*HGC125/2013 Versiunea originala
ID intern unic:  347625
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 125
din  18.02.2013
pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea
actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova
Publicat : 22.02.2013 în Monitorul Oficial Nr. 36-40     art Nr : 171     Data intrarii in vigoare : 07.03.2013
    În scopul executării prevederilor art. VII alin.(3) din Legea nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.186-189, art. 625), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, conform anexei nr.1;
    Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2:
    Lista hotărîrilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.3
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 7 martie 2013.

    PRIM-MINISTRU                                                   Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                               Iurie Leancă
    Ministrul tehnologiei
    informaţiei şi comunicaţiilor                                     Pavel Filip
    Ministrul afacerilor interne                                      Dorin Recean

    Nr. 125. Chişinău, 18 februarie 2013.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie 2013

REGULAMENT
privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa
locuitorilor Republicii Moldova
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova (în continuare – Regulament) constituie cadrul normativ care asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, persoanele juridice şi instituţiile statului la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei la domiciliu sau reşedinţă, la stabilirea cu domiciliul in străinătate a locuitorilor Republicii Moldova şi la repatrierea cetăţenilor Republicii Moldova.
    2. Noţiunile utilizate în prezentul Regulament au următoarele semnificaţii:
    act de identitate – document oficial, eliberat de autoritatea competentă care atestă identitatea, statutul juridic şi, după caz, domiciliul sau reşedinţa titularului;
    act de identitate de uz intern – act de identitate, valabil în condiţiile prevederilor legale şi destinat pentru utilizare pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei în conformitate cu acordurile internaţionale. La această categorie de documente se atribuie: buletinele de identitate, buletinul de identitate provizoriu, permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9) şi paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974);
    acte de identitate de uz intern de generaţia I – buletinele de identitate, permisele de şedere şi actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9) eliberate pînă la data de 7 martie 2013;
acte de identitate de uz intern de generaţia II – buletinele de identitate şi permisele de şedere eliberate începînd cu data de 7 martie 2013;
    autoritate competentă – instituţia responsabilă de eliberarea actelor de identitate, de evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă, de autorizarea emigrării şi de repatriere în funcţie de categoria de solicitanţi şi de locul aflării acestora – subdiviziunile responsabile de evidenţa populaţiei şi eliberarea actelor de identitate din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (în continuare – subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”); misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova (în continuare – MDOC); Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Biroul migraţie şi azil);
    emigrare autorizată – permisiune oficială a autorităţilor Republicii Moldova privind plecarea pentru stabilirea cu domiciliul în străinătate.
    3. Locuitori ai Republicii Moldova se consideră cetăţenii săi domiciliaţi în ţară, indiferent de existenţa înregistrării acestora la domiciliu sau la reşedinţă, străinii cu drept de şedere pe teritoriul republicii şi persoanele cărora li s-a acordat de către autorităţile Republici Moldova statut de apatrid, de refugiat, protecţie umanitară sau temporară, precum şi persoanele cărora li s-a acordat azil politic, cu excepţia străinilor – membri ai corpului diplomatic.
    4. Evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi cu domiciliul în străinătate reprezintă un sistem unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” (în continuare – Registru de stat al populaţiei) sau, după caz, în fişierul manual de evidenţă a persoanelor (în continuare – fişier manual).
    La evidenţa locuitorilor Republicii Moldova se utilizează Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei din momentul implementării acestuia.
    5. Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei se ţine prin fişierul manual din momentul renunţării.
    6. Modalitatea de prestare a serviciilor populaţiei în condiţiile prezentului Regulament şi competenţa teritorială se stabilesc de către organul ierarhic superior al autorităţii competente.
    7. Serviciile ce ţin de eliberarea actelor de identitate, de înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau reşedinţă, de autorizare a emigrării sau de repatriere se prestează de către autorităţile competente conform termenelor, taxelor şi tarifelor stabilite în mod legal, care sînt achitate de solicitant.
    Termenul de examinare a cererilor pentru eliberarea actelor de identitate nu poate depăşi 30 de zile calendaristice din data recepţionării tuturor documentelor necesare. Pentru cazurile de depunere a cererii prin intermediul MDOC, termenul de examinare începe să curgă de la data înregistrării acesteia pe suport de hîrtie sau a documentului electronic la Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” (în continuare – ÎS „CRIS „Registru”).
    În cazul necesităţii unor examinări suplimentare, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul autorităţii competente respective cu cel mult o lună, fapt despre care se informează solicitantul.
Beneficiarii de înlesniri, în condiţiile prevederilor legale, sînt scutiţi total sau parţial de achitarea plăţilor pentru serviciile prestate în cazul prezentării documentelor confirmative.
    8. În cazul eliberării actelor de identitate care conţin neconformităţi din vina autorităţii competente, cheltuielile pentru schimbarea documentelor respective sînt suportate din contul acestei autorităţi.
    9. Cererile, declaraţiile, chestionarele, avizele, demersurile şi alte documente de acest gen utilizate la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei locuitorilor, la autorizarea emigrării şi la repatriere reprezintă formulare-tip şi conţin date cu caracter personal necesare pentru constituirea şi actualizarea Registrului de stat al populaţiei.
    Modelul formularelor-tip şi al menţiunilor utilizate în acest sens se stabileşte de către organul ierarhic superior al autorităţii competente. În cazul în care în acest proces sînt implicate mai multe autorităţi, modelul formularelor-tip şi al menţiunilor respective se stabileşte printr-un ordin comun.
    10. Prelucrarea datelor cu caracter personal, în sensul prezentului Regulament, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.
    11. Datele incluse în formularele depuse la autorităţile competente în condiţiile prezentului Regulament se certifică de către persoanele responsabile de recepţionarea cererii prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    12. Datele cu caracter personal ale cetăţenilor Republicii Moldova în actele de identitate se înscriu din certificatele de stare civilă, iar cele ale străinilor din paşaportul cetăţeanului străin sau din documentul de călătorie şi, după caz, din certificatele de stare civilă.
    În cazul în care datele cu caracter personal ale solicitantului sînt înscrise în certificatele de stare civilă în limba rusă, transpunerea acestor date în limba de stat se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul stării civile.
    13. În cazul stabilirii divergenţelor în înscrisurile privind datele cu caracter personal din certificatele de stare civilă, prezentate de solicitant, eliberarea actelor de identitate se efectuează după lichidarea divergenţelor respective.
    14. Documentele utilizate în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul Regulament se prezintă în limba de stat, iar cele întocmite în altă limbă, cu excepţia celor întocmite în limba rusă, se prezintă în traducere oficială.
    15. Dacă solicitantul actului de identitate, din cauza dizabilităţii sau este analfabet, nu poate să-şi aplice semnătura pe cerere sau pe alte formulare, atunci acesta împuterniceşte verbal o persoană terţă care semnează documentele respective în prezenţa solicitantului şi a persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente.
    În aceste situaţii, precum şi în cazul minorilor sub 10 ani, pe cerere se face o menţiune în acest sens şi în locul rezervat pentru semnătura solicitantului care urmează a fi scanată se aplică simbolul grafic, sub formă de linie cu lungimea de 10 mm, care se reflectă în actul de identitate.
    Dacă solicitantul este analfabet sau cu dizabilităţi de vedere (nevăzător), persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente are obligaţia să-i citească conţinutul formularului şi să facă pe el o menţiune în acest sens.
    16. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate se stabileşte statutul juridic al persoanei, identitatea, domiciliul sau reşedinţa solicitantului sau ale persoanei reprezentate.
    Autoritatea competentă este în drept să-i ceară solicitantului documente suplimentare dacă cele prezentate nu sînt suficiente pentru a stabili statutul juridic, identitatea, starea civilă sau domiciliul/reşedinţa acestuia, precum şi existenţа restricţiilor la eliberarea paşaportului sau a documentului de călătorie în condiţiile legii.
    17. Actele de identitate se înmînează de autoritatea competentă, contra semnătură, titularului personal sau reprezentantului său legal, sau reprezentantului împuternicit prin procură, iar la cererea solicitantului şi prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire. În cazul înmînării actului de identitate reprezentantului legal, acesta se identifică prin actul de identitate şi, după caz, prezintă documentul ce atestă plasarea sub tutelă sau curatelă.
    Se permite înmînarea actelor de identitate minorilor, care au atins vîrsta de 14 ani, dacă există consimţămîntul în scris al reprezentantului legal al acestuia. Consimţămîntul reprezentantului legal se depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente de recepţionarea cererii sau se autentifică de notar.
    În cazul înmînării actului de identitate prin scrisoare recomandată, acesta se transmite serviciului poştal care, ulterior, restituie autorităţii competente recipisa semnată de titular sau de reprezentatul legal al acestuia.
    18. Prevederile prezentului Regulament referitoare la minori nu sînt aplicabile persoanelor care, în condiţiile art.20 alin.(2) şi (3) din Codul civil al Republicii Moldova,  au dobîndit capacitatea deplină de exerciţiu pînă la atingerea majoratului.
    19. Actele de identitate neridicate de titulari se păstrează la autoritatea emitentă pe perioada de valabilitate a acestora şi se eliberează la solicitarea titularului sau a reprezentantului.
II. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE
CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

Secţiunea 1
Eliberarea buletinelor de identitate cetăţenilor Republicii Moldova
    20. Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – buletin de identitate) se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de valabilitate:
    1) de la naştere pînă la 10 ani;
    2) de la 10 pînă la 16 ani;
    3) de la 16 pînă la 25 ani;
    4) de la 25 pînă la 45 ani;
    5) de la 45 de ani – pe viaţă.
    21. Cazurile de eliberare a buletinului de identitate:
    1) la prima adresare;
    2) preschimbarea paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974), buletinului de identitate provizoriu sau a actului de identitate provizoriu (formularul nr.9);
    3) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;
    4) constatarea inexactităţilor, erorilor, falsurilor în înscrisurile din documente;
    5) schimbarea domiciliului;
    6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, a străzilor; în caz de modificare, rectificare sau de completare a datelor adresei de domiciliu;
    7) în caz de  pierdere, furt sau deteriorare;
    8) expirarea termenului de valabilitate;
    9) dobîndirea sau redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova;
    10)  în caz de repatriere;
    11)  la solicitarea titularului de a-l preschimba.
