ID intern unic: 349492
Версия на русском
Republica Moldova
din 22.07.2011
privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a
preveni introducerea şi răspîndirea în Republica
Moldova a unor organisme de carantină
preveni introducerea şi răspîndirea în Republica
Moldova a unor organisme de carantină
Pentru realizarea prevederilor Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 241-246, art.748), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr. 1;
2) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, conform anexei nr. 2;
3) Măsurile de urgenţă pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte, conform anexei nr. 3;
4) Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, conform anexei nr. 4;
5) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino, conform anexei nr. 5;
6) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin, conform anexei nr. 6;
7) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu, conform anexei nr. 7;
8) Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose, conform anexei nr. 8;
9) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), conform anexei nr. 9;
10) Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova, conform anexei nr. 10;
11) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, conform anexei nr. 11;
12) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, conform anexei nr. 12.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2012.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Nr. 558. Chişinău, 22 iulie 2011.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante specificate – plante care urmează a fi plantate, cu excepţia seminţelor, din speciile: Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus spp., Pyrus spp., Salix spp., şi Ulmus spp.;
2) loc de producţie – orice loc sau un set de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Un loc de producţie poate include amplasamente de producţie, gestionate separat în scopuri fitosanitare;
3) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);
4) zonă infestată - zona în care s-a confirmat prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Anoplophora chinensis (Forster) şi, după caz, toate plantele ce au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;
5) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin doi kilometri dincolo de graniţa zonei infestate;
6) zonă indemnă – zonă care se consideră că este liberă de Anoplophora chinensis (Forster);
7) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona infestată şi zona tampon.
3. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu acest organism dăunător pe teritoriul ţării.
4. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei Anoplophora chinensis (Forster), nivelului de infestare, distribuţiei specifice a plantelor specificate în zona vizată şi dovezii de stabilire a organismului dăunător. În cazul primei detectări a organismului într-o anumită zonă şi în urma unei anchete de delimitare, raza zonei de tampon poate fi redusă la minimum un kilometru de graniţele zonei infestate.
5. În cazul în care prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) se confirmă în afara zonei infestate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.
6. În zona infestată se vor lua măsuri adecvate avînd drept scop eradicarea Anoplophora chinensis (Forster), inclusiv tăierea şi distrugerea plantelor infestate şi a plantelor care prezintă semne de Anoplophora chinensis (Forster), inclusiv a rădăcinilor, în fiecare an înainte de 30 aprilie.
7. În zona infestată şi în zona tampon se va efectua monitorizarea intensivă a prezenţei Anoplophora chinensis (Forster) prin inspectarea anuală a plantelor gazdă ale organismului.
8. În cazul în care, pe baza inspecţiilor anuale nu se detectează prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) într-o zonă demarcată într-o perioadă de patru ani, demarcarea în cauză este retrasă, iar măsurile prevăzute la punctele 6 şi 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.
9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor anchetelor în cazul depistării organismului menţionat:
1) defineşte lista zonelor demarcate;
2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor anchete, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Anoplophora chinensis (Forster).
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, după o revizuire a acestora, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Anoplophora chinensis (Forster).
1) sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica “Declaraţie suplimentară”, se precizează că plantele au fost cultivate:
(1) pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie situat într-o zonă indemnă de paraziţi, stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri de protecţie a plantelor. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine”; sau
(2) pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de exportare, într-un loc de producţie declarat ca nefiind infestat cu Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri de protecţie a plantelor:
a) înregistrat şi supravegheat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine;
b) care a făcut obiectul a două testări oficiale anual pentru depistarea semnelor de Anoplophora chinensis (Forster), efectuate la momentul oportun, şi în care nu s-au depistat urme ale organismului; şi
c) unde plantele au fost cultivate într-un loc complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii de Anoplophora chinensis (Forster) sau în care se aplică tratamente preventive adecvate şi care este înconjurat de o zonă tampon cu o rază de cel puţin doi kilometri, în care se efectuează anual anchete oficiale pentru detectarea prezenţei semnelor de Anoplophora chinensis (Forster). În cazul în care se depistează simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă liberă de organismul respectiv; şi
(3) imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale minuţioase pentru depistarea prezenţei organismului Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Această inspecţie trebuie să includă prelevarea de probe destructivă. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1% din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99%; 2) conform prevederilor de la subpunctul 1) din prezentul capitol sînt testate cu minuţiozitate la punctul de intrare sau la locul de destinaţie. Metodele de inspecţie aplicate asigură depistarea oricăror simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor.
1) sînt însoţite de un certificat în care la rubrica „Declaraţie suplimentară” se precizează că sînt conforme cu următoarele cerinţe specifice la import:
(1) plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din China şi situat într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, stabilită de organizaţia respectivă, în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei libere de organisme dăunătoare trebuie să fie indicat la rubrica „loc de origine”; sau
(2) plantele au fost cultivate, pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de export, într-un loc de producţie stabilit ca fiind liber de Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare:
a) care este înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor; şi
b) care anual a făcut obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale efectuate la momente oportune şi în urma cărora nici un simptom produs de Anoplophora chinensis (Forster) nu a fost depistat; şi
(3) plantele au fost cultivate pe un teren complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului Anoplophora chinensis (Forster); sau în care se aplică tratamente preventive adecvate şi care este înconjurat de o zonă tampon, cu o rază de cel puţin doi kilometri, în care se efectuează monitorizări oficiale anuale, la momente corespunzătoare, pentru depistarea prezenţei sau simptomelor organismului Anoplophora chinensis (Forster). În cazul în care se depistează simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă liberă de organismul respectiv; şi
(4) imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale minuţioase, inclusiv prelevarea de probe destructivă specifică pentru fiecare lot, pentru depistarea prezenţei organismului Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1% din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99%;
(5) este indicat numărul de înregistrare al locului de producţie.
2) cele importate conform prevederilor subpunctului 1) din prezentul capitol trebuie să fie minuţios inspectate la punctul de intrare sau la locul de destinaţie. Metodele de inspecţie aplicate, inclusiv prelevarea de probe distructivă pentru fiecare lot, trebuie să asigure depistarea oricăror simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1 % din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99 %. Prelevarea de probe destructivă menţionată la punctul 11 din prezenta anexă trebuie să se realizeze la nivelul specificat în tabelul de mai jos:
3) locul de producţie al plantelor:
(1) este desemnat printr-un număr unic de înregistrare atribuit de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din China;
(2) este inclus în versiunea cea mai recentă a registrului comunicat oficial;
(3) în ultimii doi ani, nu a făcut obiectul vreunei comunicări oficiale cu privire la eliminarea din registru. Registrul şi versiunile actualizate ale acestuia se accesează prin intermediul paginilor Internet informative.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism dăunător - Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov;
2) plante sensibile - plantele, cu excepţia fructelor şi seminţelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh, Aesculus californica (Spach) Nutt., Acer pseudoplatanus L., Adiantum aleuticum (Rupr.) Paris, Adiantum jordanii C. Muell., Aesculus hippocastanum L., Arbutus menziesii Pursh., Arbutus unedo L., Arctostaphylos spp. Adans, Calluna vulgaris (L.) Hull, Camellia spp. L., Castanea sativa Mill., Fagus sylvatica L., Frangula californica (Eschsch.) Gray, Frangula purshiana (DC.) Cooper, Fraxinus excelsior L., Griselinia littoralis (Raoul), Hamamelis virginiana L., Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Kalmia latifolia L., Laurus nobilis L., Leucothoe spp. D. Don, Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Lonicera hispidula (Lindl.) Dougl. ex Torr. & Gray, Magnolia spp. L., Michelia doltsopa Buch.-Ham. ex DC, Nothofagus obliqua (Mirbel) Blume, Osmanthus heterophyllus (G. Don) P. S. Green, Parrotia persica (DC) C.A. Meyer, Photinia x fraseri Dress, Pieris spp. D. Don, Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco, Quercus spp. L., Rhododendron spp. L., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., Rosa gymnocarpa Nutt., Salix caprea L., Sequoia sempervirens (Lamb. ex D. Don) Endl., Syringa vulgaris L., Taxus spp. L., Trientalis latifolia (Hook), Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt., Vaccinium ovatum Pursh. şi Viburnum spp. L.;
3) lemn sensibil - lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt.;
4) scoarţă sensibilă - scoarţa speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) şi Quercus L.
3. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a izolatelor europene şi noneuropene ale organismului dăunător sînt interzise.
4. Plantele sensibile şi lemnul sensibil, originare din Statele Unite ale Americii, pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care acestea sînt inspectate la intrarea în ţară în vederea depistării organismului dăunător la iziolatele noneuropene şi găsite libere de organismul dăunător, în cadrul acestei inspecţii, şi dacă acestea sînt conforme cu următoarele măsuri de urgenţă:
1) sînt însoţite de certificatul fitosanitar, care:
a) atestă la rubrica “Declaraţii suplimentare” că acestea provin din zonele în care prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica “loc de origine”;
b) este eliberat în urma unei inspecţii oficiale ce stabileşte faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, la locul de producţie a acestora, în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv al testelor de laborator, avînd în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetaţie şi care stabileşte că scoarţa a fost îndepărtată de pe lemn şi că:
(a) lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturîndu-i-se total suprafaţa rotunjită;
(b) conţinutul său de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, este sub 20%;
(c) a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă;
c) în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conţine sau nu bucăţi de scoarţă, se dovedeşte printr-o marcă “Kiln-dried”, “KD.” sau orice altă marcă recunoscută la nivel internaţional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanţele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conţinutul de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, la mai puţin de 20% în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata şi temperatura.
5. Plantele sensibile importate, menţionate la punctul 4 din prezenta anexă, pot fi transportate în interiorul ţării numai pe cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, cu respectarea măsurilor de urgenţă, specificate în acelaşi punct.
6. Măsurile adoptate cu referinţă la lemnul din specia Quercus L., inclusiv la lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerinţele enunţate la punctul 4 subpunctul 1) din prezenta anexă.
7. Plantele destinate plantării din speciile Rhododendron spp., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., şi Viburnum spp., Camellia spp., altele decît seminţele şi fructele, originare din terţe ţări, altele decît Statele Unite ale Americii, introduse în Republica Moldova, pot fi transportate pe teritoriul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară şi:
1) sînt originare din zone în care nu este cunoscută prezenţa izolatelor organismului dăunător; sau
2) nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sus-menţionate de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv teste de laborator cu privire la orice simptome suspecte, efectuate cel puţin o dată la momente oportune cînd plantele sînt active în creştere, avînd în vedere toate simptomele suspecte; sau
3) dacă au fost descoperite semne ale prezenţei organismului dăunător la plantele de la locul de producţie, numai în cazul în care au fost aplicate procedee corespunzătoare de eradicare a organismului dăunător, constînd cel puţin în următoarele:
a) distrugerea plantelor infectate şi a tuturor plantelor sensibile situate pe o rază de 2 m de la plantele infectate, inclusiv a mediilor de cultură şi a deşeurilor vegetale asociate;
b) pentru toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de la plantele infectate şi orice alte plante rămase din lotul afectat:
(а) plantele au fost reţinute la locul de producţie;
(b) au fost realizate inspecţii oficiale suplimentare cel puţin de două ori în cursul primelor trei luni după ce măsurile de eradicare au fost luate, cînd plantele sînt în perioada de creştere activă;
(c) pe parcursul perioadei de trei luni nu a fost realizat nici un tratament care poate înlătura simptomele prezenţei organismului dăunător;
(d) s-a constatat că plantele sînt libere de organismul dăunător în urma acestor inspecţii oficiale;
c) în ceea ce priveşte toate celelalte plante sensibile de la locul de producţie, acestea au făcut obiectul unei reinspecţii oficiale intensive după constatare şi au fost recunoscute libere de prezenţa organismului dăunător, în urma reinspectării;
d) au fost luate măsuri fitosanitare corespunzătoare pe suprafaţa de cultură, pe o rază de 2 m de la plantele infectate.
8. Se interzice introducerea în Republica Moldova a scoarţelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.
9. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale pentru a identifica prezenţa organismului dăunător pe teritoriul lor şi pentru a determina dacă există indicaţii de contaminare datorate acestuia.
10. În cazul în care au fost depistate semne ale organismului dăunător, organul de control fitosanitar va lua măsuri adecvate pentru combaterea acestuia.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica orice prezenţă suspectată sau confirmată a organismului nociv de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, atunci cînd este necesar, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
1. Prezentele Măsuri stabilesc măsurile de urgenţă care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte.
2. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, organul de control fitosanitar asigură că prezenţa suspectată sau confirmată a Diabrotica virgifera Le Conte (în continuare – organism) este notificată organismelor oficiale responsabile (Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor) (OEPP).
3. Subdiviziunile organului de control fitosanitar (în continuare - organele abilitate) efectuează în fiecare an controale cu caracter oficial pentru a detecta prezenţa organismului în zonele de pe teritoriul lor destinate culturii porumbului.
4. În cazul în care rezultatele controalelor prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă confirmă prezenţa organismului într-o zonă în care înainte se considera că organismul nu este depistat, organele abilitate delimitează următoarele zone:
1) zona de focar în jurul parcelei unde organismul a fost depistat, cu raza de 1 km, şi
2) zona protejată în jurul zonei de focar, cu raza de cel puţin 5 km. Organele abilitate pot prevedea, în egală măsură, o zonă tampon în jurul zonei de focar şi al celei protejate.
5. Delimitarea exactă a zonelor, prevăzute la punctul 4 din prezenta anexă, va avea la bază criterii ştiinţifice solide, biologia organismului, nivelul de infestare şi modul specific de producere a organismului de planta gazdă.
6. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în alt loc decît cel iniţial, în care organismul a fost depistat, situat în zona de focar, zonele delimitate se modifică corespunzător.
7. În cazul în care organismul a fost depistat ultima dată în urmă cu doi ani, zona delimitată este înlăturată şi nu mai sînt necesare măsurile complementare de eradicare prevăzute la punctele 9 şi 10 din prezenta anexă.
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii informează Organizaţia Europeană şi Mediteraneană pentru Protecţia Plantelor (OEPP) despre situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.
9. În fiecare parte a zonelor delimitate organele abilitate verifică prezenţa organismului cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali respectivi, dispuse în lanţ şi inspectate periodic. Modul de amplasare a capcanelor, tipul şi numărul acestora sînt în funcţie de condiţiile locale şi de caracteristicile zonelor delimitate.
10. Organele abilitate se asigură că, în zona de focar:
1) nu se transportă plante proaspete de Zea mais L. sau părţi din aceste plante proaspete în afara zonei în perioada anului în care apare organismul dăunător, perioadă fixată în funcţie de biologia organismului, de nivelul prinderii organismului şi al condiţiilor climatice înregistrate în zonă, pentru a evita răspîndirea organismului;
2) nu se transportă sol ce provine de pe suprafeţele ocupate de porumb din zona de focar în afara acesteia;
3) porumbul nu se cultivă în anumite perioade ale anului, perioade fixate în funcţie de biologia organismului, de nivelul prinderii organismului şi al condiţiilor climatice înregistrate pentru a evita răspîndirea organismului;
4) se pune în aplicare rotaţia culturilor pe suprafeţe de porumb în aşa fel încît în zona de focar să se cultive porumb o dată la trei ani consecutivi sau să nu se cultive porumb o perioadă de doi ani de la data ultimei depistări;
5) se pune în aplicare un tratament pentru suprafeţele cu porumb pînă la sfîrşitul perioadei de ovipoziţionare, în anul apariţiei şi în anul următor;
6) echipamentele agricole folosite pe suprafeţele de porumb sînt curăţate de orice urmă de pămînt sau resturi înainte de a părăsi zona;
7) plantele spontane de porumb se distrug din parcelele unde nu se cultivă acest tip de plante.
11. Dacă, în urma controlului menţionat la punctul 3, sînt detectate în zona de focar maximum două specimene ale organismului pentru care se furnizează dovezi că au fost introduse în anul în care au fost raportate, măsurile specificate la punctul 10 subpunctele 2), 4), 6) şi 7) din prezenta anexă pot fi limitate la anul apariţiei organismului şi la cel următor, cu condiţia să nu se găsească specimene în anul respectiv. În acest caz, monitorizarea indicată la punctul 9 din prezenta anexă este intensificată în zona de focar.
12. Organele abilitate se asigură că în zona protejată sînt luate cel puţin următoarele măsuri:
1) se pune în aplicare ciclul de rotaţie prevăzut, astfel încît porumbul să se cultive o singură dată în decursul unei perioade de doi ani consecutivi, inclusiv în zona de tampon, sau
2) se pune în aplicare un tratament pentru parcelele cu porumb în anul apariţiei şi în cel următor.
13. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la punctul 3 din prezenta anexă confirmă, pe o durată mai mare de doi ani consecutivi, prezenţa organismului într-o parte a teritoriului lor, organul de control fitosanitar delimitează zonele în care organismul a fost detectat drept zone infestate.
14. Organul de control fitosanitar aplică prevederile punctelor 9-13 din prezenta anexă sau, în cazul în care rezultă că organismul nu mai poate fi îndepărtat, pun în aplicare programe anuale de izolare în zonele infestate şi aferente, pentru a limita răspîndirea organismului din zonele infestate către zonele neafectate de acest organism.
