ID intern unic: 350439
Версия на русском
Republica Moldova
din 19.03.2012
cu privire la aprobarea unor măsuri de reducere a afecţiunilor
determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017
determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017
În temeiul articolelor 6, 7, 9 şi 38 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), al articolelor 9 şi 18 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431), precum şi în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Programul naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr. 1;
2) Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr.2;
3) modificarea ce se operează în Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, conform anexei nr.3.
2. Se creează Consiliul pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 în componenţa a 18 persoane şi se aprobă:
1) componenţa nominală a Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr. 4;
2) Regulamentul Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr.5.
3. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Consiliului din funcţiile deţinute, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea altei hotărîri de Guvern.
4. Se stabileşte că făina de grîu de calitate superioară, întîi şi doi şi făina de grîu durum importate sau produse la întreprinderile autohtone de morărit, destinate utilizării în industria alimentară, vor fi fortificate cu fier şi acid folic.
5. Acoperirea financiară a acţiunilor incluse în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.
6. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţelor atribuite, realizarea prezentei hotărîri şi a acţiunilor incluse în Program, raportînd anual, pînă la 1 februarie, Ministerului Sănătăţii, care va generaliza informaţiile şi va prezenta Guvernului, pînă la 1 martie, raportul integrat privind realizarea hotărîrii în cauză.
7. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:
1) să elaboreze, în baza Programului naţional aprobat prin prezenta hotărîre, şi să aprobe, în termen de două luni, programe teritoriale de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017;
2) să examineze anual realizarea programelor teritoriale de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.
8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazăr
Ministrul sănătăţii Andrei Usatîi
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa
Nr. 171. Chişinău, 19 martie 2012.
2. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007.
4. Acidul folic are un rol important în prevenirea unor maladii şi procese patologice, avînd un impact major în sănătatea publică. Unul dintre rolurile principale ale acidului folic este prevenirea malformaţiilor tubului neural la făt.
5. În Republica Moldova se înregistrează o prevalenţă înaltă a anemiilor, peste 70% dintre acestea fiind condiţionate de deficienţa de fier. Prevalenţa anemiei, conform Studiului demografic şi de sănătate din 2005, era de 52% la copiii de 6-11 luni, 32% − la copiii sub 5 ani şi 28% − la femeile de vîrstă fertilă.
6. Malformaţiile congenitale, din care fac parte şi defectele tubului neural, reprezintă una dintre cauzele principale de deces în perioada perinatală, a copiilor în vîrstă de pînă la un an şi de la un an la 14 ani. Malformaţiile congenitale au constituit 32,1% în structura deceselor infantile în anul 2008.
7. Impactul deficienţei de fier şi acid folic se răsfrînge nu numai asupra sănătăţii umane, ci şi asupra economiei ţării. Valoarea medie a cîştigului ratat, determinat de afectarea capacităţilor cognitive, productivitatea redusă a lucrătorilor care îndeplinesc un lucru manual mediu sau greu, condiţionată de deficienţa de fier, constituie 0,9% din Produsul Intern Brut anual. Defectele tubului neural la făt sînt una dintre cauzele principale de deces al copiilor în perioada pre- şi postnatală şi de dizabilităţi pe parcursul întregii vieţi, care au un impact nu numai economic, dar şi social.
8. Fortificarea făinii de grîu este o strategie eficientă, simplă şi necostisitoare pentru a suplimenta alimentaţia unui segment mare de populaţie cu fier şi acid folic. Peste 50 de ţări au aprobat strategii naţionale de fortificare obligatorie a făinii de grîu cu fier şi acid folic.
10. Făina de grîu de calitate superioară, întîi şi a doua şi făina din grîu durum (în continuare – făină de grîu), destinate utilizării în industria alimentară, vor fi fortificate cu fier şi acid folic.
11. Întreprinderile de morărit vor asigura fortificarea adecvată şi omogenă a făinii de grîu cu fier şi acid folic.
12. Preparatele cu acid folic şi fier din lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor fi oferite gratis tuturor femeilor gravide, în dozele recomandate de documentele naţionale de referinţă.
14. Obiectivele Programului sînt următoarele:
1) reducerea, pînă la sfîrşitul anului 2017, a prevalenţei anemiei fierodeficitare cu cel puţin 30% printre femeile gravide şi copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi cu 20% în celelalte grupe de populaţie şi a ratei defectelor tubului neural la nou-născuţi cu cel puţin 20% prin introducerea şi menţinerea durabilă a fortificării făinii de grîu cu fier şi acid folic şi prin asigurarea femeilor gravide cu preparate cu fier şi acid folic;
2) asigurarea fortificării cu fier şi acid folic, pînă în anul 2013, a întregii cantităţi de făină de grîu importată sau produsă la întreprinderile de morărit autohtone şi destinată utilizării la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei fortificări;
3) asigurarea utilizării, pînă în anul 2013, a făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări;
4) asigurarea utilizării, pînă în anul 2014, a 100% de pîine şi produse de panificaţie fortificate cu fier şi acid folic în toate instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a 100% de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic în cel puţin 80% dintre instituţiile de educaţie şi învăţămînt, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări;
5) creşterea, pînă în anul 2017, a nivelului de cunoştinţe ale femeilor gravide privind necesitatea suplimentării cu fier şi acid folic pînă la cel puţin 80% şi a nivelului de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic în dozele şi pe durata recomandată pînă la un nivel de cel puţin 70%;
6) instituirea, pînă în anul 2017, a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului.