    Cazurile prevăzute la subpunctele 5) şi 6) din prezentul punct se aplică titularilor buletinelor de identitate de generaţia II.
    La producerea uneia din situaţiile prevăzute la subpunctele 3)-10) din prezentul punct, titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea buletinului de identitate nou.
    22. Buletinul de identitate provizoriu se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova, în următoarele situaţii:
    1) în cazul persoanei care a depus cerere pentru eliberarea buletinului de identitate şi solicită un document provizoriu, pe perioada de confecţionare a acestuia;
    2) cînd persoana nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate;
    3) în cazul persoanei social defavorizate, pentru a beneficia de asistenţă socială, medicală sau juridică;
    4) cînd persoana nu posedă act de identitate sau acesta nu este valabil pentru efectuarea acţiunilor ce generează schimbarea sau retragerea buletinului de identitate;
    5) în cazul persoanei reţinute sau aflate în arest preventiv, stabilite fără acte de identitate, la solicitarea organelor competente;
    6) în cazul persoanei care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei.
    23. Pentru buletinul de identitate provizoriu, termenul de valabilitate se stabileşte de autoritatea emitentă şi nu poate depăşi un an, iar în cazul persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, buletinul de identitate provizoriu se eliberează pe un termen de 10 ani.
    24. Cererea pentru eliberarea buletinului de identitate se depune de către solicitant, în ţară, la subdiviziunile
    ÎS „CRIS „Registru”, iar în străinătate, la MDOC.
    În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    În cazul minorilor şi persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acestuia, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate. Pentru persoanele imobilizate, aflate la tratament forţat, arest preventiv sau în detenţie, cererea poate fi depusă prin reprezentant.
    Pentru copiii rămaşi fără ocrotirea părintească sau aflaţi la întreţinerea statului cererea se depune, corespunzător, de autoritatea tutelară sau de administraţia instituţiei respective.
    Persoanele care nu au posibilitatea de a fi înregistrate la domiciliu sau reşedinţă obţin buletinul de identitate la subdiviziunile IS „CRIS „Registru” sau la MDOC din raza locului de aflare, fără menţiunea respectivă.
    25. Buletinul de identitate se eliberează cu fişa de însoţire. Fişa de însoţire este destinată pentru a face dovada înregistrării la reşedinţă şi pentru realizarea dreptului la vot şi nu influenţează asupra valabilităţii buletinului de identitate.
    Schimbarea fişei de însoţire se efectuează în cazul pierderii, furtului, imposibilităţii utilizării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui buletin de identitate.
    26. La depunerea cererii pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate de uz intern aflat în posesie ce urmează a fi schimbat;
    2) actul de identitate al reprezentantului legal;
    3) certificatele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ, certificatul de deces al soţului/soţiei, certificatele de naştere ale minorilor);
    4) extrasul de pe actul de căsătorie în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ;
    5) avizul cu privire la anularea, modificarea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, eliberat de organul de stare civilă;
    6) avizul de stabilire a identităţii, eliberat de instanţa de judecată sau de instituţiile prevăzute la punctul 35 din prezentul Regulament;
    7) 2 fotografii 10x15cm şi 2 fotografii 3x4cm color, mat, pe fond alb;
    8) documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare şi certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau demersul instituţiei specializate;
    9) declaraţia de pierdere sau furt a actului de identitate de uz intern;
    10)  documentul ce atestă grupa sangvină;
    11)  documentele necesare pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă sau, după caz, pentru modificarea, rectificarea sau completarea adresei de domiciliu, stabilite prin prezentul Regulament;
    12) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate.
    În cazul persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, reprezentantul legal prezintă, corespunzător, decizia autorităţii tutelare cu privire la plasarea sub tutelă sau curatelă sau, după caz, decizia instanţei de judecată cu privire la plasarea sub curatelă.
    În cazul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească sau aflaţi la întreţinerea statului reprezentantul acestora prezintă suplimentar: îndreptarea autorităţii de resort privind plasarea copilului în instituţia specializată sau decizia autorităţii tutelare privind recunoaşterea statutului de copil fără supraveghere părintească; documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară.
    Persoana care a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliul pe teritoriul ei sau se repatriază fără paşaport al cetăţeanului Republicii Moldova prezintă suplimentar adeverinţa privind dobîndirea sau avizul privind recunoaşterea cetăţeniei Republicii Moldova. În cazul în care persoana nu poate prezenta certificatul de naştere pe motiv că în ţara de origine nu se eliberează asemenea acte sau este refugiat, depune cerere pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu, fără a prezenta certificatul de naştere, cu condiţia reconstituirii ulterioare a acestuia la organele de stare civilă din Republica Moldova.
    27. Cetăţenii Republicii Moldova care se repatriază prezintă suplimentar la documentele prevăzute în pct. 26 al prezentului Regulament:
    1) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, dacă îl are în posesie, sau paşaportul cetăţeanului străin al altui stat, dacă posedă şi altă cetăţenie, sau actul de identitate ce atestă stabilirea cu domiciliu in străinătate;
    2) declaraţia de pierdere a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova, în cazul pierderii acestuia;
    3) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra spaţiului locativ prevăzute de prezentul Regulament, după caz;
    4) documentul din care să rezulte că minorul rămîne la întreţinerea unui reprezentant legal sau declaraţia în acest sens – în cazul în care minorul rămîne cu domiciliul în străinătate.
    28. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunilor IS „CRIS „Registru” sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv şi preia imaginea facială a solicitantului sau a persoanei reprezentate. Formularul se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    Persoanele care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei sînt exoneraţi de procedura de fotografiere în cazul în care prezintă 2 fotografii color 3x4 cm şi care corespund cerinţelor tehnice stabilite de IS „CRIS „Registru” prin reglementările interne.
    29. În buletinele de identitate eliberate copiilor sub 10 ani fotografia şi semnătura acestora nu este obligatorie.
    30. Prezentarea documentelor specificate la subpunctele 3)–5) şi 10) punctul 26 din prezentul Regulament nu este obligatorie pentru cazurile prevăzute la subpunctele 5)–8) şi 11) punctul 21 din prezentul Regulament, dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului din momentul eliberării ultimului act de identitate. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.
    Prevederile alineatului unu din prezentul punct nu se aplică persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei.
    31. Lista documentelor şi condiţiile prevăzute pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu sînt identice cu cele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate.
    Prin derogare de la prevederile alineatului unu din prezentul punct, în cazul eliberării buletinului de identitate provizoriu persoanelor prevăzute la subpunctul 2) punctul 22 din prezentul Regulament, subdiviziunile IS „CRIS „Registru” sau MDOC stabilesc existenţa actelor de stare civilă înregistrate pe numele solicitantului prin utilizarea resurselor informaţionale din Registrul de stat al populaţiei sau prin solicitarea oficială a acestei informaţii de la Serviciul Stare Civilă al Ministerului Justiţiei (în continuare – Serviciul Stare Civilă).
    Persoanelor prevăzute la punctul 35 din prezentul Regulament, dacă sînt înregistrate în Registrul de stat al populaţiei, buletinul de identitate provizoriu se eliberează în baza avizului de stabilire a identităţii şi a demersului instituţiei respective. În cazul în care persoana nu este înregistrată în Registrul de stat al populaţiei şi prezentarea certificatelor de stare civilă este imposibilă, instituţia care solicită eliberarea buletinului de identitate prezintă extrasul de pe actul de naştere al persoanei în cauză.
    32. Persoanele minore şi cele plasate sub tutelă sau curatelă se identifică de către reprezentantul legal în temeiul declaraţiei pe propria răspundere, depuse în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru” sau MDOC.
    33. Copiii rămaşi fără ocrotirea părintească sau aflaţi la întreţinerea statului se identifică, corespunzător, de autoritatea tutelară sau de administraţia instituţiei respective.
    34. Identificarea persoanelor care au atins vîrsta majoratului şi pînă la momentul adresării nu au fost identificate sau identificarea anterioară a acestora nu poate fi probată se face în temeiul declaraţiei în scris pe propria răspundere a solicitantului şi a soţului (soţiei) sau a solicitantului şi a unei rude de gradul I-III. În asemenea cazuri, după posibilitate, se prezintă suplimentar alte documente justificative, eliberate de autoritatea administraţiei publice locale sau de altă instituţie de stat, care dispune de informaţie despre persoana în cauză (livret militar, carnet de pensionar, certificat de la locul de studii sau muncă,  titlul de călătorie etc.), dacă acestea contribuie la stabilirea identităţii persoanei.
    Dacă persoana care urmează a fi identificată este titular al unui act de identitate eliberat de autorităţile altui stat, acest act este echivalent cu declaraţia soţului (soţiei) sau rudei de gradul I-III a solicitantului.
    35. În cazul persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, arest preventiv, în detenţie sau reţinute de organele competente şi care nu au asupra lor acte de identitate, identificarea se efectuează de către instituţia respectivă, cu întocmirea avizului în acest sens. La identificare se utilizează resursele informaţionale de stat (automatizate şi neautomatizate).
    36. În cazul în care nu este posibilă identificarea persoanei conform ordinii stabilite de prezentul Regulament, identitatea acesteia se stabileşte de către instanţa de judecată.
    37. Persoana care a depus o cerere pentru eliberarea buletinului de identitate, în schimbul celui declarat pierdut sau furat şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt buletin de identitate. În asemenea caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul prestat.
Secţiunea 2
Eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova
    38. Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – paşaport) se eliberează, la cerere, cetăţenilor Republicii Moldova care întrunesc condiţiile prevăzute de legislaţia naţională în vigoare şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie în străinătate.
    39. Valabilitatea paşaportului este stabilită, după cum urmează:
    1) pentru copiii sub 7 ani pe un termen de 4 ani;
    2) pentru cetăţenii peste 7 ani pe un termen de 7 ani;
    3) pentru cetăţenii, ale căror amprente digitale temporar nu pot fi prelevate, pe un termen de 12 luni.
