*LPC57/2006* Versiunea originala
ID intern unic:  350432
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 57
din  10.03.2006
viei şi vinului*
Publicat : 29.03.2013 în Monitorul Oficial Nr. 64-68     art Nr : 193     Data intrarii in vigoare : 19.07.2006
    _______________________________________
    * Republicat în temeiul art.V, alin. (3) al Legii nr. 262 din 16.11.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 6-9, art.30
    LP318 din 27.12.12, MO49-55/08.03.13 art.152
    LP262 din 16.11.12, MO6-9/11.01.13 art.30; în vigoare 11.02.13
    LP85 din 13.04.12, MO120-125/15.06.12 art.392
    LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443
    LP170 din 09.07.10, MO124-125/20.07.10 art.398
    LP31-XVIII din 07.10.09, MO155/13.10.09 art.433
    LP226-XVI din 30.10.08, MO204-205/14.11.08 art.750
    LP187-XVI din 10.07.08, MO138-139/29.07.08 art.567
    LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349
    LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534
    LP8-XVI din 09.02.07, MO25-28/23.02.07 art.82


    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul, scopurile şi sfera de aplicare
                        a legii
    (1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei, reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole.
    (2) Scopurile prezentei legi sînt:
    a) apărarea intereselor economice ale statului şi societăţii în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei;
    b) crearea unor condiţii adecvate pentru producerea strugurilor marfă, vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;
    c) alinierea la cerinţele internaţionale în sectorul vitivinicol;
    d) consolidarea imaginii Republicii Moldova ca ţară cu tradiţii vitivinicole, sporirea exportului de vinuri calitative;
    e) combaterea şi contracararea falsificării vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;
    f) ameliorarea culturii consumului vinurilor.
    (3) Subiectele raporturilor reglementate de prezenta lege sînt persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activităţi în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei.
    (4) Prezenta lege nu se aplică asupra raporturilor ce ţin de:
    a) producerea şi comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice tari de altă natură decît cea viticolă;
    b) fabricarea produselor vitivinicole în gospodăriile auxiliare ale populaţiei pentru consum familial (personal);
    c) producerea oţetului din vin.
    (5) - abrogat
    (6) Dacă în tratatele internaţionale ce ţin de sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decît cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica dispoziţiile tratatelor internaţionale.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
    areal vitivinicol - arie teritorial-geografică a culturii viţei de vie, caracterizată prin anumite condiţii ecologice, metode de cultivare, direcţii de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare, tradiţii specifice de cultivare şi de producere;
    unitate vinicolă – persoană fizică sau persoană juridică care practică cel puţin una din următoarele activităţi: fabricare, stocare, comercializare cu ridicata a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi produselor obţinute pe bază de vin;
    mic producător de vin – unitate vinicolă care produce pînă la 100000 litri de vin anual, deţine cel puţin 1 ha şi cel mult 20 ha de viţă de vie şi este independentă, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă;
    pepinieră viticolă - unitate de producţie destinată obţinerii materialului de înmulţire şi săditor viticol;
    şcoală de viţe - teren arabil destinat înrădăcinării materialului de înmulţire viticol şi obţinerii materialului săditor viticol;
    material de înmulţire viticol - porţiuni ale organelor vegetative (coarde, lăstari, muguri) destinate multiplicării;
    material săditor viticol - plante altoite şi plante pe rădăcini proprii, utilizate la înfiinţarea plantaţiilor viticole;
    plantaţie viticolă - teren agricol valorificat cu viţă de vie;
    plantaţie viticolă pentru struguri - plantaţie destinată obţinerii de struguri pentru utilizare în stare proaspătă, prelucrare şi uscare;
    plantaţie portaltoi - plantaţie specială destinată producerii de coarde (butaşi) portaltoi;
    plantaţie altoi - plantaţie specială destinată producerii de coarde altoi;
    plantaţie viticolă pentru producţie marfă - plantaţie viticolă cu suprafaţă mai mare de 0,15 ha a cărei producţie este  destinată comercializării;
    viticultură ecologică  – sistem de cultivare ce prevede valorificarea şi păstrarea sistemelor biologice productive fără a recurge la substanţe chimice de sinteză;
    soiuri de struguri pentru masă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează în stare proaspătă după recoltare sau păstrare;
    soiuri de struguri pentru vin - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează la fabricarea producţiei vinicole;
    soiuri de struguri cu destinaţie mixtă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri, după calităţi, pot fi utilizaţi atît ca struguri pentru masă, cît şi pentru producerea vinului;
    soiuri de struguri apirene - soiuri de struguri pentru masă fără seminţe, destinaţi utilizării în stare proaspătă şi în stare uscată;
    struguri proaspeţi - fructe ale viţei de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite, pot intra spontan în fermentaţie alcoolică;
    must de struguri proaspăt – produs lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeţi, care are o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult  1% în volume;
    vin - băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi sau îngheţaţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri;
    vin de hibrizi – vin obţinut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători);
    vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial personal;
    produse secundare vinicole - deşeu provenit din prelucrarea strugurilor şi fabricarea produselor vinicole;
    produs vinicol falsificat – produs obţinut pe bază de must şi produs obţinut pe bază de vin, care, potrivit compoziţiei şi/sau procedeelor de fabricare, nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite prin legi şi reglementări tehnice şi sînt prezentate drept veritabile sau duplicate false după modelul originalului, şi/sau produs prezentat, în mod ilegal, cu denumire de origine protejată, indicaţie geografică protejată, marcă comercială înregistrată, inducînd în eroare consumatorul;
    campanie de producţie vitivinicolă - perioadă anuală care începe la 1 august al fiecărui an şi se încheie la 31 iulie al anului următor.
    Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole
    Producători de produse marfă vitivinicole sînt persoanele juridice şi persoanele fizice care deţin, după caz, plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,15 ha, mijloace tehnice şi tehnologice pentru producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru  fabricarea vinurilor din struguri şi altor produse pe bază de must şi vin. Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol şi producătorii de vinuri din struguri şi de alte produse pe bază de must şi vin sînt titulari de licenţe în sector.
Capitolul II
VITICULTURA
    Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obţinerii
                        produselor marfă
    (1) Arealul vitivinicol include regiuni, centre şi plaiuri.
    (2) Regiunea (zona) vitivinicolă este un teritoriu delimitat, caracterizat prin condiţii naturale (de climă şi de relief) relativ asemănătoare, precum şi prin sortimente de struguri şi direcţii de utilizare apropiate.
    (3) Centrul (raionul) vitivinicol este un teritoriu natural, cultivat tradiţional cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii specifice de climă, relief şi sol, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultivare a viţei de vie şi prin procedeele de vinificare aplicate, care, în ansamblu, condiţionează obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice, dispune de tradiţii şi renume.
    (4) Plaiul (microraionul) vitivinicol este un teritoriu restrîns în cadrul unui centru vitivinicol, cuprinde plantaţii viticole situate pe aceeaşi formă de relief, se caracterizează prin condiţii naturale şi de cultură similare care determină obţinerea unei producţii omogene de struguri şi unor produse vinicole cu însuşiri de calitate specifice.