1) asigurarea fortificării făinii de grîu destinate utilizării în industria alimentară cu 30 mg de fier (în cazul utilizării ca substanţă fortifiantă a fumaratului feros (C4H2FeO4)) sau 60 mg de fier (în cazul utilizării fierului elementar (carbonil+electrolitic+hidrogen redus)) per kg de făină şi 1,4 mg de acid folic per kg de făină. Pentru fortificarea făinii de grîu cu fier şi acid folic se vor utiliza premixurile care conţin fumarat feros şi acid pteroil monoglutamic sau fier elementar şi acid pteroil monoglutamic;
2) asigurarea gratuită a femeilor gravide cu preparate cu fier şi cu acid folic din lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în dozele recomandate de documentele naţionale de referinţă;
3) promovarea beneficiilor pentru sănătate ale consumului alimentar al pîinii şi produselor de panificaţie şi al altor produse alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic;
4) promovarea principiilor alimentaţiei sănătoase, a măsurilor de reducere şi eradicare a deficienţelor nutriţionale recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Comisia Codex Alimentarius.
16. Pentru asigurarea fortificării cu fier şi acid folic, pînă în anul 2013, a întregii cantităţi de făină de grîu importată sau produsă la întreprinderile de morărit autohtone şi destinată utilizării în industria alimentară, precum şi pentru menţinerea durabilă a acestei fortificări, se preconizează următoarele direcţii de acţiune:
1) studierea pieţei interne de producere, distribuire şi import al făinii de grîu;
2) identificarea, pe parcursul anului 2012, a trei întreprinderi de morărit pilot reprezentînd regiunile Nord, Centru şi Sud şi implementarea procesului de fortificare a făinii de grîu cu fier şi acid folic (dotarea cu dozatoare şi premix);
3) modificarea şi completarea Reglementării tehnice „Făina, grişul şi tărîţa de cereale”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.68 din 29 ianuarie 2009, cu includerea noţiunii de făină de grîu fortificată, a componentelor cu care va fi fortificată făina, a cantităţilor acestora şi a altor cerinţe specifice pentru făina de grîu fortificată cu fier şi acid folic şi pentru asigurarea calităţii ei;
4) înaintarea propunerilor de modificare şi completare a legislaţiei în vigoare în vederea promovării importului de microdozatoare şi premixuri pentru fortificarea făinii cu fier şi acid folic;
5) elaborarea şi aprobarea, în modul stabilit, a Ghidului de bună practică pentru producerea făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic;
6) testarea conservabilităţii făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic pe perioada termenului de valabilitate;
7) implementarea procesului de fortificare a făinii de grîu cu fier şi acid folic la întreprinderile de morărit, inclusiv:
a) procurarea premixurilor care conţin fumarat feros şi acid pteriol monoglutamic sau fier elementar şi acid pteriol monoglutamic;
b) procurarea şi instalarea dozatoarelor pentru premix;
8) instruirea morarilor şi a persoanelor responsabile din cadrul întreprinderilor de morărit privind procesul de fortificare a făinii şi asigurarea calităţii ei;
9) monitorizarea şi evaluarea aplicării procedurii de fortificare a făinii de grîu autohtone cu fier şi acid folic la întreprinderile de morărit;
10) monitorizarea circuitului făinii de grîu pe piaţa internă;
11) monitorizarea calităţii făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic produse în ţară şi importate;
12) monitorizarea cantităţilor de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic şi nefortificată intrată în Republica Moldova.
17. Asigurarea utilizării, pînă în anul 2013, a făinii fortificate cu fier şi acid folic la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări se vor efectua prin realizarea următoarelor direcţii de activitate:
1) promovarea utilizării făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic de către toate întreprinderile industriei alimentare;
2) monitorizarea calităţii făinii de grîu utilizate la întreprinderile din industria alimentară.
18. Pentru asigurarea utilizării, pînă în anul 2014, a 100% de pîine şi produse de panificaţie fortificate cu fier şi acid folic în toate instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a 100% de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic în cel 80% dintre instituţiile de educaţie şi învăţămînt, precum şi pentru menţinerea durabilă a acestei utilizări, se prevăd următoarele direcţii de activitate:
1) promovarea beneficiilor pentru sănătate ale consumului pîinii şi produselor de panificaţie şi al altor produse alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic prin intermediul programelor de instruire şi educare în instituţiile menţionate;
2) monitorizarea calităţii făinii de grîu utilizate în instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a pîinii şi produselor de panificaţie consumate în instituţiile menţionate.
19. Creşterea, pînă în anul 2017, a nivelului de cunoştinţe a femeilor gravide privind necesitatea suplimentării cu fier şi acid folic pînă la cel puţin 80% şi a nivelului de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic în dozele şi pe durata recomandată la un nivel de cel puţin 70% se va efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
1) asigurarea informării şi sensibilizării femeilor de vîrstă fertilă şi a celor gravide despre beneficiile utilizării preparatelor cu fier şi acid folic în combaterea deficienţelor nutriţionale şi a consecinţelor acestora;
2) fortificarea capacităţilor resurselor umane din asistenţa medicală primară şi Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice.
20. Pentru instituirea, pînă în anul 2017, a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a prezentului Program, se vor realiza următoarele direcţii de acţiune:
1) asigurarea implementării metodei de testare a acidului folic în produsele alimentare fortificate şi diseminarea ei;
2) asigurarea implementării metodelor de testare a homocisteinei şi a folaţilor în sînge şi diseminarea lor;
3) asigurarea ajustării sistemului de monitorizare a malformaţiilor congenitale, în special a defectelor tubului neural, în conformitate cu sistemul european de monitorizare a anomaliilor congenitale (EUROCAT);
4) asigurarea realizării studiului naţional privind evaluarea statutului de fier şi acid folic al femeilor de vîrstă fertilă, afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic, consumului produselor alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic, a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic de către femeile gravide;
5) fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluare a prezentului Program.
22. Rezultatele scontate pînă în anul 2017 sînt următoarele:
1) reducerea prevalenţei anemiei fierodeficitare:
a) printre femeile de vîrstă fertilă – cu cel puţin 20%;
b) printre femeile gravide – cu cel puţin 30%;
c) printre copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani – cu cel puţin 30%;
2) reducerea ratei defectelor tubului neural la nou-născuţi cu cel puţin 20%.
