În conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 51-54, art. 153), cu modificările ulterioare, Legii nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), precum şi în vederea supravegherii, prevenirii şi controlului zoonozelor în raport cu sănătatea animalelor şi produselor de origine animală, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

    PRIM-MINISTRU                                                      Vladimir  FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                               Vasile Bumacov

    Nr. 264. Chişinău, 12 aprilie 2011.

    Prevederile prezentului Regulament sînt armonizate cu prevederile Directivei 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici (JO L 325, 12 decembrie 2003, pag. 31), modificată prin  Regulamentul (CE) nr. 219/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 (L 87, pag. 109 din 31 martie 2009).
    1. Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici (în continuare – Regulament) reglementează:
    a) monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici;
    b) monitorizarea rezistenţei antimicrobiene asociate;
    c) ancheta epidemiologică a focarelor de toxiinfecţii alimentare;
    d) schimbul de informaţii referitoare la zoonoze şi agenţi zoonotici pentru evaluarea surselor şi evoluţiilor relevante cu alte autorităţi interesate.
    2. Prezentul Regulament se aplică fără a aduce atingere anumitor acte normative specifice privind sănătatea animală, nutriţia animală, igiena produselor alimentare, bolile transmisibile ale oamenilor, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, ingeneria genetică şi encefalopatiile spongiforme transmisibile.
    3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
    zoonoză – orice boală şi/sau infecţie care poate fi transmisă pe cale naturală, în mod direct sau indirect de la animale la om;
    agent zoonotic – orice virus, bacterie, ciupercă, parazit sau altă entitate biologică susceptibilă de a provoca o zoonoză;
    rezistenţă antimicrobiană – aptitudinea unui microorganism din anumite specii de a supravieţui sau chiar de a prolifera în condiţiile prezentei concentraţii concrete de preparat antimicrobian, care este, de obicei, suficientă pentru inhibarea sau nimicirea microorganismelor din speciile respective;
    focar de toxiinfecţie alimentară – incidenţă, ce are loc în anumite circumstanţe, a două sau mai multe cazuri de aceeaşi boală şi/sau infecţie la om, sau situaţie în care numărul de cazuri constatate este superior previziunilor şi în care cazurile sînt provocate sau susceptibile de a fi provocate de aceeaşi sursă alimentară;
    monitorizare – sistem de colectare, analiză şi difuzare a informaţiilor legate de apariţia zoonozelor, a agenţilor zoonotici şi a rezistenţei antimicrobiene asociate acestora;
    autoritatea naţională competentă – Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală care, în limitele competenţei legale, reprezintă veriga de contact cu autorităţile internaţionale competente.
    4. Datele referitoare la apariţia zoonozelor, agenţilor zoonotici şi rezistenţei antimicrobiene a acestora sînt colectate, analizate şi publicate fără întîrziere, pe pagina web a autorităţii naţionale competente.
    5. Centrul Republican de Diagnostic Veterinar reprezintă laboratorul naţional de referinţă responsabil de efectuarea încercărilor ce ţin de sănătatea animalelor şi siguranţa produselor de origine animală.
    6. Autoritatea naţională competentă trebuie să colaboreze eficient şi încontinuu,  bazîndu-se pe schimbul reciproc de informaţii generale şi, în caz de necesitate, de date specifice cu:
    a) autorităţile naţionale competente în domeniul produselor alimentare;
    b) structurile şi/sau autorităţile responsabile de colectarea informaţiilor privind supravegherea epidemiologică a bolilor notificabile;
    c) alte autorităţi şi organizaţii interesate.
    7. Persoanele responsabile ale autorităţii naţionale competente trebuie, după caz, instruiţi în mod corespunzător, la etapa iniţială, cu ulterioare instruiri periodice în medicină veterinară, microbiologie şi epidemiologie.
    8. Autoritatea naţională competentă colectează date comparabile şi relevante pentru identificarea  pericolelor, în vederea evaluării expunerilor şi caracterizării riscurilor privind zoonozele şi agenţii zoonotici.
    9. Monitorizarea se efectuează, în etapele lanţului alimentar, la cele mai susceptibile zoonoze şi agenţi zoonotici în cauză, adică:
    a) la nivelul producţiei primare; şi/sau
    b) în alte etape ale lanţului alimentar, incluzînd produsele alimentare de origine animală şi hrana pentru animale.
    10. Monitorizării se supun următoarele zoonoze şi agenţii zoonotici:
    a) Bruceloza şi agenţii acesteia;
    b) Campilobacterioza şi agenţii acesteia;
    c) Echinococoza şi agenţii acesteia;
    d) Listerioza şi agenţii acesteia;
    e) Salmoneloza şi agenţii acesteia;
    f) Trichineloza şi agenţii acesteia;
    g) Tuberculoza produsă de Mycobacterium bovis;
    h) Escherichia coli verotoxigenă.
    11. În funcţie de situaţia epidemiologică din Republica Moldova,  monitorizării trebuie supuse următoarele zoonoze şi agenţi zoonotici:
    1) Zoonoze virale:
    a) Calicivirus;
    b) Virusul hepatitei A;
    c) Virusul influenţei;
    d) Rabia;
    e) Virusuri transmise prin artropode.
    2) Zoonoze bacteriene:
    a) Borelioza şi agenţii acesteia;
    b) Botulismul şi agenţii acestuia;
    c) Leptospiroza şi agenţii acesteia;
    d) Psitacoza şi agenţii acesteia.
    e) Tuberculoza, alta decît cea produsă de Mycobacterium bovis;
    f) Vibrioza şi agenţii acesteia;
    g) Yersinioza şi agenţii acesteia;
    3) Zoonoze parazitare:
    a) Anisakidoza şi agenţii acesteia;
    b) Criptosporidioza şi agenţii acesteia;
    c) Cisticercoza şi agenţii acesteia;
    d) Toxoplasmoza şi agenţii acesteia.
    4) Alte zoonoze şi agenţi zoonotici.
    12. La înaintarea propunerilor pentru modificarea prezentului Regulament, în special pentru actualizarea Listei zoonozelor si agenţilor zoonotici care trebuie monitorizaţi, autoritatea naţională competentă trebuie să ia în considerare  situaţia epidemiologică în lume şi în ţară, prevederile Codului Sanitar al Organizaţiei Mondiale de Sănătate Animală (OIE), ţinînd seama de:
    a) prezenţa acestora în populaţiile animale şi umane, în hrana pentru animale şi produsele alimentare destinate consumului uman;
    b) gradul de gravitate pentru populaţiile umane;
    c) consecinţele economice asupra sănătăţii animalelor şi sănătăţii publice, precum şi asupra nutriţiei animale şi alimentaţiei publice;
    d) tendinţele epidemiologice la populaţiile animale şi umane şi în nutriţia animală şi alimentaţia publică.
    13. Monitorizarea trebuie sa se bazeze pe sistemele existente în Republica Moldova, acordînd prioritate zoonozelor şi agenţilor zoonotici, menţionaţi în pct. 10 al prezentului Regulament şi ţinînd seama de normele privind sănătatea animală, igiena produselor alimentare şi bolile transmisibile cu precizarea:
    a) populaţiei sau subpopulaţiilor de animale sau etapelor lanţului alimentar cărora li se aplică supravegherea sanitar-veterinară;
    b) naturii şi tipului de informaţii care trebuie colectate;
    c) cazurilor descrise;
    d) sistemelor de prelevare a probelor care trebuie utilizate;
    e) metodelor de analiză în laborator care trebuie utilizate;
    f) frecvenţei notificărilor între autorităţile publice centrale şi locale, în modul stabilit.
    14. În cazul în care datele colectate prin monitorizare de rutină, în conformitate cu pct. 8-13 din prezentul Regulament, nu sînt suficiente, pot fi alcătuite programe coordonate de monitorizare cu privire la una sau mai multe zoonoze şi/sau agenţi zoonotici, facînd referire expres la toate serotipurile de salmonella relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, în special la identificarea situaţiilor în efectivele de reproducţie de Gallus gallus, găini ouătoare, pui de carne, curci, porci pentru tăiere şi de reproducţie, pentru a evalua riscurile sau pentru a stabili valorile de referinţă privind zoonozele sau agenţii zoonotici la nivel de stat sau la nivel internaţional.
    15. Programele coordonate de monitorizare trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
    a) scopul;
    b) durata;
    c) zona sau regiunea geografică;
    d) zonele şi/sau agenţii zoonotici în cauză;
    e) tipul de probe şi alte date solicitate;
    f) schemele minime de prelevare de probe;
    g) tipul de metode de analiză de laborator;
    h) sarcinile autorităţii naţionale competente;
    i) resursele ce urmează a fi alocate;
    j) estimarea costurilor şi modul de acoperire a  acestora;
    k) metoda şi termenul de raportare a rezultatelor.
    16. În cazul efectuării examenelor în scopul depistării prezenţei zoonozelor şi agenţilor zoonotici supuşi monitorizării, agentul economic din domeniul alimentar este obligat:
    a) să păstreze rezultatele şi să ia măsuri de conservare a tulpinilor relevante pentru o perioadă specificată de autoritatea naţională competentă;
    b) să comunice rezultatele şi să transmită tulpinile autorităţii competente responsabile.
    17. Agentul economic din domeniul alimentar trebuie să informeze fără întîrziere autoritatea competentă dacă consideră că un produs alimentar lansat pe piaţă poate fi dăunător pentru sănătatea publică.
    În acest caz, agentul economic din domeniul alimentar este obligat:
    a) să întreprindă măsuri necesare în vederea prevenirii riscurilor pentru consumatorul final;
    b) să comunice măsurile întreprinse autorităţii naţionale competente;
    c) să nu împiedice sau să descurajeze orice persoană de a colabora cu autorităţile naţionale competente în prevenirea, reducerea sau eliminarea riscului cauzat de un produs de origine animală;
    d) să conserve produsul alimentar în cauză sau o probă prelevată din acesta, astfel încît să nu împiedice examinarea lui în laborator, nici investigaţia în focarul de toxiinfecţie alimentară.
    18. Monitorizarea trebuie să conţină date comparabile privind apariţia rezistenţei antimicrobiene la agenţii zoonotici şi la alţi agenţi, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică, şi să reflecte cel puţin următoarele:
    1) informaţii generale ale sistemului de monitorizare pentru rezistenţa antimicrobiană:
    a) specia de animale supusă monitorizării;
    b) speciile bacteriene şi/sau tulpinile bacteriene supuse monitorizării;
    c) strategia prelevării de probe;
    d) agenţii antimicrobieni supuşi monitorizării;
    e) metodologia de laborator utilizată pentru detectarea rezistenţei;
    f) metodologia de laborator utilizată pentru identificarea tulpinilor microbiene;
    g) metodele utilizate pentru colectarea datelor;
    2) informaţii specifice ale sistemului de monitorizare, relevante cel puţin pentru un număr reprezentativ de tulpini de Salmonella spp., Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli de la bovine, porcine şi păsări, precum şi din produse alimentare de origine animală provenite de la aceste specii.
    19. În cazul monitorizării rezistenţei antimicrobiene autoritatea naţională competentă trebuie să ia în considerare rezultatele monitorizării rezistenţei antimicrobiene a tulpinilor umane, realizate de autorităţile specificate la pct. 6 al prezentului Regulament pe dimensiunea umană, în modul stabilit.
    20. Ancheta epidemiologică are drept scop colectarea de date referitoare la aspectul epidemiologic, produsele alimentare posibil implicate şi cauzele potenţiale ale focarelor.
    21. Autoritatea naţională competentă trebuie să efectueze, în comun cu autorităţile interesate, o anchetă a focarelor de toxiinfecţii alimentare.
    22. Ancheta trebuie să includă, pe cît este posibil, date microbiologice, epidemiologice şi epizootologice corespunzătoare.
    23. Autoritatea naţională competentă întocmeşte şi expediază, la solicitare, autorităţilor internaţionale competente un raport anual al rezultatelor investigaţiilor efectuate ce conţin următoarele date referitoare la focarele de toxiinfecţii alimentare:
    a) numărul total de focare pe an;
    b) numărul de persoane decedate şi bolnave în aceste focare;
    c) agenţii cauzali ai focarelor, incluzînd, pe cît este posibil, serotipul sau altă descriere precisă a agenţilor (se va indica motivul neidentificării, în cazul în care identificarea agenţilor cauzali nu este posibilă);
    d) produsele alimentare ce provoacă apariţia focarelor şi altor vectori potenţiali;
    e) identificarea locului unde produsele alimentare nominalizate au fost produse/cumpărate/achiziţionate/consumate;
    f) factorii favorizanţi, de exemplu, nerespectarea igienei procesării produselor alimentare.
    24. Prevederile prezentului capitol se aplica fără a se aduce atingere prevederilor naţionale privind siguranţa produselor alimentare, sistemele de alertă rapidă şi de reacţie pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile la om, igiena produselor alimentare, în special celor referitoare la măsurile de urgenţă şi procedurile pentru retragerea de pe piaţă a produselor alimentare de origine animală şi  a hranei pentru animale.
    25. Autoritatea naţională competentă:
    a) evaluează sursele şi evoluţia zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, precum şi rezistenţa antimicrobiană pe teritoriul Republicii Moldova;
    b) culege datele necesare evaluării mijloacelor puse în aplicare şi rezultatele executării programelor de control naţionale, inclusiv a rezultatelor oricărei anchete eventual realizate, conform prevederilor prezentului Regulament;
    c) face schimb reciproc de informaţii cu autorităţile interesate menţionate în pct. 6 al prezentului Regulament, permanent şi la sfîrşitul fiecărui an de activitate, şi expediază, anual, organismelor internaţionale competente, la care Republica Moldova este parte, un raport privind evoluţiile şi sursele zoonozelor, agenţilor zoonotici şi rezistenţei antimicrobiene, cuprinzînd date colectate pe parcursul anului precedent, întocmit în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
    d) expediază, în caz de necesitate, rapoarte suplimentare organismelor internaţionale competente, la care Republica Moldova este parte, la solicitarea acestora;
    e) prezintă organismelor internaţionale competente, la care Republica Moldova este parte, rezultatele programelor coordonate de monitorizare, întocmite în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
    f) pune la dispoziţia publicului rapoartele şi, după caz, rezumatele acestora, conform prevederilor prezentului Regulament.
    26. Raportul iniţial pentru fiecare zoonoză şi agent zoonotic trebuie  să conţină informaţiile referitoare la:
    a) sistemele de monitorizare (strategii de prelevare de probe, frecvenţa prelevării, natura specimenului, definiţii de caz, metode de diagnostic utilizate);
    b) politica de vaccinare şi alte măsuri preventive;
    c) mecanismul de control şi, după caz, programele de control;
    d) măsurile, în caz de rezultate pozitive sau cazuri unice;
    e) sistemele de notificare existente;
    f) istoricul bolii şi/sau al infecţiei la nivelul ţării.
    Ulterior se raportează numai schimbările.
    27. Anual trebuie comunicate următoarele:
    1) populaţia de animale mai receptivă relevantă (împreună cu datele la care se raportează cifrele):
    a) numărul de efective;
    b) numărul total de animale;
    c) metodele de producţie aplicate;
    2) numărul şi descrierea generală a laboratoarelor şi a instituţiilor implicate în monitorizare.
    28. Anual trebuie descrise următoarele detalii referitoare la fiecare agent zoonotic şi la fiecare categorie de date în cauză, cu indicarea consecinţelor acestora:
    a) schimbări în sistemele deja descrise;
    b) schimbări în metodele descrise anterior;
    c) rezultatele investigaţiilor şi ale tipizării ulterioare sau o altă metodă de laborator (pentru fiecare categorie raportată separat);
    d) evaluarea naţională a situaţiei recente, evoluţia şi sursele de infecţie;
    e) semnificaţia ca zoonoză;
    f) importanţa rezultatelor obţinute la animale şi în produse alimentare ca sursă de infecţie la om;
    g) strategiile de control recunoscute că ar putea fi utilizate pentru prevenirea sau reducerea transmiterii agenţilor zoonotici la oameni;
    h) în caz de necesitate, orice acţiune specifică, adoptată în Republica Moldova sau sugerată pentru comunitatea internaţională în baza situaţiei recente.
    29. Rezultatele examenelor notificate trebuie să precizeze numărul de unităţi epidemiologice examinate (efective, probe, loturi) şi numărul de probe pozitive, în conformitate cu definiţia cazului.
    În caz de necesitate, rezultatele trebuie prezentate astfel încît să se indice distribuţia geografică a zoonozelor sau a agenţilor zoonotici.