15. Cu referinţă la cîmpurile de porumb situate pe o rază de cel puţin 2500 metri în jurul pistelor şi al tuturor celorlalte zone de deplasare a avioanelor de pe aeroporturi unde, conform datelor disponibile, riscul de introducere a organismului este ridicat, se adoptă următoarele măsuri:
1) se pune în aplicare un asolament care nu permite cultivarea porumbului decît o singură dată în decursul unei perioade de doi ani consecutivi, sau
2) prezenţa organismului este controlată în mod intensiv cu ajutorul unor capcane corespunzătoare cu feromoni sexuali şi, în cazul în care organismul este detectat, se iau măsuri în conformitate cu punctele 4-13 din prezenta anexă.
16. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii comunică Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) anual, în cazul detectării organismului, informaţii referitoare la:
1) părţile din zonele menţionate la punctul 8 din prezenta anexă;
2) datele şi criteriile ce au stat la baza stabilirii acestora prevăzute la punctul 10 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă;
3) tratamentul aplicat prevăzut la punctul 10 subpunctul 5) şi la punctul 12 subpunctul 2) din prezenta anexă.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, ce provoacă producerea putregaiului brun al cartofului.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) bazin – unitate de irigaţie; sectoare de irigare pe care sînt cultivaţi cartofi;
2) zonă indemnă – sector, unitate administrativă care grupează mai multe bazine şi care nu sînt afectate de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith;
3) zonă recunoscută – zonă identificată prin codul individual oficial de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)
3. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., cartofilor de sămînţă, originari din Egipt, este interzisă.
4. Prin derogare de la punctul 3, introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., originari din Egipt se autorizează în cazul în care aceştia provin din zone indemne, prevăzute la punctul 2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării măsurilor aplicabile tuberculilor cultivaţi în aceste zone, specificate în anexa la prezentele Măsuri.
5. Organul de control fitosanitar:
1) se informează dacă Egiptul a aprobat „zone indemne” (în conformitate cu Standardul internaţional FAO pentru măsurile fitosanitare, secţiunea 4, “Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne”, în special cu prevederile punctului 2.3 al acestuia) şi întocmeşte o „listă a zonelor recunoscute ca indemne”, care cuprinde indicaţii detaliate cu privire la cîmpurile situate în aceste zone;
2) întocmeşte Lista zonelor indemne în Egipt, care cuprinde date de identificare a cîmpurilor situate în aceste zone.
6. Numele şi adresa organului de control fitosanitar şi ale punctelor de intrare în Republica Moldova a cartofilor menţionaţi la punctul 4 din prezenta anexă se remit pentru informare Egiptului.
7. Organul de control fitosanitar şi punctele de intrare urmează să primească o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a loturilor de cartofi şi la cantităţile expediate.
8. La punctul de intrare în Republica Moldova, cartofii sînt supuşi inspectării conform punctului 2 din anexa la prezentele Măsuri.
9. În Republica Moldova pot fi importaţi tuberculi de cartofi, proveniţi din Egipt, alţii decît cei menţionaţi la punctul 3, doar produşi pe cîmpuri situate într-o zonă recunoscută indemnă în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.
10. Prevederile punctului 5 din prezenta anexă îşi încetează aplicabilitatea de îndată ce organul de control fitosanitar are dovezi de rigoare, inclusiv confirmarea a şase interceptări de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ale principalilor parteneri comerciali, care indică faptul că metoda de identificare a „zonelor indemne” sau procedurile de monitorizare oficială în Egipt nu au fost suficiente pentru a preveni riscul de introducere a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în Republica Moldova.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii:
1) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), precum şi oricărei alte organizaţii internaţionale sau regionale, informaţiile privind constatările suspecte sau confirmate şi transmite împreună cu notificarea menţionată copii ale certificatului fitosanitar şi ale documentelor anexate la acesta;
2) stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză;
3) publică pe web-site Lista staţiilor de ambalare, aprobate oficial de către autorităţile egiptene, şi Lista exportatorilor înregistraţi oficial, întocmită de către autorităţile egiptene din momentul cînd aceste liste sînt disponibile pentru autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.
1) cartofii care urmează să fie importaţi au fost produşi pe cîmpuri situate în Egipt, într-o zonă recunoscută indemnă;
2) sînt cultivaţi din cartofi de origine comunitară directă sau proveniţi din cartofi produşi în „zone indemne recunoscute”, testate oficial pentru detectarea infecţiilor latente imediat înainte de plantare şi declarate indemne de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith după testare;
3) sînt inspectaţi oficial pe cîmp, în timpul perioadei de vegetaţie pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi au fost declaraţi indemni de numitele simptome în cadrul acelor inspecţii; în momentul cel mai apropiat de recoltare, se prelevă o probă cuprinzînd 500 de tuberculi la fiecare 2,02 hectare, sau 200 de tuberculi la fiecare 0,41 hectare, sau o fracţiune din această cantitate în cazul suprafeţelor mai reduse cultivate cu cartofi, în vederea unui examen de laborator, care cuprinde un test de incubare şi o inspecţie vizuală, în cadrul căreia tuberculii sînt tăiaţi, pentru detectаrea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, şi, în urma acestor inspecţii, proba este declarată indemnă de astfel de simptome;
4) sînt transportaţi la unităţi de ambalare aprobate oficial de autorităţile egiptene pentru manevrarea exclusivă a cartofilor admisibili pentru export şi, la sosirea la staţiile de ambalare:
(1) sînt însoţiţi de documente aferente fiecărei încărcături de camion de pe cîmpul de recoltare, care specifică originea, pe zone, a încărcăturii, în sensul subpunctului 1) al prezentului punct. Documentele se păstrează în cadrul unităţii de ambalare pînă la sfîrşitul campaniei de exporturi;
(2) sînt inspectaţi oficial pe baza unor eşantioane de tuberculi tăiaţi, în căutarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind, pentru sacii de 70 kg sau pentru cantităţi echivalente, de 10 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac, iar pentru sacii de o tonă sau o tonă şi jumătate, de 50 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
(3) făc obiectul unei supravegheri oficiale de la sosirea lor în unitatea de condiţionare pînă la ambalare în saci sigilaţi, conform punctului (10) din prezenta anexă;
(4) după ambalarea în saci în unităţile de ambalare, sînt inspectaţi oficial pe baza unor probe de tuberculi pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind de 2 % dintre saci şi de 30 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
(5) imediat înainte de exportul lor în Republica Moldova, fac obiectul, în portul de expediere, al unei inspecţii oficiale realizate pe un eşantion de 400 de tuberculi provenind din fiecare zonă indemnă, prelevat dintr-un număr minim de zece saci pentru fiecare zonă indemnă;
(6) sînt testaţi oficial pentru detectarea infecţiilor latente pe baza unor eşantioane prelevate la fiecare expediere. În timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă pentru fiecare bazin sau pentru fiecare zonă de produse prezente în lot (fără ca numărul de eşantioane să poată fi mai mic de cinci), acesta fiind supus unor analize de laborator şi declarat indemn de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în urma testelor;
(7) fac obiectul unei suspendări oficiale a procesului de pregătire a expedierii din bazinul respectiv spre Republica Moldova, dacă inspecţiile sau testele menţionate la punctul 1 subpunctele (2)-(6) din prezenta anexă au relevat o suspiciune de prezenţă a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, pînă cînd această suspiciune este înlăturată. La publicarea suspendării oficiale, se delimitează o zonă tampon în jurul bazinului în cauză, pentru a delimita prezenţa suspectă menţionată, cu excepţia cazurilor în care există o barieră fizică naturală (de exemplu, deşertul). La infirmarea prezenţei suspectate, nu se poate efectua nici un export de cartofi din zona tampon delimitată. Suprafaţa zonei tampon se determină în funcţie de riscul de propagare a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în afara zonei recunoscute ca indemnă;
(8) sînt recoltaţi, manipulaţi şi ambalaţi separat, utilizîndu-se, pe cît posibil, echipamente separate pentru fiecare bazin şi, în toate cazurile, pentru fiecare dintre zone;
(9) sînt pregătiţi pe loturi alcătuite în exclusivitate din cartofi recoltaţi dintr-o singură zonă indemna; aceste zone sînt identificate cu ajutorul codului lor individual oficial;
(10) sînt clar marcaţi, sub controlul autorităţilor egiptene competente, cu o etichetă aplicată pe fiecare sac sigilat, care poartă indicaţia de neşters a codului oficial corespunzător ce figurează pe lista zonelor recunoscute indemne, precum şi numărul lotului corespunzător;
(11) sînt însoţiţi de certificatul fitosanitar, care indică numărul (numerele) lotului la secţiunea „marcajul coletului” şi numărul (numerele) de cod oficial(e) menţionat(e) la punctul 1 subpunctul (10) din prezenta anexă la secţiunea „declaraţii suplimentare”. Numărul lotului din care a fost prelevat un eşantion în scopurile menţionate la punctul 1 subpunctul (6) din prezenta anexă şi constatarea oficială a faptului că au fost efectuate testele, indicată de asemenea la această secţiune;
(12) sînt exportaţi de către un exportator înregistrat oficial, al cărui nume sau marcă este indicată pe fiecare lot.
2. Inspecţiile se efectuează în baza unor tuberculi tăiaţi, proveniţi din probe alcătuite din cel puţin 200 de tuberculi fiecare, prelevaţi din fiecare lot expediat sau, în cazul în care lotul depăşeşte 25 de tone, din fiecare 25 de tone sau parte din această cantitate din fiecare lot. Fiecare lot expediat rămîne sub control oficial şi nu poate fi utilizat sau comercializat pînă cînd se confirmă faptul că, în urma examinărilor, nu există suspiciuni sau nu a fost detectată prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith. Pe lîngă aceasta, în cazul în care au fost detectate sau există suspiciunea prezenţei simptomelor de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith la un lot, toate loturile din acea expediţie şi loturile din alte expediţii provenind din aceeaşi zonă rămîn sub control oficial pînă cînd prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în lotul respectiv este confirmată sau infirmată.
3. În cazul în care în timpul inspecţiilor se detectează simptome tipice sau suspiciuni legate de prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, confirmarea sau infirmarea prezenţei Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith are loc în urma unor testări efectuate în conformitate cu schema provizorie de test. În cazul în care prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith se confirmă, lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre următoarele măsuri:
1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor către o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
2) distrugerea.
Toate celelalte loturi provenite din aceeaşi zonă se testează în conformitate cu punctul 4 din prezenta anexă.
4. În afara inspecţiilor menţionate la punctul 1 din prezenta anexă:
1) se efectuează teste pentru detectarea unor infecţii latente, în conformitate cu schema provizorie de test, pe probe prelevate din fiecare zonă;
2) în timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă provenind dintr-un sector sau dintr-un bazin din fiecare zonă sau 200 de tuberculi pe probă din acelaşi lot;
3) proba selectată pentru detectarea infecţiilor latente se supune, de asemenea, inspecţiei tuberculilor tăiaţi. Pentru fiecare probă testată şi confirmată pozitiv, trebuie reţinut şi păstrat, în mod adecvat, restul de cartof examinat;
4) loturile din care s-au prelevat probe rămîn sub control oficial şi nu pot fi utilizate sau comercializate pînă cînd se stabileşte că prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith nu a fost confirmată în urma testării;
5) lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre măsurile următoare:
(1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor spre o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
(2) distrugerea.
5. Organul de control fitosanitar stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză, şi adoptă măsurile adecvate pentru eliminarea deşeurilor după ambalarea sau prelucrarea cartofilor, pentru a evita orice răspîndire a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ca urmare a unei eventuale infecţii latente.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse în Republica Moldova pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii virusului mozaic pepino.
2. Se interzice introducerea şi circulaţia seminţelor de tomate Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw în Republica Moldova în cazul în care aceste seminţe sînt contaminate cu virusul mozaic pepino.
3. Seminţele de tomate originare din alte ţări trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care să se specifice faptul că au fost obţinute printr-o metodă de extracţie adecvată cu acid şi că:
1) sînt originare din zone indemne de virusul mozaic pepino; sau
2) nu a fost observat nici un simptom al virusului mozaic pepino pe plantele din zona de producţie pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie; sau
3) seminţele au fost supuse unor teste oficiale, efectuate pe eşantioane reprezentative şi utilizîndu-se metode adecvate, şi că s-au dovedit indemne de virusul mozaic pepino.
4. Seminţele de tomate originare din alte ţări, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, fac obiectul unei inspecţii şi, după caz, al unor teste destinate să detecteze prezenţa virusului mozaic pepino, în conformitate cu mutatis mutandis şi îndeplinesc cerinţele speciale menţionate la art. 22 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară sau, după caz, că acestea corespund declaraţiei de pe certificat, în conformitate cu art. 28 din Legea menţionată.
5. Punctul 4 din prezenta anexă nu se aplică circulaţiei seminţelor destinate vînzării către consumatorii finali care nu practică producţia vegetală cu titlu calificat, cu condiţia ca ambalajul seminţelor sau alte indicaţii să releve, în mod clar, faptul că seminţele sînt destinate vînzării către astfel de consumatori.
6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar realizează anchete oficiale în gospodăriile agricole cultivatoare de tomate plantă şi de tomate fruct, în vederea detectării prezenţei virusului mozaic pepino.
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii notifică rezultatele anchetelor menţionate, ale inspecţiilor şi ale testelor nominalizate la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) la depistarea prezenţei virusului mozaic pepino.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) nematodul lemnului de pin - Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al.;
2) lemn şi scoarţe sensibile - scoarţe izolate de lemn de conifere (Coniferales), altele decît Thuja L.;
3) plante sensibile - plante (în afară de fructe şi seminţe) din speciile Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus L., Pseudotsuga Carr. şi Tsuga Carr.
3. Organul de control fitosanitar are dreptul:
1) să efectueze controale oficiale ale lemnului, scoarţei şi plantelor sensibile care provin din alte ţări şi sînt introduse pe teritoriul republicii. Aceste controale includ un control al documentelor, care cuprinde un control al prezenţei marcajului şi al conformităţii acestuia cu prezentele Măsuri, un control al identităţii şi, după caz, un control fitosanitar ce poate include teste de depistare a nematodului lemnului de pin;
2) să efectueze controalele oficiale specificate la punctul 3 subpunctul 1) din prezenta anexă cu o frecvenţă care depinde de riscul asociat diferitelor tipuri de lemn, scoarţă şi plante sensibile şi de informaţiile privind respectarea anterior a cerinţelor din prezentele Măsuri, de transportul lemnului, scoarţei şi plantelor sensibile;
3) să aplice, în cazul în care sînt confirmate cazurile de neconformitate în urma controalelor oficiale efectuate în conformitate cu punctul 3 subpunctul 1) din prezenta anexă, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) suspendarea parţială sau totală a activităţilor producătorului, pînă cînd se va asigura eliminarea riscului de răspîndire a organismelor dăunătoare;
b) asigurarea unui tratament corespunzător, cu eliberarea paşaportului fitosanitar respectiv, în cazul în care se consideră că, în urma tratamentului, condiţiile au fost îndeplinite;
c) eliberarea unui permis de circulaţie, sub control oficial, în zonele în care acestea nu prezintă nici un risc suplimentar;
d) eliberarea unui permis de circulaţie, sub control oficial, în zonele unde are loc prelucrarea industrială;
e) distrugerea lemnului.
După caz, controalele menţionate la prezentul punct pot fi efectuate cu asistenţa organului pentru silvicultură.
4. În cazul circulaţiei pe teritoriul Republicii Moldova:
1) plantele sensibile sînt însoţite de un paşaport fitosanitar după ce au fost supuse unui control oficial şi s-a dovedit a fi lipsite de semnele sau simptomele infestării cu nematodul lemnului de pin;
2) nici un simptom al infestării cu nematodul lemnului de pin nu s-a observat la locul de producţie sau în împrejurimile sale imediate de la începutul ultimei perioade complete de vegetaţie;
3) lemnul şi scoarţele izolate sensibile, altele decît lemnul, au formă de:
a) aşchii, particule, deşeuri de lemn sau resturi provenite integral sau parţial de la aceste conifere;
b) lăzi de ambalaj, coşuri sau butoiaşe;
c) paleţi, boxpaleţi sau alte platforme de încărcare;
d) dunaj, distanţiere şi traverse,
dar includ lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală după ce lemnul sau scoarţele izolate au suferit un tratament termic adecvat la o temperatură minimă interioară de 56 °C timp de treizeci de minute, pentru a garanta absenţa nematozilor lemnului de pin vii;
4) lemnul sensibil sub formă de aşchii, particule, deşeuri de lemn sau resturi provenite integral sau parţial de la aceste conifere sînt însoţite de paşaportul fitosanitar menţionat anterior după ce au suferit un tratament corespunzător prin fumigaţie, în scopul de a garanta absenţa nematozilor lemnului de pin vii;
5) lemnul sensibil sub formă de dunaj, distanţiere şi traverse, inclusiv cel care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, trebuie:
a) să fie separat de scoarţa sa;
b) să nu aibă găuri de viermi mai mari de 3 mm diametru;
c) să aibă un conţinut de apă, exprimat în procent de materie uscată, mai mic de 20 % în stadiul de fabricaţie;
6) lemnul sensibil sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coşuri, butoiaşe sau ambalaje similare, paleţi, boxpaleţi sau alte platforme de încărcare, suporturi de paleţi, utilizat sau nu în transportul de obiecte de orice fel, trebuie să suporte fie un tratament termic adecvat la o temperatură minimă interioară de 56°C timp de treizeci de minute, fie un tratament sub presiune (impregnare) sau o fumigaţie care să garanteze absenţa nematozilor lemnului de pin vii şi fie să poarte o ştampilă aprobată oficial de atestare a tratamentului, care să permită identificarea locului unde a fost efectuat tratamentul şi a persoanei care l-a efectuat, sau să fie însoţit de paşaportul fitosanitar care să certifice măsurile puse în aplicare.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale anuale privind nematodul lemnului de pin asupra lemnului şi scoarţelor sensibile, precum şi asupra plantelor sensibile originare din ţară, în scopul de a stabili dacă există o probă a infestării cu acest nematod.