1) ponderea anemiei printre femeile gravide;
2) ponderea anemiei printre femeile de vîrstă fertilă;
3) ponderea anemiei printre copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani;
4) ponderea femeilor gravide care au luat preparate cu fier pe durata a cel puţin 4 luni;
5) ponderea femeilor gravide care au luat preparate cu acid folic pe durata a cel puţin 4 luni;
6) ponderea femeilor gravide care cunosc beneficiile suplimentării cu fier;
7) ponderea femeilor gravide care cunosc beneficiile suplimentării cu acid folic;
8) ponderea întreprinderilor de morărit care fortifică făina de grîu cu fier şi acid folic;
9) ponderea întreprinderilor din industria alimentară care utilizează făina de grîu fortificată cu fier şi acid folic;
10) ponderea făinii de grîu fortificate utilizate în industria alimentară;
11) numărul analizelor conţinutului de fier în făina fortificată;
12) numărul analizelor conţinutului de acid folic în făina fortificată;
13) numărul de rapoarte de monitorizare realizate.
25. Costul estimativ al prezentului Program este de 101,585 milioane lei şi este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare şi în conformitate cu activităţile Programului.
1) rezistenţa unor întreprinderi de morărit referitor la procurarea şi instalarea dozatoarelor pentru premix, precum şi a premixului, care pot fi depăşite prin acţiuni de sensibilizare şi informare, precum şi prin atragerea unor resurse suplimentare, în colaborare cu partenerii internaţionali de dezvoltare;
2) resurse limitate în bugetul de stat, dar care pot fi utilizate raţional prin eficientizarea alocării mijloacelor financiare destinate realizării Programului, precum şi prin atragerea unor resurse suplimentare de la donatorii externi.
28. Scopul monitorizării constă în corelarea obiectivelor şi a acţiunilor din Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program cu rezultatele aşteptate ale Programului, pentru ca, ulterior, să fie efectuată o evaluare cît mai corectă a modului de realizare a Programului şi a impactului acestuia asupra sănătăţii populaţiei.
29. În particular, procesul de monitorizare şi evaluare va contribui la analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, la analiza realizării Planului de acţiuni şi evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
30. Coordonarea Programului va fi efectuată de Consiliul instituit prin prezenta hotărîre de Guvern. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor implementării Programului vor fi efectuate de către Ministerul Sănătăţii.
31. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea constantă, care va fi efectuată de Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice, şi cercetarea periodică prin studii.
32. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, o dată la 6 luni (august şi februarie) şi vor conţine informaţia privind situaţia implementării acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. La sfîrşitul fiecărui an de implementare, Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, va elabora raportul de evaluare a Programului, care va conţine informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, şi care va fi prezentat Guvernului în luna martie a fiecărui an.
33. La mijlocul termenului de realizare a Programului se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului – evaluarea finală. Evaluarea intermediară se va realiza în anul 2014, cînd se va analiza gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate şi impactul programului asupra sănătăţii populaţiei. Ca urmare a concluziilor raportului de evaluare, în caz de necesitate, se vor propune ajustări ale obiectivelor şi/sau ale rezultatelor preconizate, precum şi identificarea, în funcţie de situaţie, a unor acţiuni noi.
35. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.
anexa nr.2
2. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai organelor administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu, ai mediului academic şi ai partenerilor naţionali şi internaţionali şi funcţionează pe baze obşteşti, reflectînd priorităţile şi angajamentul Republicii Moldova în controlul deficienţei de fier şi acid folic şi combaterea efectelor adverse ale deficienţei de fier şi acid folic asupra sănătăţii publice.
3. Scopul Consiliului este de a coordona activităţile din cadrul Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 (în continuare – Program), inclusiv prin atragerea şi evaluarea eficienţei asistenţei oferite de Alianţa Globală pentru Îmbunătăţirea Nutriţiei (în continuare – GAIN), UNICEF şi alte organizaţii internaţionale, ca răspuns la necesităţile ţării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
4. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în baza unui parteneriat între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale, pe principiul transparenţei şi colaborării reciproce.
5. Activitatea Consiliului este intersectorială, pentru a asigura o participare mai largă a părţilor interesate în controlul afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic în Republica Moldova ca problemă de sănătate publică, precum şi pentru a stabili o legătură durabilă între toţi factorii-cheie implicaţi în promovarea şi implementarea Programului.
6. Consiliul funcţionează în componenţa a 18 membri şi este condus de preşedinte, asistat de 2 vicepreşedinţi.
1) asigurarea parteneriatului intersectorial între instituţiile de stat, agenţii economici, instituţiile internaţionale şi neguvernamentale pentru un control mai bun al deficienţei de fier şi acid folic;
2) identificarea problemelor în implementarea Programului şi recomandarea soluţiilor pentru depăşirea acestora.
1) examinarea rezultatelor implementării Programului şi înaintarea propunerilor de îmbunătăţire a acestuia, precum şi a recomandărilor cu privire la implementarea programului în adresa instituţiilor reprezentate;
2) îndeplinirea altor atribuţii în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit.
1) să antreneze în activitatea sa conducători şi specialişti din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din domeniul sănătăţii, agriculturii şi industriei alimentare, educaţiei, precum şi experţi independenţi;
2) să adopte decizii cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa sa, la adresa instituţiilor reprezentate;
3) să recomande pentru realizare proiecte de cercetări ştiinţifice în domeniu.
11. Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii:
1) dirijează activitatea Consiliului, convoacă şi prezidează şedinţele lui;
2) invită la lucrările Consiliului, după caz, conducători şi specialişti din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii, precum şi experţi independenţi.
