În vederea executării prevederilor din Legea nr. 134-XVI din 14 iunie 2007 cu  privire  la mediere (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 188-191, art. 730), Consiliul de Mediere hotărăşte,
    1. Regulamentul Consiliului de Mediere (anexa nr. 1);
    2. Regulamentul privind atestarea mediatorilor (anexa nr.2);
    3. Regulamentul cu privire la înregistrarea birourilor (anexa nr. 3);
    4. Codul deontologic al mediatorului (anexa nr. 4).

    Preşedintele Consiliului
    de Mediere                                                     Marcel Burlacu

    Nr. 1. Chişinău,  16 iunie 2008.


    1. În temeiul art. 21 din Legea nr.134-XVI din 14 iunie 2007 cu privire la mediere (în continuare Legea), s-a înfiinţat Consiliul de mediere (în continuare Consiliul) care este un organ colegial de drept public instituit în vederea coordonării activităţii de mediere.
    2. Prezentul Regulament al Consiliului de Mediere (în continuare Regulament) stabileşte atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Consiliului.
    3. Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii: legalităţii, imparţialităţii, cooperării, transparenţei, dialogului social, confidenţialităţii şi responsabilităţii.
    4. Consiliul este compus din 9 membri desemnaţi prin ordinul ministrului justiţiei, în baza rezultatelor concursului public organizat de Ministerul Justiţiei. Consiliul se formează din 9 membri, dintre care cel puţin 7 membri trebuie să fie din rîndul mediatorilor sau să facă parte din corpul ştiinţifico-didactic ori din cadrul unor organizaţii necomerciale.
    Termenul mandatului membrilor Consiliului este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii lui o singură dată. Alegerea următorului Consiliu, în baza rezultatelor concursului public organizat de Ministerul Justiţiei, se face cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului în funcţie. Consiliul îşi exercită mandatul pînă la data validării membrilor unui nou Consiliu. Lista membrilor Consiliului nou-aleşi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data validării.
    5. Calitatea de membru al Consiliului încetează în următoarele situaţii:
    1) la cerere, prin renunţare scrisă făcută de mediator;
    2) prin deces;
    3) absenţa nemotivată la mai mult de 5 şedinţe ordinare consecutive;
    4) sancţiune disciplinară;
    5) prin numirea /alegerea în o altă funcţie incompatibilă cu activitatea de membru al Consiliului;
    6) în baza unei hotărîri judecătoreşti care interzice deţinerea în continuare a calităţii de mediator;
    7) la expirarea mandatului;
    8) în alte cazuri prevăzute de lege.
    6. Încetarea calităţii de membru se decide prin hotarîre a Consiliului şi se comunică Ministerului Justiţiei. Ministrul Justiţiei la propunerea Consiliului în termen de 15 zile lucrătoare suspendă sau încetează prin ordin calitatea de membru al Consiliului.
    7. În caz de încetare a mandatului de membru al Consiliului conform pct. 6, Ministerul Justiţiei, în termen de cel mult 15 zile de la comunicarea faptului încetării calităţii de membru al Consiliului, va anunţa concurs public pentru alegerea altui membru al Consiliului pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
    8. Calitatea de membru al Consiliului nu este remunerată.
    9. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul cooperează cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice atît din Republica Moldova, cît şi de peste hotare, în condiţiile legii.
    10. Coordonarea activităţii Consiliului este asigurată de preşedintele, ales de membrii acestuia pe o durată de doi ani.
    Preşedintele coordonează întreaga activitate, reprezintă Consiliul în relaţiile cu terţii.
     Preşedintele prezidează şedinţele Consiliului.
     În exercitarea funcţiei sale, preşedintele emite decizii.
     Preşedintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare altor persoane din cadrul Consiliului.
     Dacă preşedintele este în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul poate delega unul dintre membrii săi pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile preşedintelui.
    11. Mandatul preşedintelui încetează în următoarele situaţii:
    1) la cerere, prin renunţare făcută în scris de mediator;
    2) prin deces;
    3) prin încetarea calităţii de membru al Consiliului;
    4) absenţa pentru o perioada mai mare de 3 luni consecutiv de la şedinţele Consiliului;
    5) sancţiune disciplinară;
    6) la împlinirea termenului mandatului dat de Consiliu pentru calitatea de preşedinte;
    7) prin revocare, cu votul minim a cinci membri ai Consiliului.