6. Orice prezenţă suspectată sau confirmată a nematozilor lemnului de pin trebuie notificată de îndată Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
8. Rezultatele măsurilor de prevenire trebuie să facă obiectul unei evaluări continue, pe baza informaţiilor furnizate din alte ţări, în special din Portugalia.
1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante - plante sau părţi din plante din specia Castanea Mill., destinate plantării, altele decît fructele şi seminţele;
2) organism - Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu;
3) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa organismului, reunind toate plantele care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, toate plantele aparţinînd aceluiaşi lot în momentul plantării;
4) zonă focală - zonă la o distanţă de cel puţin 5 km de zona contaminată;
5) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 10 km de zona focală;
6) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului sînt interzise.
3. Plantele pot fi introduse în ţară doar în cazul în care provin din alte ţări şi sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica “Declaraţii suplimentare”, atestă că plantele:
1) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate în ţări indemne de organism; sau
2) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate într-o zonă protejată, zonă stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi care conţine, la rubrica “loc de origine”, numele zonei protejate; sau
3) fac obiectul, în momentul introducerii lor în ţară, a unei inspecţii care vizează detectarea prezenţei organismului şi acesta a fost declarat indemn.
4. Plantele originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctul 3 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
1) sînt însoţite de un paşaport fitosanitar;
2) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul este inexistent;
3) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie situat într-o zonă protejată, stabilită de organul de control fitosanitar în conformitate cu normele internaţionale pentru măsurile fitosanitare relevante.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale, în scopul detectării prezenţei organismului sau a dovezilor privind contaminarea cu organismul menţionat şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.
6. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în cazul depistării organismului menţionat:
1) stabileşte zonele delimitate;
2) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale şi situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă mai vastă care să includă zonele delimitate şi zonele care le separă.
9. Delimitarea exactă a zonelor se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi specificului de repartizare a plantelor în teritoriu.
10. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în afara zonei contaminate, delimitarea zonei va fi modificată corespunzător rezultatelor monitorizării prezenţei acestui organism prin controale adecvate.
11. În cazul în care s-a confirmat prezenţa organismului pe plantele dintr-un loc de producţie, se vor efectua măsuri adecvate în vederea eradicării organismului dăunător, inclusiv:
1) interdicţia oricărei circulaţii a plantelor în exteriorul sau în interiorul zonelor delimitate;
2) distrugerea plantelor contaminate, a tuturor plantelor care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, a tuturor plantelor care au făcut parte din acelaşi lot în momentul plantării;
3) supravegherea asupra prezenţei organismului prin controale respective pe durata perioadei de posibilă prezenţă a galei locuite de organism.
12. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5 din prezenta anexă, nu se detectează prezenţa organismului în nici una dintre zonele delimitate timp de trei ani, aceste zone încetează să existe, iar măsurile de combatere nu mai sînt necesare.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.) şi pentru prevenirea răspîndirii acestui dăunător.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante - plante vii şi părţile vii ale acestora, cu excepţia fructelor şi seminţelor;
2) plantele sau fructe contaminate – plante ori fructe pe care s-au găsit unul sau mai multe exemplare vii de păduchele din San Jose;
3) plante gazdă pentru păduchele din San Jose - plante din genurile: Acer L., Cotoneaster Ehrh.,Crataegus L., Cydonia Mill., Euonymus L., Fagus L., Juglans L., Ligustrum L., Malus Mill., Populus L., Prunus L., Pyrus L., Ribes L., Rosa L., Salix L., Sorbus L., Syringa L., Tilia L., Ulmus L., Vitis L.;
4) pepiniere - plantaţii în care sînt cultivate plante destinate transplantării, multiplicării sau distribuirii ca plante înrădăcinate.
3. În cazul în care se constată apariţia păduchelui din San Jose, organul de control fitosanitar va delimita zona contaminată şi o zonă de siguranţă suficient de mare în jurul acesteia, pentru a asigura protecţia zonelor învecinate.
4. Organul de control fitosanitar se asigură că în zonele contaminate cu păduchele din San Jose şi în zonele de siguranţă plantele gazdă pentru păduchele din San Jose sînt tratate corespunzător în vederea combaterii şi prevenirii răspîndirii acestui dăunător.
5. Subdiviziunile organului de control fitosanitar se asigură că:
1) toate plantele contaminate din pepiniere sînt distruse;
2) toate celelalte plante care sînt contaminate sau sînt suspectate a fi contaminate şi care sînt cultivate într-o zonă contaminată sînt tratate astfel încît plantele şi fructele proaspete ale acestora să nu mai fie contaminate cînd sînt puse în circulaţie;
3) toate plantele gazdă pentru păduchele din San Jose, care sînt înrădăcinate şi cultivate într-o zonă contaminată, şi părţi din acestea, care sînt destinate multiplicării şi sînt produse în interiorul zonei în cauză, pot fi transplantate în zona contaminată sau deplasate în afara acesteia numai dacă au fost găsite libere de păduchele din San Jose sau dacă au fost tratate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente.
6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar:
1) se asigură că plantele gazdă pentru păduchele din San Jose din zonele de siguranţă sînt controlate oficial şi sînt inspectate cel puţin o dată pe an în vederea depistării oricărei apariţii a acestui dăunător;
2) se asigură că în orice lot de plante, altele decît cele înrădăcinate în pămînt, şi în orice lot de fructe proaspete, care a fost găsit contaminat, se vor distruge plantele şi fructele contaminate, iar celelalte plante şi fructe din lot vor fi tratate sau prelucrate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente. Această prevedere nu se aplică în cazul loturilor de fructe proaspete slab contaminate;
3) revocă măsurile luate în vederea combaterii sau prevenirii răspîndirii acestui dăunător numai dacă se constată că păduchele din San Jose nu mai este prezent.
7. Este interzisă deţinerea exemplarelor vii de păduche din San Jose.
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări:
1) de la măsurile prevăzute la punctele 4, 5, 7 şi 9 din prezenta anexă pentru scopuri ştiinţifice şi fitosanitare, testări şi activităţi de selecţie;
2) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru prelucrarea imediată a fructelor proaspete contaminate;
3) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru circulaţia fructelor proaspete contaminate în zona contaminată.
9. Derogările prevăzute la punctul 8 din prezenta anexă se aplică doar în cazul în care prin controale adecvate se garantează că nu este prejudiciată combaterea păduchelui din San Jose şi nu există riscul răspîndirii acestui dăunător.
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui dăunător.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism menţionat - Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
2) plante sensibile –orice plante, cu excepţia fructelor şi seminţelor, avînd un diametru la baza tulpinii de peste 5 cm, aparţinînd speciilor Areca catechu, Arecastrum romanzoffianum (Cham) Becc, Arenga pinnata, Borassus flabellifer, Brahea armata, Butia capitata, Calamus merillii, Caryota maxima, Caryota cumingii, Chamaerops humilis, Cocos nucifera, Corypha gebanga, Corypha elata, Elaeis guineensis, Howea forsteriana, Jubea chilensis, Livistona australis, Livistona decipiens, Metroxylon sagu, Oreodoxa regia, Phoenix canariensis, Phoenix dactylifera, Phoenix theophrasti, Phoenix sylvestris, Sabal umbraculifera, Trachycarpus fortunei şi Washingtonia spp.;
3) loc de producţie – locul de producţie aşa cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;
4) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);
5) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi, după caz, toate plantele care au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;
6) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin zece kilometri dincolo de graniţa zonei contaminate;
7) zonă indemnă – zonă care se consideră liberă de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
8) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona contaminată şi zona tampon sau în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic.
2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
3. Plantele sensibile pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica “Declaraţie suplimentară”, se precizează că plantele sensibile, inclusiv cele colectate din habitate naturale:
1) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu sînt înregistrate cazuri de apariţie a organismului menţionat sau într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine” sau
2) au fost cultivate, pentru o perioadă de cel puţin 1 an înainte de exportare, într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine şi în care plantele sînt plasate într-un loc ce asigură protecţia fizică completă împotriva introducerii organismului menţionat sau aplicarea de tratamente preventive adecvate, precum şi în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate cel puţin o dată la trei luni şi imediat premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat.
4 Plantele sensibile care provin din zonele demarcate din Republica Moldova pot fi transportate pe teritoriul ţării numai dacă sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi au fost cultivate cel puţin un an înainte de a fi transportate într-un loc de producţie înregistrat şi dacă corespund cerinţelor prevăzute la punctul 3 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă. În cazul în care se depistează semne de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul de silvicutură, efectuează controale oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu organismul menţionat pe teritoriul ţării.
6. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se efectuează în bază criteriilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat, nivelului de contaminare şi distribuţiei specifice a plantelor sensibile în zona vizată.
7. În cazul în care prezenţa organismului menţionat se confirmă în afara zonei contaminate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin inspecţii adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul menţionat.
8. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5, nu se detectează prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) într-o zonă demarcată pe o perioadă de trei ani, demarcarea în cauză este anulată şi măsurile prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.
9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor controalelor, în cazul depistării organismului menţionat:
1) defineşte lista zonelor demarcate;
2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene).
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) nematozi cu chisturi ai cartofului - Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene);
2) oficial sau în mod oficial - stabilit, autorizat sau efectuat de către organul de control fitosanitar;
3) soiuri de cartofi rezistenţi - soiurile care după cultivare inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului;
4) investigaţie - procedură metodică de stabilire a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa unui teren;
5) control - procedură metodică efectuată pe parcursul unei perioade determinate pentru stabilirea repartiţiei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe teritoriul republicii.
3. Organul de control fitosanitar identifică un teren, în sensul prezentei anexe, pentru a asigura omogenitatea condiţiilor fitosanitare pe suprafaţa terenului în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unor nematozi cu chisturi ai cartofului. În acest scop, se iau în considerare principiile ştiinţifice şi statisticile sănătoase, caracteristicile biologice ale nematozilor cu chisturi ai cartofului, cultivarea terenului şi sistemele de producţie specifice ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului de pe teritoriul republicii. Criteriile detaliate pentru definirea unui teren sînt comunicate în mod oficial de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
4. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe cu privire la criteriile de definire a unui teren sau pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii nematozilor cu chisturi ai cartofilor.
5. Organul de control fitosanitar dispune efectuarea de investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa terenurilor cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei materialului de însămînţare sau cartofilor de sămînţă pentru producţia de culturi semincere de cartofi.
6. Investigaţia oficială prevăzută la punctul 5 se efectuează în perioada dintre strînsul ultimei recolte de pe teren şi plantarea plantelor sau a cartofilor de sămînţă menţionaţi la punctul 5 din prezentele Măsuri. Aceasta poate fi efectuată mai devreme, dacă există probele documentate ale rezultatelor investigaţiei respective, care confirmă că nu au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, iar cartofii şi celelalte plante gazdă, specificate la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, nu erau prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după investigaţie.
7. În cazul în care organul de control fitosanitar a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri nu este necesară pentru:
1) plantarea plantelor specificate în anexa nr. 1 la prezentele Мăsuri, destinate producţiei de material de însămînţare care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
2) plantarea cartofilor de sămînţă, destinaţi culturilor semincere de cartofi care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
3) plantarea plantelor specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial, menţionate la secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
8. Organul de control fitosanitar se asigură că rezultatele investigaţiilor menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri sînt înregistrate oficial şi puse la dispoziţia autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
9. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivaţi sau depozitaţi cartofi de sămînţă sau plantele specificate în punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului, în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri.
10. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri sau verificări conform secţiunii I din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
11. Organul de control fitosanitar ia măsurile necesare astfel încît controalele oficiale să fie efectuate şi pe terenurile utilizate pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, în vederea determinării repartizării nematozilor cu chisturi ai cartofului.
12. Controalele oficiale cuprind proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 2 din anexa nr 2 la prezentele Măsuri şi se efectuează în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
13. Rezultatele controalelor oficiale sînt notificate în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
14. În cazul în care, în urma investigaţiei oficiale menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri, nu sînt depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de supraveghere şi control se asigură că această informaţie este înregistrată în mod oficial.
15. Dacă pe parcursul investigaţiei oficiale menţionate la punctele 5 şi 11 din prezentele Măsuri se constată infestarea unui teren cu nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar înregistrează această informaţie în mod oficial.
16. Cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care provin de pe un teren care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat cu nematozi cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, sînt în mod oficial declarate contaminate.
17. Organul de control fitosanitar dispune ca pe suprafaţa unui teren care a fost înregistrat în mod oficial ca fiind infestat în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri:
1) să nu fie plantaţi cartofi destinaţi producţiei de culturi semincere de cartofi, şi
2) să nu fie plantată sau depozitată nici una dintre plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate replantării. Cu toate acestea, plantele menţionate la punctul 2 din anexa nr. 1 pot fi plantate pe terenul respectiv, cu condiţia ca ele să facă obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
18. În cazul terenurilor care urmează să fie utilizate pentru plantarea cartofilor, în afara celor destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, înregistrate în mod oficial ca fiind infestate, în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar dispune ca aceste terenuri să facă obiectul unui program oficial de combatere care vizează cel puţin suprimarea nematozilor cu chisturi ai cartofului.
19. Programul prevăzut la punctul 18 din prezentele Măsuri ia în considerare sistemele specifice de producţie şi de comercializare ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului, caracteristicile populaţiilor prezente, utilizarea soiurilor de cartofi rezistenţi cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibile în conformitate cu secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri şi alte măsuri, după caz. Acest program este notificat în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în vederea garantării unor nivele comparabile de asigurare între statele cultivatoare de cartofi.
20. Gradul de rezistenţă al altor soiuri de cartofi este cuantificat conform baremului standard de punctare prevăzut la secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri. Testarea rezistenţei se desfăşoară în conformitate cu protocolul prevăzut la secţiunea II din anexa nr.4 la prezentele Măsuri.
21. Organul de control, cu referinţă la cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care au fost desemnate ca fiind contaminate în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, dispune următoarele:
1) în cazul cartofilor de sămînţă şi al plantelor gazdă menţionaţi la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, aceştia se cultivă numai dacă au fost decontaminaţi sub supravegherea organului de control fitosanitar, prin aplicarea unei metode corespunzătoare adoptate, pe baza unor dovezi ştiinţifice conform cărora nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
2) în cazul cartofilor destinaţi prelucrării industriale sau sortării, aceştia fac obiectul unor măsuri aprobate oficial, în conformitate cu secţiunea III subpunctul 2) şi punctul 4 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
3) în cazul plantelor menţionate la punctul 2 din anexa nr.1 acestea se plantează numai dacă au făcut obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, astfel încît să nu mai fie contaminate.
22. În cazul în care organul de control fitosanitar dispune ca suspiciunea de apariţie sau prezenţa confirmată a unor nematozi cu chisturi ai cartofului, rezultînd dintr-o defecţiune sau modificare a eficienţei unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobişnuită a componenţei speciilor de nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă să fie raportată autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
23. Pentru toate cazurile raportate în conformitate cu punctul 22 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar prevede ca speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului şi, după caz, patotipul sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin aplicarea metodelor corespunzătoare.
24. Detaliile privind confirmările la care se face referire la punctul 23 din prezentele Măsuri sînt transmise în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.
25. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica în scris de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) o listă cu toate soiurile noi de cartofi pe care le-a descoperit prin testări oficiale ca fiind rezistente la nematozii cu chisturi ai cartofului. În aceste liste se precizează speciile, patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care sînt rezistente aceste soiuri, gradul de rezistenţă şi anul stabilirii acesteia.
26. În cazul în care, după luarea măsurilor aprobate oficial la care se face referire la secţiunea III din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, nu se confirmă prezenţa nematozilor cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar se asigură că registrul oficial menţionat la punctele 8 şi 15 din prezentele Măsuri este actualizat şi că sînt revocate orice restricţii impuse terenului.
27. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări de la măsurile prevăzute la punctele 17-21 din prezentele Măsuri, prin care cartofii pot fi introduşi şi puşi în circulaţie în anumite zone protejate ale Republicii Moldova, pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie.
28. În contextul evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice sau tehnice în domeniu, în anexe pot fi introduse diferite modificări, în modul stabilit.
1) prelevarea cuprinde o prelevare de sol cu o rată standard de cel puţin 1500 ml sol/ha, colectată de preferinţă de la cel puţin 100 de cuiburi/ha, pe raza unei grile dreptunghiulare cu o lăţime de cel puţin 5 metri şi o lungime de maximum 20 metri între punctele de prelevare care acoperă întreg terenul. Întregul eşantion se utilizează pentru o examinare aprofundată şi anume: extracţia de chisturi, identificarea speciilor şi, după caz, determinarea patotipului/grupului de virulenţă;
2) testarea cuprinde metodele de extracţie a nematozilor cu chisturi ai cartofului descrise în procedurile fitosanitare corespunzătoare sau în protocoalele de diagnostic pentru Globodera pallida şi Globodera rostochiensis: standarde IPPC.