12. Vicepreşedinţii Consiliului, în absenţa preşedintelui Consiliului, prezidează şedinţele acestuia, în baza deciziei preşedintelui.
13. Secretariatul Consiliului este asigurat de Ministerul Sănătăţii.
14. Secretariatul Consiliului asigură funcţionarea acestuia şi exercită următoarele atribuţii:
1) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului;
2) organizează şedinţele Consiliului;
3) execută dispoziţiile preşedintelui Consiliului;
4) informează Consiliul despre implementarea Programului.
15. Membrii Consiliului au următoarele atribuţii:
1) să participe la şedinţele Consiliului;
2) să contribuie la coordonarea activităţilor intersectoriale de implementare a Programului;
3) să înainteze propuneri privind îmbunătăţirea activităţii Consiliului;
4) să se expună pe marginea informaţiilor şi a documentelor examinate în şedinţe.
16. Membrii Consiliului se întrunesc în şedinţe nu mai rar de 2 ori pe an şi pe măsura necesităţilor.
17. Decizia de convocare a şedinţei este adoptată de preşedinte.
18. Materialele referitoare la chestiunile pasibile de examinare de către Consiliu se prezintă secretariatului cu cel puţin 10 zile pînă la data şedinţei.
19. Proiectul ordinii de zi a şedinţei Consiliului şi materialele aferente chestiunilor vizate se expediază membrilor Consiliului de secretariatul acesteia, cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei.
20. Şedinţele Consiliului se consideră deliberative în cazul prezenţei a cel puţin jumătate dintre membrii lui.
21. Hotărîrile privind chestiunile examinate se adoptă cu 2/3 din voturile membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă.
1. Se aprobă:
1) Programul naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr. 1;
2) Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr.2;
3) modificarea ce se operează în Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, conform anexei nr.3.
2. Se creează Consiliul pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 în componenţa a 18 persoane şi se aprobă:
1) componenţa nominală a Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr. 4;
2) Regulamentul Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017, conform anexei nr.5.
3. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Consiliului din funcţiile deţinute, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea altei hotărîri de Guvern.
4. Se stabileşte că făina de grîu de calitate superioară, întîi şi doi şi făina de grîu durum importate sau produse la întreprinderile autohtone de morărit, destinate utilizării în industria alimentară, vor fi fortificate cu fier şi acid folic.
5. Acoperirea financiară a acţiunilor incluse în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.
6. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţelor atribuite, realizarea prezentei hotărîri şi a acţiunilor incluse în Program, raportînd anual, pînă la 1 februarie, Ministerului Sănătăţii, care va generaliza informaţiile şi va prezenta Guvernului, pînă la 1 martie, raportul integrat privind realizarea hotărîrii în cauză.
7. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:
1) să elaboreze, în baza Programului naţional aprobat prin prezenta hotărîre, şi să aprobe, în termen de două luni, programe teritoriale de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017;
2) să examineze anual realizarea programelor teritoriale de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.
8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Valeriu Lazăr
Ministrul sănătăţii Andrei Usatîi
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa
Nr. 171. Chişinău, 19 martie 2012.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
PROGRAMUL NAŢIONAL
de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa
de fier şi acid folic pînă în anul 2017
I. Introducere
1. Programul naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 (în continuare – Program) reprezintă un document de planificare pe termen mediu a politicilor orientate spre reducerea impactului deficienţei de fier şi acid folic asupra sănătăţii publice în Republica Moldova.de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa
de fier şi acid folic pînă în anul 2017
I. Introducere
2. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007.
II. Identificarea problemei
3. Deficienta de fier are consecinţe funcţionale adverse la toate vîrstele. Ea afectează dezvoltarea fizică, performanţa cognitivă şi comportamentul la copii, reduce imunitatea organismului la toate grupele de vîrstă, diminuează capacitatea fizică şi performanţa de lucru a adulţilor. Anemia fierodeficitară sporeşte riscurile perinatale pentru mame şi nou-născuţi, precum şi mortalitatea generală maternă şi infantilă.4. Acidul folic are un rol important în prevenirea unor maladii şi procese patologice, avînd un impact major în sănătatea publică. Unul dintre rolurile principale ale acidului folic este prevenirea malformaţiilor tubului neural la făt.
5. În Republica Moldova se înregistrează o prevalenţă înaltă a anemiilor, peste 70% dintre acestea fiind condiţionate de deficienţa de fier. Prevalenţa anemiei, conform Studiului demografic şi de sănătate din 2005, era de 52% la copiii de 6-11 luni, 32% − la copiii sub 5 ani şi 28% − la femeile de vîrstă fertilă.
6. Malformaţiile congenitale, din care fac parte şi defectele tubului neural, reprezintă una dintre cauzele principale de deces în perioada perinatală, a copiilor în vîrstă de pînă la un an şi de la un an la 14 ani. Malformaţiile congenitale au constituit 32,1% în structura deceselor infantile în anul 2008.
7. Impactul deficienţei de fier şi acid folic se răsfrînge nu numai asupra sănătăţii umane, ci şi asupra economiei ţării. Valoarea medie a cîştigului ratat, determinat de afectarea capacităţilor cognitive, productivitatea redusă a lucrătorilor care îndeplinesc un lucru manual mediu sau greu, condiţionată de deficienţa de fier, constituie 0,9% din Produsul Intern Brut anual. Defectele tubului neural la făt sînt una dintre cauzele principale de deces al copiilor în perioada pre- şi postnatală şi de dizabilităţi pe parcursul întregii vieţi, care au un impact nu numai economic, dar şi social.
8. Fortificarea făinii de grîu este o strategie eficientă, simplă şi necostisitoare pentru a suplimenta alimentaţia unui segment mare de populaţie cu fier şi acid folic. Peste 50 de ţări au aprobat strategii naţionale de fortificare obligatorie a făinii de grîu cu fier şi acid folic.