    40. Cererea pentru eliberarea paşaportului se depune de solicitant, în tară, la subdiviziunile IS „CRIS „Registru”, iar în străinătate, la MDOC. În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    În cazul minorilor şi persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acestuia, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate. Pentru persoanele imobilizate şi pentru care prelevarea amprentelor digitale nu este obligatorie sau este imposibilă, cererea poate fi depusă prin reprezentant.
    Pentru copiii rămaşi fără ocrotirea părintească sau aflaţi la întreţinerea statului cererea se depune, corespunzător, de autoritatea tutelară sau de administraţia instituţiei respective.
    41. Cetăţenii Republicii Moldova pot obţine două paşapoarte valabile, cu condiţia că datele titularului din acestea vor fi identice.
    42. Cererea pentru eliberarea paşaportului se depune de către solicitant, fiind însoţită de următoarele documente:
    1) actul de identitate de uz intern valabil – pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova.
    Buletinul de identitate provizoriu şi paşaportul de tip sovietic (modelul 1974) trebuie să fie însoţite de certificatele de stare civilă.
    În cazul actului de identitate de uz intern nevalabil sau în lipsa acestuia, cererea pentru eliberarea paşaportului se admite numai în cazul depunerii concomitente a cererii pentru eliberarea buletinului de identitate;
    2) paşaportul anterior, dacă există; sau
    3) declaraţia de pierdere sau furt al paşaportului;
    4) documentul care atestă grupa sangvină, după caz;
    5) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea paşaportului.
    În cazul cetăţenilor care au obţinut autorizarea pentru emigrare sau care sînt deja stabiliţi cu domiciliul în străinătate suplimentar se prezintă, după caz:
    a) documentele de stare civilă (certificatele de naştere, inclusiv ale copiilor; certificatul de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui; certificatul de căsătorie; certificatul de divorţ; certificatul de deces al soţului/soţiei; extrasul de pe actul de căsătorie în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ; avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă);
    b) avizul privind recunoaşterea cetăţeniei Republicii Moldova sau adeverinţa privind dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova sau altă dovadă a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, dacă nu au obţinut anterior acte de identitate ale Republicii Moldova;
    c)  paşaportul cetăţeanului străin (în cazul persoanei care deţine cetăţenia altui stat);
    d) documentele eliberate de autorităţile străine ce atestă stabilirea domiciliului în străinătate. 
    În cazul eliberării paşaportului persoanei minore sau celei plasate sub tutelă sau curatelă, suplimentar se prezintă:
    a)  actul de identitate al reprezentantului legal;
    b) decizia autorităţii tutelare (în cazul persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă);
    c)  în cazul mamei solitare documentul ce atestă acest statut eliberat de organele de stare civilă;
    d) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui al minorului sau avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, certificatul de căsătorie al părinţilor, de divorţ sau de deces al părinţilor) în cazul minorilor;
    e)  declaraţia unuia dintre reprezentanţii legali, depusă în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru”, MDOC sau autentificată notarial, din care să rezulte acordul pentru eliberarea paşaportului persoanei reprezentate, în cazul părinţilor aflaţi în căsătorie, în afara căsătoriei sau aflaţi în divorţ dacă în hotărîrea instanţei de judecată nu este stabilit părintele căruia i-a fost încredinţată întreţinerea minorului;
    f)  hotărîrea instanţei de judecată cu privire la divorţ definitivă şi irevocabilă. Prezentarea acestui document nu este obligatorie în cazul în care este acordul ambilor părinţi privind eliberarea paşaportului minorului, autentificat la notar sau declarat în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru” sau MDOC;
    g) declaraţia în scris a părintelui, căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărîrea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă, depusă în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru”, MDOC sau autentificată notarial, din care să rezulte acordul acestui părinte privind eliberarea paşaportului persoanei reprezentate.
    În cazul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească sau aflaţi la întreţinerea statului reprezentantul acestora prezintă suplimentar: îndreptarea autorităţii de resort privind plasarea copilului în instituţia specializată sau decizia autorităţii tutelare privind recunoaşterea statutului de copil fără supraveghere părintească; documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul eliberat de autoritatea tutelară.
    În cazul persoanei imobilizate, se prezintă suplimentar 2 fotografii 10x15 cm şi color, mat, pe fond alb, documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare şi certificatul medical care atestă starea şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent).
    43. La depunerea cererii pentru eliberarea paşaportului, titularul se identifică, i se  preia imaginea facială şi se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale în corespundere cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vîrsta sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în paşapoarte.
    Procedura de identificare a persoanelor, utilizată la eliberarea paşaportului este analogică cu cea utilizată la eliberarea buletinului de identitate.
    44. În paşaport se aplică semnătura personală a titularului sau a reprezentantului legal, cu excepţia minorilor cu vîrsta sub 10 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15 din prezentul Regulament.
    45. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru” sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv, care se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    46. Persoana care a depus o cerere pentru eliberarea paşaportului, în schimbul celui declarat pierdut sau furat, şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt paşaport. În asemenea caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul prestat.
    47. În cazul în care se refuză eliberarea paşaportului în temeiul restricţiilor aplicate în condiţiile prevederilor legale sau nerespectării condiţiilor prevăzute de prezentul Regulament, subdiviziunea IS „CRIS „Registru” sau MDOC este obligată în termenul prevăzut pentru examinarea cererii să informeze în scris solicitantul despre motivele care au stat la baza respingerii cererii. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.
Secţiunea 3
Modalitatea de transmitere a informaţiei şi a mijloacelor
financiare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale Republicii Moldova către ÎS „CRIS „Registru”
    48. Formularele pentru eliberarea buletinului de identitate şi/sau a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţă la domiciliu sau la reşedinţă, precum şi pentru autorizarea emigrării cetăţenilor Republicii Moldova se transmit de către MDOC la ÎS „CRIS „Registru”, în termen de 10 zile din ziua recepţionării cererii, sub formă de document electronic prin intermediul canalelor telecomunicaţionale securizate ale Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice sau pe suport de hîrtie şi în format electronic.
    49. Mijloacele financiare obţinute din tarifele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate şi a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă, precum şi pentru autorizarea emigrării, cu excepţia celor obţinute din taxele consulare şi din tarifele stabilite pentru acoperirea cheltuielilor aferente suportate de instituţiile serviciului diplomatic, se transferă de către MDOC pe contul ÎS „CRIS „Registru”.
III. ELIBERAREA PAŞAPORTULUI DIPLOMATIC
ŞI PAŞAPORTULUI DE SERVICIU
    50. Eliberarea şi evidenţa paşapoartelor diplomatice şi de serviciu se efectuează de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
    51. Personalizarea paşaportului diplomatic şi a paşaportului de serviciu şi actualizarea informaţiei în Registrul de stat al populaţiei privind eliberarea acestora se efectuează de către ÎS „CRIS „Registru”.
IV. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE STRĂINILOR
Secţiunea 1
Generalităţi
    52. Străinul căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere, dreptul la repatriere, statutul de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară, căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid se adresează la Ghişeul unic de documentare a străinilor din cadrul Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Ghişeu unic) pentru a obţine următoarele acte de identitate:
    1) permisul de şedere provizorie se eliberează străinului, căruia i s-a acordat sau i s-a prelungit dreptul de şedere provizorie, pe perioada de valabilitate a dreptului de şedere, dar care nu poate depăşi termenul de valabilitate a actului de identitate naţional;
    2) permisul de şedere permanentă se eliberează străinului, cu excepţia apatrizilor, căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă, pe perioada valabilităţii paşaportului cetăţeanului străin şi se reînnoieşte succesiv;
    3) buletinul de identitate pentru apatrizi se eliberează apatridului căruia i  s-a acordat dreptul de şedere permanentă sau i s-a recunoscut acest statut:
    de la naştere pînă la 10 ani;
    de la 10 pînă la 16 ani;
    de la 16 pînă la 25 ani;
    de la 25 pînă la 45 ani;
    de la 45 de ani – pe viaţă;
    4) buletinul de identitate pentru refugiaţi se eliberează, persoanelor cărora li s-a acordat statut de refugiat, inclusiv copiilor acestora, pe un termen de 5 ani;
    5) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară se eliberează pe un termen de un an, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie umanitară, inclusiv copiilor acestora;
    6) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) se eliberează categoriilor de apatrizi prevăzute la subpunctul 3) din prezentul punct şi celor domiciliaţi în străinătate, dar aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul acestora a fost recunoscut de autorităţile moldoveneşti, pe un termen de 7 ani, iar copiilor sub 7 ani – pe un termen de 4 ani;
    7) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat statutul de refugiat, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe o perioadă de pînă la 2 ani, dar care nu va depăşi termenul de valabilitate al buletinului de identitate;
    8) documentul de călătorie (protecţie umanitară) se eliberează pe un termen de pînă la un an, dar care nu poate depăşi termenul de valabilitate a buletinului de identitate, persoanelor prevăzute la subpunctul 5) din prezentul punct, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova.
    53. Străinul, căruia i s-a acordat dreptul de şedere prin aplicarea înregistrării la domiciliu în baza paşapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974) pînă la 19 decembrie 1990 sau prin eliberarea adeverinţei de emigrant conform legislaţiei anterioare şi care continuă să domicilieze pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul să obţină act de identitate conform statutului juridic.
    54. Permisele de şedere şi buletinele de identitate atestă identitatea şi statutul juridic al străinului, dreptul de şedere al titularului în Republica Moldova, precum şi durata şi scopul pentru care i s-a acordat acest drept, şi care sînt valabile doar pe acest teritoriu.
    55. Documentele de călătorie fac dovada identităţii titularului şi a calităţii acestuia de apatrid, cu drept de şedere în Republica Moldova, sau de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis pentru traficul internaţional de călători.
    56. Documentul de călătorie se eliberează solicitanţilor cu drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova şi aflaţi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova.
    57. Se permite eliberarea concomitentă a buletinului de identitate şi a documentului de călătorie.
    58. Titularului permisului de şedere permanentă sau al buletinului de identitate pentru apatrizi, sau al buletinului de identitate pentru refugiaţi i se eliberează fişă de însoţire pentru înregistrare la reşedinţă în Republica Moldova.