2. Cu referinţă la prelevarea şi testarea pentru controalele oficiale menţionate la punctul 12 din prezentele Măsuri:
1) prelevarea constă din:
a) procedura de prelevare descrisă la punctul 1 din prezenta anexă cu o rată minimă de prelevare de sol de cel puţin 400 ml/ha, sau
b) prelevarea concentrată de cel puţin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile, sau
c) prelevarea după recoltă a cel puţin 400 ml de sol în care au fost cultivaţi cartofii, cu condiţia ca terenul pe care au fost cultivaţi să poată fi identificat;
2) testarea reprezintă procedura menţionată la punctul 1 din prezenta anexă.
3. Prin derogare, rata de prelevare standard menţionată la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 400 ml de sol/ha cu următoarele condiţii:
1) să existe probe documentate că nici unul dintre soiurile de cartofi sau alte plante gazdă specificate la punctul 1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri nu a fost cultivat şi nu a fost prezent pe terenul respectiv o perioadă de şase ani înainte de investigaţia oficială, sau
2) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului pe parcursul ultimelor două investigaţii oficiale succesive prin prelevări de 1500 ml sol/ha şi după primele investigaţii oficiale să nu fi fost cultivat nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele menţionate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri, sau
3) să nu fi fost depistaţi, pe parcursul ultimei investigaţii oficiale, nematozi cu chisturi ai cartofului sau nematozi cu chisturi ai cartofului fără conţinut viu, care trebuie constatat în eşantioane de cel puţin 1500 ml sol/ha şi de la ultima investigaţie oficială să nu fi fost cultivat pe terenul respectiv nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele specificate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri.
4. Prin derogare, rata de prelevare menţionată la punctele 1 şi 3 din prezenta anexă poate fi redusă cu referinţă la terenurile care depăşesc 8 ha şi, respectiv, 4 ha:
1) în cazul ratei standard menţionate la punctul 1 din prezenta anexă, primele 8 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;
2) în cazul ratei reduse menţionate la punctul 3 din prezenta anexă, primele 4 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.
5. Utilizarea unui eşantion de dimensiuni reduse, conform punctelor 3 şi 4 din prezenta anexă, poate fi continuată în investigaţiile oficiale următoare menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri pînă cînd sînt depistaţi nematozii cu chisturi ai cartofului pe terenul în cauză.
6. Prin derogare, dimensiunea standard a eşantionului de sol menţionat la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia ca terenul să fie situat într-o zonă declarată necontaminată de nematozi cu chisturi ai cartofului şi care este desemnată, întreţinută şi controlată în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Detaliile cu privire la astfel de zone sînt notificate oficial în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
7. În toate cazurile, dimensiunea minimă a unui eşantion de sol este de 100 de ml sol/teren.
1) să nu existe un istoric al prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului în ultimii 12 ani, pe baza rezultatelor testărilor aprobate oficial, sau
2) să fie prezentat un istoric al culturilor din care să rezulte că nici unul dintre soiurile de cartofi sau de alte plante gazdă dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I la prezentele Măsuri nu a fost cultivat pe terenul respectiv în ultimii 12 ani.
1) dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
2) eliminarea solului prin spălare sau periere pînă cînd dispare practic orice particulă de sol, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
4. Măsurile aprobate oficial, menţionate la punctul 21 subpunctul 2) din prezentele Măsuri, constau în dotarea unei instalaţii de prelucrare sau de sortare cu proceduri de eliminare a deşeurilor corespunzătoare şi aprobate oficial, pentru care s-a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
5. Măsurile aprobate oficial la care se face trimitere la punctul 26 din prezentele Măsuri constau într-o prelevare oficială repetată a terenului înregistrat oficial ca fiind infestat, conform menţiunii de la punctul 15 din prezentele Măsuri, şi în testarea printr-una dintre metodele specificate la anexa nr.2 la prezentele Măsuri, după o perioadă de minimum 6 ani, începînd de la confirmarea fără echivoc a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului sau de la creşterea ultimei culturi de cartofi. Această perioadă poate fi redusă la minimum 3 ani, în cazul în care au fost luate măsuri corespunzătoare de control, aprobate în mod oficial.
Nota 9 indică gradul de rezistenţă cel mai ridicat.
Sensibilitate relativă (%) | Punctaj |
3. Testările se fac în vase care conţin cel puţin un litru de sol fiecare (sau de substrat corespunzător).
4. Temperatura solului pe parcursul testării nu depăşeşte 25°C şi se asigură alimentarea corespunzătoare cu apă.
5. În cazul în care se plantează un soi de testare sau de control, se utilizează un fragment de cartof cu un ochi pentru fiecare soi de testare sau de control. Se recomandă eliminarea tuturor tulpinilor, cu excepţia uneia.
6. Soiul de cartofi “Désirée” este utilizat în fiecare test ca soiul de control cu sensibilitate standard. Soiurile de control cu sensibilitate maximă care au relevanţă la nivel local pot fi introduse pentru verificări interne. Soiul de control cu sensibilitate standard poate fi schimbat în cazul în care studiul demonstrează că există alte soiuri mai potrivite ori mai accesibile.
7. Contra patotipurilor Ro1, Ro5, Pa1 şi Pa3 sînt utilizate următoarele populaţii standard de nematozi cu chisturi ai cartofului:
Ro1: populaţia Ecosse
Ro5: populaţia Harmerz
Pa1: populaţia Scottish
Pa3: populaţia Chavornay
Pot fi introduse şi alte populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului cu relevanţă la nivel local.
8. Identitatea populaţiei standard utilizate este verificată prin aplicarea metodelor de rigoare. Se recomandă utilizarea în experimentele de testare a cel puţin două soiuri rezistente sau a două clone cu standarde diferenţiale a căror capacitate de rezistenţă este cunoscută.
9. Inocularea de nematozi cu chisturi ai cartofului (populaţie iniţială Pi) este formată în total din 5 ouă şi puieţi contagioşi pe ml de sol. Se recomandă ca numărul de nematozi cu chisturi ai cartofului care trebuie inoculaţi pe ml de sol să fie determinat în cadrul experimentelor de eclozare. Nematozii cu chisturi ai cartofului pot fi inoculaţi sub formă de chisturi sau combinaţi sub formă de ouă şi puieţi în suspensie.
10. Viabilitatea conţinutului chistului de nematozi cu chisturi ai cartofului utilizat ca sursă de inoculare este de cel puţin 70 %. Se recomandă ca chisturile să aibă o vîrstă cuprinsă între 6 şi 24 de luni şi să fie păstrate cel puţin 4 luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.
11. Se utilizează cel puţin 4 dubluri (vase) pentru fiecare combinaţie de populaţie de nematozi cu chisturi ai cartofului şi de soi de cartof supus testării. Se recomandă utilizarea a cel puţin 10 dubluri pentru soiul de control cu sensibilitate standard.
12. Durata testării este de cel puţin 3 luni, iar maturitatea femelelor în creştere este verificată înainte de întreruperea experimentului.
13. Chisturile din nematozii cu chisturi ai cartofului din cele 4 dubluri sînt extrase şi numărate separat pentru fiecare vas.
14. Populaţia finală (Pf) de la sfîrşitul testului de rezistenţă din soiul de control cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chisturilor de la toate dublurile, a ouălor şi a puieţilor de la cel puţin 4 dubluri.
15. Se ajunge la un factor de înmulţire de cel puţin 20 × (Pf/Pi) la soiul de control cu sensibilitate standard.
16. Coeficientul de variaţie (CV) al soiului de control cu sensibilitate standard nu depăşeşte 35 %.
17. Sensibilitatea relativă a soiului de cartofi supus testării faţă de soiul de control cu sensibilitate standard este determinată şi exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:
Pf soiul testat/Pf soiul de control cu sensibilitate standard × 100 %.
18. În cazul în care un soi de cartofi testat prezintă o sensibilitate relativă de peste 3%, numărarea chisturilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3 %, pe lîngă chisturi sînt numărate şi ouăle, şi puieţii.
19. În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patotip, nu este necesară repetarea testelor în anul următor.
20. Rezultatele testelor sînt confirmate de cel puţin un alt experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii relative din cei 2 ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în conformitate cu baremul standard de punctare.
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante specificate - plante din genul Brugmansia Pers. spp. şi speciile fam Solanaceae; Solanum jasminoides Paxton, destinate plantării, inclusiv seminţele;
2) loc de producţie - teritoriu unde plantele specificate au fost cultivate în permanenţă, astfel cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;
3) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
3. Plantele specificate originare din alte ţări, destinate importului, trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care la rubrica “Declaraţii suplimentare” se menţionează că acestea provin:
1) din ţări în care prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului nu este cunoscută; sau
2) dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei indemne trebuie indicat la rubrica “loc de origine”; sau
3) de pe toate loturile de plante specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului acestor plante;
4) de pe loturile în care toate plantele mamă asociate ale plantelor specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului acestor plante. După testare, condiţiile de cultură sînt de asemenea natură încît plantele mamă asociate şi plantele specificate rămîn indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofilor, înaintea transportului plantelor respective.
4. În momentul intrării pe teritoriul Republicii Moldova plantele specificate sînt inspectate şi testate de către organul de control fitosanitar în vederea prezenţei viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului.
5. Toate plantele specificate, fie provenind din Republica Moldova, fie importate pe teritoriul ţării, cu excepţia cantităţilor mici de plante destinate a fi folosite de către proprietar sau de către destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia ca acestea să nu prezinte riscul răspîndirii organismului dăunător, pot fi transportate în interiorul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi numai dacă au fost cultivate în permanenţă sau au fost introduse în Republica Moldova într-un loc de producţie:
1) situat într-o ţară în care prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului nu este cunoscută;
2) situat într-o zonă indemnă, stabilită de către organul oficial competent din ţara respectivă, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante;
3) unde toate loturile de plante specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului plantelor respective;
4) în care toate plantele mamă asociate ale plantelor specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului plantelor specificate. După testare, condiţiile de cultură sînt de asemenea natură încît plantele mamă asociate şi plantele specificate rămîn indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofilor, înaintea transportului plantelor în cauză.
6. Organul de control fitosanitar efectuează anchete oficiale şi, după caz, testări, în scopul detectării prezenţei viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului la plantele gazdă sau pentru a găsi dovezi ale infecţiei cu acest organism dăunător pe teritoriul ţării.
7. Orice prezenţă suspectată sau confirmată a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului trebuie notificată de îndată Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism menţionat - Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell;
2) plante menţionate - orice plante din genul Pinus L. şi speciile Pseudotsuga menziesii, destinate plantării, inclusiv seminţe şi conuri pentru reproducere;
3) locul de producţie - orice locaţie sau lot de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie a plantelor; aceasta poate cuprinde locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare sau o suprafaţă forestieră delimitată;
4) zonă demarcată - zonă contaminată şi zonă tampon;
5) zonă contaminată - zonă în care prezenţa organismului menţionat a fost confirmată şi care include toate plantele specificate prezentînd simptoamele provocate de organismul menţionat;
6) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 1 km de zona contaminată;
7) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
2. Introducerea şi propagarea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
3. Plantele menţionate pot fi introduse în ţară doar în cazul în care, provenind din alte ţări, sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica „Declaraţii suplimentare”, atestă că ele:
1) provin dintr-un loc de producţie acceptat şi controlat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, sau
2) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu este cunoscut să fi apărut organismul menţionat, sau
3) au fost cultivate în permanenţă într-un loc de producţie într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine”, sau
4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în doi ani şi imediat în anul premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat şi care a fost testat chiar înainte de export.
4. Plantele nominalizate, în momentul introducerii lor în ţară, sînt supuse inspecţiei şi, dacă este necesar, unui control care vizează detectarea prezenţei organismului menţionat şi declarate indemne.
5. Plantele nominalizate originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctele 3 şi 4 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
1) toate cele originare din Republica Moldova sau importate în ţară, cu excepţia cantităţilor reduse de plante care sînt destinate utilizării de către proprietar sau destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia să nu existe riscul propagării organismului menţionat, fiind însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, sau
2) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul menţionat nu este cunoscut, sau
3) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante, sau
4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în ultimii doi ani şi în anul premergător circulaţiei, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat care a fost testat chiar înainte de circulaţie.
6. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale în scopul detectării prezenţei organismului menţionat sau a dovezilor privind contaminarea cu acest organism şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi.
7. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi răspîndirii specifice a plantelor menţionate.
8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă demarcată mai întinsă care să includă zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.
9. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului menţionat în afara zonei contaminate, delimitarea zonei demarcate va fi modificată conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate, iar măsurile luate în aceste zone vor avea drept scop eradicarea acestuia.
10. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 6 din prezenta anexă, organismul menţionat nu este depistat într-o zonă demarcată o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi, zona respectivă încetează să mai existe, iar măsurile provizorii de urgenţă, prevăzute de prezentele Măsuri nu mai sînt necesare.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi, în cazul depistării organismului menţionat:
1) stabileşte lista zonelor demarcate;
2) notifică Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii organismului menţionat.
12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
1. Se aprobă:
1) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr. 1;
2) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, conform anexei nr. 2;
3) Măsurile de urgenţă pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte, conform anexei nr. 3;
4) Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, conform anexei nr. 4;
5) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino, conform anexei nr. 5;
6) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin, conform anexei nr. 6;
7) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu, conform anexei nr. 7;
8) Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose, conform anexei nr. 8;
9) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), conform anexei nr. 9;
10) Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova, conform anexei nr. 10;
11) Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, conform anexei nr. 11;
12) Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, conform anexei nr. 12.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2012.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Nr. 558. Chişinău, 22 iulie 2011.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar
pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica
Moldova a Anoplophora chinensis (Forster)
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster) (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2008/840/CE din 7 noiembrie 2008 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Comunitatea Europeană a Anoplophora chinensis (Forster), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 noiembrie 2008, L 300, pag. 36.pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica
Moldova a Anoplophora chinensis (Forster)
Capitolul I. Dispoziţii generale
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Anoplophora chinensis (Forster).2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante specificate – plante care urmează a fi plantate, cu excepţia seminţelor, din speciile: Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus spp., Pyrus spp., Salix spp., şi Ulmus spp.;
2) loc de producţie – orice loc sau un set de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Un loc de producţie poate include amplasamente de producţie, gestionate separat în scopuri fitosanitare;
3) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);
4) zonă infestată - zona în care s-a confirmat prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Anoplophora chinensis (Forster) şi, după caz, toate plantele ce au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;
5) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin doi kilometri dincolo de graniţa zonei infestate;
6) zonă indemnă – zonă care se consideră că este liberă de Anoplophora chinensis (Forster);
7) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona infestată şi zona tampon.
3. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu acest organism dăunător pe teritoriul ţării.
4. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei Anoplophora chinensis (Forster), nivelului de infestare, distribuţiei specifice a plantelor specificate în zona vizată şi dovezii de stabilire a organismului dăunător. În cazul primei detectări a organismului într-o anumită zonă şi în urma unei anchete de delimitare, raza zonei de tampon poate fi redusă la minimum un kilometru de graniţele zonei infestate.
5. În cazul în care prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) se confirmă în afara zonei infestate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.
6. În zona infestată se vor lua măsuri adecvate avînd drept scop eradicarea Anoplophora chinensis (Forster), inclusiv tăierea şi distrugerea plantelor infestate şi a plantelor care prezintă semne de Anoplophora chinensis (Forster), inclusiv a rădăcinilor, în fiecare an înainte de 30 aprilie.
7. În zona infestată şi în zona tampon se va efectua monitorizarea intensivă a prezenţei Anoplophora chinensis (Forster) prin inspectarea anuală a plantelor gazdă ale organismului.
8. În cazul în care, pe baza inspecţiilor anuale nu se detectează prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) într-o zonă demarcată într-o perioadă de patru ani, demarcarea în cauză este retrasă, iar măsurile prevăzute la punctele 6 şi 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.
9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor anchetelor în cazul depistării organismului menţionat:
1) defineşte lista zonelor demarcate;
2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor anchete, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Anoplophora chinensis (Forster).
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, după o revizuire a acestora, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Anoplophora chinensis (Forster).
Capitolul II. Dispoziţii esenţiale pentru importul
de plante specificate, altele decît cele din China
11. Plantele specificate importate din ţările terţe în care este cunoscută prezenţa Anoplophora chinensis (Forster) pot fi introduse în Republica Moldova numai în condiţiile în care:de plante specificate, altele decît cele din China
1) sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica “Declaraţie suplimentară”, se precizează că plantele au fost cultivate:
(1) pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie situat într-o zonă indemnă de paraziţi, stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri de protecţie a plantelor. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine”; sau
(2) pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de exportare, într-un loc de producţie declarat ca nefiind infestat cu Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri de protecţie a plantelor:
a) înregistrat şi supravegheat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine;
b) care a făcut obiectul a două testări oficiale anual pentru depistarea semnelor de Anoplophora chinensis (Forster), efectuate la momentul oportun, şi în care nu s-au depistat urme ale organismului; şi
c) unde plantele au fost cultivate într-un loc complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii de Anoplophora chinensis (Forster) sau în care se aplică tratamente preventive adecvate şi care este înconjurat de o zonă tampon cu o rază de cel puţin doi kilometri, în care se efectuează anual anchete oficiale pentru detectarea prezenţei semnelor de Anoplophora chinensis (Forster). În cazul în care se depistează simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă liberă de organismul respectiv; şi
(3) imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale minuţioase pentru depistarea prezenţei organismului Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Această inspecţie trebuie să includă prelevarea de probe destructivă. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1% din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99%; 2) conform prevederilor de la subpunctul 1) din prezentul capitol sînt testate cu minuţiozitate la punctul de intrare sau la locul de destinaţie. Metodele de inspecţie aplicate asigură depistarea oricăror simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor.