III. Utilizarea făinii de grîu şi a suplimentelor
alimentare fortificate cu fier şi acid folic
9. În conformitate cu prezentul Program, toate întreprinderile de panificaţie, patiserie şi alte întreprinderi din industria alimentară, care utilizează făina ca ingredient alimentar (în continuare – industrie alimentară), vor utiliza în producere, începînd cu anul 2013, făină de grîu fortificată adecvat cu fier şi acid folic.alimentare fortificate cu fier şi acid folic
10. Făina de grîu de calitate superioară, întîi şi a doua şi făina din grîu durum (în continuare – făină de grîu), destinate utilizării în industria alimentară, vor fi fortificate cu fier şi acid folic.
11. Întreprinderile de morărit vor asigura fortificarea adecvată şi omogenă a făinii de grîu cu fier şi acid folic.
12. Preparatele cu acid folic şi fier din lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor fi oferite gratis tuturor femeilor gravide, în dozele recomandate de documentele naţionale de referinţă.
IV. Scop şi obiective
13. Scopul Programului constă în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin reducerea impactului deficienţei de fier şi acid folic asupra populaţiei Republicii Moldova, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.14. Obiectivele Programului sînt următoarele:
1) reducerea, pînă la sfîrşitul anului 2017, a prevalenţei anemiei fierodeficitare cu cel puţin 30% printre femeile gravide şi copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi cu 20% în celelalte grupe de populaţie şi a ratei defectelor tubului neural la nou-născuţi cu cel puţin 20% prin introducerea şi menţinerea durabilă a fortificării făinii de grîu cu fier şi acid folic şi prin asigurarea femeilor gravide cu preparate cu fier şi acid folic;
2) asigurarea fortificării cu fier şi acid folic, pînă în anul 2013, a întregii cantităţi de făină de grîu importată sau produsă la întreprinderile de morărit autohtone şi destinată utilizării la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei fortificări;
3) asigurarea utilizării, pînă în anul 2013, a făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări;
4) asigurarea utilizării, pînă în anul 2014, a 100% de pîine şi produse de panificaţie fortificate cu fier şi acid folic în toate instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a 100% de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic în cel puţin 80% dintre instituţiile de educaţie şi învăţămînt, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări;
5) creşterea, pînă în anul 2017, a nivelului de cunoştinţe ale femeilor gravide privind necesitatea suplimentării cu fier şi acid folic pînă la cel puţin 80% şi a nivelului de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic în dozele şi pe durata recomandată pînă la un nivel de cel puţin 70%;
6) instituirea, pînă în anul 2017, a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului.
V. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru
implementarea prezentului Program
15. Pentru asigurarea reducerii prevalenţei anemiei fierodeficitare cu cel puţin 30% printre femeile gravide şi copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani şi cu 20% în celelalte grupe de populaţie şi a ratei defectelor tubului neural la nou-născuţi cu cel puţin 20% pînă la finele anului 2017, prin introducerea şi menţinerea durabilă a fortificării făinii de grîu cu fier şi acid folic şi prin asigurarea femeilor gravide cu preparate cu fier şi acid folic, se prevăd următoarele direcţii de acţiune:implementarea prezentului Program
1) asigurarea fortificării făinii de grîu destinate utilizării în industria alimentară cu 30 mg de fier (în cazul utilizării ca substanţă fortifiantă a fumaratului feros (C4H2FeO4)) sau 60 mg de fier (în cazul utilizării fierului elementar (carbonil+electrolitic+hidrogen redus)) per kg de făină şi 1,4 mg de acid folic per kg de făină. Pentru fortificarea făinii de grîu cu fier şi acid folic se vor utiliza premixurile care conţin fumarat feros şi acid pteroil monoglutamic sau fier elementar şi acid pteroil monoglutamic;
2) asigurarea gratuită a femeilor gravide cu preparate cu fier şi cu acid folic din lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în dozele recomandate de documentele naţionale de referinţă;
3) promovarea beneficiilor pentru sănătate ale consumului alimentar al pîinii şi produselor de panificaţie şi al altor produse alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic;
4) promovarea principiilor alimentaţiei sănătoase, a măsurilor de reducere şi eradicare a deficienţelor nutriţionale recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Comisia Codex Alimentarius.
16. Pentru asigurarea fortificării cu fier şi acid folic, pînă în anul 2013, a întregii cantităţi de făină de grîu importată sau produsă la întreprinderile de morărit autohtone şi destinată utilizării în industria alimentară, precum şi pentru menţinerea durabilă a acestei fortificări, se preconizează următoarele direcţii de acţiune:
1) studierea pieţei interne de producere, distribuire şi import al făinii de grîu;
2) identificarea, pe parcursul anului 2012, a trei întreprinderi de morărit pilot reprezentînd regiunile Nord, Centru şi Sud şi implementarea procesului de fortificare a făinii de grîu cu fier şi acid folic (dotarea cu dozatoare şi premix);
3) modificarea şi completarea Reglementării tehnice „Făina, grişul şi tărîţa de cereale”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.68 din 29 ianuarie 2009, cu includerea noţiunii de făină de grîu fortificată, a componentelor cu care va fi fortificată făina, a cantităţilor acestora şi a altor cerinţe specifice pentru făina de grîu fortificată cu fier şi acid folic şi pentru asigurarea calităţii ei;
4) înaintarea propunerilor de modificare şi completare a legislaţiei în vigoare în vederea promovării importului de microdozatoare şi premixuri pentru fortificarea făinii cu fier şi acid folic;
5) elaborarea şi aprobarea, în modul stabilit, a Ghidului de bună practică pentru producerea făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic;
6) testarea conservabilităţii făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic pe perioada termenului de valabilitate;
7) implementarea procesului de fortificare a făinii de grîu cu fier şi acid folic la întreprinderile de morărit, inclusiv:
a) procurarea premixurilor care conţin fumarat feros şi acid pteriol monoglutamic sau fier elementar şi acid pteriol monoglutamic;
b) procurarea şi instalarea dozatoarelor pentru premix;
8) instruirea morarilor şi a persoanelor responsabile din cadrul întreprinderilor de morărit privind procesul de fortificare a făinii şi asigurarea calităţii ei;
9) monitorizarea şi evaluarea aplicării procedurii de fortificare a făinii de grîu autohtone cu fier şi acid folic la întreprinderile de morărit;
10) monitorizarea circuitului făinii de grîu pe piaţa internă;
11) monitorizarea calităţii făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic produse în ţară şi importate;
12) monitorizarea cantităţilor de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic şi nefortificată intrată în Republica Moldova.