    12. Încetarea mandatului de preşedinte se decide prin hotărîre a Consiliului.
    13. În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maxim 30 de zile de la constatarea vacanţei postului.
    14. Activitatea Consiliului se desfăşoară pe baza planului anual de activităţi aprobat prin hotărîre a Consiliului.
    15. Consiliul se întruneşte lunar în şedinţa ordinară şi ori de cîte ori este necesar în şedinţă extraordinară.
    16. Convocarea în şedinţă extraordinară se face la propunerea preşedintelui sau a minim trei dintre membrii Consiliului.
    17. Convocarea pentru şedinţele ordinare se face cu minim zece zile înainte de data şedinţei, iar pentru cele extraordinare se face cu minim trei zile înainte. În oricare caz, convocarea cuprinde luna, ziua, ora, locul desfăşurării şedinţei şi propunerea de ordine de zi a acesteia şi este transmisă prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii ei.
    18. Şedinţele Consiliului sînt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.
    19. Şedinţele Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 membri.
    20. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă hotărîri cu votul majorităţii simple a membrilor care îl compun, respectiv cinci voturi. Opiniile separate ale membrilor Consiliului se motivează şi se anexează în scris la hotărîrea Consiliului.
    21. Hotărîrile Consiliului care se referă la profesia de mediator sînt obligatorii pentru toţi mediatorii şi, după caz, se publică pe pagina web a Consiliului, pe pagina web a Ministerului Justiţiei, iar în caz de necesitate, conform hotărîrii Consiliului, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova .
    22. La lucrările Consiliului pot fi invitate sa participe persoane din orice alte instituţii publice sau private, asociaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale, precum şi persoane fizice, a căror consultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea hotărîrilor Consiliului.
    23. Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii:
    1) Atribuţii de organizare si funcţionare:
    a) promovează activitatea de mediere, reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ţării şi adoptă strategii în acest sens;
    b) supraveghează asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii mediatorilor;
    c) apără şi promovează interesele mediatorilor;
    d) adoptă hotarîri în toate problemele privind formarea iniţială şi continuă a mediatorilor, conlucrează cu instituţii de învăţămînt superior şi cu Institutul Naţional al Justiţiei pentru pregătirea şi perfecţionarea mediatorilor;
    e) elaborează proiecte de standarde şi de programe-cadru pentru pregătirea iniţială şi continuă a mediatorilor;
    f) verifică modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor de mediere, precum şi modul de respectare a standardelor de pregătire iniţială şi continuă a mediatorilor;
    g) întocmeşte şi actualizează Tabelul mediatorilor;
    h) alege şi revocă preşedintele Consiliului;
    ) întocmeşte şi actualizează lista instituţiilor de învăţămînt cu drept de a organiza şi desfăşura cursuri de pregătire şi de perfecţionare continuă a mediatorilor;
    j) avizează şi ţine evidenţa formelor de exercitare a profesiei de mediator;
    k) efectuează atestarea mediatorilor în conformitate cu Regulamentul privind atestarea mediatorilor;
    2) Atribuţii de reglementare:
    a) elaborează şi avizează standardul ocupaţional al mediatorului;
    b) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie;
    c) evaluează periodic şi actualizează standardele şi programele de formare în domeniul medierii;
    d) elaborează metodologia şi adoptă Procedura de avizare a programelor postuniversitare de masterat în domeniul medierii;
    e) elaborează metodologia şi adoptă Procedura de autorizare a mediatorilor, în condiţiile legii;
    f) stabileşte condiţiile, în care se poate face publicitate profesiei, care sînt adoptate prin Hotărîre a Consiliului;
    g) elaborează şi adoptă Regulamentul Consiliului de mediere, Regulamentul privind atestarea mediatorilor, Codul deontologic a mediatorilor, precum şi alte regulamente necesare reglementării activităţii de mediator;
    h) face propuneri Ministerului Justiţiei pentru completarea, modificarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea la standardele internaţionale;
    i) îndeplineşte şi alte activităţi necesare pentru reglementare în domeniul medierii.
