NOI, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, deputaţi în Parlament,
PORNIND de la aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, exprimate prin proclamarea independenţei Republicii Moldova,
AVÎND în vedere continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune,
NĂZUIND spre satisfacerea intereselor cetăţenilor de altă origine etnică, care împreună cu moldovenii constituie poporul Republicii Moldova,
CONSIDERÎND statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme,
FIIND CONŞTIENŢI de responsabilitatea şi obligaţiile noastre faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare,
REAFIRMÎND devotamentul nostru faţă de valorile general-umane, dorinţa de a trăi în pace şi bunăînţelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional,
adoptăm Constituţia Republicii Moldova, declarînd-o LEGE SUPREMĂ A SOCIETĂŢII ŞI A STATULUI.
Titlul I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sînt consfinţite prin lege organică,
respectîndu-se principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului

internaţional.



Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile

omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la

care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare

la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este

parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.



Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile

pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu

totalitarismul.

(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a

statului.



Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi

judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea

prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.



Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi

nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are

putere juridică.



Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor

internaţionale

(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei

Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile

cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului

internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd

dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a

acesteia.



Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din

bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor,

libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt

factorii de bază ai economiei.



Articolul 10

Unitatea poporului şi dreptul la identitate

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova.

Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor

cetăţenilor săi.

(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la

păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice,

culturale, lingvistice şi religioase.



Articolul 11

Republica Moldova, stat neutru

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.

(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale

altor state pe teritoriul său.



Articolul 12

Simbolurile statului

(1) Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.

(2) Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor. Culorile

sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance:

albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă, este

imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

(3) Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe

orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară

- albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt

raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale,

iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în

scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile

naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinînd în

gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de

aur.

(4) Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege

organică.

(5) Drapelul, stema şi imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii

Moldova şi sînt ocrotite de lege.



Articolul 13

Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească,

funcţionînd pe baza grafiei latine.

(2) Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la

dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe

teritoriul ţării.

(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie

internaţională.

(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova

se stabileşte prin lege organică.



Articolul 14

Capitala

Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău.



Titlul II

DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE



CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE



Articolul 15

Universalitatea

Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de

libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au

obligaţiile prevăzute de acestea.



Articolul 16

Egalitatea

(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire

primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a

autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine

etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de

origine socială.



Articolul 17

Cetăţenia Republicii Moldova

(1) Cetăţenia Republicii Moldova poate fi dobîndită, păstrată sau

pierdută numai în condiţiile prevăzute de legea organică.

(2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi

nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

(3) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi

din ţară.

(4) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza

unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate în

temeiul hotărîrii instanţei de judecată.



Articolul 18

Restricţii la cetăţenie şi protecţia cetăţenilor

(1) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi cetăţeni ai altor state

decît în cazurile prevăzute de acordurile internaţionale la care

Republica Moldova este parte.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului

atît în ţară, cît şi în străinătate.



Articolul 19

Drepturile şi îndatoririle cetăţenilor străini

şi ale apatrizilor

(1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi

îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite

de lege.

(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu

respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este

parte.



Articolul 20

Accesul liber la justiţie

(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea

instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează

drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.



Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă

cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces

judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile

necesare apărării sale.



Articolul 22

Neretroactivitatea legii

Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în

momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se

va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în

momentul comiterii actului delictuos.



Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea

juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate

legile şi alte acte normative.



Capitolul II

DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE



Articolul 24

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate

fizică şi psihică.

(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente

crude, inumane ori degradante.

(3) Pedeapsa capitală, ca excepţie pînă la anularea ei deplină,

poate fi aplicată, în condiţiile legii, doar în baza unei sentinţe de

judecată.



Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt

permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat pentru o durată de cel

mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului, arestatul se poate

plînge judecătorului, care este obligat să se pronunţe prin hotărîre

motivată. Termenul arestării poate fi prelungit cel mult pînă la 6 luni,

iar în cazuri excepţionale, cu aprobarea Parlamentului, pînă la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă

motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt

termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în

prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă

motivele reţinerii sau arestării au dispărut.



Articolul 26

Dreptul la apărare

(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace

legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de

un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în

limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.



Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul

de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară,

de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.



Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.



Articolul 29

Inviolabilitatea domiciliului

(1) Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate

pătrunde sau rămîne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără

consimţămîntul acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în

următoarele situaţii:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri

judecătoreşti;

b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa,

integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

c) pentru prevenirea răspîndirii unei epidemii.