17. Asigurarea utilizării, pînă în anul 2013, a făinii fortificate cu fier şi acid folic la toate întreprinderile din industria alimentară, precum şi menţinerea durabilă a acestei utilizări se vor efectua prin realizarea următoarelor direcţii de activitate:
1) promovarea utilizării făinii de grîu fortificate cu fier şi acid folic de către toate întreprinderile industriei alimentare;
2) monitorizarea calităţii făinii de grîu utilizate la întreprinderile din industria alimentară.
18. Pentru asigurarea utilizării, pînă în anul 2014, a 100% de pîine şi produse de panificaţie fortificate cu fier şi acid folic în toate instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a 100% de făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic în cel 80% dintre instituţiile de educaţie şi învăţămînt, precum şi pentru menţinerea durabilă a acestei utilizări, se prevăd următoarele direcţii de activitate:
1) promovarea beneficiilor pentru sănătate ale consumului pîinii şi produselor de panificaţie şi al altor produse alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic prin intermediul programelor de instruire şi educare în instituţiile menţionate;
2) monitorizarea calităţii făinii de grîu utilizate în instituţiile de educaţie şi învăţămînt şi a pîinii şi produselor de panificaţie consumate în instituţiile menţionate.
19. Creşterea, pînă în anul 2017, a nivelului de cunoştinţe a femeilor gravide privind necesitatea suplimentării cu fier şi acid folic pînă la cel puţin 80% şi a nivelului de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic în dozele şi pe durata recomandată la un nivel de cel puţin 70% se va efectua prin realizarea următoarelor direcţii de acţiune:
1) asigurarea informării şi sensibilizării femeilor de vîrstă fertilă şi a celor gravide despre beneficiile utilizării preparatelor cu fier şi acid folic în combaterea deficienţelor nutriţionale şi a consecinţelor acestora;
2) fortificarea capacităţilor resurselor umane din asistenţa medicală primară şi Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice.
20. Pentru instituirea, pînă în anul 2017, a unui sistem eficient de management, coordonare, monitorizare şi evaluare a prezentului Program, se vor realiza următoarele direcţii de acţiune:
1) asigurarea implementării metodei de testare a acidului folic în produsele alimentare fortificate şi diseminarea ei;
2) asigurarea implementării metodelor de testare a homocisteinei şi a folaţilor în sînge şi diseminarea lor;
3) asigurarea ajustării sistemului de monitorizare a malformaţiilor congenitale, în special a defectelor tubului neural, în conformitate cu sistemul european de monitorizare a anomaliilor congenitale (EUROCAT);
4) asigurarea realizării studiului naţional privind evaluarea statutului de fier şi acid folic al femeilor de vîrstă fertilă, afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic, consumului produselor alimentare fabricate din făină de grîu fortificată cu fier şi acid folic, a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor de utilizare a preparatelor cu fier şi acid folic de către femeile gravide;
5) fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluare a prezentului Program.
VI. Rezultatele preconizate
21. Implementarea prezentului Program va contribui, pe termen lung, la reducerea afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic la populaţia Republicii Moldova, în primul rînd la categoriile de populaţie cele mai vulnerabile, precum femeile de vîrstă fertilă şi copiii.22. Rezultatele scontate pînă în anul 2017 sînt următoarele:
1) reducerea prevalenţei anemiei fierodeficitare:
a) printre femeile de vîrstă fertilă – cu cel puţin 20%;
b) printre femeile gravide – cu cel puţin 30%;
c) printre copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani – cu cel puţin 30%;
2) reducerea ratei defectelor tubului neural la nou-născuţi cu cel puţin 20%.
VII. Indicatori
23. Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori:1) ponderea anemiei printre femeile gravide;
2) ponderea anemiei printre femeile de vîrstă fertilă;
3) ponderea anemiei printre copiii cu vîrsta de pînă la 5 ani;
4) ponderea femeilor gravide care au luat preparate cu fier pe durata a cel puţin 4 luni;
5) ponderea femeilor gravide care au luat preparate cu acid folic pe durata a cel puţin 4 luni;
6) ponderea femeilor gravide care cunosc beneficiile suplimentării cu fier;
7) ponderea femeilor gravide care cunosc beneficiile suplimentării cu acid folic;
8) ponderea întreprinderilor de morărit care fortifică făina de grîu cu fier şi acid folic;
9) ponderea întreprinderilor din industria alimentară care utilizează făina de grîu fortificată cu fier şi acid folic;
10) ponderea făinii de grîu fortificate utilizate în industria alimentară;
11) numărul analizelor conţinutului de fier în făina fortificată;
12) numărul analizelor conţinutului de acid folic în făina fortificată;
13) numărul de rapoarte de monitorizare realizate.
VIII. Estimarea generală a costurilor
24. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 (în continuare – Plan de acţiuni) a fost efectuată în baza priorităţilor şi a activităţilor identificate şi formulate. A fost utilizată metodologia cost-beneficiu în comun cu preluarea şi adaptarea experienţei internaţionale în scopul stabilirii costurilor principale pentru implementarea prezentului Program.25. Costul estimativ al prezentului Program este de 101,585 milioane lei şi este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare şi în conformitate cu activităţile Programului.