    (5) Regiunile, centrele şi plaiurile vitivinicole, inclusiv cele de cultivare a strugurilor destinaţi fabricării vinurilor cu indicaţie geografică, cu denumire de origine, se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    Articolul 5. Patrimoniul viticol
    Patrimoniul viticol este constituit din:
    a) plantaţii viticole  pentru struguri, clasificate, după vîrstă, în:
    – plantaţii tinere;
    – plantaţii pe rod;
    b) plantaţii portaltoi şi plantaţii altoi, complexe de altoit, şcoli de viţe cu asolamentul respectiv;
    c) terenuri rezultate  în urma defrişării  plantaţiilor viticole pe o perioadă de repaus pînă la replantare şi terenuri aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
    d) alte terenuri din arealul vitivinicol care pot completa ori consolida plantaţiile viticole existente.
    Articolul 6. Registrul vitivinicol
    (1) Registrul vitivinicol se constituie din registrul plantaţiilor viticole şi registrul unităţilor vitivinicole.
    (2) Registrul vitivinicol este ţinut de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
    (3) Producătorii de struguri marfă sînt obligaţi să ţină evidenţa producerii şi comercializării strugurilor prin carnetul de viticultor, în conformitate cu un regulament aprobat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    Articolul 7. Testarea şi admiterea pentru cultivare
                      a soiurilor de viţă de vie
    (1) Testarea soiurilor de viţă de vie şi includerea lor în Catalogul soiurilor de plante se efectuează de către Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante conform reglementării tehnice aprobate de Guvern.
    (2) În producţie se utilizează soiurile de viţă de vie admise în Catalogul soiurilor de pante.
    Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulţire şi
                       săditor viticol
    (1) Sînt material de înmulţire viticol coardele portaltoi şi altoi, butaşii portaltoi şi altoi.
    (2) Sînt material săditor viticol viţele altoite, viţele pe rădăcini proprii din soiuri pentru struguri, viţele portaltoi.
    (3) După valoarea biologică, materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasifică în următoarele categorii biologice: materialul amelioratorului (plante iniţiale), prebază, bază, certificat, standard şi obişnuit. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol de categorie biologică “obişnuit” se admite în perioada de tranziţie, pînă în anul 2015, la producerea materialului devirozat la unele soiuri, a căror listă se aprobă anual de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
    (4) După starea fitosanitară, materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasifică în categorii fitosanitare, reglementate de actele normative în vigoare.
    (5) După starea fiziologică a părţii aeriene, materialul săditor viticol se clasifică în “maturat” şi “vegetant”, iar după vîrstă, în viţe de 3-4 luni (vegetante), viţe de un an şi viţe de doi ani.
    Articolul 9. Producerea, certificarea, controlul şi
                       comercializarea materialului de înmulţire
                       şi săditor viticol
    (1) Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către persoane fizice şi persoane juridice înscrise în Registrul producătorilor şi comercianţilor de material de înmulţire şi săditor viticol în conformitate cu regulamentul aprobat de către  Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    (2) Producerea şi/sau  comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol de categoria biologică “prebază” revine  amelioratorului sau menţinătorului.
    (3) Producerea şi/sau comercializarea materialului de  înmulţire şi săditor viticol de alte categorii biologice se efectuează de către gospodăriile pepinieristice.
    (4) Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol trebuie să dispună, după caz, de plantaţii portaltoi şi altoi, de bază tehnico-materială pentru producerea butaşilor altoiţi şi păstrarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, de teren arabil pentru şcoala de viţe şi asolamentul acesteia, de personal cu pregătire în sector şi să respecte reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (5) Agenţii economici din sectorul comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol trebuie să dispună de bază tehnico-materială pentru păstrarea lui, de personal cu pregătire în sector şi să respecte reglementările tehnice aprobate de către Guvern, privind condiţiile de păstrare şi comercializare a acestui material.
    (6) Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în conformitate cu Legea despre seminţe nr. 659-XIV din 29 octombrie 1999 şi cu reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (7) - abrogat
    (8) Producătorii şi comercializatorii de material de înmulţire şi săditor viticol sînt responsabili, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de puritatea, viabilitatea şi de starea lui fitosanitară.
    (9) Materialul de înmulţire şi săditor viticol se certifică conform regulilor şi procedurilor stabilite în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (10) Controlul asupra producerii şi calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    (11) Importul şi exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în următoarele condiţii:
    a) de către orice agent economic din domeniul producerii şi/sau comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol;
    b) se admite importul şi exportul numai al materialului de înmulţire şi săditor viticol de soiuri şi clone incluse în Catalogul soiurilor de plante de categoriile biologice „prebază”, „bază” şi „certificat”;
    c) se admite importul materialului de înmulţire şi săditor viticol de soiuri neautorizate pentru cercetări ştiinţifice, în cadrul schimbului de material biologic dintre instituţiile de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt universitar de profil agricol, pentru testările oficiale şi pentru multiplicare pe bază contractuală în vederea reexportului integral;
    d) la solicitarea ţării importatoare, se admite exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol şi de categoriile biologice “standard” şi “obişnuit”;
    e) importul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în baza certificatului de valoare biologică (de origine), certificatului provizoriu de calitate şi permisului de carantină fitosanitară din ţara importatoare, certificatului fitosanitar din ţara exportatoare;
    f) exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în baza certificatului de valoare biologică (de origine) şi certificatului de carantină fitosanitară (buletinului de liberă circulaţie).
    (12) - abrogat
    Articolul 10. Înfiinţarea plantaţiilor viticole
    (1) În cultura viţei de vie se utilizează următoarele grupe de soiuri:
    a) după origine - soiuri din speciile Vitis vinifera şi Vitis labrusca, hibrizi interspecifici (soiuri de selecţie nouă);
    b) după destinaţie - soiuri pentru struguri şi soiuri portaltoi;
    c) după direcţiile de utilizare - soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin şi soiuri mixte.
    (2) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează doar cu soiuri de viţă de vie înscrise în Catalogul soiurilor de plante.
    (3) Amplasarea soiurilor viţei de vie pe regiuni şi centre vitivinicole se elaborează de către instituţiile ştiinţifice de profil şi se aprobă de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
    (4) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează în arealul vitivinicol delimitat, pe terenuri preponderent în pantă, favorabile pentru cultura viţei de vie.
    (5) Înfiinţarea de plantaţii viticole pentru struguri producţie marfă pe o suprafaţă de la 0,15 la 0,5 ha se efectuează în baza unui plan de organizare a teritoriului şi de plantare, elaborat în conformitate cu reglementările tehnice.
    (6) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă pe o suprafaţă de peste 0,5 ha se efectuează în bază de proiect, elaborat de persoane juridice sau persoane fizice (birouri de proiectare) în conformitate cu regulile stabilite prin lege şi cu reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (61) Elaborarea planurilor de organizare a teritoriului plantaţiei viticole şi de plantare, a proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor viticole se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de către  Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
    (7) - abrogat
    (8) Replantarea plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă se permite după pregătirea corespunzătoare a terenului agricol, în conformitate cu reglementările în domeniu. Termenul de replantare a plantaţiilor portaltoi şi altoi, a şcolilor de viţe, în funcţie de categoria lor biologică, este stabilit în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (81) În termen de 30 de zile de la acţiunile de plantare, reconstrucţie sau defrişare, deţinătorii plantaţiilor viticole sînt obligaţi să prezinte primăriilor din localitatea în care sînt situate acestea declaraţii de plantare, reconstrucţie sau de defrişare în forma şi conţinutul stabilite de reglementarea tehnică aprobată de către Guvern. Primăriile vor transmite, în termenul stabilit în reglementările tehnice, declaraţiile respective direcţiilor raionale pentru agricultură şi alimentaţie, iar direcţiile raionale le vor transmite trimestrial Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.