    59. Schimbarea fişei de însoţire se efectuează în cazul pierderii, furtului, imposibilităţii utilizării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui permis de şedere sau, după caz, altui buletin de identitate.
    60. Cazurile de eliberare a permiselor de şedere sau a buletinelor de identitate:
    1) acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, a protecţiei umanitare, recunoaşterea statutului de apatrid sau de refugiat;
    2) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;
    3) constatarea inexactităţilor, erorilor în înscrisurile din documente;
    4) expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate sau a permisului de şedere;
    5) schimbarea domiciliului (pentru titularii buletinului de identitate pentru apatrizi, buletinului de identitate pentru refugiaţi şi permisului de şedere permanentă de generaţia II);
    6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, străzilor; modificarea, rectificarea sau completarea datelor adresei de domiciliu;
    7) pierderea, furtul sau deteriorarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere;
    8) schimbarea paşaportului cetăţeanului străin sau al documentului de călătorie;
    9)  schimbarea statutului juridic.
    61. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate în legătură cu expirarea termenului de valabilitate, străinul este obligat să se adreseze la Ghişeul unic cu cel puţin 30 de zile pînă la producerea acestei situaţii.
Secţiunea 2
Depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate străinilor
    62. Cererea pentru eliberarea actului de identitate se depune de către solicitant la Ghişeul unic conform programului de activitate stabilit de Biroul migraţie şi azil. În cazul minorilor şi a persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acestuia, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate.
În cazul persoanei imobilizate, aflate la tratament prin constrîngere, arest preventiv sau în detenţie, cererea poate fi depusă prin reprezentant la prezentarea documentelor confirmative.
    63. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate, solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate, care urmează a fi preschimbat;
    2) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătorie, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă).
    Extrasul de pe actul de căsătorie se prezintă de persoanele care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ;
    3) actul de identitate al reprezentantului legal şi, după caz, decizia autorităţii tutelare cu privire la plasarea sub tutelă sau curatelă, sau a instanţei de judecată cu privire la plasarea sub curatelă – în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitatea de exerciţiu limitată;
    4) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra spaţiului locativ prevăzute de prezentul Regulament;
    5) documentul care atestă grupa sangvină;
    6) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate.
    Pentru obţinerea permisului de şedere provizorie, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie valabil, emis de statul unde persoana îşi are stabilit domiciliul;
    2) decizia cu privire la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie sau adeverinţa de imigrant cu termen fixat;
    3) decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă sau, după caz, permisul de muncă;
    4) extrasul din Registrul de stat al unităţilor de drept, după caz.
    Pentru obţinerea permisului de şedere permanentă, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin valabil;
    2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă sau confirmarea de repatriere, sau adeverinţa de imigrant, sau dovada dobîndirii dreptului de şedere conform legislaţiei anterioare.
    Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru apatrizi suplimentar se prezintă următoarele documente:
    1) actul de identitate, dacă posedă (paşaportul cetăţeanului străin – dacă a fost cetăţean al unui stat; paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), actul de identitate provizoriu, care nu conţine date despre apartenenţa la cetăţenie);
    2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă; sau
    3) confirmarea de repatriere; sau
    4) decizia privind recunoaşterea statutului de apatrid.
    Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru refugiaţi sau a buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie eliberat de autorităţile altor state, dacă îl are în posesie;
    2) decizia privind recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei umanitare;
    3) documentul temporar de identitate, eliberat de Direcţia refugiaţi a Biroului migraţie şi azil sau declaraţia de pierdere a acestuia (obligatoriu în cazul obţinerii iniţiale a buletinului de identitate).
    64. Pentru preschimbarea permisului de şedere permanentă sau a buletinului de identitate pentru apatrizi prezentarea documentelor de stare civilă şi a celor care atestă grupa sangvină nu este obligatorie, dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului din momentul eliberării ultimului act de identitate. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.
    65. Pentru eliberarea documentului de călătorie solicitantul depune cererea însoţită de următoarele documente, după caz:
    1) documentul de călătorie, care urmează a fi schimbat;
    2) buletinul de identitate, cu excepţia cazurilor de eliberare concomitentă a actelor de identitate;
    3) declaraţia de pierdere sau furt a documentului de călătorie;
    4) documentele de stare civilă, după caz (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătorie, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă).
    Extrasul de pe actul de căsătorie se prezintă de persoanele, care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ;
    5) dovada achitării taxelor de stat şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate;
    La eliberarea documentului de călătorie minorilor sau persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, suplimentar se prezintă:
    a) declaraţia reprezentantului legal, depusă în scris în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii sau autentificată la notar, din care să rezulte consimţămîntul pentru eliberarea documentului persoanei reprezentate;
    b) actul de identitate al reprezentantului legal şi, după caz, decizia autorităţii tutelare cu privire la plasarea sub tutelă sau curatelă, sau a instanţei de judecată cu privire la plasarea sub curatelă.
    În cazul persoanei imobilizate se prezintă suplimentar 2 fotografii 10x15 cm, color, mat, pe fond alb, documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare şi certificatul medical care atestă starea şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent).
    66. Persoana responsabilă de recepţionarea cererii verifică autenticitatea, corectitudinea şi valabilitatea documentelor prezentate în temeiul cărora întocmeşte formularul respectiv, care se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate în formular şi autenticitatea documentelor prezentate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat al acestuia.
    67. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate solicitantul este supus procedurii de fotografiere, de scanare a semnăturii şi, după caz, de prelevare a amprentelor digitale, în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.
    68. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în documentele de călătorie.     În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este temporar imposibilă, documentul de călătorie se eliberează pe un termen de 12 luni, iar în cazul refugiaţilor şi al beneficiarilor de protecţie umanitară acest termen nu poate depăşi termenul de valabilitate al buletinului de identitate.
    69. În schimbul documentelor depuse, solicitantului i se eliberează, pe perioada examinării cererii privind eliberarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere, un certificat de modelul stabilit de Biroul migraţie şi azil, care confirmă aflarea legală a acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.
Secţiunea 3
Examinarea cererii, confecţionarea, personalizarea
şi înmînarea actelor de identitate străinilor

    70. Formularele privind eliberarea actului de identitate solicitat, însoţite de copiile documentelor, autentificate prin semnătura funcţionarului responsabil al Biroului migraţie şi azil, se expediază pe suport de hîrtie şi în format electronic, în termen de pînă la 24 de ore, prin intermediul curierilor speciali din cadrul Biroului migraţie şi azil la ÎS „CRIS „Registru”, pentru confecţionarea actelor de identitate.
    Transmiterea documentelor doar în format electronic se permite în cazul semnării acestora cu semnătura digitală de către funcţionarul responsabil din cadrul Biroului migraţie şi azil şi de către solicitant.
    71. ÎS „CRIS „Registru” confecţionează şi/sau personalizează actele de identitate, conform serviciului solicitat, şi le transmite Biroului migraţie şi azil, cu respectarea termenelor stabilite în comandă.
    72. Procesul de confecţionare sau personalizare a actelor de identitate străinilor se suspendă şi se informează Biroul migraţie şi azil în următoarele cazuri:
    1) la stabilirea divergenţelor dintre informaţia introdusă în formularul respectiv şi documentele prezentate sau datele stocate în Registrul de stat al populaţiei;
    2) dacă se constată că solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova.
    73. Biroul migraţie şi azil analizează motivul suspendării, soluţionează cazul şi în termenele stabilite în comandă informează ÎS „CRIS „Registru” despre decizia luată.
    74. În cazul în care solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova, acesta obţine acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova.
    75. În cazul în care cauza nu este soluţionată în termenele stabilite în comandă, ultima se restituie Biroului migraţie şi azil fără executare.
V. PRELUAREA IMAGINII FACIALE ŞI PRELEVAREA
AMPRENTELOR DIGITALE LA ELIBERAREA ACTELOR
DE IDENTITATE

    76. La preluarea imaginii faciale, solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închişi ori să poarte ochelari.
    Prin derogare de la prevederile alineatului întîi al prezentului punct, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pe motive religioase sau a unor prescripţii medicale, cu condiţia ca faţa titularului, de la baza bărbiei şi pînă la frunte, să fie vizibilă în mod clar şi fără umbre de lumină.  Ochelarii sînt acceptaţi în fotografii numai pentru persoanele care îi poartă permanent, dacă lentilele nu sînt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre şi nu au porţiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nici o porţiune a ochilor.
    77. Amprentele digitale se prelevă la utilaj special de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, cu respectarea cerinţelor prevăzute pentru actele de identitate biometrice.
    78. Amprentele digitale se prelevă de la degetele arătătoare ale ambelor mîini. În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzătoare şi/sau degetele arătătoare prezintă defecte fizice, se prelevă amprenta plană, de bună calitate, a altor degete, în următoarea consecutivitate: mijlocii, inelare sau mari.
    În cazul în care lipsesc degetele unei palme a solicitantului, se prelevă amprentele de la o singură mînă. Dacă lipsesc degetele ambelor palme, amprentele nu se prelevă. Paşaportul sau documentul de călătorie în cazurile respective se eliberează cu amprentele unui singur deget sau fără amprente digitale.
    În cazurile prevăzute la prezentul punct, persoana responsabilă face o menţiune în cerere, prin care descrie defectul, şi care se confirmă de solicitant cu anexarea, după caz, a documentelor justificative.
    79. Informaţiile dactiloscopice prelevate în condiţiile prezentului Regulament se prelucrează în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
VI. EVIDENŢA, RETRAGEREA, ANULAREA  ŞI  DISTRUGEREA
 ACTELOR DE IDENTITATE

    80. Evidenţa actelor de identitate eliberate se ţine centralizat, în mod automatizat, în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi/sau neautomatizat în cadrul fişierului manual.