IX. Riscuri de implementare
26. În realizarea prezentului Program pot fi identificate următoarele constrîngeri:1) rezistenţa unor întreprinderi de morărit referitor la procurarea şi instalarea dozatoarelor pentru premix, precum şi a premixului, care pot fi depăşite prin acţiuni de sensibilizare şi informare, precum şi prin atragerea unor resurse suplimentare, în colaborare cu partenerii internaţionali de dezvoltare;
2) resurse limitate în bugetul de stat, dar care pot fi utilizate raţional prin eficientizarea alocării mijloacelor financiare destinate realizării Programului, precum şi prin atragerea unor resurse suplimentare de la donatorii externi.
X. Proceduri de monitorizare, evaluare şi raportare
27. În procesul de implementare a prezentului Program va fi efectuată monitorizarea permanentă a realizării acţiunilor şi a rezultatelor obţinute pentru a opera, în caz de necesitate, modificări în politicile promovate şi în acţiunile întreprinse.28. Scopul monitorizării constă în corelarea obiectivelor şi a acţiunilor din Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program cu rezultatele aşteptate ale Programului, pentru ca, ulterior, să fie efectuată o evaluare cît mai corectă a modului de realizare a Programului şi a impactului acestuia asupra sănătăţii populaţiei.
29. În particular, procesul de monitorizare şi evaluare va contribui la analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, la analiza realizării Planului de acţiuni şi evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
30. Coordonarea Programului va fi efectuată de Consiliul instituit prin prezenta hotărîre de Guvern. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor implementării Programului vor fi efectuate de către Ministerul Sănătăţii.
31. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea constantă, care va fi efectuată de Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice, şi cercetarea periodică prin studii.
32. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, o dată la 6 luni (august şi februarie) şi vor conţine informaţia privind situaţia implementării acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. La sfîrşitul fiecărui an de implementare, Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, va elabora raportul de evaluare a Programului, care va conţine informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, şi care va fi prezentat Guvernului în luna martie a fiecărui an.
33. La mijlocul termenului de realizare a Programului se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului – evaluarea finală. Evaluarea intermediară se va realiza în anul 2014, cînd se va analiza gradul de progres în atingerea rezultatelor preconizate şi impactul programului asupra sănătăţii populaţiei. Ca urmare a concluziilor raportului de evaluare, în caz de necesitate, se vor propune ajustări ale obiectivelor şi/sau ale rezultatelor preconizate, precum şi identificarea, în funcţie de situaţie, a unor acţiuni noi.
XI. Autorităţile responsabile de implementare
34. Autorităţile responsabile pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte sînt specificate în Planul de acţiuni din anexa nr.2 la prezenta hotărîre de Guvern.35. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.
anexa nr.2
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
Modificarea
ce se operează în Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova
La capitolul 11 din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.112-114, art.726), cu modificările ulterioare, poziţia tarifară 1101 00 va avea următorul cuprins:ce se operează în Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova
|
„1101 00
|
Făină de grîu sau meslin
|
|
|
|
- Făină de grîu:
|
|
|
1101 00 11
|
- - De grîu dur:
|
|
|
1101 00 111
|
- - - Fortificată cu fier şi acid folic |
-
|
|
1101 00 119
|
- - - Altele
|
-
|
|
1101 00 15
|
- - De grîu comun şi alac:
|
|
|
1101 00 151
|
- - - Fortificată cu fier şi acid folic |
-
|
|
1101 00 159
|
- - - Altele
|
-
|
|
1101 00 900
|
- Făină de meslin
|
-”.
|
Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
COMPONENŢA NOMINALĂ
a Consiliului pentru coordonarea Programului naţional
de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier
şi acid folic pînă în anul 2017
de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier
şi acid folic pînă în anul 2017
MODLOVANU Mihail - viceprim-ministru, preşedinte al Consiliului
MAGDEI Mihai - viceministru al sănătăţii, medic-şef sanitar de stat
al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Consiliului
GODOROJA Dumitru - viceministru al agriculturii şi industriei alimentare,
vicepreşedinte al Consiliului
ŞALARU Ion - prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate
Publică, Ministerul Sănătăţii, secretar al Consiliului
CALMÎC Octavian - viceministru al economiei
CĂRĂUŞ Maria - viceministru al finanţelor
BAHNAREL Ion - director general al Centrului Naţional de Sănătate
Publică, Ministerul Sănătăţii
BALIŢCHI Tudor - director general al Serviciului Vamal
YUSTER Alexandra - reprezentant al UNICEF în Moldova
DADU Constantin - director al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare
OPOPOL Nicolae - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu”, membru corespondent al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei
STRATULAT Petru - vicedirector al Institutului de cercetări ştiinţifice în domeniul
ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, pediatru principal al
Ministerului Sănătăţii
COJOCARU Victor - director general al SA „Franzeluţa”
STEPANOV Valentin - director al Combinatului de produse cerealiere din Bălţi
DIACONU Andrei - director al Combinatului de produse cerealiere din Chişinău
CARAUŞ Vasile - preşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum
„Moldcoop”
ŢURCANU Anatol - director al SRL „Puratos Mold”
MAGDEI Mihai - viceministru al sănătăţii, medic-şef sanitar de stat
al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Consiliului
GODOROJA Dumitru - viceministru al agriculturii şi industriei alimentare,
vicepreşedinte al Consiliului
ŞALARU Ion - prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate
Publică, Ministerul Sănătăţii, secretar al Consiliului
CALMÎC Octavian - viceministru al economiei
CĂRĂUŞ Maria - viceministru al finanţelor
BAHNAREL Ion - director general al Centrului Naţional de Sănătate
Publică, Ministerul Sănătăţii
BALIŢCHI Tudor - director general al Serviciului Vamal
YUSTER Alexandra - reprezentant al UNICEF în Moldova
DADU Constantin - director al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare, Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare
OPOPOL Nicolae - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu”, membru corespondent al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei
STRATULAT Petru - vicedirector al Institutului de cercetări ştiinţifice în domeniul
ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, pediatru principal al
Ministerului Sănătăţii
COJOCARU Victor - director general al SA „Franzeluţa”
STEPANOV Valentin - director al Combinatului de produse cerealiere din Bălţi
DIACONU Andrei - director al Combinatului de produse cerealiere din Chişinău
CARAUŞ Vasile - preşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum
„Moldcoop”
ŢURCANU Anatol - director al SRL „Puratos Mold”
Anexa nr. 5
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
la Hotărîrea Guvernului nr.171
din 19 martie 2012
REGULAMENTUL
Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de
reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier
şi acid folic pînă în anul 2017
I. Dispoziţii generale
1. Consiliul pentru coordonarea Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 (în continuare – Consiliu) este o structură intersectorială de nivel naţional, cu funcţii consultative, creat pe lîngă Prim-ministru.Consiliului pentru coordonarea Programului naţional de
reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier
şi acid folic pînă în anul 2017
I. Dispoziţii generale
2. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai organelor administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu, ai mediului academic şi ai partenerilor naţionali şi internaţionali şi funcţionează pe baze obşteşti, reflectînd priorităţile şi angajamentul Republicii Moldova în controlul deficienţei de fier şi acid folic şi combaterea efectelor adverse ale deficienţei de fier şi acid folic asupra sănătăţii publice.