    Articolul 11.  Reglementarea tehnologiei de
                          producere şi a calităţii materialului de
                          înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor
                          producţie marfă
    Tehnologia de producere şi calitatea materialului de înmulţire şi  săditor viticol, a strugurilor producţie marfă pentru masă şi pentru vinuri sînt reglementate prin legi şi reglementări tehnice aprobate de către Guvern.
    Articolul 12. Evidenţa  plantaţiilor viticole
    (1) Evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole se efectuează de către deţinătorii acestora în baza  Regulamentului privind evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole în procesul plantării, exploatării şi defrişării acestora,  aprobat de către Ministerul Finanţelor.
    (2) Pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe, termenul mediu de exploatare a plantaţiilor viticole pentru struguri marfă este de 25 de ani de la intrarea pe rod. Deţinătorii plantaţiilor viticole stabilesc termenul de exploatare pentru fiecare plantaţie în parte. În cazul beneficierii de subvenţii de stat la înfiinţarea plantaţiilor viticole, termenul minim de exploatare a viilor este de cel puţin 1/2 din termenul  mediu de exploatare.
    (3) Luarea la evidenţă a plantaţiilor viticole tinere şi trecerea plantaţiilor din categoria „plantaţii tinere”  în  cea de „plantaţii pe rod” se efectuează  în baza unui act de plantare şi a unui act de trecere în categoria de „plantaţii pe rod”, întocmite de deţinătorul plantaţiei. Luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere se efectuează în primul an de vegetaţie, iar trecerea în categoria „plantaţii pe rod” se efectuează după finalizarea perioadei de vegetaţie a anului 4, pînă la 1 ianuarie a anului următor.
    (4) Casarea plantaţiei viticole se efectuează în baza unui act de casare, întocmit de către proprietar sau de către deţinător cu acordul proprietarului plantaţiei.
Capitolul III
VINIFICAŢIA
    Articolul 13. Categoriile de produse vitivinicole
    (1) Categoriile de produse vitivinicole sînt:
    a) vinurile;
    b) produsele obţinute pe bază de must;
    c) produsele obţinute pe bază de vin;
    d) produsele secundare vinicole;
    e) produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;
    f) produse vitivinicole aromatizate.
    (2) Vinurile se clasifică după cum urmează:
    a) după culoare;
    b) în funcţie de  tehnologia de producere aplicată;
    c) după locul de provenienţă.
    (3) Specificarea categoriilor de produse vitivinicole trebuie să corespundă prezentei legi şi reglementărilor tehnice aprobate de către Guvern.
    Articolul 14. Produsele obţinute pe bază de must şi
                         produsele obţinute pe bază de vin
    (1)  Produsele obţinute pe bază de must sînt: mustul de struguri proaspăt, mustul de struguri sulfitat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mistelul, alte produse autorizate.
    (2) Din produsele obţinute pe bază de vin fac parte: distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă, divinul, brandy, rachiul de vin, rachiul de tescovină de struguri, rachiul de drojdie de vin, băutura alcoolică de struguri.
    Articolul 15. Produsele secundare vinicole
    (1) Produsele secundare obţinute în vinificaţie sînt: tescovina de struguri, vinasa, borhotul, zeama de difuzie, pichetul, tirighia (piatra de vin), mustul de ciorchini, drojdia de vin.
    (2) Produsele secundare vinicole sînt supuse în mod obligatoriu prelucrării la întreprinderile vinicole sau la alte întreprinderi specializate în sector.
    Articolul 16. Condiţiile de consum al vinului de hibrizi
    (1) Vinul de hibrizi direct producători este destinat numai consumului familial, obţinerii distilatului de vin şi alcoolului etilic de origine vitivinicolă, a oţetului.
    (2) Vinul rezultat dintr-un amestec între vinul de hibrizi direct producători şi vinul provenit din soiuri autorizate este considerat vin de hibrizi şi se valorifică în condiţiile alin.(1).
    Articolul 17. Produsele vitivinicole cu indicaţie
                         geografică protejată şi produsele
                         vitivinicole cu denumire de origine
                         protejată
    (1) Organizarea producerii şi comercializării produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată şi a produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată se efectuează conform reglementărilor tehnice aprobate de către Guvern.
    (2) Protecţia indicaţiei geografice şi denumirii de origine la desemnarea unui produs vitivinicol se efectuează în conformitate cu Legea nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate.
    (3) Într-o arie delimitată cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată poate fi organizată doar o singură asociaţie de producători de produse vitivinicole cu aceeaşi indicaţie geografică protejată sau cu aceeaşi denumire de origine protejată. Orice producător care respectă caietul de sarcini pentru indicaţia geografică protejată sau pentru denumirea de origine protejată respectivă poate deveni membru al asociaţiei de producători din aria delimitată.
    (4) Asociaţia de producători de produse vitivinicole cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată efectuează controlul intern privind respectarea caietului de sarcini şi ţine evidenţa volumelor de produse cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată în conformitate cu statutul asociaţiei.
    Articolul 18. – abrogat
    Articolul 19. abrogat
    Articolul 20. Condiţiile de calitate şi de inofensivitate
                         ale produselor vitivinicole
    (1) Condiţiile de calitate şi de inofensivitate ale produselor vitivinicole sînt stabilite în prezenta lege şi în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (2) Importatorul poartă răspundere deplină pentru corespunderea calităţii şi a inofensivităţii produselor importate cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova.
    (3) Vinurile, produsele obţinute pe bază de must şi produsele obţinute pe bază de vin destinate exportului, la solicitarea importatorului, pot să corespundă şi altor condiţii de calitate şi de inofensivitate potrivit cerinţelor stabilite în contractele de livrare, conform legii ţării importatoare.
    Articolul 21. Condiţiile de producere a vinurilor,
                          produselor pe bază de must şi vin şi a
                          produselor secundare vinicole
    (1) Pentru desfăşurarea a cel puţin uneia din următoarele activităţi: fabricare, stocare, comercializare cu ridicata a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, producere şi comercializare a strugurilor folosiţi ca materie primă în vinificaţie, agenţii economici trebuie să fie înscrişi în Registrul vitivinicol instituit de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.
    (11) Registrul vitivinicol este ţinut de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
    (12) Modalitatea de ţinere a Registrului vitivinicol se stabileşte prin regulamentul aprobat de către Guvern.
    (13) Înscrierea în Registrul vitivinicol se efectuează în bază de cerere a agentului economic şi de declaraţie pe proprie răspundere privind corespunderea cerinţelor obligatorii de înregistrare şi este gratuită.
    (14) În termen de 10 zile de la data înregistrării cererii, agentul economic este notificat referitor la data şi numărul de înregistrare.
    (2) Condiţiile şi parametrii obligatorii pentru producerea şi pentru calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin se stabilesc conform prevederilor prezentei legi şi reglementărilor tehnice.
    (21) Documentele tehnologice (regulile generale, prescripţiile tehnice, instrucţiunile tehnologice de ramură şi de produs) sînt facultative.
    (3) Procedeul de îmbogăţire în scopul creşterii concentraţiei alcoolice naturale a vinurilor materie primă destinate fabricării vinurilor se realizează în conformitate cu reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (4) –(8) -  abrogate
    Articolul 22.abrogat
    Articolul 23. Plasarea pe piaţă a vinurilor, produselor
                         obţinute pe bază de must şi a produselor
                         obţinute pe bază de vin
    (1) Produsele vitivinicole destinate consumului uman direct, plasate pe piaţă, trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în prezenta lege şi în reglementările tehnice aprobate de către Guvern şi se supun obligatoriu evaluării conformităţii potrivit art. 35.
    (2) Comercializarea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin se efectuează de către agenţii economici prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în conformitate cu condiţiile şi cu procedura stabilite de legislaţie.
    (3) Agenţii economici, alţii decît cei care fabrică, trebuie să comercializeze cu ridicata vinurile şi produsele obţinute pe bază de vin ambalate numai prin depozite specializate de construcţie capitală, deţinute în proprietate sau în locaţiune, cu o suprafaţă de cel puţin 200 m2, acoperite şi îngrădite, dotate cu sistem de evidenţă şi destinate pentru păstrarea acestor produse în exclusivitate.
    Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor şi
                         produselor pe bază de must şi vin
    (1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin se comercializează cu o denumire care se compune din noţiuni generice notorii folosite la forma nearticulată.
    (2) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin pot fi comercializate sub marcă de produs în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
    (3) – abrogat
    (4) Se interzice atribuirea unor denumiri de vinuri care defăimează profesii, lezează onoarea şi reputaţia profesională, jignesc sentimentul religios ori naţional.
    Articolul 25. Etichetarea vinurilor şi produselor
                         pe bază de must şi vin
    (1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin puse în comercializare îmbuteliate trebuie să fie etichetate.
    (2) La etichetare se folosesc indicaţii obligatorii stabilite prin prezenta lege şi facultative stabilite prin reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (3) Pe etichetă sau ambalajul de desfacere trebuie să fie prezentate următoarele indicaţii obligatorii:
    a) denumirea sub care se comercializează produsul;
    b) denumirea categoriei produsului, stabilită prin lege şi prin reglementările tehnice aprobate de către Guvern;
    c) denumirea indicaţiei geografice protejate sau, după caz, a denumirii de origine protejate;
    d) menţiunea „denumire de origine protejată” – pentru produsul cu denumire de origine protejată şi menţiunea „indicaţie geografică protejată” – pentru produsul cu indicaţie geografică protejată;
    e) denumirea şi adresa ambalatorului, producătorului şi ale distribuitorului, după caz, ale importatorului – pentru produsele importate, precedate de menţiunile „ambalator”, „producător”, „distribuitor” şi, respectiv, „importator”;
    f) concentraţia alcoolică – valoarea (cifra) este urmată de „% vol.” şi poate fi  precedată de abrevierea „alc.”;
    g) categoria produsului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor şi valoarea ei, conform reglementărilor tehnice aprobate de către Guvern, – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante;
    h) volumul nominal al produsului exprimat în decimetri cubi (dm3), litri (l), centimetri cubi (cm3) sau mililitri (ml);
    i) ţara de origine a produsului. Menţiunea „Fabricat în Moldova” – pentru produsul fabricat în Republica Moldova;
    j) data de ambalare (ziua, luna, anul);
    k) menţiunea „conţine sulfiţi” sau menţiunea „conţine dioxid de sulf”  – pentru vinuri;
    l) lista de ingrediente, după caz;
    m) numărul de identificare a lotului, precedat de menţiunea „L”;
    n) culoarea, după caz (alb, roz, roşu – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante).
    (31) Utilizarea indicaţiilor facultative şi regulile privind folosirea indicaţiilor obligatorii pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (4) Prin etichetare nu trebuie să se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali, generici sau cu caracter elogios dacă nu se referă la produs, dacă pot induce în eroare consumatorul ori pot genera riscul de confuzie în privinţa unui produs similar al altui producător şi pot conduce la apariţia concurenţei neloiale, nici să li se atribuie proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli ori să se facă referiri la astfel de proprietăţi.
    (5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informaţii care:
    a) poate fi considerată drept indicaţie a provenienţei produsului în cazul în care originea lui este alta;
    b) cuprinde reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte distincţii. Astfel de semne pot fi aplicate numai dacă nu ocupă o poziţie dominantă şi dacă există consimţămîntul organului competent sau al posesorului lor; 
    c) conţine indicaţie geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul menţionat în această indicaţie, chiar şi în cazul în care adevărata origine a produsului este menţionată sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere sau este însoţită de expresii precum: “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” şi altele;
    d) este contrară ordinii publice şi bunelor moravuri.
    (6) Informaţia de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere a vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, destinate exportului, se prezintă, la solicitarea importatorului, conform cerinţelor stabilite în contractele de livrare, cu condiţia ca acestea să nu aducă  atingere angajamentelor pe care Republica Moldova şi le-a asumat în baza tratatelor bilaterale/internaţionale, şi poate fi expusă în limba ţării importatoare, cu excepţia  indicaţiilor geografice protejate şi a denumirilor de origine protejate.
    Articolul 26. Importul şi exportul vinurilor, produselor
                         obţinute pe bază de must şi al produselor
                         obţinute pe bază de vin
    (1) Vinurile, produsele obţinute pe bază de must şi produsele obţinute pe bază de vin importate sînt supuse evaluării conformităţii potrivit art. 35.
    (2) Vinurile, produsele obţinute pe bază de must şi produsele obţinute pe bază de vin exportate sînt supuse evaluării conformităţii potrivit cerinţelor ţării importatoare, stabilite în contractele de livrare.
Capitolul III1
TRASABILITATEA PRODUCŢIEI VITIVINICOLE
    Articolul 261. Trasabilitatea producţiei vitivinicole
    (1) În scopul protecţiei autenticităţii, asigurării inofensivităţii produselor şi ocrotirii sănătăţii publice, precum şi în scopul protecţiei mediului, trasabilitatea producţiei vitivinicole trebuie asigurată la toate etapele circuitului produselor vitivinicole - producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea lor, prin perfectarea documentelor de evidenţă şi prezentarea declaraţiilor vitivinicole.
    (2) Producătorii de struguri şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să ţină evidenţa şi să asigure trasabilitatea producţiei vitivinicole.
    Articolul 262.  Documentele de evidentă a producţiei
                            vitivinicole
     (1) Unităţile vitivinicole care deţin produse vitivinicole în scopul comercializării sînt obligate să ţină evidenţa produselor vitivinicole prin registre de evidenţă, indicînd intrările şi ieşirile de produse, procedeele tehnologice, şi să dispună de documente justificative pentru fiecare înregistrare.
    (11) Nu sînt obligaţi să ţină registre de evidenţă agenţii economici care exercită activitate de comercializare cu amănuntul.
    (2) Registrele de evidenţă se completează de către unităţile vitivinicole şi sînt păstrate la locul de amplasare a producerii produselor.
    (3) Registrele de evidenţă pot fi ţinute:
    a) pe suport de hîrtie, alcătuite din foi şnuruite, numerotate şi ştampilate;
    b) în formă electronică, cu condiţia ca cuprinsul registrelor în formă electronică să fie identic cu cel al registrelor pe suport de hîrtie.
    (4) Unităţile vitivinicole sînt obligate să îşi stabilească procentul maxim de pierderi care rezultă din evaporarea în cursul depozitării sau din diferite alte operaţiuni tehnologice.
    (5) Micii producători de vin ale căror unităţi de producere sînt amplasate în aceeaşi unitate administrativ-teritorială pot ţine evidenţa producţiei vitivinicole prin adnotări pe reversul declaraţiilor de recoltă, de producţie sau de stoc, prevăzute la art. 266, sau ca anexă la acestea, cu condiţia dispunerii de documentele justificative pentru înregistrările efectuate.
    Articolul 263. Registrele vitivinicole
    (1) Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:
    a) registrul de intrări-ieşiri pentru vin şi pentru produse pe bază de must şi vin;
    b) registrul procedeelor tehnologice;
    c) registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse;
    d) registrul de îmbuteliere;
    e) registrul de evidenţă a cantităţii şi calităţii strugurilor recepţionaţi;
    f) - abrogat
    (2) Înregistrările în registrul de intrări-ieşiri se efectuează după cum urmează:
    a) pentru intrări - cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepţionării, şi
    b) pentru ieşiri - cel tîrziu în a treia zi lucrătoare.
    (3) Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare datei efectuării procedeului tehnologic.
    (4) Registrele vitivinicole de evidenţă trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere efectuată în acestea.
    (5) Unităţile vitivinicole trebuie sa încheie registrele vitivinicole de evidenţă anual, pentru campania de producţie vitivinicolă. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca “intrare” în registrele campaniei anuale următoare.
    Articolul 264. Conţinutul registrului procedeelor
                           tehnologice
    În registrul procedeelor tehnologice se înscriu următoarele operaţiuni tehnologice:
    a) ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor;
    b) acidifierea/dezacidifierea;
    c) îndulcirea vinurilor;
    d) adaosul de alcool etilic rafinat sau alcool etilic rafinat de origine viticolă.
    Articolul 265. Conţinutul registrului de intrări-ieşiri
                           pentru deţinerea şi utilizarea unor produse
    În registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse se înscriu date privind:
    a) zahărul;
    b) mustul de struguri concentrat rectificat;
    c) alcoolul etilic rafinat;
    d) alcoolul etilic rafinat de origine viticolă;
    e) produsele utilizate la acidifiere/dezacidifiere.
    Articolul 266. Declaraţiile vitivinicole
    (1) În baza registrelor vitivinicole de evidenţă, producătorii de struguri şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să întocmească şi să depună declaraţii vitivinicole.
    (2) Producătorii de struguri persoane fizice sau juridice sînt obligaţi să întocmească şi să depună o declaraţie de recoltă la sfîrşitul campaniei de recoltare, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie. Declaraţia de recoltă se întocmeşte în două exemplare: unul se depune la organul administraţiei publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.
    (3) Unităţile vitivinicole sînt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie de stocuri de vinuri şi de produse pe bază de must şi vin, pînă la data de 15 august al fiecărui an, cu indicarea stocurilor existente la data de 31 iulie al aceluiaşi an. Declaraţia de stocuri se întocmeşte în două exemplare: unul se depune la organul central de specialitate, celălalt se păstrează la declarant.
    (4) - abrogat
    (5) Administraţia locală de nivelul întîi va transmite administraţiei raionale declaraţiile de recoltă pînă la 15 decembrie al anului recoltei.
    (6) Administraţia raională prezintă organului central de specialitate, pînă la 31 decembrie al anului recoltei, informaţia cumulativă privind declaraţiile de recoltă şi declaraţiile de producţie a vinului ţărănesc.
    (7) - abrogat
    Articolul 267. Forma registrelor şi declaraţiilor
                           vitivinicole
    Conţinutul şi forma registrelor şi declaraţiilor vitivinicole se stabilesc prin hotărîre de Guvern.
Capitolul IV
RESTRICŢII
    Articolul 27. Restricţii privind condiţiile de calitate
                         şi de producere a materialului de înmulţire
                         şi săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor
                         şi a produselor pe bază de must şi vin
    (1) Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol, de struguri marfă, de vinuri şi produse pe bază de must şi vin sînt obligaţi să respecte legile şi reglementările tehnice.   
    (2) Vinurile care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor purta denumiri în care termenul “vin” va fi însoţit de denumirea fructului pentru a descrie produsul obţinut prin fermentarea altui fruct decît a strugurilor.
    (3) Se interzice:
    a) comercializarea şi utilizarea materialului de înmulţire şi săditor viticol în scopuri de înfiinţare a plantaţiilor viticole pentru producţie marfă a cărui calitate nu este confirmată prin acte de origine şi de calitate autorizate;
    b) folosirea unei alte materii prime la producerea vinurilor decît  cea indicată în prezenta lege;
    c) folosirea oricărui produs secundar vinicol şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile utilizate;
    d) folosirea, la producerea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, a altor aditivi alimentari decît a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare;
    e) falsificarea ori substituirea vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole prin diluarea vinului cu apă, prin mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor cu adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei lor naturale, prepararea produselor vinicole din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise. Prin substituire se înţelege producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin  sub o identitate falsă;
    f) - abrogat
    g) adăugarea în vin în orice scop a sucurilor, băuturilor sau a amestecurilor acestora din pomuşoare, fructe sau de altă origine;
    h) utilizarea în denumirea vinului a denumirii soiului de struguri în cazul cînd ponderea soiului de bază în vin nu depăşeşte 85%.
    i) comercializarea cu amănuntul pe piaţa internă a produselor obţinute pe bază de vin în vrac;
    j) importul şi plasarea pe piaţă a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, care nu sînt însoţite de documente ce atestă conformitatea sau care nu corespund prevederilor art. 26;
    k) importul vinurilor fabricate din struguri de soiuri de hibrizi direct producători.
    Articolul 28. Restricţii privind valorificarea vinurilor şi
                         produselor pe bază de must şi vin
    (1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege nu pot fi livrate spre comercializare.
    (2) Nu se admite importul vinurilor şi al altor produse pe bază de must şi vin care nu sînt însoţite de certificatele şi documentele de rigoare şi a căror calitate nu corespunde exigenţelor legii şi reglementărilor tehnice.
    (3) Se interzice importul vinurilor fabricate din soiuri de hibrizi simpli (direct producători).
Capitolul V
PRELUCRAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
    Articolul 29. Prelucrarea deşeurilor
    Deşeurile rezultate din fabricarea vinurilor şi din prelucrarea produselor secundare vinicole se prelucrează în mod obligatoriu doar de întreprinderile autorizate, în conformitate cu cerinţele privind protecţia mediului, predarea deşeurilor la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industriale reciclabile, privind depozitarea deşeurilor irecuperabile la poligoane special amenajate.
    Articolul 30. Protecţia mediului
    Înfiinţarea de plantaţii viticole, întreţinerea lor, activitatea unităţilor vinicole, alte lucrări din sectorul vitivinicol se efectuează în conformitate cu legile care reglementează protecţia mediului.
Capitolul VI
 STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI
VITIVINICOL
    Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului
                         vitivinicol
    Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol de către stat se efectuează prin acordarea de subvenţii din Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, creat anual în cadrul bugetului de stat.
Capitolul VI1
ASOCIAŢII DE PRODUCĂTORI ŞI ORGANIZAŢII
INTERPROFESIONALE DIN SECTORUL VITIVINICOL
    Articolul 311. Asociaţiile de producători din sectorul
                           vitivinicol
    (1) Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol sînt constituite benevol, din iniţiativa producătorilor şi îşi propun drept obiective:
    a) concentrarea ofertei şi comercializării produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai asociaţiei;
    b) adaptarea comună a produselor vitivinicole la cerinţele pieţei şi  îmbunătăţirea calităţii lor;
    c) promovarea raţionalizării şi mecanizării producerii.
    (2) Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol aplică statutul care include prevederi ce se solicită de la membrii acestora:
    a) aplicarea normelor adoptate de asociaţia de producători cu privire la cerinţele pieţei, tehnologiile de producere, acţiunile de promovare şi la regulile de comercializare;
    b) producerea şi promovarea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată şi cu indicaţie geografică protejată;
    c) punerea la dispoziţie a informaţiilor solicitate de asociaţia de producători în vederea întocmirii statisticilor;
    d) plătirea penalităţilor în caz de nerespectare a obligaţiilor ce le revin în temeiul actului de constituire;
    e) promovarea şi acordarea asistenţei tehnice pentru utilizarea unor practici de cultivare şi a unor tehnici de producţie care protejează mediul ambiant;
    f) promovarea iniţiativelor privind gestionarea subproduselor vitivinicole şi gestionarea deşeurilor, în special pentru protejarea calităţii apei, a solului şi pentru ocrotirea biodiversităţii.
    Articolul 312. Organizaţii interprofesionale din
                           sectorul vitivinicol
    (1) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol se constituie benevol, din reprezentanţi ai pepinieriştilor viticoli, viticultori, vinificatori şi din comercianţi de produse vitivinicole.
    (2) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol sînt constituite la iniţiativa agenţilor economici sau a asociaţiilor acestora.
    (3) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol îşi desfăşoară activitatea, ţinînd cont de interesele consumatorilor, în următoarele direcţii:
    a) concentrarea şi coordonarea ofertei şi comercializarea produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai organizaţiilor;
    b) contribuirea la o mai bună coordonare a introducerii pe piaţă a produselor din sectorul vitivinicol prin cercetare şi studii de piaţă;
    c) promovarea raţionalizării şi îmbunătăţirii calităţii produselor vitivinicole;
    d) exploatarea mai bună a potenţialului de producţie din sectorul vitivinicol;
    e) elaborarea unor metode şi instrumente de îmbunătăţire a calităţii produselor la toate etapele de producere  şi comercializare;
    f) fabricarea şi promovarea produselor vitivinicole cu denumiri de origine şi cu indicaţii geografice, precum şi furnizarea de informaţii privind caracteristicile specifice ale acestora;
    g) exploatarea potenţialului viticulturii ecologice, protejarea  şi promovarea produselor vitivinicole ecologice;
    h) desfăşurarea acţiunilor de promovare a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin;
    i) promovarea unui consum de vin moderat şi responsabil şi difuzarea de informaţii privind efectele nocive ale modelelor de consum periculoase.
Capitolul VII
POLITICA DE STAT ÎN SECTORUL VITIVINICOL.
SUPRAVEGHEREA ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII
PRODUSELOR

    Articolul 32. Elaborarea, promovarea şi
                          implementarea politicii de stat
                          în sectorul vitivinicol
    (1) Politica de stat în sectorul vitivinicol este elaborată şi promovată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este implementată prin  intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.
    (2) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
    a) elaborează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinului, produselor obţinute pe bază de must, produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole, precum şi în domeniul protejării pieţei interne de concurenţa neloială şi de alţi factori negativi;
    b) elaborează programe de dezvoltare a sectorului vitivinicol;
    b1) aprobă structura şi efectivul-limită ale Oficiului Naţional al Viei şi Vinului;
    c) creează şi implementează mecanisme de atragere a mijloacelor financiare interne şi străine pentru soluţionarea problemelor prioritare ale complexului vitivinicol;
    d) contribuie la revitalizarea viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi cu politica statului în sector;
    e) organizează seminare, conferinţe, simpozioane tematice în sectorul său de activitate;
    f) creează condiţii de integrare pe verticală şi orizontală a producătorilor şi prelucrătorilor, a structurilor comerciale şi financiare, de constituire a unor grupuri agroindustriale, financiar-agrare în ramura viticulturii, vinificaţiei şi alcoolului;
    g) asigură efectuarea cercetărilor ştiinţifice prioritare şi materializarea rezultatelor lor, pregătirea cadrelor pentru sectorul vitivinicol;
    h) organizează elaborarea şi implementarea reglementărilor tehnice în sectorul vitivinicol;
    i) coordonează, înregistrează, după caz, şi aprobă documentaţia normativă tehnologică pentru producţia vitivinicolă şi altă producţie alcoolică;
    j) promovează politica de stat în domeniul importului-exportului vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi al produselor obţinute pe bază de vin;
    k) gestionează mărcile proprietate a statului în conformitate cu actele legislative;
    l) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legile în vigoare.
    Articolul 321. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului
    (1) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (în continuare – Oficiu) este instituţie publică pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu statut de persoană juridică.
    (2) Statutul Oficiului se aprobă de către Guvern.
    (3) Activitatea Oficiului este finanţată din Fondul Viei şi Vinului.
    (4) Oficiul are următoarele atribuţii de bază:
    a) implementează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinurilor, produselor obţinute  pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;
    b) promovează comercializarea produselor vinicole pe pieţele internă şi externă;
    c) înaintează propuneri privind elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia produselor vitivinicole;
    d) stabileşte reguli şi gestionează utilizarea brandului de ţară pentru vinuri;
    e) efectuează analize sectoriale în vederea asigurării dezvoltării strategice a sectorului vitivinicol;
    f) gestionează producerea produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) şi cu denumire de origine protejată (DOP) în conformitate cu reglementările tehnice aprobate de către Guvern;
    g) monitorizează potenţialul de producere, inclusiv înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;
    h) ţine registre referitoare la sectorul vitivinicol.
    (5) Oficiul nu exercită funcţii de reglementare şi control al activităţii de întreprinzător în sensul Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
    Articolul 322. Organele de conducere ale Oficiului
    (1) Organele de conducere ale Oficiului sînt Consiliul de coordonare şi directorul.
    (2) Consiliul de coordonare este organul colegial superior al Oficiului, care supraveghează funcţionarea acestuia, aprobă planul de activitate, bugetul şi dările de seamă ale Oficiului. Deciziile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor aleşi.
    (3) Consiliul de coordonare este compus din 13 membri şi include: 3 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, din care un reprezentant este angajat al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cîte 2 reprezentanţi de la Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” şi de la Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată „Ştefan-Vodă”, 3 reprezentanţi de la Uniunea Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”, cîte un reprezentant de la Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată „Bălţi”, de la Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy de Moldova şi de la Asociaţia Pepinieriştilor Viticoli. La delegarea reprezentanţilor pentru calitatea de membru în Consiliul de coordonare, organizaţiile menţionate se conduc de statutul propriu.
    (4) Membrii Consiliului de coordonare se confirmă în funcţie prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare pe un mandat de 4 ani. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare poate să nu confirme în funcţie un candidat propus în Consiliul de coordonare numai în cazul dacă persoana nu are capacitate deplină de exerciţiu sau are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie.
    (5) Membrii Consiliului de coordonare sînt persoane cu funcţie de răspundere ale Oficiului şi poartă răspundere personală şi colegială pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia.
    (6) Directorul Oficiului este selectat în funcţie pe bază de concurs de către o comisie de evaluare şi numit în funcţie prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare pe un termen de 4 ani. Comisia de evaluare este constituită din 8 membri, dintre care 4 sînt numiţi de Consiliul de coordonare şi 4 de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Ministrul poate să nu numească în funcţie un candidat propus la funcţia de director numai în cazul dacă persoana nu are capacitate deplină de exerciţiu sau are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie. Directorul Oficiului poate fi eliberat din funcţie de ministrul agriculturii şi industriei alimentare în cazurile prevăzute de legislaţia muncii, cu avizul Consiliului de coordonare.
    (7) Membrul Consiliului de coordonare se revocă de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare în caz de:
    a) încălcare a legislaţiei, confirmată prin hotărîrea instanţei de judecată;
    b) absenţă nemotivată la 3 şedinţe consecutive ale Consiliului de coordonare;
    c) reorganizare sau lichidare a organizaţiei care l-a delegat; 
    d) retragere benevolă sau la solicitarea organizaţiei care l-a delegat în conformitate cu statutul acesteia.
    (8) Consiliul de coordonare se dizolvă de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare în caz de adoptare intenţionată a unei decizii care contravine legislaţiei în vigoare, recunoscută printr-o hotărîre irevocabilă a instanţei de judecată.
    (9) Directorul Oficiului are următoarele funcţii de bază:
    a) conduce activitatea Oficiului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile  publice, organizaţiile, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    b) emite ordine şi ia decizii, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, şi controlează executarea lor;
    c) prezintă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Consiliului de coordonare rapoarte şi dări de seamă;
    d) poartă răspundere pentru deciziile luate şi pentru activitatea Oficiului.
    (10) În lipsa directorului Oficiului, funcţiile acestuia le exercită directorul adjunct, desemnat de către director.
    Articolul 323. Fondul Viei şi Vinului
    (1) În scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol se creează Fondul Viei şi Vinului (în continuare – Fond) fără personalitate juridică.
    (2) Formarea şi gestionarea Fondului se pune în sarcina Oficiului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
    (3) Sursele de formare a resurselor Fondului sînt:
    a) contribuţiile obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole;
    b) mijloacele alocate din bugetul de stat, aprobat anual prin legea bugetului de stat, în mărime egală cu suma contribuţiilor efectuate în conformitate cu lit. a) pentru anul precedent, care, însă, nu pot depăşi 5% de la fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli;
    c) mijloacele de la prestarea de către Oficiu a serviciilor cu caracter voluntar;
    d) penalităţile la plata cu întîrziere a contribuţiilor;
    e) resursele financiare oferite de către donatori;
    f) sursele financiare benevole ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv ale celor străine.
    (4) Contribuabilii contribuţiilor obligatorii la Fond sînt:
    a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole;
    b) producătorii de vinuri;
    c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin.
    (5) Cuantumurile contribuţiilor sînt:
    a) 0,12 lei pentru o viţă altoită comercializată, destinată fabricării produselor vitivinicole;
    b) 30,0 lei pentru o tonă comercializată de struguri destinaţi vinificării;
    c) 0,1 lei pentru un litru  comercializat de vin sau de băutură pe bază de vin;
    d) 1,6 lei pentru un litru de alcool absolut comercializat de produs obţinut pe bază de vin, cu concentraţia alcoolică de cel puţin 25% vol.
    (6) Obligativitatea plăţii contribuţiilor intervine din data de eliberare a facturii fiscale. Plata contribuţiei prevăzute la alin. (5) lit. b) se efectuează de unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.
    (7) Plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fond şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă organului fiscal teritorial calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
    (8) Suma contribuţiilor plătite se include în componenţa cheltuielilor care vor fi deduse.
    (9) Pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere de la expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (7).
    (10) Organele fiscale vor aplica măsurile de executare silită a datoriilor şi penalităţilor calculate ale plătitorilor de contribuţii obligatorii către Fond similare celor prevăzute în titlul V al Codului fiscal.
    (11) Gestionarea colectării  contribuţiilor de la plătitori, evidenţa contribuţiilor, calculele penalităţilor, precum şi urmărirea datoriilor către Fond se efectuează de către organele fiscale similar modului stabilit conform legislaţiei fiscale pentru administrarea impozitelor şi taxelor.
    (12) Producătorii de produse vitivinicole vor transfera contribuţiile obligatorii la contul trezorerial al Oficiului. Mijloacele bugetare vor fi transferate la contul trezorerial al Oficiului, în condiţiile alin. (3) lit. b), în sumă egală cu suma contribuţiilor obligatorii obţinute în anul bugetar anterior. Pentru primul an de activitate a Oficiului, suma mijloacelor bugetare va fi calculată în baza plafonului de 2,5% din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli.
    (13) Mijloacele Fondului sînt utilizate în strictă corespundere cu bugetul anual al Oficiului şi cu planul de activitate a Oficiului, aprobate de către Consiliul de coordonare, pentru:
    a) promovarea exportului de produse vitivinicole, cercetarea şi analiza pieţelor de desfacere;
    b) realizarea programelor de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei;
    c) elaborarea şi implementarea proiectelor, programelor investiţionale şi de asistenţă tehnică în sectorul vitivinicol;
    d) transfer de tehnologii şi de know-how;
    e) efectuarea analizelor sectoriale;
    f) executarea programelor de instruire;
    g) elaborarea şi implementarea programelor de asigurare a conformităţii şi calităţii produselor vitivinicole;
    h) gestionarea producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată, cu denumire de origine protejată şi cu brand de ţară;
    i) salarizarea personalului şi finanţarea cheltuielilor curente ce ţin de activitatea statutară a Oficiului;
    j) acordarea de consultanţă referitor la sectorul vitivinicol.
    (14) Modul de prestare şi mărimea plăţii pentru prestarea  serviciilor de către Oficiu se aprobă de către Guvern.
    (15) Excedentele financiare neutilizate de către Oficiu pe parcursul anului nu pot fi supuse prelevării şi se transferă în contul anului următor în scop de realizare a sarcinilor Oficiului.