Capitolul III. Dispoziţii esenţiale pentru importul
de plante specificate din China
12. Plantele specificate originare din China pot fi introduse în Republica Moldova doar cu respectarea următoarelor condiţii:de plante specificate din China
1) sînt însoţite de un certificat în care la rubrica „Declaraţie suplimentară” se precizează că sînt conforme cu următoarele cerinţe specifice la import:
(1) plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din China şi situat într-o zonă liberă de organisme dăunătoare, stabilită de organizaţia respectivă, în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei libere de organisme dăunătoare trebuie să fie indicat la rubrica „loc de origine”; sau
(2) plantele au fost cultivate, pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de export, într-un loc de producţie stabilit ca fiind liber de Anoplophora chinensis (Forster), în conformitate cu Standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare:
a) care este înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor; şi
b) care anual a făcut obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale efectuate la momente oportune şi în urma cărora nici un simptom produs de Anoplophora chinensis (Forster) nu a fost depistat; şi
(3) plantele au fost cultivate pe un teren complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului Anoplophora chinensis (Forster); sau în care se aplică tratamente preventive adecvate şi care este înconjurat de o zonă tampon, cu o rază de cel puţin doi kilometri, în care se efectuează monitorizări oficiale anuale, la momente corespunzătoare, pentru depistarea prezenţei sau simptomelor organismului Anoplophora chinensis (Forster). În cazul în care se depistează simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă liberă de organismul respectiv; şi
(4) imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale minuţioase, inclusiv prelevarea de probe destructivă specifică pentru fiecare lot, pentru depistarea prezenţei organismului Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1% din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99%;
(5) este indicat numărul de înregistrare al locului de producţie.
2) cele importate conform prevederilor subpunctului 1) din prezentul capitol trebuie să fie minuţios inspectate la punctul de intrare sau la locul de destinaţie. Metodele de inspecţie aplicate, inclusiv prelevarea de probe distructivă pentru fiecare lot, trebuie să asigure depistarea oricăror simptome produse de Anoplophora chinensis (Forster), în special în rădăcinile şi tulpinile plantelor. Dimensiunea eşantionului inspectat trebuie să permită depistarea a cel puţin 1 % din nivelul de infestare cu un nivel de încredere de 99 %. Prelevarea de probe destructivă menţionată la punctul 11 din prezenta anexă trebuie să se realizeze la nivelul specificat în tabelul de mai jos:
|
Numărul de plante din lot |
Nivelul prelevării de probe destructive (numărul de plante care trebuie tăiate) |
|
1-4 500
|
10 % din mărimea lotului
|
|
> 4 500
|
450
|
(1) este desemnat printr-un număr unic de înregistrare atribuit de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din China;
(2) este inclus în versiunea cea mai recentă a registrului comunicat oficial;
(3) în ultimii doi ani, nu a făcut obiectul vreunei comunicări oficiale cu privire la eliminarea din registru. Registrul şi versiunile actualizate ale acestuia se accesează prin intermediul paginilor Internet informative.
Capitolul IV. Condiţii de transport
13. Plantele specificate care provin din zonele demarcate din Republica Moldova pot fi transportate pe teritoriul ţării numai dacă sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi înainte de a fi transportate au fost cultivate cel puţin doi ani într-un loc de producţie înregistrat şi dacă corespund cerinţelor prevăzute la punctele 11 şi 12 din prezenta anexă. În cazul în care se descoperă semne de Anoplophora chinensis (Forster), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni
introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora
ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2002/757 CE din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 septembrie 2002, L 252, pag. 37-39.introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora
ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism dăunător - Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ‘t Veld sp. nov;
2) plante sensibile - plantele, cu excepţia fructelor şi seminţelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh, Aesculus californica (Spach) Nutt., Acer pseudoplatanus L., Adiantum aleuticum (Rupr.) Paris, Adiantum jordanii C. Muell., Aesculus hippocastanum L., Arbutus menziesii Pursh., Arbutus unedo L., Arctostaphylos spp. Adans, Calluna vulgaris (L.) Hull, Camellia spp. L., Castanea sativa Mill., Fagus sylvatica L., Frangula californica (Eschsch.) Gray, Frangula purshiana (DC.) Cooper, Fraxinus excelsior L., Griselinia littoralis (Raoul), Hamamelis virginiana L., Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Kalmia latifolia L., Laurus nobilis L., Leucothoe spp. D. Don, Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Lonicera hispidula (Lindl.) Dougl. ex Torr. & Gray, Magnolia spp. L., Michelia doltsopa Buch.-Ham. ex DC, Nothofagus obliqua (Mirbel) Blume, Osmanthus heterophyllus (G. Don) P. S. Green, Parrotia persica (DC) C.A. Meyer, Photinia x fraseri Dress, Pieris spp. D. Don, Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco, Quercus spp. L., Rhododendron spp. L., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., Rosa gymnocarpa Nutt., Salix caprea L., Sequoia sempervirens (Lamb. ex D. Don) Endl., Syringa vulgaris L., Taxus spp. L., Trientalis latifolia (Hook), Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt., Vaccinium ovatum Pursh. şi Viburnum spp. L.;
3) lemn sensibil - lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt.;
4) scoarţă sensibilă - scoarţa speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) şi Quercus L.
3. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a izolatelor europene şi noneuropene ale organismului dăunător sînt interzise.
4. Plantele sensibile şi lemnul sensibil, originare din Statele Unite ale Americii, pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care acestea sînt inspectate la intrarea în ţară în vederea depistării organismului dăunător la iziolatele noneuropene şi găsite libere de organismul dăunător, în cadrul acestei inspecţii, şi dacă acestea sînt conforme cu următoarele măsuri de urgenţă:
1) sînt însoţite de certificatul fitosanitar, care:
a) atestă la rubrica “Declaraţii suplimentare” că acestea provin din zonele în care prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica “loc de origine”;
b) este eliberat în urma unei inspecţii oficiale ce stabileşte faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, la locul de producţie a acestora, în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv al testelor de laborator, avînd în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetaţie şi care stabileşte că scoarţa a fost îndepărtată de pe lemn şi că:
(a) lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturîndu-i-se total suprafaţa rotunjită;
(b) conţinutul său de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, este sub 20%;
(c) a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă;
c) în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conţine sau nu bucăţi de scoarţă, se dovedeşte printr-o marcă “Kiln-dried”, “KD.” sau orice altă marcă recunoscută la nivel internaţional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanţele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conţinutul de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, la mai puţin de 20% în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata şi temperatura.
5. Plantele sensibile importate, menţionate la punctul 4 din prezenta anexă, pot fi transportate în interiorul ţării numai pe cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, cu respectarea măsurilor de urgenţă, specificate în acelaşi punct.
6. Măsurile adoptate cu referinţă la lemnul din specia Quercus L., inclusiv la lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerinţele enunţate la punctul 4 subpunctul 1) din prezenta anexă.
7. Plantele destinate plantării din speciile Rhododendron spp., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., şi Viburnum spp., Camellia spp., altele decît seminţele şi fructele, originare din terţe ţări, altele decît Statele Unite ale Americii, introduse în Republica Moldova, pot fi transportate pe teritoriul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară şi:
1) sînt originare din zone în care nu este cunoscută prezenţa izolatelor organismului dăunător; sau
2) nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sus-menţionate de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv teste de laborator cu privire la orice simptome suspecte, efectuate cel puţin o dată la momente oportune cînd plantele sînt active în creştere, avînd în vedere toate simptomele suspecte; sau
3) dacă au fost descoperite semne ale prezenţei organismului dăunător la plantele de la locul de producţie, numai în cazul în care au fost aplicate procedee corespunzătoare de eradicare a organismului dăunător, constînd cel puţin în următoarele:
a) distrugerea plantelor infectate şi a tuturor plantelor sensibile situate pe o rază de 2 m de la plantele infectate, inclusiv a mediilor de cultură şi a deşeurilor vegetale asociate;
b) pentru toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de la plantele infectate şi orice alte plante rămase din lotul afectat:
(а) plantele au fost reţinute la locul de producţie;
(b) au fost realizate inspecţii oficiale suplimentare cel puţin de două ori în cursul primelor trei luni după ce măsurile de eradicare au fost luate, cînd plantele sînt în perioada de creştere activă;
(c) pe parcursul perioadei de trei luni nu a fost realizat nici un tratament care poate înlătura simptomele prezenţei organismului dăunător;
(d) s-a constatat că plantele sînt libere de organismul dăunător în urma acestor inspecţii oficiale;
c) în ceea ce priveşte toate celelalte plante sensibile de la locul de producţie, acestea au făcut obiectul unei reinspecţii oficiale intensive după constatare şi au fost recunoscute libere de prezenţa organismului dăunător, în urma reinspectării;
d) au fost luate măsuri fitosanitare corespunzătoare pe suprafaţa de cultură, pe o rază de 2 m de la plantele infectate.
8. Se interzice introducerea în Republica Moldova a scoarţelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.
9. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale pentru a identifica prezenţa organismului dăunător pe teritoriul lor şi pentru a determina dacă există indicaţii de contaminare datorate acestuia.
10. În cazul în care au fost depistate semne ale organismului dăunător, organul de control fitosanitar va lua măsuri adecvate pentru combaterea acestuia.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica orice prezenţă suspectată sau confirmată a organismului nociv de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, atunci cînd este necesar, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de urgenţă pentru a preveni răspîndirea în
Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte
Măsurile de urgenţă pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2003/766/CE din 24 octombrie 2003 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în cadrul Comunităţii a Diabrotica virgifera Le Conte, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 25 octombrie 2003, L 275, pag.49-50.Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte
1. Prezentele Măsuri stabilesc măsurile de urgenţă care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Diabrotica virgifera Le Conte.
2. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, organul de control fitosanitar asigură că prezenţa suspectată sau confirmată a Diabrotica virgifera Le Conte (în continuare – organism) este notificată organismelor oficiale responsabile (Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor) (OEPP).
3. Subdiviziunile organului de control fitosanitar (în continuare - organele abilitate) efectuează în fiecare an controale cu caracter oficial pentru a detecta prezenţa organismului în zonele de pe teritoriul lor destinate culturii porumbului.
4. În cazul în care rezultatele controalelor prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă confirmă prezenţa organismului într-o zonă în care înainte se considera că organismul nu este depistat, organele abilitate delimitează următoarele zone:
1) zona de focar în jurul parcelei unde organismul a fost depistat, cu raza de 1 km, şi
2) zona protejată în jurul zonei de focar, cu raza de cel puţin 5 km. Organele abilitate pot prevedea, în egală măsură, o zonă tampon în jurul zonei de focar şi al celei protejate.
5. Delimitarea exactă a zonelor, prevăzute la punctul 4 din prezenta anexă, va avea la bază criterii ştiinţifice solide, biologia organismului, nivelul de infestare şi modul specific de producere a organismului de planta gazdă.
6. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în alt loc decît cel iniţial, în care organismul a fost depistat, situat în zona de focar, zonele delimitate se modifică corespunzător.
7. În cazul în care organismul a fost depistat ultima dată în urmă cu doi ani, zona delimitată este înlăturată şi nu mai sînt necesare măsurile complementare de eradicare prevăzute la punctele 9 şi 10 din prezenta anexă.
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii informează Organizaţia Europeană şi Mediteraneană pentru Protecţia Plantelor (OEPP) despre situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.
9. În fiecare parte a zonelor delimitate organele abilitate verifică prezenţa organismului cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali respectivi, dispuse în lanţ şi inspectate periodic. Modul de amplasare a capcanelor, tipul şi numărul acestora sînt în funcţie de condiţiile locale şi de caracteristicile zonelor delimitate.
10. Organele abilitate se asigură că, în zona de focar:
1) nu se transportă plante proaspete de Zea mais L. sau părţi din aceste plante proaspete în afara zonei în perioada anului în care apare organismul dăunător, perioadă fixată în funcţie de biologia organismului, de nivelul prinderii organismului şi al condiţiilor climatice înregistrate în zonă, pentru a evita răspîndirea organismului;
2) nu se transportă sol ce provine de pe suprafeţele ocupate de porumb din zona de focar în afara acesteia;
3) porumbul nu se cultivă în anumite perioade ale anului, perioade fixate în funcţie de biologia organismului, de nivelul prinderii organismului şi al condiţiilor climatice înregistrate pentru a evita răspîndirea organismului;
4) se pune în aplicare rotaţia culturilor pe suprafeţe de porumb în aşa fel încît în zona de focar să se cultive porumb o dată la trei ani consecutivi sau să nu se cultive porumb o perioadă de doi ani de la data ultimei depistări;
5) se pune în aplicare un tratament pentru suprafeţele cu porumb pînă la sfîrşitul perioadei de ovipoziţionare, în anul apariţiei şi în anul următor;
6) echipamentele agricole folosite pe suprafeţele de porumb sînt curăţate de orice urmă de pămînt sau resturi înainte de a părăsi zona;
7) plantele spontane de porumb se distrug din parcelele unde nu se cultivă acest tip de plante.
11. Dacă, în urma controlului menţionat la punctul 3, sînt detectate în zona de focar maximum două specimene ale organismului pentru care se furnizează dovezi că au fost introduse în anul în care au fost raportate, măsurile specificate la punctul 10 subpunctele 2), 4), 6) şi 7) din prezenta anexă pot fi limitate la anul apariţiei organismului şi la cel următor, cu condiţia să nu se găsească specimene în anul respectiv. În acest caz, monitorizarea indicată la punctul 9 din prezenta anexă este intensificată în zona de focar.
12. Organele abilitate se asigură că în zona protejată sînt luate cel puţin următoarele măsuri:
1) se pune în aplicare ciclul de rotaţie prevăzut, astfel încît porumbul să se cultive o singură dată în decursul unei perioade de doi ani consecutivi, inclusiv în zona de tampon, sau
2) se pune în aplicare un tratament pentru parcelele cu porumb în anul apariţiei şi în cel următor.
13. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la punctul 3 din prezenta anexă confirmă, pe o durată mai mare de doi ani consecutivi, prezenţa organismului într-o parte a teritoriului lor, organul de control fitosanitar delimitează zonele în care organismul a fost detectat drept zone infestate.
14. Organul de control fitosanitar aplică prevederile punctelor 9-13 din prezenta anexă sau, în cazul în care rezultă că organismul nu mai poate fi îndepărtat, pun în aplicare programe anuale de izolare în zonele infestate şi aferente, pentru a limita răspîndirea organismului din zonele infestate către zonele neafectate de acest organism.
15. Cu referinţă la cîmpurile de porumb situate pe o rază de cel puţin 2500 metri în jurul pistelor şi al tuturor celorlalte zone de deplasare a avioanelor de pe aeroporturi unde, conform datelor disponibile, riscul de introducere a organismului este ridicat, se adoptă următoarele măsuri:
1) se pune în aplicare un asolament care nu permite cultivarea porumbului decît o singură dată în decursul unei perioade de doi ani consecutivi, sau
2) prezenţa organismului este controlată în mod intensiv cu ajutorul unor capcane corespunzătoare cu feromoni sexuali şi, în cazul în care organismul este detectat, se iau măsuri în conformitate cu punctele 4-13 din prezenta anexă.
16. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii comunică Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) anual, în cazul detectării organismului, informaţii referitoare la:
1) părţile din zonele menţionate la punctul 8 din prezenta anexă;
2) datele şi criteriile ce au stat la baza stabilirii acestora prevăzute la punctul 10 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă;
3) tratamentul aplicat prevăzut la punctul 10 subpunctul 5) şi la punctul 12 subpunctul 2) din prezenta anexă.
Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica
Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith
Măsurile de protecţie împotriva Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/4/CE din 22 decembrie 2003 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecţie împotriva răspîndirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 6 octombrie 2004, L 002, pag.50.Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, ce provoacă producerea putregaiului brun al cartofului.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) bazin – unitate de irigaţie; sectoare de irigare pe care sînt cultivaţi cartofi;
2) zonă indemnă – sector, unitate administrativă care grupează mai multe bazine şi care nu sînt afectate de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith;
3) zonă recunoscută – zonă identificată prin codul individual oficial de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)
3. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., cartofilor de sămînţă, originari din Egipt, este interzisă.
4. Prin derogare de la punctul 3, introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., originari din Egipt se autorizează în cazul în care aceştia provin din zone indemne, prevăzute la punctul 2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării măsurilor aplicabile tuberculilor cultivaţi în aceste zone, specificate în anexa la prezentele Măsuri.
5. Organul de control fitosanitar:
1) se informează dacă Egiptul a aprobat „zone indemne” (în conformitate cu Standardul internaţional FAO pentru măsurile fitosanitare, secţiunea 4, “Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne”, în special cu prevederile punctului 2.3 al acestuia) şi întocmeşte o „listă a zonelor recunoscute ca indemne”, care cuprinde indicaţii detaliate cu privire la cîmpurile situate în aceste zone;
2) întocmeşte Lista zonelor indemne în Egipt, care cuprinde date de identificare a cîmpurilor situate în aceste zone.
6. Numele şi adresa organului de control fitosanitar şi ale punctelor de intrare în Republica Moldova a cartofilor menţionaţi la punctul 4 din prezenta anexă se remit pentru informare Egiptului.
7. Organul de control fitosanitar şi punctele de intrare urmează să primească o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a loturilor de cartofi şi la cantităţile expediate.
8. La punctul de intrare în Republica Moldova, cartofii sînt supuşi inspectării conform punctului 2 din anexa la prezentele Măsuri.