    81. Actele de identitate nevalabile se ridică de către autoritatea emitentă sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu asemenea drepturi, în cazul în care:
    1) nu corespund statutului juridic al titularului (pierderea, dobîndirea sau redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova; revocarea dreptului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova; încetarea sau anularea statutului de apatrid, a statutului de refugiat sau a altor forme de protecţie, autorizarea emigrării titularului – în asemenea caz se restituie actul de identitate de uz intern, iar refugiatul sau beneficiarul de protecţie umanitară, dacă emigrează în baza paşaportului sau documentului de călătorie eliberat de alte state, restituie şi documentul de călătorie eliberat de autorizaţiile Republicii Moldova);
    2) cu ajutorul acestora nu poate fi identificat titularul;
    3) au fost modificate nelegitim sau au fost eliberate în baza actelor false sau nevalabile;
    4) în ele lipsesc unele date reglementate legal sau datele nu corespund adevărului şi urmează a fi modificate (rebutarea, scimbarea, modificarea, rectificarea şi completarea datelor personale);
    5) a expirat termenul lor de valabilitate;
    6) titularul a renunţat la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei.
    Paşaportul şi documentul de călătorie se ridică de la titular în cazul în care acesta se află în una din situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie.
    Organul, altul decît cel învestit cu dreptul pentru eliberarea actelor de identitate este obligat să remită autorităţii emitente actele de identitate, ridicate de la titulari. 
    82. În cazul în care eliberarea actului de identitate sau aplicarea pe acesta a menţiunii privind stabilirea domiciliului sau a reşedinţei s-a efectuat în baza unui document care, ulterior, a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat sau în baza informaţiei frauduloase, actul eliberat sau menţiunea respectivă de pe el sînt nule de drept.
    Nulitatea actului de identitate sau a menţiunii respective se constată de instanţa de judecată sau autoritatea competentă din oficiu, ori ca urmare a sesizării de către persoanele interesate.
    Despre constatarea nulităţii actului de identitate sau a menţiunii de pe el, se informează în termen de 3 zile lucrătoare titularul acestui act, dacă constatarea s-a efectuat fără ştirea lui şi ÎS „CRIS „Registru” pentru actualizarea informaţiei respective în Registrul de stat al populaţiei.
    83. Titularul actelor de identitate nevalabile are obligaţia să le predea autorităţii emitente. La cererea motivată a solicitantului (paşaportul sau documentul de călătorie care conţine o viză sau are un drept de şedere eliberate de autorităţile străine, sau a încheiat în străinătate un act juridic în baza acestui document), paşaportul sau documentul de călătorie se restituie titularului de către autoritatea emitentă pentru utilizare pe o perioadă limitată de timp cu condiţia perforării acestuia.
    În caz de pierdere sau de furt a actului de identitate, titularul depune în scris o declaraţie în acest sens la autoritatea competentă.
    Actul de identitate găsit de o persoană terţă se restituie titularului sau se predă autorităţii emitente, iar în cazul aflării terţului în străinătate se predă la MDOC.
    Declaraţia de pierdere, furt, sau regăsire a actului de identitate se depune sau predarea acestuia se face în termenul stabilit de legislaţia în vigoare.
    84. Actele de identitate ale persoanelor decedate se predau organelor de stare civilă, primăriilor sau, după caz, MDOC care, după înregistrarea decesului, expediază:
    1) actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” din raza ultimului domiciliu sau a ultimei reşedinţe a defunctului;
    2) actele de identitate ale străinilor la Biroul migraţie şi azil.
    85. Actele de identitate ale persoanelor aflate în stare de arest, condamnate la privaţiune de libertate, condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, se retrag de organul de urmărire penală, de administraţia izolatoarelor de urmărire penală, de administraţia instituţiilor penitenciare sau de către instanţa de judecată. Actele persoanelor deţinute, pe perioada detenţiei, se păstrează la administraţia instituţiei penitenciare. La eliberarea de sub arest sau la ispăşirea pedepsei, actele de identitate se restituie titularilor sau, după caz, autorităţii emitente.
    Actele de identitate ale persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţiile de ocrotire şi de protecţie socială (azil de bătrîni, instituţii medico-sanitare, centre de plasament temporar sau de cazare etc.), pe durata internării, se păstrează la administraţia acestor instituţii.
    86. Autoritatea emitentă anulează actele de identitate nevalabile ridicate sau predate şi le expediază în termen de pînă la 10 zile la ÎS „CRIS „Registru” pentru distrugere. Actele de identitate valabile predate autorităţii emitente se păstrează pînă la expirarea termenului de valabilitate al acestora şi despre posibilitatea ridicării actelor de identitate se informează titularul. Ridicarea paşaportului sau a documentului de călătorie se permite numai în cazul în care titularul nu se află în una din situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie.
    87. Distrugerea actelor de identitate, cu excepţia paşaportului diplomatic şi al paşaportului de serviciu se efectuează în modul  stabilit în cadrul ÎS „CRIS „Registru”.
VII. EVIDENŢA LA DOMICILIU SAU LA REŞEDINŢĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
    88. Înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă are drept scop evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi nu stabileşte drepturile acestora asupra spaţiului locativ.
    89. Locuitorii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
    90. Evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă este parte componentă a sistemului unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Registrului de stat al populaţiei sau, după caz, în fişierul manual.
    91. Evidenţa locuitorilor se ţine prin înregistrarea la domiciliu şi/sau la reşedinţă în imobilele, care fac parte din fondul locativ, reglementat de legislaţia în vigoare, sau în alte încăperi prevăzute expres în prezentul Regulament.
    92. Persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare din acestea.
    93. Autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă şi radiere din evidenţă sînt:
    1) pentru cetăţenii Republicii Moldova –  subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”;
    2) pentru străini – Biroul migraţie şi azil.
    94. Subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” şi Biroul migraţie şi azil au obligaţia să informeze, în termen de 48 ore, cu excepţia zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, primăriile despre actualizarea informaţiei privind evidenţa populaţiei la domiciliu sau la reşedinţă, în raza de competenţă teritorială a acestora.
    95. Primăriile asigură evidenţa locuitorilor în raza de competenţă teritorială prin  Registrul de evidenţă a gospodăriilor, care se actualizează în temeiul înştiinţărilor primite de la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” şi de la Biroul migraţie şi azil.
    96. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă, radierea din evidenţă se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual şi, după caz, prin:
    1) eliberarea sau preschimbarea buletinului de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului sau a permisului de şedere permanentă de generaţia II – în cazul înregistrării sau schimbării domiciliului, sau în cazul, radierii din evidenţă, fără înregistrare la alt loc de domiciliu a titularului;
    2) eliberarea sau schimbarea permisului de şedere provizorie al cetăţeanului străin sau al apatridului, buletinului de identitate al beneficiarului de protecţie umanitară de generaţia II –  în cazul înregistrării sau schimbării reşedinţei titularului;
    3) aplicarea menţiunii privind reşedinţa în fişa de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului sau în fişa de însoţire la permisul de şedere permanentă de generaţia II;
    4) aplicarea menţiunilor privind domiciliul/reşedinţa sau radierea din evidenţă în locul rezervat din fişa de însoţire la buletinele de identitate de generaţia I sau la permisul de şedere permanentă de generaţia I, din buletinul de identitate provizoriu, din actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9) sau din paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974) valabil.
    97. Se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţă, indicată în actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual.
    În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual.
    98. Dovada înregistrării la domiciliu şi/sau reşedinţă se face prin:
    1) actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament cu înscrisul sau, după caz, menţiunea respectivă;
    2) informaţia din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual.
    99.  Persoanele fizice, care îşi stabilesc sau îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa depun cererea de înregistrare la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” sau, după caz, la Biroul migraţie şi azil.
    100. Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi temporar în străinătate, care doresc să-şi  înregistreze sau să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, pot să se adreseze la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” prin intermediul MDOC, iar în lipsa acestora în statul de reşedinţă, prin intermediul oricărei MDOC.
    101. Înregistrarea persoanei la reşedinţă nu atrage după sine radierea obligatorie din evidenţa de la domiciliu.
    102. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă se efectuează în temeiul cererii solicitantului însoţită de următoarele documente:
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra spaţiului locativ;
    3) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru înregistrare sau radiere din evidenţă.
    103. În cazul înregistrării persoanei la domiciliu sau la reşedinţă în locuinţa asupra căreia nu are drept de folosinţă, suplimentar se depune în scris declaraţia de primire în spaţiu de către:
    1) chiriaş şi de membrii majori ai familiei, care sînt înregistraţi la domiciliu pe adresa respectivă – dacă spaţiul locativ face parte din fondul de stat, departamental, municipal sau obştesc;
    2) proprietarul sau coproprietarii locuinţei – dacă spaţiul locativ face parte din fondul locativ privat.
    104. Cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă se depune personal. În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reşedinţei nu condiţionează schimbarea actului de identitate se permite depunerea cererii prin reprezentantul împuternicit prin procură, eliberată în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    În cazul minorului sau al persoanei plasate sub tutelă sau curatelă în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acestuia, iar în cazul minorului, rămas fără ocrotire părintească – autoritatea tutelară.
    105. Declaraţia de primire în spaţiu se depune în scris personal sau prin reprezentant în faţa persoanei abilitate cu funcţii de înregistrare a persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, sau se autentifică de persoanele care desfăşoară activitate notarială.
    106. Actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra spaţiului locativ este unul dintre următoarele:
    1) actul de proprietate asupra locuinţei, încheiat în condiţii de validitate prevăzute de legislaţia în vigoare (contract de vînzare-cumpărare, contract de donaţie, certificat de moştenitor legal etc.) şi înregistrat la organul cadastral. În cazul în care proprietarul imobilului, din anumite circumstanţe, nu poate prezenta documentul respectiv, este în drept să prezinte extrasul din registrul bunurilor imobile eliberat de organul cadastral, care este valabil pe un termen de 2 luni de la data eliberării;
    2)  bonul de repartiţie a locuinţei;
    3) bonul de repartiţie a spaţiului locativ în cămin;
    4) contractul de locaţiune sau sublocaţiune;
    5) decizia autorităţilor administraţiei publice locale (preturii, primăriei) cu privire la modificarea contractului de închiriere a încăperii de locuit ca urmare a faptului că în calitate de chiriaş este declarată o altă persoană;
    6) hotărîrea instanţei judecătoreşti definitivă şi irevocabilă despre recunoaşterea dreptului persoanei la spaţiul locativ în imobilul respectiv;
    7)  extrasul din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă ce atestă existenţa spaţiului locativ şi evidenţa membrilor gospodăriei ţărăneşti;
    8) demersul administraţiei instituţiei de ocrotire şi de protecţie socială, instituţiei medico-sanitare specializate, şcolii-internat, orfelinatului, casei de copii de tip familial, instituţiei penitenciare, unităţii militare, instituţiei de învăţămînt, inclusiv a celei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, centrelor de plasament şi a altor instituţii specializate ce dispun de spaţii locative.
    107. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă a minorului care nu a atins vîrsta de 14 ani se efectuează la domiciliul sau la reşedinţa părinţilor, al unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, în cazul în care instanţa de judecată nu a stabilit altfel.
    108. Dispoziţiile punctului 107 din prezentul Regulament se aplică şi în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciţiu.
    109. Copiii cu vîrsta de peste 14 ani, care locuiesc separat de părinţi sau de reprezentanţii lor legali se iau în evidenţă potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul copiilor aflaţi sub curatelă se prezintă şi acordul autorităţii tutelare.
    110. Înregistrarea copiilor minori la domiciliul sau la reşedinţa părinţilor sau al reprezentantului legal se efectuează fără acordul persoanelor specificate la punctul 103 din prezentul Regulament.
    111. Înregistrarea la reşedinţă se efectuează pentru o perioadă determinată. În cazul beneficiarilor de protecţie umanitară, termenul reşedinţei nu poate depăşi termenul de valabilitate al buletinului de identitate, iar în cazul străinilor cu drept de şedere provizorie nu poate depăşi termenul de valabilitate al acestui drept.
    112. Termenul reşedinţei se determină de comun acord cu:
    1) chiriaşul şi membrii majori ai familiei, care sînt înregistraţi la domiciliu în locuinţa ce aparţine fondului locativ de stat (departamental), municipal sau obştesc;
    2) proprietarul sau coproprietarii locuinţei ce aparţine fondului locativ privat.
    113. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt pe o durată determinată de timp, care locuiesc în cămine sau cazarme se înregistrează la reşedinţă pe perioada studiilor.
    114. Persoanele care se află provizoriu la o altă adresă decît cea de domiciliu sau reşedinţă (hotel, casă de odihnă, camping, bază turistică, sanatoriu şi alte instituţii similare, instituţii medico-sanitare publice) se înregistrează de către administratorul/proprietarul acestor instituţii în registrele de evidenţă la momentul sosirii, fără aplicarea menţiunii privind înregistrarea în actul de identitate.
    115. Înregistrarea la domiciliu se efectuează concomitent cu radierea din evidenţa anterioară fără aplicarea menţiunii de radiere.
    116. Sînt înregistrate la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă pe perioada plasării în instituţiile respective:
    1) persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, persoanele aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori în plasament în instituţiile sociale, instituţiile medico-sanitare specializate (azil de bătrîni, instituţii medico-sanitare specializate etc.);
    2) copiii rămaşi fără ocrotire părintească plasaţi în servicii sociale (pînă la atingerea majoratului);
    3) persoanele condamnate la închisoare care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare – pe perioada detenţiei, iar în cazul persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă – permanent;
    4) persoanele social-defavorizate fără domiciliu, plasate temporar în centre sociale;
    5) enoriaşii care locuiesc pe teritoriul lăcaşurilor sfinte (mănăstiri);
    6) militarii care îndeplinesc serviciul militar şi membrii familiilor lor care  locuiesc în imobilele (cazarmele) situate pe teritoriul unităţii militare unde îşi îndeplinesc serviciul (pe perioada serviciului militar).
    117. La solicitarea persoanelor specificate la subpunctele 1)–5) punctul 116 din prezentul Regulament menţiunea privind înregistrarea la reşedinţă în actul de identitate nu se aplică.
    118. Radierea din evidenţă a persoanelor se efectuează:
    1) la cererea solicitantului;
    2) la schimbarea domiciliului sau a reşedinţei şi/sau în cazul emigrării autorizate;
    3) la cererea proprietarului sau a coproprietarilor locuinţei, identificat(ţi) prin actul de identitate şi care prezintă documentul ce atestă dreptul de proprietate asupra acestui imobil.
    În cazul înstrăinării sau moştenirii imobilului aflat în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestui imobil se radiază din evidenţă la cererea proprietarului sau a unuia din coproprietari, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel;
    4) la demersul administraţiei instituţiilor de învăţămînt, căminelor departamentale, altor instituţii specializate, din spaţiile locative care le aparţin (caselor-internat, azilurilor de bătrîni şi invalizi, orfelinatelor, instituţiilor penitenciare, unităţilor şi structurilor militare etc.);
    5) în cazul privării persoanei de dreptul de folosinţă a spaţiului locativ, declarării persoanei dispărute fără veste, returnării sau îndepărtării persoanei de pe teritoriul Republicii Moldova, revocării dreptului de şedere, încetării sau anulării statutului de apatrid, a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare – în temeiul hotărîrii instanţei de judecată definitive şi irevocabile sau a deciziei organului abilitat;
    6) decesului – în temeiul certificatului de deces şi/sau comunicării oficiale care conţin datele actului de deces întocmit sau transcris de organele de stare civilă sau alte organe competente din domeniul înregistrării actelor de stare civilă ale Republicii Moldova.
    Prevederile subpunctului 6) din prezentul punct se aplică în cazul în care informaţia despre actul de deces a persoanei respective nu a fost actualizată în Registrul de stat al populaţiei. 
    119. Persoanele decedate se consideră radiate automat din evidenţa de la domiciliu sau de la reşedinţă la data decesului acestora, fapt stabilit şi înregistrat de către organele competente de stare civilă conform prevederilor legale şi actualizat în Registrul de stat al populaţiei.
    120. Cererea privind radierea din evidenţă se depune în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă.
    121. Copiii şi persoanele aflate la întreţinerea proprietarului, a coproprietarului sau a statului  nu pot fi radiaţi din evidenţă în condiţiile subpunctelor 3) şi 4) punctul 118 din prezentul Regulament.
    122. În cazul radierii din evidenţa la domiciliu fără înregistrare la o altă adresă buletinul de identitate pentru cetăţenii Republicii Moldova, buletinul de identitate pentru apatrizi, buletinul de identitate pentru refugiaţi şi permisul de şedere permanentă de generaţia II devin nevalabile din momentul radierii.
    În cazul radierii din evidenţa la reşedinţă fără înregistrare la o altă adresă, buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară  şi permisele de şedere provizorie de generaţia II devin nevalabile din momentul radierii.
    123. Dacă în procesul de înregistrare a persoanei la domiciliu sau la reşedinţă, în Registrul de stat al populaţiei au fost incluse date eronate, incomplete despre persoană sau despre adresa de domiciliu/reşedinţă a acesteia sau informaţia nu s-a actualizat în termenul stabilit, subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” sau Biroul migraţie şi azil au obligaţia în temeiul actelor justificative prezentate de solicitant, specificate la punctul 106 din prezentul Regulament să întreprindă măsuri de rectificare, completare sau de actualizare a informaţiei respective, în termen de pînă la 10 zile.
    În aceste situaţii se aplică menţiunea corectă privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă în actul de identitate, fişa de însoţire sau, după caz, are loc schimbarea documentului.
    124. În cazul schimbării, în condiţiile legii, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor, solicitantul se adresează la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”, Biroul migraţie şi azil pentru schimbarea actului de identitate sau, după caz, pentru efectuarea modificărilor şi a completărilor respective în adresa de domiciliu sau de reşedinţă. În aceste cazuri cheltuielile aferente sînt suportate din contul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale respective.
VIII. EMIGRAREA AUTORIZATĂ
    125. Cetăţenii Republicii Moldova, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care solicită autorizarea emigrării, depun cererea în ţară la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”, iar în străinătate la MDOC. În lipsa acestora în statul de reşedinţă a solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    126. Pentru autorizarea emigrării solicitantul depune la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”, MDOC cererea însoţită de următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) actul de identitate al reprezentantului legal;
    3) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;
    4) documentele de stare civilă, după caz, (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, extrasul de pe actul de căsătorie).
    Extrasul de pe actul de căsătorie se prezintă de persoanele care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ;
    5) documentul ce atestă evidenţa militară sau, după caz, excluderea din această evidenţă;
    6) carnetul de pensionar;
    7) declaraţia părinţilor solicitantului care rămîn cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, depusă în scris în faţa persoanei responsabile de recepţionarea cererii sau autentificată notarial, din care să rezulte clar lipsa obligaţiilor legale neonorate de către solicitant faţă de părinţi. În cazul existenţei unor asemenea obligaţii, din declaraţie trebuie să rezulte şi acordul acestora pentru emigrarea solicitantului.
    În cazul în care părinţii solicitantului sînt domiciliaţi în străinătate se prezintă documente confirmative. Dacă solicitantul nu are posibilitatea să prezinte dovezi despre absenţa domiciliului părinţilor pe teritoriul Republicii Moldova depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens. În declaraţie solicitantul indică datele cu caracter personal complete ale părinţilor (numele, prenumele, prenumele tatălui, ziua, luna, anul şi locul naşterii). În situaţia în care potrivit datelor din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual se confirmă informaţia declarată de către solicitant, prezentarea declaraţiei părinţilor acestuia nu este obligatorie.
    În cazul în care părinţii solicitantului sînt decedaţi, se prezintă certificatul de deces;
    8) declaraţia autentificată notarial a celuilalt părinte al minorului, care rămîne cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova împreună cu acesta, din care să rezulte clar lipsa obligaţiilor legale neonorate de către solicitant faţă de minor. În cazul existenţei unor asemenea obligaţii din declaraţie trebuie să rezulte şi acordul acestui părinte pentru emigrarea solicitantului;
    9) declaraţia autentificată notarial a celuilalt părinte al minorului din care să rezulte acordul privind emigrarea minorului împreună cu solicitantul, dacă declarantul rămîne cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova;
    10) declaraţia autentificată notarial a minorului cu vîrsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, care emigrează cu unul din părinţi, privind acordul la emigrare cu părintele respectiv;
    11) declaraţia autentificată notarial a reprezentantului legal al minorului sau a persoanei plasate sub tutelă sau curatelă, care rămîne cu domiciliul sau cu reşedinţa în Republica Moldova, din care să rezulte acordul la emigrarea persoanei reprezentate la un alt reprezentant legal stabilit cu domiciliul în străinătate. În asemenea caz se prezintă şi declaraţia din care să rezulte că reprezentantul legal la care se stabileşte minorul acordă spaţiul locativ şi întreţinere. În cazul în care reprezentantul legal este altul decît părinţii se prezintă suplimentar decizia autorităţii tutelare;
    12) dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciul prestat.
    În cazul în care solicitantul nu poate obţine din anumite motive declaraţiile specificate la prezentul punct, acesta prezintă decizia instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă privind lipsa obligaţiilor legale neonorate faţă de persoanele vizate sau privind dreptul la plecare fără acordul acestora.
    127. Persoana responsabilă verifică documentele prezentate, în temeiul cărora, completează formularul care se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    128. Cererea privind autorizarea emigrării se examinează în termen de pînă la 3 luni.
    129. Despre rezultatele examinării cererii solicitantul se informează în scris, iar în cazul respingerii cererii se indică motivul. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.
    130. La înmînarea paşaportului cu menţiunea privind autorizarea emigrării în care se indică statul de destinaţie, solicitantul predă subdiviziunii ÎS „CRIS „Registru” următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) certificatul despre depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi absenţa datoriilor faţă de buget, eliberat de serviciul fiscal;
    3) documentul ce atestă excluderea din evidenţa militară – în cazul persoanelor supuse militar;
    4) adeverinţa privind predarea carnetului de pensionar – în cazul beneficiarilor de pensii din partea statului.
    Solicitantul care nu deţine paşaport, poate depune cererea pentru eliberarea acestuia, concomitent cu cererea privind autorizarea emigrării.
    131. În cazul persoanelor care solicită autorizarea emigrării prin intermediul MDOC, actul de identitate de uz intern, documentul ce atestă evidenţa militară şi/sau carnetul de pensionar, precum şi declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală, se depun la MDOC, care se anexează la cerere şi se transmit ÎS „CRIS „Registru”. În asemenea cazuri ÎS „CRIS „Registru”:
    1)  informează şi transmite serviciului fiscal declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală şi solicită informaţia privind lipsa datoriilor la buget;
    2) informează centrele militare din raza de competenţă teritorială despre emigrarea persoanelor supuse serviciului militar şi transmite livretul militar;
    3) informează Casa Naţională de Asigurări Sociale despre emigrarea persoanelor beneficiare de pensii şi transmite carnetul de pensionar.
    132. Paşaportul se înmînează în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.
    133. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate se înregistrează la MDOC.
    134. Cetăţenii Republicii Moldova, care nu deţin buletin de identitate, nu au înregistrare la domiciliu în Republica Moldova şi care prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului pe teritoriul altui stat se consideră emigranţi şi sînt în drept să obţină paşaport cu menţiunea respectivă.
    135. Cetăţeanul Republicii Moldova, născut din părinţi cu domiciliul în străinătate şi care nu s-a repatriat pînă în prezent, se ia în evidenţă cu domiciliul în străinătate. În cazul în care unul din părinţi este domiciliat în Republica Moldova, pînă la atingerea majoratului, părinţii decid de comun acord domiciliul copilului cu respectarea condiţiilor prevăzute la subpunctul 10) punctul 126 din prezentul Regulament.
    136. Cetăţenii Republicii Moldova care au obţinut autorizarea pentru emigrare în condiţiile prezentului Regulament sau conform reglementărilor anterioare şi cei luaţi în evidenţă cu domiciliul în străinătate, obţin paşaport cu menţiunea respectivă la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru” sau la MDOC.
    137. Procedura de emigrare a străinilor este analogică cu cea prevăzută pentru cetăţenii Republicii Moldova.
    138. Procedura respectiva se aplică străinilor cărora li s-a eliberat buletin de identitate pentru apatrizi, buletin de identitate pentru refugiaţi sau permis de şedere permanentă.
IX. REPATRIEREA CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA
    139. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate sînt în drept să-şi stabilească oricînd, în mod liber, domiciliul în Republica Moldova.
    140. Pentru repatriere solicitantul depune cererea pentru eliberarea buletinului de identitate la subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”, şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la punctele 26-27 din prezentul Regulament.
    141. În cererea pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul indică statul din care se repatriază.
     ÎS „CRIS „Registru” anulează menţiunea privind emigrarea autorizată din paşaportul repatriantului şi-l restituie titularului cu respectarea prevederilor punctului 86 din prezentul Regulament.
        
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie  2013

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
    1. Hotărîrea Guvernului nr.333 din 18 martie 2002 „Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.43-45, art.409), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1) în tot textul hotărîrii şi în anexe:
    sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;
    sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”;
    sintagma „Departamentul Trupelor de Grăniceri” se substituie cu sintagma „Departamentul Poliţia de Frontieră”;
    sintagma „Ministerul Învăţămîntului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;
    sintagma „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale” se substituie cu sintagma ”Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”;
    sintagma „secţiile de înregistrare a actelor de stare civilă” se substituie cu sintagma „oficiile stare civilă”;
    sintagma „secţiile de documentare a populaţiei” se substituie cu sintagma „subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”;
    cuvintele „tipurile de documente de model nou” se substituie cu cuvintele „acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    cuvintele „ambasadele şi consulatele” se substituie cu cuvintele „misiunile diplomatice şi oficiile consulare”;
    cuvîntul „departamental” se substituie cu cuvîntul „instituţional”;
    cuvîntul „interdepartamental” se substituie cu cuvîntul „interinstituţional”;
    cuvîntul „perfectare” se substituie cu cuvîntul „confecţionare”;
    cuvîntul „pericol” se substituie cu cuvîntul „riscul”, la cazul gramatical respectiv;
    2) anexa nr.1:
    a) la punctul 1, după cuvintele „pe teritoriul Republicii Moldova” se completează cu cuvintele „a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară”;
    b) la punctul 5, subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:
    „formarea bazei de date a RSP în procesul eliberării actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte locuitorilor Republicii Moldova”;
    formarea bazei de date a RSP prin asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova şi înregistrarea anumitor categorii de persoane cu atribuirea IDNP fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat.”;
    c) la punctul 6, sintagma „Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr.17-XVI din 15 februarie 2007” se substituie cu sintagma „Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal”;
    d) punctul 8:
    la alineatul 1), subalineatul doi va avea următorul cuprins:
    „Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării procesului de colectare a datelor referitoare la populaţia ţării prin eliberarea actelor de identitate, asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova, înregistrarea categoriilor de persoane fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat şi în cadrul schimbului informaţional cu alţi subiecţi.”;
    la litera A alineatul unu, subalineatul trei va avea următorul cuprins:
    „eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    litera B alineatul unu:
    subalineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la subalineatul cinci, cuvintele „a cetăţenilor străini, documentarea cetăţenilor Republicii Moldova (cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu)” se substituie cu cuvintele „străinilor, eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu cetăţenilor Republicii Moldova”;
    la subalineatul nouă, cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;
    litera C:
    alineatul unu se completează cu un nou subalineat cu următorul cuprins:
    „în cazul emigrării autorizate”;
    alineatul 2), cu excepţia titlului, va avea următorul cuprins:
    „Informaţia din baza de date a RSP se furnizează în conformitate cu legislaţia în vigoare persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat, care poartă răspundere în condiţiile prevederilor legale pentru divulgarea acesteia.”;
    e) punctul 9:
    alineatul unu:
    subalineatele patru şi cinci vor avea următorul cuprins:
    „conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ACTE DE IDENTITATE”);
    conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrărilor la domiciliu şi/sau reşedinţă” („ADRESA”);”;
    la subalineatul şapte, cuvintele „cetăţenilor străini şi apatrizilor” se substituie cu cuvîntul „străinilor”;
    în desenul 2, denumirea conturului automatizat „DOCUMENTARE” se substituie cu cuvintele „ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”;
    la litera B alineatul doi, subalineatul trei va avea următorul cuprins:
    „evidenţă şi controlul certificatelor medicale constatatoare ale naşterii şi ale decesului;”;
    la litera C alineatul doi, subalineatul opt va avea următorul cuprins:
    „transcrierea actelor de stare civilă înregistrate în străinătate;”;
    litera D:
    alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”) este un sistem automatizat de evidenţă a persoanelor şi control şi al procesului de eliberare a actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la alineatul doi, subalineatele trei, patru şi cinci vor avea următorul cuprins:
    „eliberarea fişei de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;
    autorizarea plecării cu domiciliul in străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;
    eliberarea buletinului de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova”;
    litera E:
    alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrării la domiciliu si/sau reşedinţă („ADRESA”) cuprinde evidenţa automatizată a persoanelor la domiciliu şi/sau reşedinţă şi controlul procesului de înregistrare a locuitorilor Republicii Moldova.”;
    la alineatul doi, subalineatele doi şi trei vor avea următorul cuprins:
    „înregistrarea la reşedinţă;
    radierea din evidenţă a persoanelor fizice.”;
    la litera F alineatul unu, după cuvîntul „dobîndirii” se introduce cuvîntul „redobăndirii”;
    litera G alineatul doi:
    la subalineatul unu, cuvintele „eliberarea paşaportului persoanei fără cetăţenie” se  substituie cu cuvintele „eliberarea documentului de călătorie pentru apatrizi”;
    la subalineatul doi, cuvintele „eliberarea buletinului de identitate al persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea buletinului de identitate pentru apatrizi”;
    la subalineatul trei, cuvintele „permanent al cetăţeanului străin” se substituie cu cuvîntul „permanentă”;
    subalineatul douăsprezece va avea următorul cuprins:
    „eliberarea fişei de însoţire la buletinele de identitate şi permisul de şedere permanentă;”;
     f) punctele 13 şi 14 vor avea următorul cuprins:
     „13. Posesorul Registrului de stat al populaţiei este Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
    14. Funcţiile de creare, de ţinere şi de exploatare a RSP sînt exercitate de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”.
    În centrele raionale activează subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii.
    Primăriile comunelor exercită funcţia de înregistrare a naşterilor, deceselor şi a căsătoriilor persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în raza de competenţă teritorială.”;
     g) la punctul 15 alineatul doi, cuvîntul „producerea” se substituie cu cuvîntul „confecţionarea”;
    h) punctul 16 va avea următorul cuprins:
    „16. Actele de identitate eliberate sau validate de către autorităţile Republicii Moldova:
    1) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.4; (generaţia II) – des.4.1.;
    2) buletinul de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova – des.4.2.;
    3) actul de identitate provizoriu (Formularul nr. 9) cu codul de bare – des.4.3., fără codul de bare – des.4.4.;
    4) paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974);
    5) buletinul de identitate pentru apatrizi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.5; (generaţia II) –  des.5.1.;
    6) permisul de şedere permanentă cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.6; (generaţia II) – des.6.1.;
    7) permisul de şedere provizorie pentru apatrizi (generaţia I) – des.7; (generaţia II) –  des. 7.1.;
    8) permisul de şedere provizorie (pentru cetăţeni străini) (generaţia I) – des.8; (generaţia II) – des.8.1.;
    9) buletinul de identitate pentru refugiaţi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des. 9; (generaţia II) – des. 9.1.;
    10) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.10; (generaţia II fără fişă) – des.10.1.;
    11) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova fără date biometrice – des. 11, cu date biometrice – des.11.1.;
    12) paşaportul diplomatic fără date biometrice – des.11.2., cu date biometrice – des.11.3.;
    13) paşaportul de serviciu fără date biometrice – des.11.4., cu date biometrice – des.11.5.;
    14) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) fără date biometrice şi  cu date biometrice;
    15) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul de refugiaţi din 28 iulie 1951);
    16) documentul de călătorie (protecţia umanitară).”
    Notă: Designul şi elementele de protecţie ale actelor de identitate din generaţia I au fost perfecţionate pe parcurs, iar modelele reprezentate în desene constituie ultima variantă a acestora.
   
    buletin

    i) punctul 19 va avea următorul cuprins:
    „19. Documentele medicale:
    a) certificatul medical constatator al naşterii;
    b) certificatul medical constatator al decesului.”
    j) la punctul 20, subalineatele unu, doi şi trei se exclud;
     k) punctul 21 va avea următorul cuprins:
    „21. Documentele suplimentare:
    •  paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974);
    • actul de identitate provizoriu, buletinul de identitate provizoriu eliberat conform evidenţei manuale;
    • paşaportul cetăţeanului străin.”;
     l) punctul 22:
    la subalineatul unu, cuvintele „ancheta-cerere pentru obţinerea” se substituie cu cuvintele „cererea-chestionar pentru eliberarea”;
    subalineatele cinci şi şase vor avea următorul cuprins:
    • „avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă;
    • dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciile prestate”;
     m) punctul 25:
    la litera a) subalineatul unu, cuvîntul „stabil” se substituie cu cuvintele „sau reşedinţa”;
    la litera b) subalineatul cinci, cuvîntul „anchetă” se substituie cu sintagma „cererea-chestionar”;
    n) la punctul 29 litera a) alineatul doi:
    subalineatul doi va avea următorul cuprins:
    „eliberarea actelor de identitate şi a certificatelor de stare civilă”;
    la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”;
    o) punctul 30:
    alineatul (1):
    la litera b) subalineatul trei, cuvîntul „(patronimicul)” se exclude;
    la litera f) subalineatul cinci, cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;
    la alineatul (3) subalineatul cinci, cuvîntul „patronimicul” se exclude;
    la alineatul (4) subalineatul şase va avea următorul cuprins:
    „autoritatea emitentă”;
     p) punctul 32 litera a):
    subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:
    „- înregistrarea unor categorii de persoane, cu atribuirea numărului de identificare de stat (IDNP), fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;
    - eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;”;
    la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvîntul „reşedinţă”;
    q) punctul 34 va avea următorul cuprins:
    „34. Informaţiile din RSP se furnizează de către deţinător în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare.”;
    r) la punctul 36 alineatul doi, cuvîntul „căpătare” se substituie cu cuvîntul „obţinere”, după cuvîntul „liceu” se completează cu cuvîntul „colegiu”, iar după cuvintele „de învăţămînt” se completează cu cuvintele „medii, medii speciale”;
    s) la punctul 40 alineatul unu subalineatul unu, după cuvintele „sau permanentă în Republica Moldova” se completează cu cuvintele „refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară”;
    t) la punctul 42 alineatul cinci, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”.
    3) anexa nr.2:
    a) punctul 4:
    la alineatul (1) litera f), cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;
    la alineatul (4), subalineatul şase va avea următorul cuprins:
    „autoritatea emitentă”;
    b) punctul 8:
    la liniuţa a treia, cuvintele „cetăţenii străini şi apatrizi” se substituie prin cuvîntul „străini”;
    se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins:
    „- la înregistrarea persoanei fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    c) punctul 9 alineatul unu:
    subalineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la subalineatul nouă cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;
    d) punctul 13 în final se completează cu o propoziţie cu următorul cuprins:
    „Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de Stat al Populaţiei se ţine manual.”;
    e) punctul 15:
    la alineatul unu, după cuvintele „în bază de contract” se completează cu cuvintele „sau, respectiv, cerere”;
    la alineatul doi, după cuvîntul „Contractul” se completează cu cuvintele „sau cererea”;
    se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:
    „Informaţia se furnizează gratuit pentru instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, iar pentru persoanele fizice şi juridice de drept privat contra plată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.”
    2. Hotărîrea Guvernului nr.21 din 16 ianuarie 2003 „Cu privire la stabilirea termenului de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.3-5, art.24), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    a) la punctul 2, cuvintele „din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte” şi cuvintele „au renunţat la acte din considerente religioase” se substituie cu cuvintele „care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei”;
    b) la punctul 3, sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;
    c) la punctul 4, sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, iar cuvintele „cetăţenilor străini şi persoanelor fară cetăţenie” se substituie cu cuvîntul „străinilor”.
    3. Punctul 5 din Regulamentul cu privire la evidenţa militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.631 din 23 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.672), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
    „5. Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Moldova se asigură în mod automatizat prin intermediul Registrului de stat al resurselor de mobilizare” cu utilizarea informaţiei din Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”.
    4. Regulamentul cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.864 din 17 august 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.113-116, art.937), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    în tot textul Regulamentului, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;
    la punctul 16, alineatul doi se exclude.
    5. Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea  instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17, art.89) se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) la punctul 20, litera c) în final se completează cu cuvintele „permisul de şedere sau după caz, paşaportul naţional al cetăţeanului străin sau documentul de călătorie pentru apatrizi”;
    b) punctul 23 va avea următorul cuprins:
    „23. Înregistrarea la reşedinţă a locatarilor se efectuează pe baza bonului de repartiţie, ordinului privind repartizarea fondului locativ în modul stabilit de organele respective şi în conformitate cu regulile stabilite pentru înregistrarea la reşedinţă în Republica Moldova.”.
    6. Punctul 9 din Regulamentul cu privire la Serviciul Stare Civilă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.82 din 31 ianuarie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.28-29, art.150), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    litera n) va avea următorul cuprins:
    „n) perforează actele de identitate care au devenit nevalabile în urma schimbării, modificării, rectificării sau completării datelor personale care sînt înscrise în actul de identitate, precum şi în urma înregistrării decesului;”;
    se completează cu o nouă literă, n1), cu următorul cuprins:
    „n1) expediază actele de identitate ale persoanelor decedate subdiviziunilor ÎS „CRIS „Registru” sau, după caz, Biroului migraţie şi azil;”.
    7. Hotărîrea Guvernului nr.1187 din 22 decembrie 2010 „Cu privire la implementarea Ghişeului unic de documentare a străinilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 259-263, art. 1318) se modifică după cum urmează:
    a) în tot textul hotărîrii şi Regulamentului pentru funcţionarea Ghişeului unic de documentare a străinilor:
    sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător;
    sintagma „paşaport pentru apatrizi” se substituie cu sintagma „document de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954)”, la cazul gramatical corespunzător;
    b) în tot textul Regulamentului, sintagma „Direcţia documentarea populaţiei” se substituie cu sintagma „Departamentul documentare”, la cazul gramatical corespunzător;
    c) punctele 17 şi 20 se exclud.

         Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie  2013

LISTA
hotărîrilor Guvernului care se abrogă
    1. Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 „Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.47, art.344).
    2. Hotărîrea Guvernului nr. 200 din 24 februarie 1998 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art. 231).
    3. Hotărîrea Guvernului nr. 666 din 18 iunie 1998 „Pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 62-65, art. 638).
    4. Hotărîrea Guvernului nr. 1039 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 126-127, art. 1107).
    5. Hotărîrea Guvernului nr. 773 din  3 august 2001 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 94-96, art. 820).
    6. Hotărîrea Guvernului nr. 1540 din  22 decembrie 2003 „Pentru completarea Hotărîrii Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 1-5, art. 14).
    7. Hotărîrea Guvernului nr. 1244 din 12 noiembrie 2004 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 208-211, art. 1436).
    8. Punctul I din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.626 din 28 iunie  2005 „Cu privire la actele de identitate ale refugiaţilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 95-97, art. 715).
    9. Hotărîrea Guvernului nr. 286 din 17 martie 2006 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 47-50, art. 320).
    10. Punctul 1 din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.562 din 6 mai 2008 „Cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor  de protecţie umanitară” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 86-87, art. 554).
    11. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 11 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 131-133, art. 871).
    12. Hotărîrea Guvernului nr. 455 din 24 iulie 2009 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 118-120, art. 517).
    13. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.131 din 22 februarie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 30-31,   art. 178).
    14. Punctul 1 din anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78-80, art. 460).
    15. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 337 din 10 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 99-101, art. 464).
    16. Punctul 1 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 501 din 8  iulie 2011 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 114-116, art. 568).
    17. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 918 din  7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 222-226, art. 1009).