    Articolul 33. Supravegherea şi controlul de stat
                         asupra executării cerinţelor privind
                         produsele vitivinicole
    (1) Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor din legile în vigoare şi din reglementările tehnice privind produsele vitivinicole se exercită de către Inspectoratul de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de alte organe abilitate, în condiţiile legii.
    (2) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice:
    a) supraveghează respectarea legislaţiei privind fabricarea produselor vitivinicole la toate etapele procesului tehnologic, pînă la plasarea lor pe piaţă, inclusiv depozitele cu producţie finită amplasate pe teritoriul producătorului;
    b) exercită controlul asupra agenţilor economici referitor la respectarea prevederilor legale la fabricarea şi/sau păstrarea, şi/sau comercializarea angro a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;
    c) efectuează controlul privind respectarea legislaţiei la etichetarea vinurilor,  produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, precum şi la utilizarea denumirilor de origine protejate şi  a indicaţiilor geografice protejate;
    d) verifică etanşeitatea instalaţiilor de fabricare a produselor obţinute pe bază de vin;
    e) efectuează controlul privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;
    f) verifică corectitudinea indicilor prezentaţi în declaraţiile vitivinicole şi trasabilitatea produselor vitivinicole;
    g) efectuează controlul asupra producerii vinurilor cu denumire de origine protejată şi a vinurilor cu indicaţie geografică protejată;
    h) participă, în comun cu alte organe abilitate, la acţiunile iniţiate de acestea potrivit legii, inclusiv la controlul privind calitatea produselor vitivinicole din reţeaua de comerţ cu amănuntul şi din cea de alimentaţie publică.
    (3) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice are dreptul să interzică comercializarea loturilor de vin, de produse obţinute pe bază de must şi de produse obţinute pe bază de vin în condiţiile Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător în cazurile în care acestea:
    a) reprezintă caracteristici ce nu corespund legii sau reglementărilor tehnice, faptul acesta fiind confirmat prin actele întocmite de organele competente;
    b) sînt falsificate;
    c) conţin informaţii ce contravin legislaţiei privind denumirile de origine protejate  şi indicaţiile geografice protejate;
    d) nu sînt însoţite de documentele obligatorii stabilite de lege;
    e) nu sînt etichetate în conformitate cu prevederile legislaţiei.
    (4) Interdicţia este valabilă pînă la înlăturarea cauzelor care au provocat interdicţia.
    (5) Se interzice solicitarea, în procesul supravegherii şi controlului de stat al produselor vitivinicole, a altor documente sau dovezi decît a celor prevăzute  expres în prezenta lege şi în reglementările tehnice.
    (6) Supravegherea şi controlul asupra respectării prevederilor legislaţiei privind produsele vitivinicole plasate pe piaţă,  în depozitele din comerţul cu ridicata şi în comerţul cu amănuntul, cu excepţia depozitelor cu producţie finită amplasate pe teritoriul producătorului, se efectuează de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.
    Articolul 34. - abrogat
    Articolul 35. Evaluarea conformităţii produselor
                         vinicole
    (1) Agenţii economici supun produsele vinicole evaluării conformităţii prin certificare sau prin declararea conformităţii pe propria răspundere, conform  regulilor şi procedurilor stabilite în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (2) Evaluarea conformităţii produselor vitivinicole include verificarea corespunderii cerinţelor esenţiale organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi de inofensivitate, stabilite exclusiv în prezenta lege şi în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (3) Evaluarea caracteristicilor organoleptice se efectuează de către o comisie de degustare formată dintr-un număr impar de degustători autorizaţi.
    (4) Degustătorii care efectuează controlul caracteristicilor organoleptice în scop de evaluare a conformităţii sau în scop de determinare a calităţii produselor vinicole sînt autorizaţi în conformitate cu condiţiile şi procedura stabilită prin hotărîre de Guvern.
    (5) Se interzice impunerea şi solicitarea, în procesul de evaluare a conformităţii produselor vinicole, a altor documente decît a celor prevăzute expres în lege şi în reglementările tehnice aprobate de către Guvern.
    (6) Declaraţia de conformitate pe propria răspundere se emite în baza raportului de încercare eliberat de către laboratoarele acreditate şi a sistemului implementat de management al siguranţei alimentului.
    (7) Standardele de firmă nu pot servi drept temei pentru evaluarea conformităţii produselor.
Capitolul VIII
SANCŢIUNI
    Articolul 36. Obiectul sancţiunilor
    (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Sînt încălcări ale prezentei legi:
    a) producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol care nu corespunde după calitate cerinţelor din legi şi din documentele normative sau care nu are acte de confirmare a provenienţei şi calităţii;
    b)  înfiinţarea de plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,5 ha fără proiect;
    c) înfiinţarea de plantaţii viticole pentru producţie marfă cu soiuri neînscrise în Catalogul soiurilor de plante, inclusiv cu hibrizi simpli (producători direcţi);
    d) defrişarea neautorizată a plantaţiilor viticole;
    e) punerea în circulaţie a vinurilor, produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată şi cu indicaţie geografică protejată cu încălcarea prevederilor legii, reglementărilor tehnice  şi a caietului de sarcini respectiv;
    f) punerea în consum şi comercializarea vinurilor şi altor produse vinicole care nu corespund cerinţelor de calitate şi inofensivitate prevăzute în legi şi în reglementările tehnice;
    g) utilizarea ilicită a indicaţiei geografice protejate sau a denumirii de origine protejate;
    h) punerea în consum a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin în formă îmbuteliată fără respectarea prevederilor prezentei legi;
    i) producerea în vederea comercializării vinului şi a produselor pe bază de vin cu indicaţie geografică protejată şi cu denumire de origine protejată care nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în legi şi în reglementările tehnice;
    j) - abrogat
    k) îndeplinirea incorectă a registrelor vitivinicole de evidenţă şi a declaraţiilor vitivinicole la toate etapele procesului tehnologic de fabricare, nerespectarea trasabilităţii;
    l) folosirea aditivilor alimentari, altor decît a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare, la producerea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin.
    (3) Sancţiunile pentru încălcările nominalizate la alin.(2) se aplică în temeiul documentelor de constatare (procese-verbale) prezentate de organele (persoanele) abilitate.
    (4) - abrogat
Capitolul IX
DISPOZIŢII  FINALE  ŞI  TRANZITORII
    Articolul 37
    (1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de la data publicării, cu excepţia art.22 alin. (11) care intră în vigoare la 1 august 2008.
    (2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
    Legea viei şi vinului nr. 131-XIII din 2 iunie 1994;
    art.II al Legii nr.759-XIII din 6 martie 1996 pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi Legii viei şi vinului;
    art.VI al Legii nr.493-XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;
    art.II al Legii nr.1079-XIV din 23 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;
    Legea nr.1166-XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului;
    art.I al Legii nr.1037-XV din 3 mai 2002 pentru modificarea Legii viei şi vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994 şi a Legii nr.386-XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun şi la produsele din tutun;
    art.IV al Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;
    Hotărîrea Parlamentului nr.132-XIII din 2 iunie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii viei şi vinului.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                              Marian LUPU

    Nr.57-XVI. Chişinău, 10 martie 2006.