3. Scopul Consiliului este de a coordona activităţile din cadrul Programului naţional de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 (în continuare – Program), inclusiv prin atragerea şi evaluarea eficienţei asistenţei oferite de Alianţa Globală pentru Îmbunătăţirea Nutriţiei (în continuare – GAIN), UNICEF şi alte organizaţii internaţionale, ca răspuns la necesităţile ţării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
4. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în baza unui parteneriat între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale, pe principiul transparenţei şi colaborării reciproce.
5. Activitatea Consiliului este intersectorială, pentru a asigura o participare mai largă a părţilor interesate în controlul afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic în Republica Moldova ca problemă de sănătate publică, precum şi pentru a stabili o legătură durabilă între toţi factorii-cheie implicaţi în promovarea şi implementarea Programului.
6. Consiliul funcţionează în componenţa a 18 membri şi este condus de preşedinte, asistat de 2 vicepreşedinţi.
II. Obiectivele Consiliului
7. Obiectivele Consiliului decurg din obiectivele generale ale Programului şi prevăd îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin:1) asigurarea parteneriatului intersectorial între instituţiile de stat, agenţii economici, instituţiile internaţionale şi neguvernamentale pentru un control mai bun al deficienţei de fier şi acid folic;
2) identificarea problemelor în implementarea Programului şi recomandarea soluţiilor pentru depăşirea acestora.
III. Atribuţiile Consiliului
8. Consiliul are următoarele atribuţii:1) examinarea rezultatelor implementării Programului şi înaintarea propunerilor de îmbunătăţire a acestuia, precum şi a recomandărilor cu privire la implementarea programului în adresa instituţiilor reprezentate;
2) îndeplinirea altor atribuţii în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit.
IV. Drepturile Consiliului
9. Consiliul are următoarele drepturi:1) să antreneze în activitatea sa conducători şi specialişti din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din domeniul sănătăţii, agriculturii şi industriei alimentare, educaţiei, precum şi experţi independenţi;
2) să adopte decizii cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa sa, la adresa instituţiilor reprezentate;
3) să recomande pentru realizare proiecte de cercetări ştiinţifice în domeniu.
V. Organizarea Consiliului
10. Funcţia de preşedinte al Consiliului este exercitată de viceprim-ministrul responsabil de coordonarea activităţii în sfera socială.11. Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii:
1) dirijează activitatea Consiliului, convoacă şi prezidează şedinţele lui;
2) invită la lucrările Consiliului, după caz, conducători şi specialişti din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii, precum şi experţi independenţi.
12. Vicepreşedinţii Consiliului, în absenţa preşedintelui Consiliului, prezidează şedinţele acestuia, în baza deciziei preşedintelui.
13. Secretariatul Consiliului este asigurat de Ministerul Sănătăţii.
14. Secretariatul Consiliului asigură funcţionarea acestuia şi exercită următoarele atribuţii:
1) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului;
2) organizează şedinţele Consiliului;
3) execută dispoziţiile preşedintelui Consiliului;
4) informează Consiliul despre implementarea Programului.
15. Membrii Consiliului au următoarele atribuţii:
1) să participe la şedinţele Consiliului;
2) să contribuie la coordonarea activităţilor intersectoriale de implementare a Programului;
3) să înainteze propuneri privind îmbunătăţirea activităţii Consiliului;
4) să se expună pe marginea informaţiilor şi a documentelor examinate în şedinţe.
16. Membrii Consiliului se întrunesc în şedinţe nu mai rar de 2 ori pe an şi pe măsura necesităţilor.
17. Decizia de convocare a şedinţei este adoptată de preşedinte.
18. Materialele referitoare la chestiunile pasibile de examinare de către Consiliu se prezintă secretariatului cu cel puţin 10 zile pînă la data şedinţei.
19. Proiectul ordinii de zi a şedinţei Consiliului şi materialele aferente chestiunilor vizate se expediază membrilor Consiliului de secretariatul acesteia, cu cel puţin 5 zile înainte de data şedinţei.
20. Şedinţele Consiliului se consideră deliberative în cazul prezenţei a cel puţin jumătate dintre membrii lui.
21. Hotărîrile privind chestiunile examinate se adoptă cu 2/3 din voturile membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă.