselor chimice, restricţii privind utilizarea anumitor substanţe chimice nocive (poluanţi organici persistenţi, metale grele etc.), utilizarea produselor chimice conform standardelor internaţionale şi supravegherea de către organele competente a substanţelor chimice folosite în industrie.
    50. Pe termen lung, pînă în anul 2020 se prevede realizarea următoarelor obiective generale:
    1) elaborarea cadrului normativ privind managementul substanţelor chimice pe întreg ciclul de viaţă;
    2) revizuirea competenţelor instituţionale ale autorităţilor administraţiei publice în domeniul managementului substanţelor chimice;
    3) îmbunătăţirea infrastructurii de management al substanţelor chimice;
    4) reducerea riscurilor asociate cu utilizarea unor substanţe chimice.
    51. Pentru realizarea obiectivelor generale au fost trasate obiective specifice pe termen mediu, pînă în anul 2015.
Secţiunea 3. Obiectivele specifice pe termen mediu
    52. Pe termenul mediu au fost identificate următoarele obiective specifice:
    1) modificarea şi completarea cadrului normativ privind managementul substanţelor chimice prin armonizarea acestuia cu legislaţia şi practicile UE şi cele internaţionale, acceptarea noilor amendamente la convenţiile la care Republica Moldova este parte, elaborarea conceptului Registrului substanţelor chimice şi acreditarea potenţialului de laborator conform sistemului internaţional de bune practici de laborator etc.;
    2) completarea cadrului normativ cu norme specifice din domeniul managementului substanţelor chimice;
    3) asigurarea funcţionării unui sistem instituţional integrat de management al substanţelor chimice;
    4) crearea sistemului informaţional în domeniu;
    5) dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi monitoring;
    6) armonizarea standardelor naţionale cu standardele internaţionale de mediu;
    7) crearea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi echipamentului contaminat;
    8) instruirea, informarea şi sensibilizarea publicului privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv reducerea riscului asociat utilizării acestora;
    9) evaluarea la nivel naţional a riscurilor ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice.
 III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE
    53. Pînă în anul 2015 vor fi depuse eforturi pentru realizarea obiectivului general şi a obiectivelor specifice, care vor asigura viabilitatea sistemului de management al substanţelor chimice şi crearea cadrului normativ adecvat, prevăzînd următoarele acţiuni pe termen mediu:
    1) elaborarea proiectului de lege privind substanţele chimice. Această lege va dezvolta o abordare unică ce ţine de managementul substanţelor chimice, inclusiv importul, producerea, procesarea, depozitarea, transportul, utilizarea, înlăturarea/eliminarea şi reciclarea, cu luarea în considerare a prevederilor tratatelor internaţionale în domeniu şi a necesităţilor de consolidare a capacităţilor naţionale pentru implementarea legii pe termen lung. Legea va conţine prevederi privind gestionarea substanţelor cu conţinut de poluanţi organici persistenţi;
    2) elaborarea proiectului de lege privind acceptarea amendamentului la Convenţia de la Stockholm. Această lege va permite recunoaşterea statutului de substanţe chimice interzise pentru nouă substanţe chimice noi. Pe de o parte, ea va oferi posibilitatea de evaluare a situaţiei interne în raport cu stocarea, folosirea, importul, înlăturarea/eliminarea acestor noi substanţe şi, pe de altă parte, va crea condiţii legale pentru neadmiterea importului acestor nouă substanţe în Republica Moldova, inclusiv va permite atragerea asistenţei tehnice pentru rezolvarea problemelor de eliminare a poluanţilor organici persistenţi şi de decontaminare a terenurilor contaminate cu aceştia;
    3) elaborarea conceptului privind Registrul substanţelor chimice. Acest concept va cuprinde viziuni strategice referitor la crearea unei baze informative privitor la fluxul şi distribuirea volumului şi particularităţile periculoase ale unor substanţe chimice produse şi utilizate, a unor substanţe prioritare, precum şi manipularea acestora pe piaţa internă;
    4) revizuirea legislaţiei sectoriale în vederea ajustării acesteia la cerinţele noii legi privind substanţele chimice;
    5) elaborarea conceptului de acreditare a potenţialului de laborator conform sistemului internaţional de bune practici de laborator. Acest concept va prevedea îmbunătăţirea infrastructurii şi a sistemelor existente de supraveghere a calităţii produselor, precum şi a impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Aceste analize trebuie efectuate pînă la plasarea pe piaţă a substanţelor chimice, în cazul importului – chimicalele trebuie însoţite de certificatele care asigură informarea consumatorului conform cerinţelor Sistemului global armonizat de clasificare şi etichetare;
    6) elaborarea planului naţional de acţiuni relevante pentru suprimarea eşalonată a hidro-cloro-fluoro-carburilor (HCFC), conform Protocolului de la Montreal;
    7) elaborarea şi implementarea procedurii de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice, în conformitate cu Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare şi alte sisteme, care va crea condiţii pentru asigurarea fluxului informaţional şi pentru comercializarea produselor pe piaţa internaţională, care va permite o monitorizare postcomercială bine planificată şi implementată;
    8) elaborarea procedurii de notificare a importului, exportului sau tranzitului de substanţe chimice reglementate de Convenţia de la Rotterdam, care va asigura evidenţa şi accesul la această informaţie, ceea ce va permite evitarea riscurilor legate de aceste substanţe, precum şi suprimarea circuitului ilegal al acestora;
    9) elaborarea procedurii de notificare a accidentelor industriale conform Convenţiei privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1546-XII din 23 iunie 1993 şi care va asigura accesul la informaţie şi posibilitatea de a aplica măsuri de prevenire şi reducere a riscurilor ce ţin de aceste accidente, precum şi de a întreprinde acţiuni urgente în caz de accidente similare;
    10) ajustarea metodicilor de estimare şi prognozare a emisiilor de substanţe chimice, inclusiv poluanţi organici persistenţi, metale grele etc., în mediu, care va permite îmbunătăţirea sistemului naţional de estimare şi prognozare a emisiilor rezultate din activităţile economice ce ţin de generarea în componentele de mediu a poluanţilor chimici. În acelaşi timp, aceste estimări vor asigura corectitudinea raportărilor la nivel internaţional despre emisiile naţionale;
    11) elaborarea cadrului de reglementare a emisiilor de poluanţi organici persistenţi neintenţionate în conformitate cu Convenţia de la Stockholm şi Protocolul privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, care va permite prevenirea şi/sau reducerea generării acestor emisii de la sursele staţionare şi mobile;
    12) elaborarea metodicilor de evaluare a riscurilor ce ţin de utilizarea substanţelor chimice periculoase prioritare, care va permite efectuarea controlului asupra emisiilor, evitarea riscurilor la locurile de producere şi utilizare a substanţelor chimice, întărirea capacităţilor de reacţie în caz de accidente, dotarea potenţialului de laborator cu aparataj expres – control, antidot pentru acele substanţe care se găsesc în circuitul naţional;
    13) elaborarea recomandărilor de eliminare a deşeurilor cu conţinut de azbest, care vor permite luarea deciziei despre necesitatea eliminării acestor materiale din circuitul naţional şi crearea capacităţilor de eliminare a lor;
    14) elaborarea actului normativ privind utilizarea acumulatoarelor uzate cu conţinut de plumb, care va contribui la dezvoltarea reglementărilor ce ţin de producerea şi comercializarea acumulatoarelor (producătorul sau distribuitorul va crea un sistem de colectare şi valorificare), precum şi va impune obligaţia inscripţionării pe carcasa acumulatorului a informaţiilor respective;
    15) elaborarea actului normativ privind utilizarea uleiurilor uzate, care va contribui la aplicarea unor tehnologii de utilizare a deşeurilor solide şi semilichide din acest domeniu, cu impact pozitiv asupra stării mediului;
    16) elaborarea actului normativ privind utilizarea aparatelor electronice şi electrice ieşite din uz, care va prevedea aplicarea sistemului de colectare şi utilizare a acestor echipamente ce s-au acumulat la întreprinderi şi în sectorul casnic, minimizînd astfel impactul acestor deşeuri asupra mediului;
    17) elaborarea actului normativ privind utilizarea vehiculelor scoase din uz, care va cuprinde o abordare corectă a acestui domeniu;
    18) elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentului Program în perioada 2016-2020, care va include diverse activităţi, inclusiv evaluarea capacităţilor naţionale de implementare a Registrului poluanţilor emişi şi transferaţi şi alte prevederi referitoare la implementarea cerinţelor Convenţiei de la Stockholm.
 IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE
    54. Prezentul Program se preconizează a fi implementat în două etape:
    1) etapa 1: 2010-2015 – se va axa pe perfecţionarea cadrului normativ şi instituţional pentru gestionarea eficientă a substanţelor chimice, racordarea acestuia la standardele şi practicile internaţionale, fortificarea capacităţilor umane şi tehnice, iniţierea activităţilor de reducere a riscurilor asociate cu substanţele chimice periculoase prioritare;
    2) etapa a 2-a: 2016-2020 – se va focusa pe elaborarea şi implementarea strategiilor de evaluare şi reducere a riscurilor asociate managementului substanţelor chimice periculoase, implementarea producerii mai pure, întărirea capacităţilor analitice prin aplicarea practicilor bune de laborator.
    Termenele de realizare a măsurilor prevăzute în cadrul etapei 1 sînt stipulate în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului, anexa nr.1 la prezentul Program.
 V. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR
DE REALIZARE A ACŢIUNILOR PENTRU
IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI
    55. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentului Program în perioada 2010-2015 a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate şi formulate.
    Estimarea costurilor s-a realizat conform componentelor principale ale măsurilor planificate şi ţinînd cont de necesităţile sectorului. A fost utilizată metodologia cost-beneficiu, în comun cu preluarea şi adaptarea experienţei internaţionale, inclusiv cea a Statelor Baltice, şi a avut ca scop stabilirea costurilor principale pentru implementarea prezentului Program.
    56. Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor de implementare a prezentului Program sînt divizate în două mari categorii: surse de finanţare interne şi externe.
    Sursele interne de finanţare sînt reprezentate, în principal, de alocările pentru acest domeniu din bugetul anual, din Fondul Ecologic Naţional, contribuţiile individuale şi ale agenţilor economici.
    Finanţarea externă se constituie din asistenţa financiară şi tehnică, inclusiv granturi, acordată de organismele financiare internaţionale şi donatorii bilaterali, resursele pentru implementarea acordurilor internaţionale, investiţiile străine.
    57. Bugetul estimat pentru implementarea prezentului Program constituie aproximativ 31 milioane dolari SUA.
    58. Măsurile planificate se rezumă la cinci categorii mari de costuri:
    1) resurse umane;
    2) materiale informative, educaţionale şi de promovare, inclusiv instruiri locale şi internaţionale;
    3) procurarea echipamentelor şi materialelor de infrastructură;
    4) costuri administrative;
    5) organizarea conferinţelor, seminarelor şi a şedinţelor de lucru.
VI. MECANISMELE DE FINANŢARE
    59. Realizarea eficientă a prezentului Program depinde de dezvoltarea mecanismului financiar, care va asigura mijloacele suficiente pentru realizarea acţiunilor prevăzute. Mecanismul de finanţare a activităţilor stipulate în cadrul  prezentului Program se constituie din resurse financiare şi operaţionale naţionale şi internaţionale. Cele naţionale  vor fi alocate în limita mijloacelor prevăzute de bugetul de stat.
 Secţiunea 1. Mecanismele naţionale de finanţare
    60. Alocarea resurselor financiare la nivel naţional este responsabilitatea actorilor naţionali implicaţi în şi/sau responsabili de gestionarea substanţelor chimice. Acţiunile Guvernului în acest sens sînt reprezentate de alocările anuale efectuate din bugetul de stat pentru realizarea activităţilor ce ţin de managementul substanţelor chimice, precum şi pentru fortificarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de domeniu. Din aceste considerente este importantă participarea activă a instituţiilor implicate în managementul substanţelor chimice la elaborarea bugetului de stat şi includerea în documentul nominalizat a costurilor pentru problemele şi activităţile prioritare.
    61. Fondul Ecologic Naţional este de asemenea o sursă importantă pentru finanţarea acţiunilor în sector. Alocările acestuia vor fi utilizate, în mare parte, pentru realizarea lucrărilor de infrastructură prevăzute în cadrul Programului şi vor constitui un instrument important pentru stimularea participării sectorului privat în vederea îmbunătăţirii situaţiei ce ţine de managementul substanţelor chimice, de fortificarea capacităţilor profesionale, de cercetare, monitoring şi protecţie a mediului, de reducerea riscurilor etc., pentru a spori rentabilitatea acestui domeniu.
    62. O contribuţie majoră la dezvoltarea mecanismului naţional de finanţare şi la progresul în domeniul managementului substanţelor chimice va avea participarea agenţilor economici, asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor neguvernamentale. Participarea actorilor nominalizaţi se va realiza prin intermediul contribuţiilor la Fondul Ecologic Naţional, acoperirea costurilor pentru ajustarea actualelor standarde la normele internaţionale şi europene, atragerea resurselor de asistenţă externă şi, nu în ultimul rînd, acordarea unui suport operaţional şi uman la realizarea acţiunilor prevăzute în cadrul prezentului Program.
    63. Adiţional la sursele evidenţiate, vor fi utilizate capacităţile organizaţiilor neguvernamentale de mediu şi a instituţiilor de educaţie şi cercetare pentru atragerea şi asimilarea asistenţei externe în domeniul cercetării şi sensibilizării opiniei publice cu privire la managementul substanţelor chimice.
 Secţiunea 2. Mecanismele internaţionale de finanţare
 şi asistenţa tehnică externă
    64. Asistenţa internaţională se constituie din asistenţa tehnică şi financiară externă. Sursele internaţionale de finanţare pentru realizarea Programului vor fi reprezentate prin suportul acordat de către partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova din sectorul în cauză.
    65. Pilonul de bază pentru atragerea asistenţei tehnice internaţionale în vederea implementării Programului va constitui realizarea de către ţara noastră a angajamentelor internaţionale asumate şi, totodată, participarea la nivel extern pentru consolidarea sistemului global de management al substanţelor chimice. La acest capitol se evidenţiază atragerea şi valorificarea resurselor externe în baza iniţiativelor de implementare a reglementărilor Convenţiilor de la Stockholm, de la Basel, de la Rotterdam etc.
    66. Va continua cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi regionale care au ca priorităţi soluţionarea problemelor de mediu sau a celor conexe şi care posedă potenţial financiar şi uman în această direcţie. Printre acestea se numără Comisia Europeană, Fondul Global de Mediu, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, Organizaţia Naţiunilor Unite Pentru Agricultură şi Alimentaţie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia Internaţională a Muncii, donatorii. Asistenţa venită de la organizaţiile nominalizate mai sus va fi distribuită pentru acoperirea costurilor multisectoriale, crearea şi fortificarea capacităţilor instituţiilor şi resurselor umane implicate în procesul de management al substanţelor chimice, aceste acţiuni referindu-se implicit la domeniul protecţiei mediului, sănătăţii, muncii, educaţiei şi cercetării.
    67. Identificarea şi atragerea surselor de asistenţă tehnică şi financiară internaţională vor fi realizate prin intermediul participării instituţiilor statului şi ale actorilor statali noi în elaborarea şi promovarea unor propuneri de proiecte în conformitate cu obiectivele stabilite în prezentul Program. Propunerile de proiect se vor axa pe priorităţile naţionale în domeniul managementului substanţelor chimice, precum şi pe extinderea participării ţării noastre la sistemul global de prevenire şi control al efectelor negative cauzate de proliferarea substanţelor chimice periculoase.
 VII. REZULTATELE SCONTATE
    68. Ca urmare a implementării eficiente a prezentului Program, în perioada 2010-2015 vor fi atinse următoarele rezultate:
    1) implementarea obiectivului de modificare şi completare a cadrului normativ privind managementul substanţelor chimice prin armonizarea acestuia cu legislaţia şi practicile UE şi internaţionale:
    a) legea privind substanţele chimice este elaborată;
    b) legea privind acceptarea Amendamentului la Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi este elaborată;
    c) conceptul privind Registrul substanţelor chimice este elaborat;
    d) legislaţia sectorială este revizuită şi ajustată la cerinţele legii privind substanţele chimice;
    e) conceptul de acreditare a potenţialului de laborator conform sistemului internaţional de bune practici de laborator este elaborat;
    f) planul naţional de suprimare eşalonată a hidro-cloro-fluoro-carburilor este elaborat, conform Protocolului de la Montreal;
    2) implementarea obiectivului privind completarea cadrului normativ cu norme specifice din domeniul managementului substanţelor chimice:
    a) procedurile de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice, în conformitate cu Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare, sînt elaborate şi implementate;
    b) procedurile de notificare a importului/exportului de substanţe chimice reglementate prin Convenţia de la Rotterdam sînt elaborate şi implementate;
    c) procedurile de notificare a accidentelor industriale, conform Convenţiei privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, sînt elaborate şi implementate;
    d) metodicile de estimare şi prognozare a emisiilor de substanţe chimice, inclusiv poluanţi organici persistenţi, metale grele şi alte substanţe, sînt ajustate;
    e) cadrul normativ privind emisiile neintenţionate de poluanţi organici persistenţi este elaborat în conformitate cu Convenţia de la Stockholm şi Protocolul privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;
    f) metodicile de evaluare a riscurilor ce ţin de utilizarea substanţelor chimice periculoase prioritare sînt elaborate;
    g) recomandările de eliminare a deşeurilor cu conţinut de azbest sînt elaborate;
    h) actul normativ privind utilizarea acumulatorilor uzaţi cu conţinut de plumb este elaborat;
    i) actul normativ privind utilizarea uleiurilor uzate este elaborat;
    j) actul normativ privind utilizarea echipamentelor electrice şi electronice ieşite din uz este elaborat;
    k) actul normativ privind utilizarea automobilelor scoase din uz este elaborat;
    l) planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în perioada 2016-2020 este elaborat;
    3) implementarea obiectivului privind asigurarea funcţionării unui sistem instituţional integrat de management al substanţelor chimice:
    a) concepţia privind crearea unui sistem integrat al managementului substanţelor chimice pentru asigurarea coordonării interministeriale este elaborată;
    b) capacitatea instituţională a Ministerului Mediului în domeniul managementului substanţelor chimice este fortificată;
    c) instituţia în domeniul managementului substanţelor chimice în subordinea autorităţii centrale de mediu este creată;
    d) capacităţile instituţionale pentru asigurarea monitoringului integrat în domeniul managementului substanţelor chimice sînt fortificate;
    e) capacităţile instituţionale ale inspectoratelor pentru asigurarea sistemului de control în domeniul substanţelor chimice sînt fortificate;
    4) implementarea obiectivului privind crearea sistemului informaţional în domeniu:
    a) autorităţile administraţiei publice centrale (Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase al Ministerului Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi altele) sînt dotate corespunzător pentru asigurarea accesului la bazele de date internaţionale disponibile privind substanţele chimice;
    b) bazele de date privind incendiile şi avariile asociate substanţelor chimice sînt create;
    c) formularele statistice aferente managementului substanţelor chimice şi deşeurilor acestora, pentru asigurarea raportării în cadrul convenţiilor internaţionale, sînt revizuite, ajustate sau elaborate;
    5) implementarea obiectivului privind dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi monitoring:
    a) capacităţile Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi altor instituţii implicate în managementul accidentelor asociate cu substanţele chimice sînt fortificate; instituţiile sînt dotate cu tehnică performantă;
    b) programul de monitoring integrat al substanţelor chimice în componentele de mediu este elaborat;
    c) baza de date este dezvoltată şi dotată cu programe computerizate pentru monitorizarea emisiilor de substanţe chimice, precum şi asigurarea accesului on-line la aceasta;
    d) programul de monitoring şi cercetare a impactului substanţelor chimice asupra sănătăţii publice este elaborat;
    6) implementarea obiectivului privind armonizarea standardelor naţionale cu standardele internaţionale de mediu:
    a) ghidul privind managementul accidentelor asociate cu substanţele chimice este elaborat şi publicat;
    b) cele mai bune tehnici disponibile şi cele mai bune practici de mediu sînt elaborate;
    c) îndrumarul pentru aplicarea Codului FAO este elaborat;
    d) programele de producere pură sînt promovate şi aplicate;
    e) certificarea întreprinderilor care utilizează substanţe chimice la standardele ISO este organizată şi promovată;
    f) conceptul etichetei ecologice la mărfurile industriale este elaborat;
    g) procedurile de identificare şi evaluare a riscurilor şi declarare a activităţilor cu substanţe periculoase, conform Legii nr.803-XIV din 11 februarie 2000 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, sînt revizuite;
    7) implementarea obiectivului privind crearea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi echipamentului contaminat:
    a) centrul pentru gestionarea deşeurilor periculoase este creat;
    b) inventarierea şi cartografierea terenurilor contaminate cu substanţe chimice, inclusiv poluanţi organici persistenţi, metale grele şi alte substanţe chimice, sînt efectuate;
    c) registrul naţional al bifenililor policloruraţi în sisteme deschise şi închise este creat şi menţinut;
    d) inventarierea substanţelor chimice cu termen expirat, inclusiv din laboratoare, este efectuată;
    e) inventarierea emisiilor de poluanţi organici persistenţi generate neintenţionat este efectuată;
    f) activităţile de decontaminare/remediere a terenurilor contaminate cu produse petroliere, deşeuri de pesticide, bifenili policloruraţi, pentaclorobenzen şi alte chimicale sînt realizate;
    g) activităţile de scoatere din uz şi eliminare a echipamentului contaminat cu poluanţi organici persistenţi, inclusiv bifenili policloruraţi, sînt realizate;
    h) activităţile de prevenire/eliminare a arderii deşeurilor de la gunoişti prin construcţia depozitelor autorizate sînt realizate;
    8) implementarea obiectivului privind instruirea, informarea şi sensibilizarea publicului larg privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv reducerea riscului asociat utilizării acestora:
    a) curriculumul din învăţămîntul gimnazial, liceal, secundar profesional şi mediu de specialitate este completat cu tematica relevantă domeniului de management al substanţelor chimice, ce ţine de reglementarea utilizării substanţelor chimice conform cerinţelor internaţionale;
    b) curriculumul la toxicologie şi toxicologia aplicată este perfecţionat sau elaborat;
    c) paginile web ale autorităţilor administraţiei publice centrale privind reglementarea utilizării substanţelor chimice, inclusiv potenţialul risc asociat utilizării acestora, sînt actualizate;
    d) implementarea noului sistem de reglementare a substanţelor chimice, conform cerinţelor internaţionale referitoare la securitatea chimică pe întreg ciclul de viaţă, este promovată;
    e) materialele instructive, informative şi ştiinţifice despre substanţele chimice aplicate în gospodăria casnică, agricultură şi industrie sînt elaborate, publicate şi diseminate;
    f) campaniile de sensibilizare a publicului cu privire la managementul substanţelor chimice, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător sînt efectuate;
    9) implementarea obiectivului privind evaluarea riscurilor la nivel naţional ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice prin inventarierea surselor potenţiale de poluare cu azbest,  mercur,  plumb, cadmiu şi cu cele nouă substanţe chimice incluse prin amendamentul la Convenţia de la Stockholm.
 VIII. INDICATORII DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ
    69. Pînă în anul 2015 vor fi depuse eforturi pentru realizarea obiectivelor generale, care vor asigura modificarea şi completarea cadrului normativ conform exigenţelor internaţionale din domeniu, viabilitatea sistemului de management al substanţelor chimice, prin realizarea următoarelor acţiuni pe termen mediu:
    1) elaborarea unui şir de acte normative şi planului de suprimare eşalonată a hidro-cloro-fluoro-carburilor, revizuirea celor în vigoare privind managementul durabil al substanţelor chimice;
    2) elaborarea concepţiei privind crearea unui sistem integrat al managementului substanţelor chimice pentru asigurarea coordonării interministeriale, care va include analize şi argumente privind necesitatea reformei instituţionale pentru integrarea tuturor aspectelor ce ţin de managementul substanţelor chimice şi includerea acestora în legislaţia din domeniu;
    3) fortificarea capacităţii autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu în domeniul managementului substanţelor chimice, în scopul bunei funcţionări a sistemului de management integrat al substanţelor chimice;
    4) crearea în subordinea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu a unei subdiviziuni în domeniul managementului substanţelor chimice, abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de gestionare eficientă a substanţelor chimice, inclusiv a poluanţilor organici persistenţi, pe întreg ciclul de viaţă;
    5) fortificarea capacităţilor instituţionale pentru asigurarea monitoringului integrat al managementului substanţelor chimice, care va permite acoperirea domeniilor de monitorizare a emisiilor în mediu de poluanţi chimici, în conformitate cu cerinţele convenţiilor internaţionale din domeniu.  În special vor fi întreprinse măsuri pentru asigurarea monitoringului poluanţilor organici persistenţi, conform Convenţiei de la Stockholm şi Protocolului privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;
    6) fortificarea capacităţilor instituţionale ale inspectoratelor pentru asigurarea sistemului de control al respectării legislaţiei în domeniul substanţelor chimice, care va contribui la evitarea riscurilor aferente acestora.
    70. Performanţă în realizarea obiectivelor specifice menţionate se va considera existenţa unui cadru normativ avansat şi eficient în domeniul managementului substanţelor chimice. Criteriile de bază după care se vor conduce instituţiile responsabile în cadrul activităţii de raportare asupra realizării acestui obiectiv specific vor fi:
    1) un cadru normativ complet şi definitivat;
    2) premisele existente pentru buna implementare a noii legislaţii;
    3) performanţa noilor acte normative în vederea creării unui sistem durabil al managementului substanţelor chimice; 
    4) evaluarea respectării de către instituţiile implicate a noilor exigenţe aprobate.
    71. În contextul celor expuse la pct. 70, indicatorii de performanţă sînt următorii:

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Cadrul normativ unitar în domeniul managementului substanţelor chimice este adoptat

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Cadrul normativ pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Stockholm este în vigoare

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Sistemul consolidat de monitorizare a substanţelor chimice este creat

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Legislaţia sectorială este ajustată la cerinţele legii privind substanţele chimice

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Mecanismul unitar de gestionare a substanţelor chimice este elaborat şi aplicat

Autorităţile administraţiei publice centrale
3, 4

Sistemul naţional de supraveghere este adaptat la condiţiile internaţionale

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

4

Planul naţional de suprimare eşalonată a hidro-cloro-fluoro-carburilor este elaborat

Autorităţile administraţiei publice centrale
3
    72. Pentru monitorizarea şi raportarea progresului în realizarea obiectivului legat de cadrul instituţional, instituţiile implicate vor aplica următorii indicatori de performanţă:
    1) nivelul de cooperare în domeniul managementului substanţelor chimice între autorităţile administraţiei publice centrale;
    2) funcţionalitatea instituţiei responsabile de managementul substanţelor chimice;
    3) nivelul de implementare a legislaţiei elaborate şi adoptate.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Sistemul instituţional al managementului substanţelor chimice este consolidat şi funcţiile ce ţin de acest domeniu sînt distribuite conform competenţelor

Autorităţile administraţiei publice centrale
1, 2, 3

Subdiviziunea responsabilă de managementul substanţelor chimice în cadrul Ministerului Mediului este creată şi activează conform regulamentului aprobat

Autorităţile administraţiei publice centrale
1,2,3

Subdiviziunea în domeniul managementul substanţelor chimice în subordinea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu este creată şi funcţionează conform regulamentului

Autorităţile administraţiei publice centrale
1,2,3

Structura instituţiilor responsabile de monitoringul substanţelor chimice, controlul şi supravegherea managementului substanţelor chimice este completată cu personal calificat şi funcţionarii acestora beneficiază de instruiri continue

Autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile neguvernamentale

1,2,3
    73. Indicatorii de performanţă la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a infrastructurii de management al substanţelor chimice şi de creare a sistemului informaţional actualizat privind managementul substanţelor chimice armonizat cu legislaţia şi standardele UE şi internaţionale sînt:
    1) conformitatea sistemului naţional de management al substanţelor chimice cu Sistemul global armonizat de clasificare şi etichetare;
    2) nivelul de armonizare a sistemului naţional la normele şi standardele europene şi internaţionale.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Procedura de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice este aplicată în conformitate cu standardele europene

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1

Monitorizarea eficientă a comerţului extern cu substanţe chimice şi/sau cu produse care le conţin este realizată

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

2, 3

Notificarea accidentelor industriale se efectuează eficient şi în termene utile redresării acestora

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici

2, 3

Raportarea asupra cantităţilor emisiilor în mediu de substanţe chimice, inclusiv poluanţi organici persistenţi şi metale grele, se realizează permanent

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici

2, 3

Cadrul normativ pentru prevenirea/reducerea emisiilor neintenţionate de poluanţi organici persistenţi este adoptat

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici, organizaţiile neguvernamentale

3

Cadrul normativ privind riscurile utilizării în industrie a substanţelor chimice periculoase prioritare este îmbunătăţit

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici, organizaţiile neguvernamentale

3

Deşeurile cu conţinut de azbest sînt în proces de eliminare

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

2

Cadrul de reglementare privind utilizarea acumulatoarelor uzate cu conţinut de plumb, a uleiurilor uzate, a aparatelor electronice şi electrice ieşite din uz, a vehiculelor scoase din uz este creat şi implementat

Autorităţile administraţiei publice centrale
3

Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice pentru anii 2016-2020 este elaborat în conformitate cu rezultatele atinse şi obiectivele stabilite

Autorităţile administraţiei publice centrale
2
    74. Vor fi depuse eforturi pentru realizarea, pînă în anul 2015, a unui  sistem informaţional privind activităţile de răspuns în caz de situaţii excepţionale asociate substanţele chimice,  fiind întreprinse, pe termen mediu, următoarele acţiuni:
    1) dotarea tehnică a autorităţilor administraţiei publice centrale (Serviciul Vamal, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi altele) pentru asigurarea accesului la bazele de date internaţionale disponibile privind substanţele chimice, ceea ce va face posibilă promovarea implementării Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice, extinderea accesului la informaţia privind securitatea utilizării substanţelor chimice şi crearea bazelor naţionale de date;
    2) crearea unei baze de date privind incendiile şi avariile asociate substanţelor chimice, stabilind un sistem de informare şi înregistrare a incendiilor şi accidentelor, care ulterior va servi drept bază pentru aplicarea măsurilor de evitare a riscurilor şi a impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei;
    3) revizuirea, ajustarea sau elaborarea formularelor statistice aferente managementului substanţelor chimice şi deşeurilor pentru asigurarea raportării în cadrul convenţiilor internaţionale, care va include o activitate de inventariere şi revizuire a formularelor statistice existente şi de elaborare a celor care lipsesc. Acestea vor cuprinde şi informaţiile necesare pentru raportarea în cadrul convenţiilor internaţionale ce ţin de deşeurile periculoase, de substanţele chimice şi de substanţele care distrug stratul de ozon. De asemenea, se va examina oportunitatea elaborării formularelor de colectare de la agenţii economici a datelor privind gestionarea poluanţilor organici persistenţi, pentru asigurarea raportării în cadrul Convenţiei de la Stockholm.
    75. În ceea ce priveşte evaluarea realizării obiectivului de funcţionare a unui sistem informaţional integrat privind activităţile de răspuns în caz de situaţii excepţionale asociate substanţelor chimice, vor fi utilizaţi următorii indicatori de performanţă:
    1) eficienţa activităţii instituţiilor responsabile direcţionate spre diminuarea efectelor negative produse de accidentele asociate cu substanţele chimice;
    2) nivelul de accesibilitate şi actualizare a informaţiei conţinute în bazele de date cu privire la substanţele chimice.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Autorităţile administraţiei publice centrale au acces la bazele de date relevante ce ţin de substanţele chimice

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Baza de date cu privire la incendiile şi avariile industriale asociate substanţelor chimice este creată şi actualizată permanent

Autorităţile administraţiei publice centrale
1, 2

Formularele statistice privind managementul substanţelor chimice sînt revizuite şi completate cu date relevante pentru raportarea în cadrul convenţiile internaţionale

Autorităţile administraţiei publice centrale
2
    76. Cît priveşte realizarea obiectivului privind dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi monitoring, pînă în anul 2015 vor fi depuse eforturi pentru asigurarea dezvoltării capacităţilor de evidenţă, cercetare şi monitoring în domeniul managementului substanţelor chimice, cu întreprinderea următoarelor acţiuni pe termen mediu:
    1) fortificarea capacităţilor şi dotarea cu tehnică performantă a subdiviziunilor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi altor instituţii implicate în managementul accidentelor asociate cu substanţele chimice, ceea ce va spori eficienţa lucrărilor de lichidare a consecinţelor acestora;
    2) elaborarea unui program de monitoring integrat al substanţelor chimice în componentele de mediu, în care vor fi incluse măsuri de supraveghere şi control al componentelor de mediu, investigaţii ale substanţelor potenţial toxice, inclusiv ale poluanţilor organici persistenţi, substanţelor care distrug stratul de ozon, metalelor grele etc., şi de monitorizare a emisiilor şi transferului de poluanţi, întărind capacitatea de laborator;
    3) dezvoltarea unei baze de date şi dotarea acesteia cu programe computerizate pentru monitorizarea emisiilor de substanţe chimice, precum şi asigurarea accesului on-line, ceea ce va lichida golurile din sistemul de distribuire şi schimb al informaţiei prin crearea unui format de acces computerizat la aceasta;
    4) elaborarea unui program de monitoring şi cercetare a impactului substanţelor chimice asupra sănătăţii publice, în care vor fi planificate acţiuni pentru determinarea efectelor poluanţilor, inclusiv ale poluanţilor organici persistenţi, asupra mediului şi asupra sănătăţii omului, elaborarea matricelor de modelare a impactului asupra populaţiei în funcţie de cantitatea emisiilor diferitor poluanţi în mediu.
    77. Dezvoltarea şi fortificarea capacităţilor de cercetare şi monitorizare în domeniul managementului substanţelor chimice vor fi evaluate conform următorilor indicatori de performanţă:
    1) nivelul de dotare tehnică a instituţiilor implicate în cercetarea şi monitorizarea substanţelor chimice;
    2) capacităţile de monitoring ale instituţiilor responsabile de managementul substanţelor chimice;
    3) calitatea inovaţională a cercetărilor în domeniul managementului substanţelor chimice.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Capacităţile subdiviziunilor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi ale altor instituţii implicate în managementul accidentelor asociate cu substanţele chimice sînt fortificate, inclusiv prin instruiri ale personalului

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Programele de monitoring al substanţelor chimice în componentele de mediu şi al impactului substanţelor chimice asupra sănătăţii umane sînt elaborate

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Baza de date pentru monitorizarea emisiilor de substanţe chimice este funcţională şi accesibilă

Autorităţile administraţiei publice centrale
1, 2

Centrul de informare cu privire la poluanţii organici persistenţi, substanţele care distrug stratul de ozon, metalele grele şi alte substanţe potenţial toxice este creat şi oferă cetăţenilor interesaţi informaţii relevante

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Programul naţional de cercetare, monitorizare şi studiere a emisiilor şi transportului de poluanţi este elaborat şi adoptat

Autorităţile administraţiei publice centrale
2, 3

Metodele şi tehnologiile preventive în cazul accidentelor industriale sînt elaborate şi/sau preluate

Autorităţile administraţiei publice centrale
2, 3
     78. Pentru realizarea obiectivului privind promovarea standardelor internaţionale, pînă în anul 2015 vor fi realizate următoarele acţiuni:
    1) elaborarea ghidului privind managementul accidentelor asociate cu substanţele chimice, care va oferi informaţia pentru toţi cei implicaţi în managementul substanţelor chimice;
    2) elaborarea ghidurilor privind utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu în domeniul gestionării substanţelor chimice, pentru asigurarea informării mediului de afaceri despre tehnologiile disponibile, despre eficacitatea acestora şi experienţa ţărilor dezvoltate în implementarea lor;
    3) elaborarea unui îndrumar pentru aplicarea Codului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie, care va oferi informaţii privind managementul pesticidelor, inclusiv al celor cu termen expirat;
    4) promovarea şi aplicarea programelor de producere mai pură, care ar crea condiţii satisfăcătoare pentru implementarea tehnologiilor noi şi atragerea investiţiilor străine la întreprinderile noastre, precum şi minimizarea formării deşeurilor şi a resturilor de substanţe chimice;
    5) certificarea întreprinderilor care utilizează substanţe chimice conform standardelor  ISO, ceea ce va face posibilă implementarea unui management de mediu la întreprinderile care produc sau utilizează substanţe chimice ori emit poluanţi chimici în componentele de mediu, precum şi implementarea standardelor de calitate, care ulterior vor contribui la sporirea calităţii producţiei, a mediului şi la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;
    6) elaborarea conceptului etichetei ecologice pentru mărfurile industriale, care va stabili criteriile de aplicare a producţiei noastre la această clasificare, stimulînd implementarea standardelor ISO 1400 şi 9000;
    7) revizuirea procedurilor de identificare şi evaluare a riscurilor şi declarare a activităţilor cu substanţe periculoase, conform Legii nr. 803-XIV din 11 februarie 2000 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, ceea ce va permite armonizarea procedurilor în cauză la cerinţele europene în domeniu.
    79. Implementarea standardelor europene şi internaţionale la producerea şi utilizarea substanţelor chimice şi a produselor ce conţin substanţe chimice se va monitoriza conform următorilor indicatori de performanţă:
    1) numărul întreprinderilor care implementează standardele internaţionale la producerea şi utilizarea substanţelor chimice;
    2) gradul de sensibilizare a instituţiilor implicate în managementul substanţelor chimice privind utilizarea standardelor europene şi internaţionale.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Informaţiile privind reacţia de răspuns la accidente, incendii este elaborată şi distribuită instituţiilor relevante

Autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile neguvernamentale, agenţii economici

2

Cele mai bune tehnici disponibile şi cele mai bune practici de mediu sînt utilizate în cadrul managementului substanţelor chimice

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1, 2

Distribuirea şi utilizarea pesticidelor se realizează conform îndrumarului elaborat pentru aplicarea Codului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1, 2

Premisele necesare pentru implementarea noilor tehnologii şi atragerea investiţiilor în domeniu sînt create

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Certificarea întreprinderilor care utilizează substanţe chimice conform standardelor ISO 9000 şi 14000 este realizată

Autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile neguvernamentale

1

Eticheta ecologică este utilizată la marcarea producţiei industriale

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1, 2

Procedurile de identificare şi evaluare a riscurilor ajustate conform Legii privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase sînt puse în aplicare

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1, 2
    80. Pentru realizarea obiectivului privind crearea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor lor, şi decontaminarea terenurilor şi echipamentului contaminat, pînă în anul 2015 vor fi întreprinse următoarele acţiuni:
    1) crearea centrului pentru gestionarea deşeurilor periculoase, a cărui   activitate va fi axată pe dezvoltarea politicii de management durabil al substanţelor chimice şi elaborarea cadrului legal necesar pentru realizarea prevederilor tratatelor internaţionale, introducerea evidenţei utilizării substanţelor chimice, reglementarea utilizării substanţelor chimice cu pericol potenţial pentru mediu şi sănătate, promovarea activităţilor de cooperare între autorităţi şi industrie şi implicarea activă a sectorului industrial. Prin intermediul centrului se vor colecta deşeurile periculoase, inclusiv poluanţii organici persistenţi, asigurîndu-se eliminarea inofensivă a acestora;
    2) inventarierea şi cartografierea terenurilor contaminate cu substanţe chimice, inclusiv cu poluanţi organici persistenţi, metale grele etc., ceea ce va face posibilă elaborarea  unei baze de hărţi cu indicarea hotarelor zonelor contaminate, care ulterior vor fi folosite pentru evaluarea financiară a decontaminării, pentru planificarea activităţilor de decontaminare şi pentru atragerea investiţiilor în acest domeniu;
    3) crearea inventarului naţional al bifenililor policloruraţi în sisteme deschise şi închise, care va servi drept instrument de control, supraveghere şi raportare în cadrul Convenţiei de la Stockholm, menţinerea şi actualizarea lui periodică;
    4) inventarierea substanţelor chimice cu termen expirat, inclusiv a reactivelor din laboratoare, pentru determinarea volumului de substanţe chimice cu termen expirat şi luarea deciziei referitor la modalităţile de eliminare;
    5) inventarierea emisiilor de poluanţi organici persistenţi generate neintenţionat, în scopul creării unei baze de date pentru evaluarea impactului asupra mediului şi prevenirea riscurilor chimice de la emisiile neintenţionate de dioxine şi furani, ca urmare a arderii deschise şi a incinerării deşeurilor, care sînt estimate ca fiind cel mai important tip de poluant în Republica Moldova;
    6) desfăşurarea activităţilor de decontaminare/remediere a terenurilor contaminate cu produse petroliere, deşeuri de pesticide, bifenili policloruraţi, pentaclorobenzen şi alte chimicale. Actualmente  sînt în derulare activităţi de decontaminare a depozitelor abandonate de pesticide învechite, utilizîndu-se tehnologia de conservare a acestora în scopul stopării impactului negativ asupra mediului. În funcţie de rezultatele acestui proiect-model, tehnologia menţionată va fi replicată şi  la alte localităţi. La fel, sînt elaborate propuneri de proiect pentru determinarea hotarelor terenurilor poluate cu produse petroliere în satul Mărculeşti, raionul Floreşti. Ulterior vor fi înaintate şi alte propuneri de proiect pentru atragerea investiţiilor în acest domeniu;
    7) realizarea activităţilor de scoatere din uz şi eliminare a echipamentului contaminat cu poluanţi organici persistenţi, inclusiv bifenili policlroruraţi, ceea ce va contribui la prevenirea/reducerea emisiilor de poluanţi organici persistenţi;
    8) realizarea activităţilor de eliminare a arderii deşeurilor de la gunoişti prin construcţia depozitelor autorizate pentru prevenirea/reducerea emisiilor de poluaţi organici persistenţi.
     81. Capacităţile de eliminare a substanţelor chimice şi a deşeurilor periculoase vor fi evaluate conform următorilor indicatori de performanţă:
    1) cantitatea de substanţe chimice şi deşeuri periculoase inventariate;
    2) capacităţile de eliminare a substanţelor chimice şi a deşeurilor periculoase.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Centrul pentru gestionarea deşeurilor periculoase este creat şi funcţional

Autorităţile administraţiei publice centrale
 
2

Inventarierea şi cartografierea terenurilor contaminate cu substanţe chimice, inclusiv poluanţi organici persistenţi, pesticide, metale grele, sînt realizate

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Inventarul naţional al bifenililor policloruraţi în sisteme deschise şi închise este creat şi actualizat

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Inventarierea substanţelor chimice cu termen expirat, inclusiv a reactivelor din laboratoare, este realizată

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Baza de date pentru evaluarea impactului asupra mediului a emisiilor de poluanţi organici persistenţi generate neintenţionat este creată

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1

Activităţile de decontaminare a terenurilor contaminate cu produse petroliere, deşeuri de pesticide, bifenili policloruraţi şi alte chimicale sînt planificate şi iniţiate

Autorităţile administraţiei publice centrale
2

Activităţile de scoatere din uz şi eliminare a echipamentului contaminat cu poluanţi organici persistenţi, inclusiv bifinili policloruraţi, sînt realizate

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

2

Depozitele autorizate sînt construite

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

2
    82. Pentru realizarea obiectivului referitor la instruirea, informarea şi sensibilizarea publicului larg privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv reducerea riscului asociat utilizării acestora, pînă în anul 2015 vor fi realizate măsuri pentru crearea unui sistem de informare şi sensibilizare a populaţiei privind managementul durabil al substanţelor chimice, inclusiv prin crearea mecanismelor de clasificare, etichetare şi de înregistrare a acestora, pe termen mediu fiind planificate următoarele acţiuni:
    1) completarea curriculumului din învăţămîntul gimnazial, liceal, secundar profesional şi mediu de specialitate cu tematica relevantă managementului substanţelor chimice, inclusiv reglementarea utilizării substanţelor chimice conform cerinţelor internaţionale. Această activitate va decurge concomitent cu realizarea Programului şi va contribui la crearea unui sistem integrat de promovare a cunoştinţelor în domeniul managementului substanţelor chimice şi al pericolului pe care îl prezintă gestionarea neadecvată a acestor substanţe;
    2) perfecţionarea, elaborarea curriculumului la toxicologie şi toxicologia aplicată, care va influenţa pozitiv nivelul de securitate a utilizării substanţelor chimice şi a produselor chimice pentru protecţia mediului şi sănătăţii umane;
    3) actualizarea paginilor web ale autorităţilor administraţiei publice centrale privind reglementarea utilizării substanţelor chimice, inclusiv potenţialul risc asociat acestora, cuprinzînd informaţii despre managementul substanţelor chimice reieşind din competenţele fiecărei ramuri;
    4) promovarea implementării noului sistem de reglementare a substanţelor chimice conform cerinţelor internaţionale referitoare la securitatea chimică pe întreg ciclul de viaţă, care va facilita activitatea tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi instituţiilor antrenate în managementul substanţelor chimice;
    5) elaborarea, publicarea şi diseminarea materialelor instructive, informative şi ştiinţifice despre substanţele chimice utilizate în gospodăria casnică, agricultură şi industrie, ceea ce va face posibilă dezvoltarea sistemului de informare şi propagare a cunoştinţelor despre substanţele chimice şi restricţiile la folosirea lor în diferite sectoare ale economiei naţionale. În mod special vor fi elaborate şi diseminate materiale informative privind impactul poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii umane;
    6) desfăşurarea campaniilor de informare şi sensibilizare a publicului cu privire la substanţele chimice, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a mediului, aplicînd metode convingătoare despre consecinţele asupra sănătăţii umane ale managementului neadecvat al substanţelor chimice, inclusiv poluanţilor organici persistenţi.
    83. Indicatorii de performanţă pentru evaluarea accesibilităţii şi nivelului de adaptare la cerinţele stabilite a sistemului de informare şi sensibilizare a publicului privind managementul durabil al substanţelor chimice sînt următorii:
    1) nivelul de acces la informaţia privind managementul substanţelor chimice;
    2) diversitatea domeniilor de specializare în sectorul ce ţine de managementul substanţelor chimice.

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Curriculumul din învăţămîntul gimnazial, liceal, secundar profesional şi mediu de specialitate este completat cu ore suplimentare cu tematica managementului substanţelor chimice

Autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile de învăţămînt şi cercetare

2

Curriculumul la toxicologie şi toxicologia aplicată este elaborat şi aplicat în instituţiile universitare

Instituţiile de învăţămînt şi cercetare, Autorităţile administraţiei publice centrale

2

Paginile web ale autorităţilor administraţiei publice centrale sînt create şi actualizate în vederea facilitării accesului opiniei publice la informaţiile relevante cu privire la managementul substanţelor chimice

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Materialele ce ţin de funcţionarea noului sistem de reglementare a substanţelor chimice conform cerinţelor internaţionale sînt publicate şi distribuite

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Programele de instruire şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la managementul substanţelor chimice sînt elaborate şi promovate în rîndul populaţiei

Autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile neguvernamentale

1, 2
 

Accesul la informaţie este facilitat prin intermediul materialelor informative şi instructive pentru uz public elaborate şi a campaniilor de informare şi sensibilizare organizate

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale

1
    84. Pentru realizarea obiectivului privind reducerea şi evaluarea riscurilor ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice, precum şi pentru aplicarea capacităţilor de eliminare etapizată a lor pînă în anul 2020, autorităţile administraţiei publice centrale vor întreprinde următoarele acţiuni pe termen mediu:
    1) inventarierea surselor potenţiale de poluare cu substanţe chimice prioritare: azbest, mercur, plumb, cadmiu şi crearea unei baze de date privind utilizatorii acestor substanţe şi măsurile de protecţie a sănătăţii şi mediului;
    2) inventarierea celor nouă substanţe chimice incluse prin amendamentul la Convenţia de la Stockholm (lindan; alfa-hexaclorciclohexan (α-HCH); beta-hexaclorciclohexan (β-HCH); clordecon; hexabromobifenil; tetrabromodifenil eter şi pentabromdifenil eter;  hexabromodifenil eter şi heptabromodifenil eter; pentaclorobenzen; acid perfluorooctansulfonic şi sărurile sale şi perfluoroctan sulfonil fluorhidric), crearea bazei de date privind utilizarea acestor substanţe şi elaborarea măsurilor de protecţie a sănătăţii şi a mediului.
    85. Indicatorii de performanţă pentru determinarea nivelului de realizare a obiectivului de evaluare a riscurilor ce ţin de utilizarea unor substanţe chimice se referă la volumul de substanţe chimice prioritare inventariate şi evaluate conform impactului asupra mediului şi sănătăţii umane:

Indicatorii de progres

Instituţiile responsabile

Criteriul de performanţă

Substanţele chimice prioritare: azbest, mercur, plumb şi cadmiu sînt inventariate şi evaluate conform caracteristicilor acestora

Autorităţile administraţiei publice centrale
1

Recomandările privind utilizarea în industrie şi în construcţii a materialelor de azbest (ţevi, piloni, plăci) sînt elaborate şi promovate

Autorităţile administraţiei publice centrale, agenţii economici

1

Inventarul substanţelor chimice incluse prin amendamentul la Convenţia de la Stockholm este creat

Autorităţile administraţiei publice centrale
1
IX. PROCEDURILE ŞI RESPONSABILII DE
IMPLEMENTARE, RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
    86. Implementarea prezentului Program va fi însoţită de monitorizarea permanentă şi evaluarea impactului acţiunilor prevăzute, precum şi a rezultatelor acestora, care se pune în sarcina Ministerului Mediului.
Ministerele, alte autorităţi administrative centrale responsabile de realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentului Program, conform anexei    nr. 1, vor raporta Ministerului Mediului despre acţiunile întreprinse.
    87. Ministerul Mediului exercită rolul de coordonator tehnic al procesului de implementare şi monitorizare a Programului prin colectarea, analiza şi reflectarea rezultatelor acţiunilor prevăzute, realizînd raportarea semestrială şi anuală cu privire la performanţele atinse în cadrul prezentului Program.
    88. Ministerul Mediului este responsabil de:
    1) analiza şi evaluarea situaţiei curente şi a tendinţelor în domeniul managementului substanţelor chimice;
    2) monitorizarea permanentă a rezultatelor finale şi intermediare la nivel naţional;
    3) evaluarea progreselor în realizarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
    4) evaluarea impactului activităţilor prevăzute în prezentul Program;
    5) consultarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor de învăţămînt şi cercetare etc. în materie de monitorizare, colectare a informaţiilor, analiză şi elaborare a rapoartelor;
    6) prezentarea către Guvern a propunerilor şi recomandărilor privind perfecţionarea modului de realizare a măsurilor stabilite;
    7) elaborarea rapoartelor semestriale şi anuale sintetizate privind implementarea prezentului Program;
    8) diseminarea rezultatelor monitorizării şi a rapoartelor în domeniul managementului substanţelor chimice către părţile interesate.
    89. Activităţile de monitorizare a prezentului Program au un caracter continuu, fiind desfăşurate pe toată perioada de implementare, şi includ atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau efectelor neprevăzute, cît şi propunerea eventualelor ajustări la măsurile şi activităţile planificate.
    90. Un rol important în procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor Programului le revine organizaţiilor neguvernamentale, producătorilor, importatorilor, distribuitorilor de substanţe chimice, instituţiilor de cercetare şi învăţămînt, în calitatea lor de coresponsabili pentru implementarea Programului şi atingerea indicatorilor de performanţă.
    91. În scopul asigurării transparenţei măsurilor de implementare, rapoartele anuale de evaluare, precum şi raportul final de evaluare se publică pe pagina web a Ministerului Mediului.
Ministerul Mediului asigură mediatizarea pe larg a realizării prezentului Program, precum şi oferirea informaţiilor relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.
    92. Ministerul Finanţelor oferă asistenţa consultativă necesară cu privire la impactul economic şi financiar al activităţilor stabilite, precum şi în vederea corelării costurilor existente cu prevederile Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu.
    93. Rezultatele atinse în cadrul Programului vor fi examinate şi revizuite de Grupul de lucru pentru implementarea Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice, care va realiza o analiză obiectivă a progreselor obţinute în domeniu.
    94. În conformitate cu obiectivele şi priorităţile Programului, se stabilesc următorii indicatori de monitorizare:
    1) numărul şi calitatea documentelor de politici, actelor normative elaborate şi aprobate cu privire la managementul substanţelor chimice;
    2) realizarea integrală a obligaţiilor asumate prin tratatele şi convenţiile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte;
    3) numărul subdiviziunilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi al funcţionarilor publici care activează în domeniul managementului substanţelor chimice;
    4) volumul substanţelor chimice şi al bunurilor care conţin substanţe chimice produse pe teritoriul Republicii Moldova comparativ cu volumul anterior implementării prezentului Program;
    5) volumul substanţelor chimice şi al bunurilor care conţin substanţe chimice importate şi distribuite pe piaţa internă comparativ cu volumul anterior implementării prezentului Program;
    6) numărul accidentelor industriale asociate utilizării substanţelor chimice;
    7) volumul mijloacelor de prevenire şi contracarare a accidentelor industriale asociate substanţelor chimice;
    8) gradul de respectare a normelor Sistemului global armonizat de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice;
    9) numărul de întreprinderi care au obţinut certificatele ISO 9000 şi 14000;
    10) dinamica preţurilor la substanţele chimice şi produsele care conţin substanţe chimice;
    11) volumul emisiilor de poluanţi organici persistenţi şi alte substanţe chimice;
    12) ponderea utilizării substanţelor chimice în agricultură;
    13) volumul mijloacelor disponibile pentru acordarea ajutorului medical ca urmare a efectelor negative cauzate de substanţele chimice;
    14) numărul populaţiei care suferă ca urmare a efectelor negative provocate de substanţele chimice;
    15) numărul instituţiilor care au acces la bazele de date internaţionale cu privire la substanţele chimice;
    16) numărul funcţionarilor publici instruiţi în domeniul managementului substanţelor chimice;
    17) ponderea elevilor şi studenţilor care beneficiază de instruiri în domeniul utilizării substanţelor chimice;
    18) numărul organizaţiilor neguvernamentale preocupate de neproliferarea substanţelor chimice şi prevenirea daunelor cauzate de acestea;
    19) numărul gospodăriilor casnice şi al întreprinderilor care deţin şi/sau utilizează produse ce conţin azbest, plumb, mercur şi cadmiu.
 X. GRUPURILE-ŢINTĂ
    95. Grupurile-ţintă ale prezentului Program sînt:
    1) populaţia:
    a) care va fi vizată de acţiunile de informare şi conştientizare privind utilizarea substanţelor chimice;
    b) care va constitui principalul beneficiar al prevederilor implementate, ce au în vedere asigurarea unor condiţii de viaţă mai sănătoase, o mai bună informare privind substanţele chimice, inclusiv pesticidele, prevenirea agravării situaţiei în domeniu şi îmbunătăţirea situaţiei actuale;
    2) agenţii economici, prin ridicarea nivelului de protecţie a sănătăţii angajaţilor, creşterea gradului de comunicare cu consumatorii prin sporirea responsabilităţii în faţa acestora, implementarea noilor cerinţe de import, depozitare a substanţelor chimice şi de furnizare a informaţiei privind circulaţia şi manipularea acestora;
    3) autorităţile administraţiei publice centrale, prin fortificarea instituţională a acestora, creşterea nivelului de profesionalism al funcţionarilor, elaborarea unor documente de politici mai calitative şi implementarea mai eficientă a acestora;
    4) autorităţile administraţiei publice locale, avînd rolul de implementare a legislaţiei adoptate;
    5) organizaţiile neguvernamentale, în calitatea lor de reprezentanţi ai societăţii civile;
    6) statul, care, prin creşterea gradului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia şi practica internaţională, executarea deplină şi în termen a obligaţiilor stipulate în documentele internaţionale la care Republica Moldova este parte, îşi va consolida poziţia de partener de încredere în cooperarea internaţională la cel mai înalt nivel, beneficiind de asistenţă financiară.
 XI.  PAŞII URMĂTORI ÎN PROMOVAREA MANAGEMENTULUI
 DURABIL AL
SUBSTANŢELOR CHIMICE
     96. În vederea realizării prezentului Program în perioada  2016-2020 vor fi întreprinse acţiuni în domeniul managementului durabil al substanţelor chimice printre care:
    1) crearea unui cadru instituţional şi normativ care să stabilească cu claritate obligaţiile celor implicaţi în managementul substanţelor chimice, în conformitate cu cerinţele actelor internaţionale în domeniu;
    2) îmbunătăţirea infrastructurii de management al substanţelor chimice şi al substanţelor chimice prioritare, care va asigura funcţionarea pe termen lung a unui sistem integrat de management în Republica Moldova;
    3) stabilirea competenţelor instituţionale ale autorităţilor administraţiei publice centrale în domeniul managementului substanţelor chimice;
    4) specificarea obligaţiilor şi rolului producătorului/importatorului în contextul proceselor de management al substanţelor chimice;
    5) reducerea  riscurilor asociate utilizării unor substanţe chimice.
    97. Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program în anii 2016-2020 va fi actualizat. Sistemul de monitorizare şi de evaluare va fi perfecţionat în conformitate cu aceste măsuri.

    anexa nr.1

    anexa nr.2