9. În Republica Moldova pot fi importaţi tuberculi de cartofi, proveniţi din Egipt, alţii decît cei menţionaţi la punctul 3, doar produşi pe cîmpuri situate într-o zonă recunoscută indemnă în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.
10. Prevederile punctului 5 din prezenta anexă îşi încetează aplicabilitatea de îndată ce organul de control fitosanitar are dovezi de rigoare, inclusiv confirmarea a şase interceptări de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ale principalilor parteneri comerciali, care indică faptul că metoda de identificare a „zonelor indemne” sau procedurile de monitorizare oficială în Egipt nu au fost suficiente pentru a preveni riscul de introducere a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în Republica Moldova.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii:
1) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), precum şi oricărei alte organizaţii internaţionale sau regionale, informaţiile privind constatările suspecte sau confirmate şi transmite împreună cu notificarea menţionată copii ale certificatului fitosanitar şi ale documentelor anexate la acesta;
2) stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză;
3) publică pe web-site Lista staţiilor de ambalare, aprobate oficial de către autorităţile egiptene, şi Lista exportatorilor înregistraţi oficial, întocmită de către autorităţile egiptene din momentul cînd aceste liste sînt disponibile pentru autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.
Anexă
la Măsurile de protecţie împotriva
răspîndirii în Republica Moldova
a Pseudomonas solanacearum
(Smith) Smith
1. În sensul prevederilor punctului 4 din Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, pe lîngă cerinţele aplicabile cartofilor, organul de control fitosanitar se va asigura că sînt respectate următoarele măsuri:la Măsurile de protecţie împotriva
răspîndirii în Republica Moldova
a Pseudomonas solanacearum
(Smith) Smith
1) cartofii care urmează să fie importaţi au fost produşi pe cîmpuri situate în Egipt, într-o zonă recunoscută indemnă;
2) sînt cultivaţi din cartofi de origine comunitară directă sau proveniţi din cartofi produşi în „zone indemne recunoscute”, testate oficial pentru detectarea infecţiilor latente imediat înainte de plantare şi declarate indemne de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith după testare;
3) sînt inspectaţi oficial pe cîmp, în timpul perioadei de vegetaţie pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi au fost declaraţi indemni de numitele simptome în cadrul acelor inspecţii; în momentul cel mai apropiat de recoltare, se prelevă o probă cuprinzînd 500 de tuberculi la fiecare 2,02 hectare, sau 200 de tuberculi la fiecare 0,41 hectare, sau o fracţiune din această cantitate în cazul suprafeţelor mai reduse cultivate cu cartofi, în vederea unui examen de laborator, care cuprinde un test de incubare şi o inspecţie vizuală, în cadrul căreia tuberculii sînt tăiaţi, pentru detectаrea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, şi, în urma acestor inspecţii, proba este declarată indemnă de astfel de simptome;
4) sînt transportaţi la unităţi de ambalare aprobate oficial de autorităţile egiptene pentru manevrarea exclusivă a cartofilor admisibili pentru export şi, la sosirea la staţiile de ambalare:
(1) sînt însoţiţi de documente aferente fiecărei încărcături de camion de pe cîmpul de recoltare, care specifică originea, pe zone, a încărcăturii, în sensul subpunctului 1) al prezentului punct. Documentele se păstrează în cadrul unităţii de ambalare pînă la sfîrşitul campaniei de exporturi;
(2) sînt inspectaţi oficial pe baza unor eşantioane de tuberculi tăiaţi, în căutarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind, pentru sacii de 70 kg sau pentru cantităţi echivalente, de 10 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac, iar pentru sacii de o tonă sau o tonă şi jumătate, de 50 % dintre saci şi de 40 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
(3) făc obiectul unei supravegheri oficiale de la sosirea lor în unitatea de condiţionare pînă la ambalare în saci sigilaţi, conform punctului (10) din prezenta anexă;
(4) după ambalarea în saci în unităţile de ambalare, sînt inspectaţi oficial pe baza unor probe de tuberculi pentru depistarea simptomelor putregaiului brun al cartofului provocat de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith şi declaraţi indemni de astfel de simptome în cadrul inspecţiilor menţionate, rata de eşantionare fiind de 2 % dintre saci şi de 30 de tuberculi inspectaţi la fiecare sac;
(5) imediat înainte de exportul lor în Republica Moldova, fac obiectul, în portul de expediere, al unei inspecţii oficiale realizate pe un eşantion de 400 de tuberculi provenind din fiecare zonă indemnă, prelevat dintr-un număr minim de zece saci pentru fiecare zonă indemnă;
(6) sînt testaţi oficial pentru detectarea infecţiilor latente pe baza unor eşantioane prelevate la fiecare expediere. În timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă pentru fiecare bazin sau pentru fiecare zonă de produse prezente în lot (fără ca numărul de eşantioane să poată fi mai mic de cinci), acesta fiind supus unor analize de laborator şi declarat indemn de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în urma testelor;
(7) fac obiectul unei suspendări oficiale a procesului de pregătire a expedierii din bazinul respectiv spre Republica Moldova, dacă inspecţiile sau testele menţionate la punctul 1 subpunctele (2)-(6) din prezenta anexă au relevat o suspiciune de prezenţă a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, pînă cînd această suspiciune este înlăturată. La publicarea suspendării oficiale, se delimitează o zonă tampon în jurul bazinului în cauză, pentru a delimita prezenţa suspectă menţionată, cu excepţia cazurilor în care există o barieră fizică naturală (de exemplu, deşertul). La infirmarea prezenţei suspectate, nu se poate efectua nici un export de cartofi din zona tampon delimitată. Suprafaţa zonei tampon se determină în funcţie de riscul de propagare a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în afara zonei recunoscute ca indemnă;
(8) sînt recoltaţi, manipulaţi şi ambalaţi separat, utilizîndu-se, pe cît posibil, echipamente separate pentru fiecare bazin şi, în toate cazurile, pentru fiecare dintre zone;
(9) sînt pregătiţi pe loturi alcătuite în exclusivitate din cartofi recoltaţi dintr-o singură zonă indemna; aceste zone sînt identificate cu ajutorul codului lor individual oficial;
(10) sînt clar marcaţi, sub controlul autorităţilor egiptene competente, cu o etichetă aplicată pe fiecare sac sigilat, care poartă indicaţia de neşters a codului oficial corespunzător ce figurează pe lista zonelor recunoscute indemne, precum şi numărul lotului corespunzător;
(11) sînt însoţiţi de certificatul fitosanitar, care indică numărul (numerele) lotului la secţiunea „marcajul coletului” şi numărul (numerele) de cod oficial(e) menţionat(e) la punctul 1 subpunctul (10) din prezenta anexă la secţiunea „declaraţii suplimentare”. Numărul lotului din care a fost prelevat un eşantion în scopurile menţionate la punctul 1 subpunctul (6) din prezenta anexă şi constatarea oficială a faptului că au fost efectuate testele, indicată de asemenea la această secţiune;
(12) sînt exportaţi de către un exportator înregistrat oficial, al cărui nume sau marcă este indicată pe fiecare lot.
2. Inspecţiile se efectuează în baza unor tuberculi tăiaţi, proveniţi din probe alcătuite din cel puţin 200 de tuberculi fiecare, prelevaţi din fiecare lot expediat sau, în cazul în care lotul depăşeşte 25 de tone, din fiecare 25 de tone sau parte din această cantitate din fiecare lot. Fiecare lot expediat rămîne sub control oficial şi nu poate fi utilizat sau comercializat pînă cînd se confirmă faptul că, în urma examinărilor, nu există suspiciuni sau nu a fost detectată prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith. Pe lîngă aceasta, în cazul în care au fost detectate sau există suspiciunea prezenţei simptomelor de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith la un lot, toate loturile din acea expediţie şi loturile din alte expediţii provenind din aceeaşi zonă rămîn sub control oficial pînă cînd prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în lotul respectiv este confirmată sau infirmată.
3. În cazul în care în timpul inspecţiilor se detectează simptome tipice sau suspiciuni legate de prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, confirmarea sau infirmarea prezenţei Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith are loc în urma unor testări efectuate în conformitate cu schema provizorie de test. În cazul în care prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith se confirmă, lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre următoarele măsuri:
1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor către o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
2) distrugerea.
Toate celelalte loturi provenite din aceeaşi zonă se testează în conformitate cu punctul 4 din prezenta anexă.
4. În afara inspecţiilor menţionate la punctul 1 din prezenta anexă:
1) se efectuează teste pentru detectarea unor infecţii latente, în conformitate cu schema provizorie de test, pe probe prelevate din fiecare zonă;
2) în timpul campaniei de exporturi, se prelevă cel puţin o probă provenind dintr-un sector sau dintr-un bazin din fiecare zonă sau 200 de tuberculi pe probă din acelaşi lot;
3) proba selectată pentru detectarea infecţiilor latente se supune, de asemenea, inspecţiei tuberculilor tăiaţi. Pentru fiecare probă testată şi confirmată pozitiv, trebuie reţinut şi păstrat, în mod adecvat, restul de cartof examinat;
4) loturile din care s-au prelevat probe rămîn sub control oficial şi nu pot fi utilizate sau comercializate pînă cînd se stabileşte că prezenţa Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith nu a fost confirmată în urma testării;
5) lotul din care a fost prelevat eşantionul în cauză se supune uneia dintre măsurile următoare:
(1) refuzul sau autorizarea expedierii produselor spre o altă destinaţie din afara Republicii Moldova sau
(2) distrugerea.
5. Organul de control fitosanitar stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză, şi adoptă măsurile adecvate pentru eliminarea deşeurilor după ambalarea sau prelucrarea cartofilor, pentru a evita orice răspîndire a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ca urmare a unei eventuale infecţii latente.
Anexa nr. 5
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii
în Republica Moldova a virusului mozaic pepino
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/200/CE din 27 februarie 2004 privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Comunitate a virusului mozaic pepino, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 martie 2004, L 64, pag. 43.în Republica Moldova a virusului mozaic pepino
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse în Republica Moldova pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii virusului mozaic pepino.
2. Se interzice introducerea şi circulaţia seminţelor de tomate Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw în Republica Moldova în cazul în care aceste seminţe sînt contaminate cu virusul mozaic pepino.
3. Seminţele de tomate originare din alte ţări trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care să se specifice faptul că au fost obţinute printr-o metodă de extracţie adecvată cu acid şi că:
1) sînt originare din zone indemne de virusul mozaic pepino; sau
2) nu a fost observat nici un simptom al virusului mozaic pepino pe plantele din zona de producţie pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie; sau
3) seminţele au fost supuse unor teste oficiale, efectuate pe eşantioane reprezentative şi utilizîndu-se metode adecvate, şi că s-au dovedit indemne de virusul mozaic pepino.
4. Seminţele de tomate originare din alte ţări, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, fac obiectul unei inspecţii şi, după caz, al unor teste destinate să detecteze prezenţa virusului mozaic pepino, în conformitate cu mutatis mutandis şi îndeplinesc cerinţele speciale menţionate la art. 22 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară sau, după caz, că acestea corespund declaraţiei de pe certificat, în conformitate cu art. 28 din Legea menţionată.
5. Punctul 4 din prezenta anexă nu se aplică circulaţiei seminţelor destinate vînzării către consumatorii finali care nu practică producţia vegetală cu titlu calificat, cu condiţia ca ambalajul seminţelor sau alte indicaţii să releve, în mod clar, faptul că seminţele sînt destinate vînzării către astfel de consumatori.
6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar realizează anchete oficiale în gospodăriile agricole cultivatoare de tomate plantă şi de tomate fruct, în vederea detectării prezenţei virusului mozaic pepino.
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii notifică rezultatele anchetelor menţionate, ale inspecţiilor şi ale testelor nominalizate la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) la depistarea prezenţei virusului mozaic pepino.
Anexa nr. 6
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii
în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2006/133/CE din 13 februarie 2006 privind obligaţia statelor membre de a lua măsuri suplimentare provizorii împotriva răspîndirii Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin) începînd cu zonele Portugaliei, altele decît cele unde este atestată absenţa sa, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 452, din 23 februarie 2006, pag. 34.în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a nematodului lemnului de pin Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) nematodul lemnului de pin - Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al.;
2) lemn şi scoarţe sensibile - scoarţe izolate de lemn de conifere (Coniferales), altele decît Thuja L.;
3) plante sensibile - plante (în afară de fructe şi seminţe) din speciile Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus L., Pseudotsuga Carr. şi Tsuga Carr.
3. Organul de control fitosanitar are dreptul:
1) să efectueze controale oficiale ale lemnului, scoarţei şi plantelor sensibile care provin din alte ţări şi sînt introduse pe teritoriul republicii. Aceste controale includ un control al documentelor, care cuprinde un control al prezenţei marcajului şi al conformităţii acestuia cu prezentele Măsuri, un control al identităţii şi, după caz, un control fitosanitar ce poate include teste de depistare a nematodului lemnului de pin;
2) să efectueze controalele oficiale specificate la punctul 3 subpunctul 1) din prezenta anexă cu o frecvenţă care depinde de riscul asociat diferitelor tipuri de lemn, scoarţă şi plante sensibile şi de informaţiile privind respectarea anterior a cerinţelor din prezentele Măsuri, de transportul lemnului, scoarţei şi plantelor sensibile;
3) să aplice, în cazul în care sînt confirmate cazurile de neconformitate în urma controalelor oficiale efectuate în conformitate cu punctul 3 subpunctul 1) din prezenta anexă, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) suspendarea parţială sau totală a activităţilor producătorului, pînă cînd se va asigura eliminarea riscului de răspîndire a organismelor dăunătoare;
b) asigurarea unui tratament corespunzător, cu eliberarea paşaportului fitosanitar respectiv, în cazul în care se consideră că, în urma tratamentului, condiţiile au fost îndeplinite;
c) eliberarea unui permis de circulaţie, sub control oficial, în zonele în care acestea nu prezintă nici un risc suplimentar;
d) eliberarea unui permis de circulaţie, sub control oficial, în zonele unde are loc prelucrarea industrială;
e) distrugerea lemnului.
După caz, controalele menţionate la prezentul punct pot fi efectuate cu asistenţa organului pentru silvicultură.
4. În cazul circulaţiei pe teritoriul Republicii Moldova:
1) plantele sensibile sînt însoţite de un paşaport fitosanitar după ce au fost supuse unui control oficial şi s-a dovedit a fi lipsite de semnele sau simptomele infestării cu nematodul lemnului de pin;
2) nici un simptom al infestării cu nematodul lemnului de pin nu s-a observat la locul de producţie sau în împrejurimile sale imediate de la începutul ultimei perioade complete de vegetaţie;
3) lemnul şi scoarţele izolate sensibile, altele decît lemnul, au formă de:
a) aşchii, particule, deşeuri de lemn sau resturi provenite integral sau parţial de la aceste conifere;
b) lăzi de ambalaj, coşuri sau butoiaşe;
c) paleţi, boxpaleţi sau alte platforme de încărcare;
d) dunaj, distanţiere şi traverse,
dar includ lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală după ce lemnul sau scoarţele izolate au suferit un tratament termic adecvat la o temperatură minimă interioară de 56 °C timp de treizeci de minute, pentru a garanta absenţa nematozilor lemnului de pin vii;
4) lemnul sensibil sub formă de aşchii, particule, deşeuri de lemn sau resturi provenite integral sau parţial de la aceste conifere sînt însoţite de paşaportul fitosanitar menţionat anterior după ce au suferit un tratament corespunzător prin fumigaţie, în scopul de a garanta absenţa nematozilor lemnului de pin vii;
5) lemnul sensibil sub formă de dunaj, distanţiere şi traverse, inclusiv cel care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, trebuie:
a) să fie separat de scoarţa sa;
b) să nu aibă găuri de viermi mai mari de 3 mm diametru;
c) să aibă un conţinut de apă, exprimat în procent de materie uscată, mai mic de 20 % în stadiul de fabricaţie;
6) lemnul sensibil sub formă de lăzi de ambalaj, cutii, coşuri, butoiaşe sau ambalaje similare, paleţi, boxpaleţi sau alte platforme de încărcare, suporturi de paleţi, utilizat sau nu în transportul de obiecte de orice fel, trebuie să suporte fie un tratament termic adecvat la o temperatură minimă interioară de 56°C timp de treizeci de minute, fie un tratament sub presiune (impregnare) sau o fumigaţie care să garanteze absenţa nematozilor lemnului de pin vii şi fie să poarte o ştampilă aprobată oficial de atestare a tratamentului, care să permită identificarea locului unde a fost efectuat tratamentul şi a persoanei care l-a efectuat, sau să fie însoţit de paşaportul fitosanitar care să certifice măsurile puse în aplicare.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale anuale privind nematodul lemnului de pin asupra lemnului şi scoarţelor sensibile, precum şi asupra plantelor sensibile originare din ţară, în scopul de a stabili dacă există o probă a infestării cu acest nematod.
6. Orice prezenţă suspectată sau confirmată a nematozilor lemnului de pin trebuie notificată de îndată Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
8. Rezultatele măsurilor de prevenire trebuie să facă obiectul unei evaluări continue, pe baza informaţiilor furnizate din alte ţări, în special din Portugalia.
Anexa nr. 7
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea
şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus
kuriphilus Yasumatsu
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2006/464/CE din 27 iunie 2006 privind unele măsuri provizorii de urgenţă destinate evitării introducerii şi răspîndirii în Comunitate a organismului Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu., publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 5 iulie 2006, L 183, pag. 29.şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus
kuriphilus Yasumatsu
1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante - plante sau părţi din plante din specia Castanea Mill., destinate plantării, altele decît fructele şi seminţele;
2) organism - Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu;
3) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa organismului, reunind toate plantele care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, toate plantele aparţinînd aceluiaşi lot în momentul plantării;
4) zonă focală - zonă la o distanţă de cel puţin 5 km de zona contaminată;
5) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 10 km de zona focală;
6) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului sînt interzise.
3. Plantele pot fi introduse în ţară doar în cazul în care provin din alte ţări şi sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica “Declaraţii suplimentare”, atestă că plantele:
1) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate în ţări indemne de organism; sau
2) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate într-o zonă protejată, zonă stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi care conţine, la rubrica “loc de origine”, numele zonei protejate; sau
3) fac obiectul, în momentul introducerii lor în ţară, a unei inspecţii care vizează detectarea prezenţei organismului şi acesta a fost declarat indemn.
4. Plantele originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctul 3 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
1) sînt însoţite de un paşaport fitosanitar;
2) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul este inexistent;
3) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie situat într-o zonă protejată, stabilită de organul de control fitosanitar în conformitate cu normele internaţionale pentru măsurile fitosanitare relevante.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale, în scopul detectării prezenţei organismului sau a dovezilor privind contaminarea cu organismul menţionat şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.
6. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în cazul depistării organismului menţionat:
1) stabileşte zonele delimitate;
2) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale şi situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.
7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă mai vastă care să includă zonele delimitate şi zonele care le separă.
9. Delimitarea exactă a zonelor se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi specificului de repartizare a plantelor în teritoriu.
10. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în afara zonei contaminate, delimitarea zonei va fi modificată corespunzător rezultatelor monitorizării prezenţei acestui organism prin controale adecvate.
11. În cazul în care s-a confirmat prezenţa organismului pe plantele dintr-un loc de producţie, se vor efectua măsuri adecvate în vederea eradicării organismului dăunător, inclusiv:
1) interdicţia oricărei circulaţii a plantelor în exteriorul sau în interiorul zonelor delimitate;
2) distrugerea plantelor contaminate, a tuturor plantelor care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, a tuturor plantelor care au făcut parte din acelaşi lot în momentul plantării;
3) supravegherea asupra prezenţei organismului prin controale respective pe durata perioadei de posibilă prezenţă a galei locuite de organism.
12. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5 din prezenta anexă, nu se detectează prezenţa organismului în nici una dintre zonele delimitate timp de trei ani, aceste zone încetează să existe, iar măsurile de combatere nu mai sînt necesare.
Anexa nr.8
la Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii
în Republica Moldova a păduchelui din San Jose
Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei Consiliului 2006/91 CE din 7 noiembrie 2006 privind controlul păduchelui din San Jose, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 noiembrie 2006, L 312, pag. 42.în Republica Moldova a păduchelui din San Jose
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.) şi pentru prevenirea răspîndirii acestui dăunător.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante - plante vii şi părţile vii ale acestora, cu excepţia fructelor şi seminţelor;
2) plantele sau fructe contaminate – plante ori fructe pe care s-au găsit unul sau mai multe exemplare vii de păduchele din San Jose;
3) plante gazdă pentru păduchele din San Jose - plante din genurile: Acer L., Cotoneaster Ehrh.,Crataegus L., Cydonia Mill., Euonymus L., Fagus L., Juglans L., Ligustrum L., Malus Mill., Populus L., Prunus L., Pyrus L., Ribes L., Rosa L., Salix L., Sorbus L., Syringa L., Tilia L., Ulmus L., Vitis L.;
4) pepiniere - plantaţii în care sînt cultivate plante destinate transplantării, multiplicării sau distribuirii ca plante înrădăcinate.
3. În cazul în care se constată apariţia păduchelui din San Jose, organul de control fitosanitar va delimita zona contaminată şi o zonă de siguranţă suficient de mare în jurul acesteia, pentru a asigura protecţia zonelor învecinate.
4. Organul de control fitosanitar se asigură că în zonele contaminate cu păduchele din San Jose şi în zonele de siguranţă plantele gazdă pentru păduchele din San Jose sînt tratate corespunzător în vederea combaterii şi prevenirii răspîndirii acestui dăunător.
5. Subdiviziunile organului de control fitosanitar se asigură că:
1) toate plantele contaminate din pepiniere sînt distruse;
2) toate celelalte plante care sînt contaminate sau sînt suspectate a fi contaminate şi care sînt cultivate într-o zonă contaminată sînt tratate astfel încît plantele şi fructele proaspete ale acestora să nu mai fie contaminate cînd sînt puse în circulaţie;
3) toate plantele gazdă pentru păduchele din San Jose, care sînt înrădăcinate şi cultivate într-o zonă contaminată, şi părţi din acestea, care sînt destinate multiplicării şi sînt produse în interiorul zonei în cauză, pot fi transplantate în zona contaminată sau deplasate în afara acesteia numai dacă au fost găsite libere de păduchele din San Jose sau dacă au fost tratate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente.
6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar:
1) se asigură că plantele gazdă pentru păduchele din San Jose din zonele de siguranţă sînt controlate oficial şi sînt inspectate cel puţin o dată pe an în vederea depistării oricărei apariţii a acestui dăunător;
2) se asigură că în orice lot de plante, altele decît cele înrădăcinate în pămînt, şi în orice lot de fructe proaspete, care a fost găsit contaminat, se vor distruge plantele şi fructele contaminate, iar celelalte plante şi fructe din lot vor fi tratate sau prelucrate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente. Această prevedere nu se aplică în cazul loturilor de fructe proaspete slab contaminate;
3) revocă măsurile luate în vederea combaterii sau prevenirii răspîndirii acestui dăunător numai dacă se constată că păduchele din San Jose nu mai este prezent.
7. Este interzisă deţinerea exemplarelor vii de păduche din San Jose.
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări:
1) de la măsurile prevăzute la punctele 4, 5, 7 şi 9 din prezenta anexă pentru scopuri ştiinţifice şi fitosanitare, testări şi activităţi de selecţie;
2) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru prelucrarea imediată a fructelor proaspete contaminate;
3) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru circulaţia fructelor proaspete contaminate în zona contaminată.
9. Derogările prevăzute la punctul 8 din prezenta anexă se aplică doar în cazul în care prin controale adecvate se garantează că nu este prejudiciată combaterea păduchelui din San Jose şi nu există riscul răspîndirii acestui dăunător.
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui dăunător.
Anexa nr. 9
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a
preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a
Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)
Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/365/CE din 25 mai 2007 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Comunitate a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 31 mai 2007, L 139, pag. 24).preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a
Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism menţionat - Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
2) plante sensibile –orice plante, cu excepţia fructelor şi seminţelor, avînd un diametru la baza tulpinii de peste 5 cm, aparţinînd speciilor Areca catechu, Arecastrum romanzoffianum (Cham) Becc, Arenga pinnata, Borassus flabellifer, Brahea armata, Butia capitata, Calamus merillii, Caryota maxima, Caryota cumingii, Chamaerops humilis, Cocos nucifera, Corypha gebanga, Corypha elata, Elaeis guineensis, Howea forsteriana, Jubea chilensis, Livistona australis, Livistona decipiens, Metroxylon sagu, Oreodoxa regia, Phoenix canariensis, Phoenix dactylifera, Phoenix theophrasti, Phoenix sylvestris, Sabal umbraculifera, Trachycarpus fortunei şi Washingtonia spp.;
3) loc de producţie – locul de producţie aşa cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;
4) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);
5) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi, după caz, toate plantele care au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;
6) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin zece kilometri dincolo de graniţa zonei contaminate;
7) zonă indemnă – zonă care se consideră liberă de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);
8) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona contaminată şi zona tampon sau în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic.
2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
3. Plantele sensibile pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica “Declaraţie suplimentară”, se precizează că plantele sensibile, inclusiv cele colectate din habitate naturale:
1) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu sînt înregistrate cazuri de apariţie a organismului menţionat sau într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine” sau
2) au fost cultivate, pentru o perioadă de cel puţin 1 an înainte de exportare, într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine şi în care plantele sînt plasate într-un loc ce asigură protecţia fizică completă împotriva introducerii organismului menţionat sau aplicarea de tratamente preventive adecvate, precum şi în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate cel puţin o dată la trei luni şi imediat premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat.
4 Plantele sensibile care provin din zonele demarcate din Republica Moldova pot fi transportate pe teritoriul ţării numai dacă sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi au fost cultivate cel puţin un an înainte de a fi transportate într-un loc de producţie înregistrat şi dacă corespund cerinţelor prevăzute la punctul 3 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă. În cazul în care se depistează semne de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.
5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul de silvicutură, efectuează controale oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu organismul menţionat pe teritoriul ţării.
6. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se efectuează în bază criteriilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat, nivelului de contaminare şi distribuţiei specifice a plantelor sensibile în zona vizată.
7. În cazul în care prezenţa organismului menţionat se confirmă în afara zonei contaminate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin inspecţii adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul menţionat.
8. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5, nu se detectează prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) într-o zonă demarcată pe o perioadă de trei ani, demarcarea în cauză este anulată şi măsurile prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.
9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor controalelor, în cazul depistării organismului menţionat:
1) defineşte lista zonelor demarcate;
2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).
Anexa nr. 10
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi
ai cartofului în Republica Moldova
Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei 2007/33/CE a Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului şi de abrogare a Directivei 69/465/CEE, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 16 iunie 2007, L 156, pag. 12.ai cartofului în Republica Moldova
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene).
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) nematozi cu chisturi ai cartofului - Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene);
2) oficial sau în mod oficial - stabilit, autorizat sau efectuat de către organul de control fitosanitar;
3) soiuri de cartofi rezistenţi - soiurile care după cultivare inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului;
4) investigaţie - procedură metodică de stabilire a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa unui teren;
5) control - procedură metodică efectuată pe parcursul unei perioade determinate pentru stabilirea repartiţiei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe teritoriul republicii.
3. Organul de control fitosanitar identifică un teren, în sensul prezentei anexe, pentru a asigura omogenitatea condiţiilor fitosanitare pe suprafaţa terenului în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unor nematozi cu chisturi ai cartofului. În acest scop, se iau în considerare principiile ştiinţifice şi statisticile sănătoase, caracteristicile biologice ale nematozilor cu chisturi ai cartofului, cultivarea terenului şi sistemele de producţie specifice ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului de pe teritoriul republicii. Criteriile detaliate pentru definirea unui teren sînt comunicate în mod oficial de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
4. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe cu privire la criteriile de definire a unui teren sau pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii nematozilor cu chisturi ai cartofilor.
5. Organul de control fitosanitar dispune efectuarea de investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa terenurilor cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei materialului de însămînţare sau cartofilor de sămînţă pentru producţia de culturi semincere de cartofi.
6. Investigaţia oficială prevăzută la punctul 5 se efectuează în perioada dintre strînsul ultimei recolte de pe teren şi plantarea plantelor sau a cartofilor de sămînţă menţionaţi la punctul 5 din prezentele Măsuri. Aceasta poate fi efectuată mai devreme, dacă există probele documentate ale rezultatelor investigaţiei respective, care confirmă că nu au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, iar cartofii şi celelalte plante gazdă, specificate la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, nu erau prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după investigaţie.
7. În cazul în care organul de control fitosanitar a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri nu este necesară pentru:
1) plantarea plantelor specificate în anexa nr. 1 la prezentele Мăsuri, destinate producţiei de material de însămînţare care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
2) plantarea cartofilor de sămînţă, destinaţi culturilor semincere de cartofi care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;
3) plantarea plantelor specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial, menţionate la secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
8. Organul de control fitosanitar se asigură că rezultatele investigaţiilor menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri sînt înregistrate oficial şi puse la dispoziţia autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
9. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivaţi sau depozitaţi cartofi de sămînţă sau plantele specificate în punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului, în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri.
10. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri sau verificări conform secţiunii I din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
11. Organul de control fitosanitar ia măsurile necesare astfel încît controalele oficiale să fie efectuate şi pe terenurile utilizate pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, în vederea determinării repartizării nematozilor cu chisturi ai cartofului.
12. Controalele oficiale cuprind proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 2 din anexa nr 2 la prezentele Măsuri şi se efectuează în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
13. Rezultatele controalelor oficiale sînt notificate în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.
14. În cazul în care, în urma investigaţiei oficiale menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri, nu sînt depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de supraveghere şi control se asigură că această informaţie este înregistrată în mod oficial.
15. Dacă pe parcursul investigaţiei oficiale menţionate la punctele 5 şi 11 din prezentele Măsuri se constată infestarea unui teren cu nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar înregistrează această informaţie în mod oficial.
16. Cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care provin de pe un teren care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat cu nematozi cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, sînt în mod oficial declarate contaminate.
17. Organul de control fitosanitar dispune ca pe suprafaţa unui teren care a fost înregistrat în mod oficial ca fiind infestat în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri:
1) să nu fie plantaţi cartofi destinaţi producţiei de culturi semincere de cartofi, şi
2) să nu fie plantată sau depozitată nici una dintre plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate replantării. Cu toate acestea, plantele menţionate la punctul 2 din anexa nr. 1 pot fi plantate pe terenul respectiv, cu condiţia ca ele să facă obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
18. În cazul terenurilor care urmează să fie utilizate pentru plantarea cartofilor, în afara celor destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, înregistrate în mod oficial ca fiind infestate, în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar dispune ca aceste terenuri să facă obiectul unui program oficial de combatere care vizează cel puţin suprimarea nematozilor cu chisturi ai cartofului.
19. Programul prevăzut la punctul 18 din prezentele Măsuri ia în considerare sistemele specifice de producţie şi de comercializare ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului, caracteristicile populaţiilor prezente, utilizarea soiurilor de cartofi rezistenţi cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibile în conformitate cu secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri şi alte măsuri, după caz. Acest program este notificat în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în vederea garantării unor nivele comparabile de asigurare între statele cultivatoare de cartofi.
20. Gradul de rezistenţă al altor soiuri de cartofi este cuantificat conform baremului standard de punctare prevăzut la secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri. Testarea rezistenţei se desfăşoară în conformitate cu protocolul prevăzut la secţiunea II din anexa nr.4 la prezentele Măsuri.
21. Organul de control, cu referinţă la cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care au fost desemnate ca fiind contaminate în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, dispune următoarele:
1) în cazul cartofilor de sămînţă şi al plantelor gazdă menţionaţi la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, aceştia se cultivă numai dacă au fost decontaminaţi sub supravegherea organului de control fitosanitar, prin aplicarea unei metode corespunzătoare adoptate, pe baza unor dovezi ştiinţifice conform cărora nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
2) în cazul cartofilor destinaţi prelucrării industriale sau sortării, aceştia fac obiectul unor măsuri aprobate oficial, în conformitate cu secţiunea III subpunctul 2) şi punctul 4 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;
3) în cazul plantelor menţionate la punctul 2 din anexa nr.1 acestea se plantează numai dacă au făcut obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, astfel încît să nu mai fie contaminate.
22. În cazul în care organul de control fitosanitar dispune ca suspiciunea de apariţie sau prezenţa confirmată a unor nematozi cu chisturi ai cartofului, rezultînd dintr-o defecţiune sau modificare a eficienţei unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobişnuită a componenţei speciilor de nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă să fie raportată autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.
23. Pentru toate cazurile raportate în conformitate cu punctul 22 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar prevede ca speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului şi, după caz, patotipul sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin aplicarea metodelor corespunzătoare.
24. Detaliile privind confirmările la care se face referire la punctul 23 din prezentele Măsuri sînt transmise în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.
25. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica în scris de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) o listă cu toate soiurile noi de cartofi pe care le-a descoperit prin testări oficiale ca fiind rezistente la nematozii cu chisturi ai cartofului. În aceste liste se precizează speciile, patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care sînt rezistente aceste soiuri, gradul de rezistenţă şi anul stabilirii acesteia.
26. În cazul în care, după luarea măsurilor aprobate oficial la care se face referire la secţiunea III din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, nu se confirmă prezenţa nematozilor cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar se asigură că registrul oficial menţionat la punctele 8 şi 15 din prezentele Măsuri este actualizat şi că sînt revocate orice restricţii impuse terenului.
27. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări de la măsurile prevăzute la punctele 17-21 din prezentele Măsuri, prin care cartofii pot fi introduşi şi puşi în circulaţie în anumite zone protejate ale Republicii Moldova, pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie.
28. În contextul evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice sau tehnice în domeniu, în anexe pot fi introduse diferite modificări, în modul stabilit.
Anexa nr. 1
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Lista plantelor de referinţă
1. Plante gazdă cu rădăcini:
Capsicum spp.,
Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw.,
Solanum melongena L.
2. Alte plante:
1) cu rădăcini:
Allium porrum L.,
Beta vulgaris L.,
Brassica spp.,
Fragaria L.,
Asparagus officinalis L.;
2) bulbii, tuberculii şi rizomii care nu fac obiectul măsurilor aprobate oficial menţionate la secţiunea III din anexa nr.3 la prezentele Măsuri, cultivaţi în sol şi destinaţi plantării, în afara celor care prezintă dovada pe ambalaj sau prin alte mijloace că sînt destinaţi comercializării către consumatori finali, care nu sînt implicaţi în producţia profesională de plante sau de flori tăiate, aparţinînd speciilor:Capsicum spp.,
Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw.,
Solanum melongena L.