    3) Atribuţii de control:
    a) exercită controlul asupra activităţii mediatorilor, are acces liber la toate materialele şi informaţiile deţinute de mediatorii autorizaţi necesare pentru exercitarea controlului;
    b) exercită controlul asupra activităţii birourilor de mediatori;
    c) avizează programele postuniversitare de masterat în domeniul medierii;
    d) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;
    e) ia măsuri pentru respectarea prevederilor Codului deontologic al mediatorilor şi normelor privind sancţionarea disciplinară a mediatorilor;
    f) primeşte şi examinează sesizările privind activitatea mediatorilor;
    g) adoptă hotărîri privind sancţionarea disciplinară a mediatorilor pe care le aduce la cunoştinţă ministrului justiţiei pentru emiterea ordinului de tragere la răspundere disciplinară a mediatorilor;
    h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege şi de Regulament.
    24. Preşedintele Consiliului îndeplineşte următoarele atribuţii:
    1) duce la îndeplinire hotărîrile Consiliului;
    2) reprezintă Consiliul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    3) semnează actele Consiliului;
    4) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului;
    5) coordonează activitatea Consiliului;
    6) ia măsuri pentru respectarea prevederilor legale cu privire la protecţia muncii de către întregul personal;
    7) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii;
    8) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, Regulament şi hotărîrile Consiliului.
    25. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul se poate sesiza din oficiu cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor profesionale de către mediatori.
    26. Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul în legătură cu săvîrşirea de către un mediator a unei abateri prevăzute de legea cu privire la mediere. Consiliul primeşte sesizarea, cercetează abaterea şi hotărăşte, ori de cîte ori este nevoie, convocarea şedinţei pentru examinarea cauzei.
    27. Consiliul este obligat să supravegheze şi să asigure aplicarea sancţiunilor disciplinare aplicate mediatorilor.
    28. Sesizarea se va face în scris şi va fi semnată de către autorul sesizării. Sesizarea cuprinde: numele, domiciliul sau reşedinţa părţii, abaterea pretinsă săvîrşită de către mediator.
    29. Cercetarea abaterii se efectuează în termen de 15 zile de la data înregistrării sesizării. Audierea autorului sesizării şi a mediatorului este obligatorie. Mediatorului cercetat i se va pune la dispoziţie, pentru a face cunoştinţă, actele depuse de autorul sesizării în vederea formulării apărării, cu minim 10 zile înainte de examinarea sesizării.
    30. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea cercetării disciplinare. În caz de neprezentare, se va încheia un proces verbal din care să rezulte faptul că, deşi procedural convocaţi, mediatorul şi/sau autorul sesizării nu s-au prezentat la termenul stabilit.
    31. În cursul cercetărilor Consiliul va asculta persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va efectua verificări de înscrisuri şi va culege informaţii în legătură cu abaterea pretinsă a fi săvîrşită, prin mijloacele prevăzute de lege. Pe baza datelor culese, va întocmi un dosar al abaterii cercetate. Dosarul cuprinde şi un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare.
    32. La stabilirea sancţiunilor se va ţine seama de gravitatea faptei, de cauzele şi împrejurările în care aceasta a fost savîrşită, de gradul de vinovăţie al mediatorului, dacă acesta a avut şi alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii.
    33. Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult o lună de la data constatării abaterii. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
    34. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare.
    35. Consiliul cercetează abaterea şi hotărăşte cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare cu majoritatea simplă, adică cu cel puţin 5 voturi din numărul total al membrilor.
    36. Hotărîrea motivată şi propunerea de aplicare a sancţiunii disciplinare se aduce la cunoştinţă ministrului justiţiei, în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărîrii cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului. Ministrul justiţiei emite un ordin privind tragerea la răspundere disciplinară a mediatorului şi aplicarea sancţiunii disciplinare recomandate.
    37. Consiliul va putea suspenda cercetarea sesizării la cererea autorului sesizării sau ambelor părţi.
    38. Cercetarea sesizării se reia prin cererea de redeschidere făcută de către una din părţi.
    39. Mediatorul sancţionat se consideră ca fiind nesancţionat după expirarea termenului de un an de la aplicarea sancţiunii disciplinare, dacă în acest termen mediatorul nu a fost supus unei noi sancţiuni disciplinare.


    Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 134-XVI din 14 iunie 2007 cu privire la mediere, care stabileşte procedura de atestare a mediatorilor.
    I. Procedura de atestare a candidaţilor
    1. Atestarea mediatorilor este organizată de către Consiliul de mediere şi are loc de două ori pe an, în luna aprilie şi în luna octombrie.
    2. Persoanele care au urmat cursurile de pregătire iniţială de mediator pot solicita Consiliului de mediere atestarea şi vor depune următoarele acte:
    1) cerere;
    2) copia buletinului de identitate;
    3) cazier judiciar;
    4) certificat medical de sănătate;
    5) certificatul de pregătire iniţială.
    3. Consiliul de mediere va examina cererea şi actele depuse de candidat în termen de 15 zile de la depunerea acestora şi va anunţa candidatul despre data şi locul desfăşurării atestării cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data atestării.
    4. Informaţiile referitoare la data şi locul desfăşurării atestării se publică cu 30 de zile înainte de data desfăşurării pe site-ul Ministerului Justiţiei (www.justice.gov.md).
    5. Atestarea candidaţilor se efectuează de Consiliul de mediere în baza examenului, care include proba teoretică şi are drept scop realizarea selecţiei candidaţilor pe baza criteriilor de cunoştinţe şi aptitudini în vederea desfăşurării activităţii de mediere.
    6. Întrebările pentru examen sînt formulate de către Consiliul de mediere.
    7. Atestarea se desfăşoară în limba de stat, în formă scrisă şi durează 3 ore astronomice calculate din momentul cînd au fost soluţionate toate problemele organizatorice.
    8. La începutul examenului, toţi canditaţii vor completa fişa de examinare.
    9. Canditaţii sînt preîntîmpinaţi despre expirarea timpului cu cel puţin 15 minute înainte de expirarea acestuia.
    10. Lista subiectelor pentru susţinerea examenelor sînt aprobate de Consiliul de mediere şi sînt afişate pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei (www.justice.gov.md). Lista subiectelor nu poate fi modificată cu mai puţin de 30 de zile înainte de data examenului.
    11. Cu 15 minute pînă la începerea examenului un membru al Consiliului de mediere face apelul canditaţilor admişi la examen. Identificarea candidaţilor se efectuează în baza buletinului de identitate.
    12. După verificarea identităţii candidaţilor, se interzice părăsirea sălii de examen pînă în momentul în care candidatul va preda lucrarea şi fişa de examinare pentru a fi evaluate.
    13. Fiecare membru al Consiliului de mediere verifică lucrarea şi o apreciază prin “admis”/ “respins”, după aceea se calculează aprecierile lucrării cu “admis”, atunci candidatul respectiv a susţinut examenul de atestare.
    14. Rezultatele examenului se consemnează într-un proces verbal semnat de Preşedintele şi membrii Consiliului de mediere şi sînt publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei.
    15. Hotărîrea Consiliului de mediere despre atestarea mediatorilor se remite ministrului justiţiei pentru eliberarea Atestatului pentru desfăşurarea activităţii de mediator în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acesteia.
    16. Atestatul pentru desfăşurarea activităţii de mediator se eliberează în termen de 15 zile lucrătoare de la data atestării.
    17. Mediatorii atestaţi sînt incluşi în Tabelul mediatorilor în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării Atestatului pentru desfăşurarea activităţii de mediator.
    18. Tabelul mediatorului se întocmeşte în baza Hotărîrii Consiliului de mediere şi se plasează pe site-ul Ministerului Justiţiei şi se actualizează de Consiliul de mediere.
    19. Comisia de contestare se constituie prin hotărîrea Consiliului de mediere dintr-un membru al Consiliului de mediere, propus de către Consiliul de mediere, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, numit de către ministrul justiţiei şi un formator în domeniul medierii, ales de Consiliul de mediere.
    20. Contestările se depun în termen de 3 zile lucrătoare din momentul publicării rezultatelor atestării pe site-ul Ministerului Justiţiei.
    21. Comisia examinează cererea de contestare a candidatului şi prezintă concluziile sale Consiliului de mediere. Decizia Comisiei de contestare este definitivă şi se comunică candidatului în termen de 48 ore de la momentul înregistrării cererii de contestare.

    Prezentul Regulament este elaborat în temeiul art. 16 alin. (8) din Legea nr. 134-XVI din 14 iunie 2007 cu privire la mediere în vederea stabilirii modului de înregistrare a birourilor mediatorilor.
    1.  Birourile individuale şi birourile asociate de mediatori se înregistrează în baza cererii, care se depune la Consiliul de mediere. La  cererea de înregistrare a birourilor individuale şi birourilor asociate de mediatori se vor anexa în mod  obligatoriu:
    1) Copia buletinului de identitate;
    2) Atestatul pentru exercitarea profesiei de mediator;
    3) Actul care confirmă că mediatorul deţine un spaţiu, în care îşi va desfăşura activitatea.
    2.  Biroul se înregistrează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, prin ordinul ministrului justiţiei.  
    3. Refuzul cu privire la înregistrarea   biroului de mediator poate fi contestat în  instanţa de judecată de contencios administrativ în condiţiile prevăzute de lege.
    4. Avocaţii şi notarii care au dobîndit calitatea de mediator atestat pot desfăşura activitate profesionistă de mediator în cadrul birourilor în care îşi  exercită profesia lor.
    5. Mediatorul sau mediatorii asociaţi pot angaja sau contracta traducători, jurişti şi alt personal de specialitate sau de serviciu.
    6. Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment modul de organizare a activităţii profesioniste de mediator, dacă  Legea nu prevede altfel.
    7. Mediatorul este obligat să înştiinţeze în scris Consiliul de mediere despre orice modificare intervenită privind modul de organizare a activităţii profesioniste de mediator.
    8. Biroul individual sau asociat de mediatori este individualizat  printr-o denumire specifică ce cuprinde sintagma “Birou individual al mediatorului” sau “Biroul asociat de mediatori” urmată de numele mediatorului sau denumirea în cazul biroului asociat de mediatori.
    9. Spaţiul în care mediatorul îşi are sediul profesional şi îşi desfăşoară activitatea, trebuie să fie optim pentru exercitarea profesiei de mediator, asigurînd condiţii pentru respectarea principiului confidentialităţii, primirea clienţilor şi desfăşurarea şedinţelor de mediere.


    Codul deontologic al mediatorului este adoptat în temeiul art. 23 lit. g) al Legii nr. 134- XVI din 14 iunie 2007 şi se aplică mediatorilor atestaţi profesional.
    Principiul profesionalismului este principiul fundamental al activităţii unui mediator, deoarece se referă la competenţă, capacitatea şi pregătirea profesională a mediatorului.
    2. Principiul corectitudinii
    Principiul corectitudinii presupune menţinerea de către mediator a echilibrului între interesele părţilor şi căutarea unor obiective corecte pentru soluţionarea litigiului mediat.
    3. Principiul imparţialităţii mediatorului
    1) În procesul de mediere părţile au drepturi egale şi trebuie să fie tratate egal.
    2) Mediatorul este obligat să fie imparţial în relaţia cu ambele părţi. Imparţialitatea înseamnă lipsa protecţiei favorizate sau a preferinţelor prin cuvinte sau prin fapte.
    3) Mediatorul va evita parţialitatea şi prejudecăţile bazate pe caracteristicile personale ale părţilor: vîrsta, statut social, rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, originea naţională sau socială, avere sau orice alte împrejurări.
    4) Mediatorul va media doar cazurile în care el poate rămîne imparţial.
    4. Principiul neutralităţii
    1) Mediatorul trebuie să fie neutru în ceea ce priveşte conflictul. El nu poate să urmărească anumite beneficii în timpul negocierilor sau să aibă vreun interes personal în semnarea acordului de împăcare, modul şi formele în care se preconizează a fi încheiat.
    2) Mediatorul trebuie să dezvăluie participanţilor orice circumstanţe ce ar putea cauza apariţia conflictelor de interese.
    3) Mediatorul trebuie să informeze în egală măsură părţile despre caracterul medierii şi consecinţele posibile.
    4) În cazul în care provenienţa mediatorului sau experienţa acestuia ar prejudicia calitatea me­dierii, mediatorul trebuie să renunţe la mediere, cu excepţia cazului în care ambele părţi sînt de acord să continue procesul.
    5. Principiul acceptării
    1) Mediatorul trebuie să fie acceptat de părţi. Nimeni nu poate să oblige mediatorul să presteze serviciul atunci cînd cel puţin una din părţi nu-l acceptă.
    2) Mediatorul nu poate refuza prestarea serviciilor de mediere solicitate de părţi, decît în cazurile expres reglementate.
    3) Regulile procedurii de mediere sînt aplicate doar cînd sînt acceptate de către părţi. Mediatorul poate să propună regulile şi apoi ele trebuie să fie confirmate de către părţi.
    4) Mediatorul trebuie să explice părţilor că soluţia acceptabilă pentru rezolvarea conflictului nu înseamnă în mod obligatoriu satisfacerea totală a intereselor.
    6. Principiul confidenţialităţii
    1) Mediatorul trebuie să asigure confidenţialitatea procesului. Mediatorul nu va divulga nici o informaţie obţinută în cadrul medierii, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost oferite de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale, cu excepţia cazului în care legea prevede contrariul.
    2) Limitele principiului confidenţialităţii apar în cazurile cînd:
    a) părţile au dat permisiunea;
    b) este cerută de lege;
    c) informaţia dezvăluie un risc real pentru participanţii la mediere sau pentru altă persoană;
    d) informaţia se utilizează anonim în comuni­tatea profesională cu scop instructiv sau schimb de experienţă.
    3) Mediatorul trebuie să informeze părţile în cadrul primei şedinţe despre limitele confidenţialităţii enunţate în punctul 2).
    4) Mediatorul trebuie să informeze părţile despre necesitatea de a oferi informaţia cu privire la rezultatele medierii şi/sau stadiul la care se află procesul de mediere - instituţiei specializate pentru mediere, procurorului şi/sau instanţei de judecată.
    5) Documentele ce se referă la mediere trebuie să fie depozitate astfel ca la ele să aibă acces doar mediatorii.
    6) Mediatorul răspunde, conform legislaţiei, pentru încălcarea principiului confidenţialităţii.
    7. Principiul liberului acces şi egal la mediere
    Acest principiu presupune accesul liber şi egal al fiecărei persoane la mediere indiferent de vîrstă, statut social, rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, origine naţională sau socială, avere sau alte împrejurări.
    8. Principiul liberului consimţămînt
    1) Liberul consimţămînt este un principiu important al medierii şi presupune abilitatea părţilor de a participa voluntar şi fără constrîngere la procesul de mediere.
    2) Părţile au dreptul să aleagă mediatorul, sau să ceară înlocuirea acestuia în orice etapă a proce­sului.
    3) Mediatorul nu trebuie să constrîngă nici una din părţi să participe la procesul de mediere sau să elaboreze acordul de împăcare.
    4) Mediatorul nu va lua decizii în numele nici uneia dintre părţi.
    5) Mediatorul va respecta şi va încuraja dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele.
    6) Mediatorul va informa părţile de la început, în ce va consta activitatea sa şi asupra faptului că decizia finală le aparţine în mod exclusiv şi că se pot retrage oricînd din procesul de mediere.
    9. Etica profesională
    1) În activitatea profesională, mediatorul va manifesta:
    a) onestitatea – mediatorul trebuie să fie onest faţă de sine, faţă de părţi şi de comunitatea profesională;
    b) concentrarea – mediatorul trebuie să aibă capacitatea de a urma gîndurile în aşa fel ca să fie capabil să se concentreze pe o problemă, faptă, circumstanţă specifică cu care se confruntă la mo­mentul dat şi de a nu lăsa alte probleme să-l preo­cupe;
    c) rapiditatea şi disponibilitatea – mediatorul trebuie să posede capacitatea de a pune întrebări potrivite la momentul potrivit, ceea ce va ajuta părţile să înţeleagă motivele comportării lor;
    d) toleranţă – mediatorul va accepta şi respec­ta opiniile diferite ale celor din jur, chiar şi contrare celei proprii;
    e) încredere – mediatorul trebuie să fie o persoană care are încrederea că fiecare persoană este capabilă să se schimbe şi să progreseze;
    f) respect – mediatorul trebuie să respecte demnitatea părţilor şi să asigure ca părţile să se comporte respectuos una cu alta;
    g) răbdare – nu se permite impunerea şi forţarea părţilor să încheie procesul de mediere cu acordul de împăcare. Cînd părţile reflectă asupra problemei ele nu trebuie grăbite. Soluţiile trebuie să fie depistate de către părţi, în aşa fel ele vor fi mult mai trainice şi vor aduce satisfacţii mult mai mari;
    h) empatie – mediatorul trebuie să fie capabil să creeze un climat de bunăvoinţă, înţelegere, să manifeste compasiune faţă de părţile în conflict şi să aibă abilitatea de a înţelege starea emoţională şi socială a unei alte persoane;
    i) capacitatea de a păstra confidenţialitatea informaţiei care i-a devenit cunoscută;
    j) comunicabilitate – această abilitate va facilita stabilirea relaţiilor cu beneficiarii;
    2) Mediatorul trebuie să medieze doar în cazurile cînd are calificarea şi capacităţile personale necesare pentru a satisface aşteptările raţionale ale părţilor.
    3) Este interzis de a cumula activităţi de medi­ere cu activităţi care:
    a) ar prejudicia activitatea sa;
    b) ar limita capacitatea de a fi imparţial şi neutru;
    c) ar perturba autoritatea sa morală.
    10. Instruirea şi formarea
    1) Mediatorul trebuie să posede cunoştinţe esenţiale şi abilităţi în domeniul medierii. Cunoştinţele sale trebuie să cuprindă metode de soluţionare a con­flictelor, tehnici de mediere, reguli şi metode de medi­ere, cunoştinţe în domeniul procedurii juridice, comunicării, psihologiei, eticii profesionale.
    2) Mediatorul trebuie să cunoască literatura de specialitate ce abordează problema medierii, trebuie să cunoască inovaţiile în domeniul justiţiei restaurative şi să le aplice în practică.
    3) Mediatorul trebuie să ştie să îşi evalueze capacităţile şi abilităţile sale de mediere; să îşi îmbogăţească permanent cunoştinţele în domeniul procesu­lui de mediere, prin participarea activă la conferinţe, seminare de instruire, ateliere de lucru, întîlniri cu specialiştii din domeniu, mese rotunde, prin studierea literaturii naţionale şi internaţionale ce abordează tema medierii şi soluţionarea conflictelor.
    4) Mediatorul trebuie să acumuleze cunoştinţe despre specificul aplicării medierii pentru categorii specifice: minori, persoane cu dezabilităţi etc.
    11. Calitatea procesului
    1) Mediatorul trebuie să dirijeze procesul de medi­ere corect, sîrguincios, în concordanţă cu principiul liberului consimţămînt, în conformitate cu preve­derile legislaţiei din domeniul medierii.
    2) Mediatorul trebuie să depună toată diligenţa necesară în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, respectarea diversităţii, corectitudine profesională şi procedurală.
    3) Mediatorul se va pregăti cu seriozitate de desfăşurarea şedinţelor de premediere, prin pregătirea locului de desfăşurare a medierii, colectarea şi studierea informaţiei despre părţile medierii, contactarea experţilor în cauzele exprese, pregătirea strategiei de mediere.
    12. Selectarea cazurilor
    1) În selectarea cazului, mediatorul trebuie să analizeze abilitatea şi dorinţa părţilor de a participa­ la mediere, nediscriminarea părţilor, precum şi calificarea şi capacităţile personale ale sale.
    2) Părţile, de comun acord, pot fi asistate de avocat, traducător, interpret, precum şi de alte persoane, dacă legislaţia nu prevede altfel.
    13. Dezvăluirea informaţiilor
    1) La cerere, mediatorul trebuie să dezvăluie informaţia cu privire la modul petrecerii medierii, educaţia, instruirea şi experienţa sa în mediere.
    2) Fără a ţine cont de confidenţialitate, mediatorul este obligat să informeze autorităţile competente referitor la o infracţiune iminentă, despre care ia cunoştinţă în cadrul medierii.
    3) La solicitarea expresă a uneia dintre părţi, să asigure confidenţialitatea informaţiei comunicate în raport cu cealaltă parte.
    4) Mediatorul poate solicita semnarea unui acord de confidenţialitate şi pentru părţile participante la mediere.
    14. Şedinţa de premediere
    Mediatorul are datoria de a desfăşura şedinţe de pre-mediere cu părţile separat, în baza unui program individualizat. În cadrul acestor şedinţe trebuie să fie asigurate:
    a) siguranţa fizică şi psihică;
    b) ascultarea şi încurajarea exprimării emoţiilor;
    c) Oferirea informaţiilor privind:
    - programul de mediere;
    - persoana mediatorului;
    - procesul de mediere, inclusiv caracterul confidenţial al informaţiei obţinute de către mediator;
    - drepturile părţilor;
    - personalitatea părţilor;
    - resursele disponibile;
    - altă informaţie la cerere sau după oportuni­tate;
    d) informarea cu privire la riscurile / beneficiile şi asistenţă în luarea deciziei, incluzînd libertatea părţilor de a se retrage din proces în orice moment;
    e) pregătirea atentă a victimei şi infractorului:
    - testarea aşteptărilor reale;
    - evaluarea daunelor şi necesităţilor;
    - posibilităţi de restituire/reparare.
    15. Şedinţa de mediere
    1) Mediatorul trebuie să faciliteze schimbul de viziuni şi opinii.
    2) Mediatorul ajută părţile să înţeleagă care sînt condiţiile acceptabile pentru ele şi dacă sînt reale de a fi îndeplinite.
    3) Mediatorul ajută părţile să elaboreze un acord care să fie acceptabil pentru acestea.
    4) Mediatorul trebuie să se asigure că ambele părţi percep acordul de împăcare corect.
    16. Încetarea procesului de mediere
    1) Procesul de mediere încetează la iniţiativa părţilor, fie prin încheierea acordului de împăcare, fie prin refuzul părţilor de a continua procesul de medi­ere.
        2) Mediatorul trebuie să încheie sau să sus­pende procesul de mediere, dacă medierea este utilizată
într-un mod ilegal, sau dacă una din părţi este incapabilă să participe din cauza stării de ebri­etate, incapacităţii fizice sau mintale sau limitarea capacităţii de exerciţiu.
    3) În cazul în care părţile ajung la un impas, me­diatorul nu trebuie să continue discuţiile neproductive care ar afecta părţile din punct de vedere emoţional.
    4) În cazul în care acordul presupune resti­tuirea pagubei şi/sau alte angajamente, mediatorul trebuie să pună în discuţii cînd şi cum va avea loc restituirea, stabilind şi un plan, monitorizînd realiza­rea şi consecinţele nerespectării acordului. În acest caz procedura de mediere poate înceta
odată cu executarea angajamentelor asumate prin acord.
    17. Relaţia cu părţile
    1) Mediatorul este obligat să respecte autodeterminarea părţilor (independenţa, expunerea liberă), capacitatea părţilor de a ajunge voluntar la un acord.
    2) Mediatorul trebuie să asigure organizarea echitabilă şi imparţială a procesului şi desfăşurarea fiecărei etape a acestuia.
    3) Mediatorul trebuie să dea consultaţii tutu­ror participanţilor la proces, la cererea acestora, să răspundă la întrebări, în cazul în care este compe­tent.
    1) Mediatorul trebuie să respecte principiul solidarităţii, loialităţii dintre mediatori.
    2) Mediatorul trebuie să stimeze experienţa, pregătirea profesională şi eficacitatea muncii co­legilor săi, să lărgească colaborarea necesară pen­tru îmbunătăţirea calităţii serviciului de mediere.
    3) Mediatorul utilizează competenţa sa pentru a dezvolta cooperarea şi nu pentru a transforma aceasta în competiţie.
    4) Mediatorul trebuie să prezinte colegilor săi informaţia cu privire la evaluarea procesului de me­diere în cazurile în care la proces participă mai mulţi mediatori (co-mediere).
    5) Mediatorul poate participa în calitate de asistent în medierile efectuate de către colegi şi de a împărtăşi experienţa personală cu alţii.
    6) Posibilele conflicte dintre mediatori pot fi arbitrate de către instituţia specializată pentru me­diere sau de persoana desemnată de aceştia de comun acord.
    7) Mediatorul menţine legături continue şi sis­tematice cu persoana, a cărei conflict se află în instanţă spre examinare, în aşa fel ca aceasta să fie informată despre stadiul la care se află ca­zul.
    8) Raporturile de colaborare dintre mediatori şi a mediatorilor cu alţi profesionişti nu sînt un scop în sine, ci prin dezvoltarea lor se stabilesc modalităţi şi mijloace de consolidare a instituţiei medierii şi statutului mediatorului.
    19. Publicitatea
    1) Mediatorul trebuie să promoveze profesi­a de mediator şi serviciile de mediere.
    2) Mediatorul trebuie să prezinte informaţii autentice cu referire la serviciile oferite, educaţia, instruirea şi experienţa sa.
    3) Mediatorii trebuie să se abţină de a face promisiuni şi să garanteze rezultate.
    20. Relaţia cu mass-media
    În relaţia cu mass-media, mediatorul trebuie să se conducă după principiul confidenţialităţii.
    21. Sancţiunile nerespectării Codului deontologic al mediatorului
    1) Sancţiunile impuse mediatorilor pentru nerespec­tarea Codului sînt:
    a) avertisment;
    b) mustrare sau mustrare aspră;
    c) suspendarea exercitării activităţii de mediator pentru o durată de la o lună la 6 luni;
    d) retragerea împuternicirilor pentru exercitarea activităţii de mediator.
    2) Sancţiunea disciplinară se aplică la propunerea Consiliului de mediere prin ordinul ministrului justiţiei.