(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi

efectuate numai în condiţiile legii.

(4) Percheziţiile în timpul nopţii sînt interzise, în afară de cazul

unui delict flagrant.



Articolul 30

Secretul corespondenţei

Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor

trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace

legale de comunicare.



Articolul 31

Libertatea conştiinţei

(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se

manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

(2) Cultele religioase sînt libere şi se organizează potrivit

statutelor proprii, în condiţiile legii.

(3) În relaţiile dintre cultele religioase sînt interzise orice

manifestări de învrăjbire.

(4) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se bucură

de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în

armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.



Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a

opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine

sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea

sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea

statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură

naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la

separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări

ce atentează la regimul constituţional.



Articolul 33

Libertatea creaţiei

(1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată.

Creaţia nu este supusă cenzurii.

(2) Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor

materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie

intelectuală sînt apărate de lege.

(3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la propagarea

realizărilor culturii şi ştiinţei, naţionale şi mondiale.



Articolul 34

Dreptul la informaţie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes

public nu poate fi ingrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt

obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor

publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de

protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt

obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii.



Articolul 35

Dreptul la învăţătură

(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general

obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi prin cel profesional, prin

învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de

perfecţionare.

(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de

educare şi instruire a persoanelor.

(3) Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de

învăţămînt de toate gradele.

(4) Învăţămîntul de stat este gratuit.

(5) Instituţiile de învăţămînt, inclusiv cele nestatale, se

înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.

(6) Instituţiile de învăţămînt superior beneficiază de dreptul la

autonomie.

(7) Învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior de stat este

egal accesibil tuturor, pe bază de merit.

(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţămîntului

religios. Învăţămîntul de stat este laic.

(9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor

revine părinţilor.



Articolul 36

Dreptul la ocrotirea sănătăţii

(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit.

(3) Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi

mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se

stabilesc potrivit legii organice.



Articolul 37

Dreptul la un mediu înconjurător sănătos

(1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din

punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse

alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.

(2) Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la

răspîndirea informaţiilor veridice privitoare la starea mediului natural,

la condiţiile de viaţă şi de muncă, la calitatea produselor alimentare

şi a obiectelor de uz casnic.

(3) Tăinuirea sau falsificarea informaţiilor despre factorii ce sînt

în detrimentul sănătăţii oamenilor se interzice prin lege.

(4) Persoanele fizice şi juridice răspund pentru daunele pricinuite

sănătăţii şi avutului unei persoane ca urmare a unor contravenţii

ecologice.



Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă

se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin

sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18

ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei

puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii

Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.



Articolul 39

Dreptul la administrare

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la

administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin

reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o

funcţie publică.



Articolul 40

Libertatea întrunirilor

Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice

alte întruniri sînt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod

paşnic, fără nici un fel de arme.



Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii

social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei

politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa

legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime

ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin

scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului

politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi

independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt

neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sînt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este

interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din

partide se stabilesc prin lege organică.



Articolul 42

Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate

(1) Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la

sindicate pentru apărarea intereselor sale.

(2) Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit

cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea

intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.



Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii,

la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă,precum şi la protecţia

împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie

privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al

tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul

săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii

grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul

obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.



Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

(1) Munca forţată este interzisă.

(2) Nu constituie muncă forţată:

a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în

locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul

militar obligatoriu;

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în

perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt

pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale,

stabilite de lege.



Articolul 45

Dreptul la grevă

(1) Dreptul la grevă este recunoscut. Grevele pot fi declanşate

numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic

şi social ale salariaţilor.

(2) Legea stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la grevă,

precum şi răspunderea pentru declanşarea nelegitimă a grevelor.



Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra

statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate

publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit

al dobîndirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori

contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor

privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi,

precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin

proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.



Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un

nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi

familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea

medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală,

invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a

mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de

voinţa lor.



Articolul 48

Familia

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al

societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a

statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat

şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea

părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a

căsătoriei se stabilesc prin lege.

(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde

ajutor.



Articolul 49

Protecţia familiei şi a copiilor orfani

(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri,

formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulînd

dezvoltarea instituţiilor necesare.

(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia

copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin

statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină activităţile de

binefacere faţă de aceşti copii.



Articolul 50

Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi

copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi

ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în

realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare

pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori handicapaţi. Alte forme de

asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar

dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori

dezvoltarea normală sînt interzise.

(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă

a tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.



Articolul 51

Protecţia persoanelor handicapate

(1) Persoanele handicapate beneficiază de o protecţie specială din

partea întregii societăţi. Statul asigură pentru ele condiţii normale de

tratament, de readaptare, de învăţămînt, de instruire şi de integrare

socială.

(2) Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical forţat,

decît în cazurile prevăzute de lege.



Articolul 52

Dreptul de petiţionare

(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin

petiţii formulate numai în numele semnatarilor.

(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii

exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.



Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a

unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins,

anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile

cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de

anchetă şi instanţele judecătoreşti.



Articolul 54

Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrîns

numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea

siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a

drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea anchetei penale;

prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori avarii.

(2) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a

determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.



Capitolul III

ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE



Articolul 55

Exercitarea în sistem a drepturilor şi a obligaţiilor

(1) Fiecare cetăţean are obligaţii faţă de stat şi faţă de societate,

acestea derivînd nemijlocit din drepturile şi libertăţile garantate.

(2) Respectul faţă de drepturile şi interesele legitime, faţă de

demnitatea altor cetăţeni este obligatoriu.



Articolul 56

Devotamentul faţă de ţară

(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.

(2) Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi

militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le

revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun jurămîntul cerut de ea.



Articolul 57

Apărarea Patriei

(1) Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui

cetăţean.

(2) Serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor militare,

destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii

publice, în condiţiile legii.



Articolul 58

Contribuţii financiare

(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe,

la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a

sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite

prin lege.



Articolul 59

Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor

Protecţia mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea

monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui

cetăţean.



Titlul III

AUTORITĂŢILE PUBLICE



Capitolul IV

PARLAMENTUL



Secţiunea 1

Organizare şi funcţionare



Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului

Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.



Articolul 61

Alegerea Parlamentului

(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret

şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit

prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3

luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului

precedent.



Articolul 62

Validarea mandatului de deputat

Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale,

hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul

încălcării legislaţiei electorale.



Articolul 63

Durata mandatului

(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi

prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui

Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.

(3) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală

a noii componenţe. În această perioadă nu poate fi modificată

Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi

organice.

(4) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe

ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul

Parlament.



Articolul 64

Organizarea internă

(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se

stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt

prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu

majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului

Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de

către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile

tuturor deputaţilor.

(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui

Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.



Articolul 65

Caracterul public al şedinţelor

(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice.

(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite şedinţe să fie închise.



Articolul 66

Atribuţiile de bază

Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;

b) declară referendumuri;

c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor

legislative pe întreg teritoriul ţării;

d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a

statului;

e) aprobă doctrina militară a statului;

f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub

formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;

g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor

internaţionale încheiate de Republica Moldova;

h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;

i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat,

asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine,

asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat

din surse străine;

j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute

de lege;

k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;

l) declară mobilizarea parţială sau generală;

m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;

n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă

la interesele societăţii;

o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în

cazurile prevăzute de lege;

p) adoptă acte privind amnistia;

r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.



Articolul 67

Sesiuni

(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima

sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii

iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi

sfîrşitul lunii decembrie.

(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau

speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui

Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.



Secţiunea a 2-a

Statutul deputaţilor



Articolul 68

Mandatul reprezentativ

(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.



Articolul 69

Mandatul deputaţilor

(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a

Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de

incompatibilitate sau de deces.



Articolul 70

Incompatibilităţi şi imunităţi

(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei

alte funcţii retribuite.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.

(3) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu

excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără

încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.



Articolul 71

Independenţa opiniilor

Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică

pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.



Secţiunea a 3-a

Legiferarea



Articolul 72

Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi

ordinare.

(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;

d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;

c) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului

Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului

administrativ;

f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi

regimul general privind autonomia locală;

g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;

h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;

i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;

j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi

protecţia socială;

k) organizarea generală a învăţămîntului;

l) regimul general al cultelor religioase;

m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

o) acordarea amnistiei şi graţierii;

p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede

adoptarea de legi organice;

r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea

de legi organice.

(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale,

cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.



Articolul 73

Iniţiativa legislativă

Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament,

Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.



Articolul 74
Adoptarea legilor şi a hotărîrilor
(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.
(2) Legile ordinare şi hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(3) Legile se trimit, spre promulgare, Preşedintelui Republicii Moldova.



Articolul 75

Referendumul

Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt

supuse referendumului.



Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră

în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.

Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.





Capitolul V

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA



Articolul 77

Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului

(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este

garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi

integrităţii teritoriale a ţării.



Articolul 78

Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal,

egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida

cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 35 de ani, au

locuit sau locuiesc pe teritoriul ei nu mai puţin de 10 ani şi posedă

limba de stat. Modul de propunere a candidaţilor este stabilit prin lege

organică.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate

din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit

această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între

primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute

în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare

număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decît

numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(5) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al

Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.



Articolul 79

Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii

Moldova este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa

Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după

alegeri, următorul jurămînt:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii

Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr

democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,

suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a

Moldovei".



Articolul 80

Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se

exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la

depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit,

prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.



Articolul 81

Incompatibilităţi şi imunităţi

(1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă

cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

(2) Preşedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu

poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în

exercitarea mandatului.

(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui

Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul

deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune. Competenţa

de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii.

Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a

sentinţei de condamnare.



Articolul 82

Numirea Guvernului

(1) După consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele

Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de

Prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat

de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului,

Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii

membri ai Guvernului.



Articolul 83

Participarea la şedinţele Guvernului.

Consultarea Guvernului

(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la şedinţele

Guvernului. El prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

(2) Preşedintele Republicii Moldova poate consulta Guvernul în

probleme urgente şi de importanţă deosebită.



Articolul 84

Mesaje

(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările

Parlamentului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje

cu privire la principalele probleme ale naţiunii.



Articolul 85
Dizolvarea Parlamentului
(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învenstitură.
(3) În cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.



Articolul 86

Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la

negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova

şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre

ratificare Parlamentului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului,

acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova

şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor

diplomatice.

(3) Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de

acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor

state în Republica Moldova.



Articolul 87

Atribuţii în domeniul apărării

(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al

forţelor armate.

(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea

prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării,

Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii,

declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa

Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de

drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru

asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în

condiţiile legii.



Articolul 88

Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele

atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;

c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă

azil politic;

d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

e) acordă graţiere individuală;

f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa

asupra problemelor de interes naţional;

g) acordă ranguri diplomatice;

h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din

procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în

condiţiile legii;

i) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.



Articolul 89

Suspendarea din funcţie

(1) În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă

prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi

suspendat din funcţie de Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel

puţin o treime din deputaţi şi se aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa

Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului

explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel

mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea

Preşedintelui.



Articolul 90

Vacanţa funcţiei

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine

în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de

imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este

prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

(3) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa

funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în

conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.



Articolul 91

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau

dacă Preşedintele este suspendat din funcţie, ori dacă se află în

imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se

asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.



Articolul 92

Răspunderea Preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al

Republicii Moldova săvîrşeşte fapte grave prin care încalcă prevederile

Constituţiei, se aplică articolul 89 alineatul (1) şi articolul 91.



Articolul 93

Promulgarea legilor

(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.

(2) Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care

are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două

saptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul

îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea.



Articolul 94

Actele Preşedintelui

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii

Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul

statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova.

(2) Decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale

prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2),

(3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.



Articolul 95

Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui,

indemnizaţia şi alte drepturi

(1) Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui Republicii

Moldova se aprobă, la propunerea acestuia, de către Parlament şi se

includ în bugetul de stat.

(2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii

Moldova se stabilesc prin lege.



Capitolul VI

G U V E R N U L



Articolul 96

Rolul

(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a

statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul

său de activitate, acceptat de Parlament.



Articolul 97

Structura

Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru,

viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.



Articolul 98

Învestitura

(1) Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru

funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de

15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra

programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa

Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii

deputaţilor.

(4) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii

jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii

Moldova.



Articolul 99

Incompatibilităţi

(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu

exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.



Articolul 100

Încetarea funcţiei de membru al Guvernului

Funcţia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de

demitere, de incompatibilitate sau de deces.



Articolul 101
Prim-ministrul
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin. El informează Preşedintele Republicii Moldova în problemele de o deosebită importanţă pentru ţară.
(2) Dacă Prim-ministrul se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 100 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile de Prim-ministru pînă la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează, dacă Prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern.
(3) În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern.



Articolul 102

Actele Guvernului

(1) Guvernul adoptă hotărîri şi dispoziţii care se publică în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Hotărîrile şi dispoziţiile se emit prin organizarea executării

legilor şi se semnează de Prim-ministru.

(3) În condiţiile legii, unele hotărîri se contrasemnează de

miniştrii care au obligaţia punerii lor în aplicare.



Articolul 103

Încetarea mandatului

(1) Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor

pentru un nou Parlament.

(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către

Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în cazul alineatului (1),

îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă

la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.



Capitolul VII

RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL



Articolul 104

Informarea Parlamentului

(1) Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă

informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de

deputaţi.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li

se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.



Articolul 105

Întrebări şi interpelări

(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă

la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi.

(2) Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime

poziţia faţă de obiectul interpelării.



Articolul 106

Exprimarea neîncrederii

(1) Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi,

îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii

deputaţilor.

(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile

de la data prezentării în Parlament.



Capitolul VIII

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ



Articolul 107

Administraţia publică centrală de specialitate

(1) Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele.

Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile

şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile

de activitatea lor.

(2) În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în

domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră

nemijlocit în atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în condiţiile

legii, şi alte autorităţi administrative.



Articolul 108

Forţele armate

(1) Forţele armate sînt subordonate exlusiv voinţei poporului pentru

garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii, a integrităţii

teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

(2) Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege

organică.



Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se

întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării

serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de

interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea

administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care

le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de

stat unitar.



Articolul 110

Organizarea administrativ-teritorială

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect

administrativ, în raioane, oraşe şi sate. În condiţiile legii, unele

oraşe pot fi declarate municipii.



Articolul 111

Statutul special de autonomie

(1) Localităţilor din stînga Nistrului, precum şi unor localităţi

din sudul Republicii Moldova, le pot fi atribuite forme şi condiţii

speciale de autonomie după statute speciale adoptate prin legi organice.

(2) Legile organice care reglementează statutele speciale ale

localităţilor prevăzute la alineatul (1) pot fi modificate cu votul a

trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.



Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită

autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi

primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca

autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate

şi oraşe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi

atribuţiile lor, este stabilit de lege.



Articolul 113

Consiliul raional

(1) Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteşti şi

orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes raional.

(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.

(3) Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază

principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea

problemelor comune.



Capitolul IX

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ



Secţiunea 1

Instanţele judecătoreşti



Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele

judecătoreşti.



Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin

Curtea de Apel, prin tribunale şi judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii,

judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi

procedura de judecată sînt stabilite prin lege organică.



Articolul 116

Statutul judecătorilor

(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi,

imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de

Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii. Judecătorii care au susţinut concursul sînt numiţi în

funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani, apoi de 10 ani. După

expirarea termenului de 15 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă

la atingerea plafonului de vîrstă.

(3) Preşedintele şi membrii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi

în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în muncă în judecătorii de

cel puţin 15 ani.

(4) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul

acestora.

(5) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(6) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.



Articolul 117

Caracterul public al dezbaterilor judiciare

În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt

publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în

cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de

procedură.



Articolul 118

Limba de procedură şi dreptul la interpret

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au

dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a

vorbi în instanţă prin interpret.

(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi

într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă

la proces.



Articolul 119

Folosirea căilor de atac

Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele

de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.



Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri

judecătoreşti definitive

Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri

definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea

solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi

a altor hotărîri judecătoreşti definitive.



Articolul 121

Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti,

indemnizaţia şi alte drepturi

(1) Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate

de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.

(2) Indemnizaţiile şi alte drepturi ale judecătorilor sînt stabilite

prin lege.

(3) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.



Secţiunea a 2-a

Consiliul Superior al Magistraturii



Articolul 122

Componenţa

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 11

magistraţi cu un mandat de 5 ani.

(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept:

Ministrul Justiţiei, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,

Preşedintele Curţii de Apel, Preşedintele Judecătoriei Economice,

Procurorul General.

(3) Trei magistraţi sînt aleşi, prin vot secret, de colegiile unite

ale Curţii Supreme de Justiţie, trei de Parlament, din rîndul

profesorilor titulari.



Articolul 123

Atribuţiile

Consiliul Superior al Magistraturii, după regulile organizării

judiciare, asigură numirile, deplasările, promovările şi măsurile

disciplinare faţă de judecători.



Secţiunea a 3-a

Procuratura



Articolul 124

Atribuţiile şi structura

(1) Procurorul General şi procurorii subordonaţi acestuia exercită

supravegherea executării exacte şi uniforme a legilor de către organele

administraţiei publice, de către persoanele juridice şi fizice şi

asociaţiile lor; apără ordinea legală, drepturile şi libertăţile

cetăţenilor, contribuie la exercitarea justiţiei, în condiţiile legii.

(2) Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generală,

procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate.

(3) Organizarea, competenţa şi modul de desfăşurare a activităţii

Procuraturii sînt stabilite prin lege.



Articolul 125

Mandatul procurorilor

(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la

propunerea Preşedintelui acestuia.

(2) Procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General

şi îi sînt subordonaţi.

(3) Mandatul procurorilor este de 5 ani.

(4) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie

publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

(5) În exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.



Titlul IV

ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI FINANŢELE PUBLICE



Articolul 126

Economia

(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare

socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică,

antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii

publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia

concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor

factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică,

financiară şi valutară;

d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;

e) exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse

naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;

f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi

menţinerea echilibrului ecologic;

g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru

creşterea calităţii vieţii;

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice,

inclusiv străine.



Articolul 127

Proprietatea

(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele

solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele

societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor

administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele

şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei

economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi

alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii

publice.



Articolul 128

Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor

(1) În Republica Moldova este ocrotită proprietatea altor state, a

organizaţiilor internaţionale, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor.

(2) Modul şi condiţiile de exercitare a dreptului de proprietate al

persoanelor fizice şi juridice străine, precum şi al apatrizilor, pe

teritoriul Republicii Moldova sînt reglementate prin lege.



Articolul 129

Activitatea economică externă

(1) Parlamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii

economice externe, principiile utilizării împrumuturilor şi creditelor

străine.

(2) Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea

economică externă, promovează politica liberului schimb sau politica

protecţionistă, pornind de la interesele naţionale.



Articolul 130

Sistemul financiar-creditar

(1) Formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor

financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale

instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.

(2) Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc.

(3) Dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii Naţionale a

Republicii Moldova. Emisia se efectuează conform deciziei Parlamentului.



Articolul 131

Bugetul public naţional

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor.

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi

bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat,

aprobării Parlamentului. În caz de formare a fondului extrabugetar, el

se prezintă spre aprobare Parlamentului.

(3) Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu

au fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea

exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul

asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pînă la adoptarea

noilor bugete.

(4) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se

aprobă şi se execută în condiţiile legii.

(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fară stabilirea

sursei de finanţare.



Articolul 132

Sistemul fiscal

(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi

ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor,

oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele

reprezentative respective.

(2) Orice alte prestări sînt interzise.



Articolul 133

Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.

(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.

(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la

propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii

Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.

(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra

administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice.

(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a

Curţii de Conturi, se stabilesc prin lege organică.



Titlul V

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ



Articolul 134

Statutul

(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie

constituţională în Republica Moldova.

(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă

autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.

(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei,

asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere

legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează

responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de

stat.



Articolul 135

Atribuţiile

(1) Curtea Constituţională:

a) exercită la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor,

regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui

Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi

a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

b) interpretează Constituţia;

c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui

Republicii Moldova;

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului,

suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau

interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova;

g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor

juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiţie:

h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect

constituţionalitatea unui partid.

(2) Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa

subiecţilor prevăzuţi de Legea cu privire la Curtea Constituţională.



Articolul 136

Structura

(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi

pentru un mandat de 6 ani.

(2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Preşedintele

Republicii Moldova şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) Judecătorii Curtii Constituţionale aleg, prin vot secret,

preşedintele acesteia.



Articolul 137

Independenţa

Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata

mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.



Articolul 138

Condiţiile pentru numire

Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă o pregătire

juridică superioară, o înaltă competenţă profesională şi o vechime de

cel puţin 15 ani în activitatea juridică, în învăţămîntul juridic sau în

activitatea ştiinţifică.



Articolul 139

Incompatibilităţi

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu

oricare altă funcţie publică sau privată retribuită, cu excepţia

activităţii didactice şi ştiinţifice.



Articolul 140

Hotărîrile Curţii Constituţionale

(1) Legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin

nule, din momentul adoptării hotărîrii corespunzătoare a Curţii

Constituţionale.

(2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi

atacate.



Titlul VI

REVIZUIREA CONSTITUŢIEI



Articolul 141

Iniţiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:

a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu

drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să

provină din cel puţin jumătate din raioane şi municipii, iar în fiecare

din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 5000 de semnături în

sprijinul acestei iniţiative;

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

c) Preşedintele Republicii Moldova;

d) Guvern.

(2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate

Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat

cu votul a cel puţin 4 judecători.



Articolul 142

Limitele revizuirii

(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar

al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a

statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu

votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

(2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat

suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau

a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă,

de asediu şi de război.



Articolul 143

Legea privind modificarea Constituţiei

(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la

modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării

iniţiativei corespunzătoare. Lgea se adoptă cu votul a două treimi din

deputaţi.

(2) Dacă de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea

Constituţiei Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea

constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.



Titlul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII



Articolul I

(1) Prezenta Constituţie este adoptată de Parlament şi se promulgă

de către Preşedintele Republicii Moldova în termen de 3 zile.

(2) Constituţia Republicii Moldova intră în vigoare la 27 august

1994. La aceeaşi dată Constituţia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978

cu modificările şi completările ulterioare, este în întregime abrogată.



Articolul II

(1) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în

care nu contravin prezentei Constituţii.

(2) Comisiile permanente ale Parlamentului, Guvernul, în decusul

unui an de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, vor

examina conformitatea legislaţiei cu Constituţia şi vor prezenta

Parlamentului propunerile respective.



Articolul III

(1) Instituţiile de stat, existente la data intrării în vigoare a

prezentei Constituţii, rămîn în funcţiune pînă la constituirea unor

instituţii noi.

(2) Parlamentul, constituit din 104 deputaţi, aleşi prin vot

universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile

pluralismului politic şi pluripartidismului, conform Legii din 14

octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, rămîne în funcţiune pînă

la expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta

Constituţie.

(3) Preşedintele Republicii Moldova, ales prin vot universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile pluralismului politic şi

pluripartidismului, pe un termen de 5 ani, conform Legii din 18

septembrie 1991 cu privire la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova

rămîne în funcţiune pînă la expirarea mandatului pentru care a fost

ales, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.

(4) Guvernul, învestit în funcţie de către Parlament, rămîne în

exercitarea împuternicirilor pînă la expirarea mandatului, cu excepţia

cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.

(5) Organele locale ale puterii de stat şi ale administraţiei de

stat rămîn în exercitarea împuternicirilor pînă la expirarea mandatului,

cu excepţia cazurilor prevăzute în prezenta Constituţie.

(6) Asupra judecătorilor care, la data intrării în vigoare a

prezentei Constituţii, au o vechime în muncă în judecătorii de cel puţin

15 ani, se răsfrînge principiul inamovibilităţii, conform articolului

116 alineatul (1), printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova,

la propunerea ministrului justiţiei şi a Preşedintelui Judecătoriei

Supreme.

(7) În decursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei

Constituţii, sistemul instanţelor judecătoreşti va fi reorganizat, prin

lege, conform articolului 115.



Articolul IV

Prevederile articolului 25 alineatul (4), ce ţin de termenul

arestării, nu se răsfrîng, pînă la 1 ianuarie 1995, asupra persoanelor

care au comis infracţiuni grave prevăzute de articolul 7/1 din Codul

penal.



Articolul V

(1) În decursul a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei

Constituţii se înfiinţează Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi.

(2) În prima componenţă a Curţii Constituţionale judecătorii din

partea Consiliului Superior al Magistraturii sînt numiţi în funcţie de

adunarea generală a judecătorilor populari şi a membrilor Judecătoriei

Supreme.



Articolul VI

Pînă la înfiinţarea Curţii Constituţionale, cazurile prevăzute în

articolul 135 al prezentei Constituţii pot fi soluţionate, din

iniţiativa Parlamentului, de către Judecătoria Supremă.



Articolul VII

(1) Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor

vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în

care nu contravine prezentei Constituţii.

(2) Sus-numita lege poate fi modificată în decursul a 7 ani de la

data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, cu votul a cel puţin

două treimi din deputaţi.



Articolul VIII

Titlul VII, Dispoziţii finale şi tranzitorii, se consideră parte

integrantă a prezentei Constituţii şi reglementează problemele ce ţin de

intrarea ei în vigoare.