2. Alte plante:
1) cu rădăcini:
Allium porrum L.,
Beta vulgaris L.,
Brassica spp.,
Fragaria L.,
Asparagus officinalis L.;
Allium ascalonicum L.,
Allium cepa L.,
Dahlia spp.,
Gladiolus Tourn. Ex L.,
Hyacinthus spp.,
Iris spp.,
Lilium spp.,
Narcissus L.,
Tulipa L.
Allium cepa L.,
Dahlia spp.,
Gladiolus Tourn. Ex L.,
Hyacinthus spp.,
Iris spp.,
Lilium spp.,
Narcissus L.,
Tulipa L.
Anexa nr. 2
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Referinţe la prelevare şi testare
1. Cu referinţă la prelevarea şi testarea pentru investigaţiile oficiale menţionate la punctele 9 şi 10 din prezentele Măsuri:1) prelevarea cuprinde o prelevare de sol cu o rată standard de cel puţin 1500 ml sol/ha, colectată de preferinţă de la cel puţin 100 de cuiburi/ha, pe raza unei grile dreptunghiulare cu o lăţime de cel puţin 5 metri şi o lungime de maximum 20 metri între punctele de prelevare care acoperă întreg terenul. Întregul eşantion se utilizează pentru o examinare aprofundată şi anume: extracţia de chisturi, identificarea speciilor şi, după caz, determinarea patotipului/grupului de virulenţă;
2) testarea cuprinde metodele de extracţie a nematozilor cu chisturi ai cartofului descrise în procedurile fitosanitare corespunzătoare sau în protocoalele de diagnostic pentru Globodera pallida şi Globodera rostochiensis: standarde IPPC.
2. Cu referinţă la prelevarea şi testarea pentru controalele oficiale menţionate la punctul 12 din prezentele Măsuri:
1) prelevarea constă din:
a) procedura de prelevare descrisă la punctul 1 din prezenta anexă cu o rată minimă de prelevare de sol de cel puţin 400 ml/ha, sau
b) prelevarea concentrată de cel puţin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile, sau
c) prelevarea după recoltă a cel puţin 400 ml de sol în care au fost cultivaţi cartofii, cu condiţia ca terenul pe care au fost cultivaţi să poată fi identificat;
2) testarea reprezintă procedura menţionată la punctul 1 din prezenta anexă.
3. Prin derogare, rata de prelevare standard menţionată la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 400 ml de sol/ha cu următoarele condiţii:
1) să existe probe documentate că nici unul dintre soiurile de cartofi sau alte plante gazdă specificate la punctul 1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri nu a fost cultivat şi nu a fost prezent pe terenul respectiv o perioadă de şase ani înainte de investigaţia oficială, sau
2) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului pe parcursul ultimelor două investigaţii oficiale succesive prin prelevări de 1500 ml sol/ha şi după primele investigaţii oficiale să nu fi fost cultivat nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele menţionate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri, sau
3) să nu fi fost depistaţi, pe parcursul ultimei investigaţii oficiale, nematozi cu chisturi ai cartofului sau nematozi cu chisturi ai cartofului fără conţinut viu, care trebuie constatat în eşantioane de cel puţin 1500 ml sol/ha şi de la ultima investigaţie oficială să nu fi fost cultivat pe terenul respectiv nici un soi de cartof sau de altă plantă gazdă dintre cele specificate la punctul 1 din anexa nr.1, în afara celor pentru care se solicită o investigaţie oficială în conformitate cu punctul 5 din prezentele Măsuri.
4. Prin derogare, rata de prelevare menţionată la punctele 1 şi 3 din prezenta anexă poate fi redusă cu referinţă la terenurile care depăşesc 8 ha şi, respectiv, 4 ha:
1) în cazul ratei standard menţionate la punctul 1 din prezenta anexă, primele 8 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;
2) în cazul ratei reduse menţionate la punctul 3 din prezenta anexă, primele 4 ha sînt prelevate la rata specificată în acel punct, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.
5. Utilizarea unui eşantion de dimensiuni reduse, conform punctelor 3 şi 4 din prezenta anexă, poate fi continuată în investigaţiile oficiale următoare menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri pînă cînd sînt depistaţi nematozii cu chisturi ai cartofului pe terenul în cauză.
6. Prin derogare, dimensiunea standard a eşantionului de sol menţionat la punctul 1 din prezenta anexă poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia ca terenul să fie situat într-o zonă declarată necontaminată de nematozi cu chisturi ai cartofului şi care este desemnată, întreţinută şi controlată în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Detaliile cu privire la astfel de zone sînt notificate oficial în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
7. În toate cazurile, dimensiunea minimă a unui eşantion de sol este de 100 de ml sol/teren.
Anexa nr. 3
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Secţiunea I. Verificarea
1. Referitor la punctul 10 din prezentele Măsuri, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri stabileşte ca în momentul verificării să fie îndeplinite unul dintre următoarele criterii:1) să nu existe un istoric al prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului în ultimii 12 ani, pe baza rezultatelor testărilor aprobate oficial, sau
2) să fie prezentat un istoric al culturilor din care să rezulte că nici unul dintre soiurile de cartofi sau de alte plante gazdă dintre cele enumerate la punctul 1 din anexa I la prezentele Măsuri nu a fost cultivat pe terenul respectiv în ultimii 12 ani.
Secţiunea II. Controale
2. Controalele oficiale menţionate la punctul 11 din prezentele Măsuri se efectuează pe cel puţin 0,5 % din suprafaţa utilizată în anul respectiv pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi. Rezultatele controalelor sînt notificate Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.Secţiunea III. Măsuri oficiale
3. Măsurile aprobate oficial, menţionate la punctul 7 subpunctul 3), punctul 17 subpunctul 2), punctul 21 subpunctul 3) din Măsuri şi la punctul 2, subpunctul 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, sînt următoarele:1) dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;
2) eliminarea solului prin spălare sau periere pînă cînd dispare practic orice particulă de sol, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
4. Măsurile aprobate oficial, menţionate la punctul 21 subpunctul 2) din prezentele Măsuri, constau în dotarea unei instalaţii de prelucrare sau de sortare cu proceduri de eliminare a deşeurilor corespunzătoare şi aprobate oficial, pentru care s-a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.
5. Măsurile aprobate oficial la care se face trimitere la punctul 26 din prezentele Măsuri constau într-o prelevare oficială repetată a terenului înregistrat oficial ca fiind infestat, conform menţiunii de la punctul 15 din prezentele Măsuri, şi în testarea printr-una dintre metodele specificate la anexa nr.2 la prezentele Măsuri, după o perioadă de minimum 6 ani, începînd de la confirmarea fără echivoc a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului sau de la creşterea ultimei culturi de cartofi. Această perioadă poate fi redusă la minimum 3 ani, în cazul în care au fost luate măsuri corespunzătoare de control, aprobate în mod oficial.
Anexa nr. 4
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
la Măsurile de combatere a nematozilor
cu chisturi ai cartofului în Republica
Moldova
Secţiunea I
Gradul de rezistenţă
1. Gradul de sensibilitate a cartofilor la nematozii cu chisturi ai cartofului este cuantificat în funcţie de următorul barem standard de punctare, în conformitate cu punctul 18 din prezenta anexă.Gradul de rezistenţă
Nota 9 indică gradul de rezistenţă cel mai ridicat.
Sensibilitate relativă (%) | Punctaj |
< 1 | 9 |
1,1-3 | 8 |
3,1-5 | 7 |
5,1-10 | 6 |
10,1-15 | 5 |
15,1-25 | 4 |
25,1-50 | 3 |
50,1-100 | 2 |
> 100 | 1 |
1,1-3 | 8 |
3,1-5 | 7 |
5,1-10 | 6 |
10,1-15 | 5 |
15,1-25 | 4 |
25,1-50 | 3 |
50,1-100 | 2 |
> 100 | 1 |
Secţiunea II
Protocol pentru testarea rezistenţei
2. Testarea se efectuează într-o instalaţie de carantină, fie afară, în sere, sau în camere climatizate.Protocol pentru testarea rezistenţei
3. Testările se fac în vase care conţin cel puţin un litru de sol fiecare (sau de substrat corespunzător).
4. Temperatura solului pe parcursul testării nu depăşeşte 25°C şi se asigură alimentarea corespunzătoare cu apă.
5. În cazul în care se plantează un soi de testare sau de control, se utilizează un fragment de cartof cu un ochi pentru fiecare soi de testare sau de control. Se recomandă eliminarea tuturor tulpinilor, cu excepţia uneia.
6. Soiul de cartofi “Désirée” este utilizat în fiecare test ca soiul de control cu sensibilitate standard. Soiurile de control cu sensibilitate maximă care au relevanţă la nivel local pot fi introduse pentru verificări interne. Soiul de control cu sensibilitate standard poate fi schimbat în cazul în care studiul demonstrează că există alte soiuri mai potrivite ori mai accesibile.
7. Contra patotipurilor Ro1, Ro5, Pa1 şi Pa3 sînt utilizate următoarele populaţii standard de nematozi cu chisturi ai cartofului:
Ro1: populaţia Ecosse
Ro5: populaţia Harmerz
Pa1: populaţia Scottish
Pa3: populaţia Chavornay
Pot fi introduse şi alte populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului cu relevanţă la nivel local.
8. Identitatea populaţiei standard utilizate este verificată prin aplicarea metodelor de rigoare. Se recomandă utilizarea în experimentele de testare a cel puţin două soiuri rezistente sau a două clone cu standarde diferenţiale a căror capacitate de rezistenţă este cunoscută.
9. Inocularea de nematozi cu chisturi ai cartofului (populaţie iniţială Pi) este formată în total din 5 ouă şi puieţi contagioşi pe ml de sol. Se recomandă ca numărul de nematozi cu chisturi ai cartofului care trebuie inoculaţi pe ml de sol să fie determinat în cadrul experimentelor de eclozare. Nematozii cu chisturi ai cartofului pot fi inoculaţi sub formă de chisturi sau combinaţi sub formă de ouă şi puieţi în suspensie.
10. Viabilitatea conţinutului chistului de nematozi cu chisturi ai cartofului utilizat ca sursă de inoculare este de cel puţin 70 %. Se recomandă ca chisturile să aibă o vîrstă cuprinsă între 6 şi 24 de luni şi să fie păstrate cel puţin 4 luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.
11. Se utilizează cel puţin 4 dubluri (vase) pentru fiecare combinaţie de populaţie de nematozi cu chisturi ai cartofului şi de soi de cartof supus testării. Se recomandă utilizarea a cel puţin 10 dubluri pentru soiul de control cu sensibilitate standard.
12. Durata testării este de cel puţin 3 luni, iar maturitatea femelelor în creştere este verificată înainte de întreruperea experimentului.
13. Chisturile din nematozii cu chisturi ai cartofului din cele 4 dubluri sînt extrase şi numărate separat pentru fiecare vas.
14. Populaţia finală (Pf) de la sfîrşitul testului de rezistenţă din soiul de control cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chisturilor de la toate dublurile, a ouălor şi a puieţilor de la cel puţin 4 dubluri.
15. Se ajunge la un factor de înmulţire de cel puţin 20 × (Pf/Pi) la soiul de control cu sensibilitate standard.
16. Coeficientul de variaţie (CV) al soiului de control cu sensibilitate standard nu depăşeşte 35 %.
17. Sensibilitatea relativă a soiului de cartofi supus testării faţă de soiul de control cu sensibilitate standard este determinată şi exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:
Pf soiul testat/Pf soiul de control cu sensibilitate standard × 100 %.
18. În cazul în care un soi de cartofi testat prezintă o sensibilitate relativă de peste 3%, numărarea chisturilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3 %, pe lîngă chisturi sînt numărate şi ouăle, şi puieţii.
19. În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patotip, nu este necesară repetarea testelor în anul următor.
20. Rezultatele testelor sînt confirmate de cel puţin un alt experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii relative din cei 2 ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în conformitate cu baremul standard de punctare.
Anexa nr.11
la Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica
Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului
Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/410/CE din 12 iunie 2007 privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Comunitate a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 15 iunie 2007, L 155, pag. 71-73.Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului
1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului.
2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) plante specificate - plante din genul Brugmansia Pers. spp. şi speciile fam Solanaceae; Solanum jasminoides Paxton, destinate plantării, inclusiv seminţele;
2) loc de producţie - teritoriu unde plantele specificate au fost cultivate în permanenţă, astfel cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;
3) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
3. Plantele specificate originare din alte ţări, destinate importului, trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care la rubrica “Declaraţii suplimentare” se menţionează că acestea provin:
1) din ţări în care prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului nu este cunoscută; sau
2) dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei indemne trebuie indicat la rubrica “loc de origine”; sau
3) de pe toate loturile de plante specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului acestor plante;
4) de pe loturile în care toate plantele mamă asociate ale plantelor specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului acestor plante. După testare, condiţiile de cultură sînt de asemenea natură încît plantele mamă asociate şi plantele specificate rămîn indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofilor, înaintea transportului plantelor respective.
4. În momentul intrării pe teritoriul Republicii Moldova plantele specificate sînt inspectate şi testate de către organul de control fitosanitar în vederea prezenţei viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului.
5. Toate plantele specificate, fie provenind din Republica Moldova, fie importate pe teritoriul ţării, cu excepţia cantităţilor mici de plante destinate a fi folosite de către proprietar sau de către destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia ca acestea să nu prezinte riscul răspîndirii organismului dăunător, pot fi transportate în interiorul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi numai dacă au fost cultivate în permanenţă sau au fost introduse în Republica Moldova într-un loc de producţie:
1) situat într-o ţară în care prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului nu este cunoscută;
2) situat într-o zonă indemnă, stabilită de către organul oficial competent din ţara respectivă, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante;
3) unde toate loturile de plante specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului plantelor respective;
4) în care toate plantele mamă asociate ale plantelor specificate au fost testate şi considerate indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului, înaintea transportului plantelor specificate. După testare, condiţiile de cultură sînt de asemenea natură încît plantele mamă asociate şi plantele specificate rămîn indemne de prezenţa viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofilor, înaintea transportului plantelor în cauză.
6. Organul de control fitosanitar efectuează anchete oficiale şi, după caz, testări, în scopul detectării prezenţei viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului la plantele gazdă sau pentru a găsi dovezi ale infecţiei cu acest organism dăunător pe teritoriul ţării.
7. Orice prezenţă suspectată sau confirmată a viroidului tuberculilor fusiformi ai cartofului trebuie notificată de îndată Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).
8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.
Anexa nr. 12
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
la Hotărîrea Guvernului nr.558
din 22 iulie 2011
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea
şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata
Nirenberg & O’Donnell
Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/433/CE din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgenţă împotriva introducerii şi propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 iunie 2007, L 161/66, pag.66.şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata
Nirenberg & O’Donnell
1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:
1) organism menţionat - Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell;
2) plante menţionate - orice plante din genul Pinus L. şi speciile Pseudotsuga menziesii, destinate plantării, inclusiv seminţe şi conuri pentru reproducere;
3) locul de producţie - orice locaţie sau lot de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie a plantelor; aceasta poate cuprinde locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare sau o suprafaţă forestieră delimitată;
4) zonă demarcată - zonă contaminată şi zonă tampon;
5) zonă contaminată - zonă în care prezenţa organismului menţionat a fost confirmată şi care include toate plantele specificate prezentînd simptoamele provocate de organismul menţionat;
6) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 1 km de zona contaminată;
7) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).
2. Introducerea şi propagarea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.
3. Plantele menţionate pot fi introduse în ţară doar în cazul în care, provenind din alte ţări, sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica „Declaraţii suplimentare”, atestă că ele:
1) provin dintr-un loc de producţie acceptat şi controlat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, sau
2) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu este cunoscut să fi apărut organismul menţionat, sau
3) au fost cultivate în permanenţă într-un loc de producţie într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica “loc de origine”, sau
4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în doi ani şi imediat în anul premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat şi care a fost testat chiar înainte de export.
4. Plantele nominalizate, în momentul introducerii lor în ţară, sînt supuse inspecţiei şi, dacă este necesar, unui control care vizează detectarea prezenţei organismului menţionat şi declarate indemne.
5. Plantele nominalizate originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctele 3 şi 4 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:
1) toate cele originare din Republica Moldova sau importate în ţară, cu excepţia cantităţilor reduse de plante care sînt destinate utilizării de către proprietar sau destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia să nu existe riscul propagării organismului menţionat, fiind însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, sau
2) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul menţionat nu este cunoscut, sau
3) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante, sau
4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în ultimii doi ani şi în anul premergător circulaţiei, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat care a fost testat chiar înainte de circulaţie.
6. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale în scopul detectării prezenţei organismului menţionat sau a dovezilor privind contaminarea cu acest organism şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi.
7. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi răspîndirii specifice a plantelor menţionate.
8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă demarcată mai întinsă care să includă zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.
9. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului menţionat în afara zonei contaminate, delimitarea zonei demarcate va fi modificată conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate, iar măsurile luate în aceste zone vor avea drept scop eradicarea acestuia.
10. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 6 din prezenta anexă, organismul menţionat nu este depistat într-o zonă demarcată o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi, zona respectivă încetează să mai existe, iar măsurile provizorii de urgenţă, prevăzute de prezentele Măsuri nu mai sînt necesare.
11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi, în cazul depistării organismului menţionat:
1) stabileşte lista zonelor demarcate;
2) notifică Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii organismului menţionat.
12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.