MODIFICAT
    HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727


    În temeiul prevederilor Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările şi completările ulterioare, Legii privind sănătatea reproducerii nr.138 din 15 iunie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.205-207, art.673), în vederea reducerii morbidităţii şi mortalităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare în Republica Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare pentru anii 2013-2017, conform anexei nr. 1;
    Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare pentru anii 2013-2017, conform anexei nr.2.
    2. Ministerul Sănătăţii:
    va colabora, în baza acordurilor, contractelor bilaterale şi multilaterale, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, alte organizaţii publice internaţionale şi organizaţii nonguvernamentale în scopul realizării Programului sus-numit;
    va prezenta Guvernului anual, pînă la 15 martie, o informaţie amplă privind executarea acţiunilor prevăzute în Program.
    3. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare pentru anii 2013-2017 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

    PRIM-MINISTRU                                                     Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                                      Andrei Usatîi
    Ministrul finanţelor                                                    Anatol Arapu

    Nr. 988. Chişinău, 6 decembrie 2013.

    1. Programul naţional de prevenire şi reducere a mortalităţii şi morbidităţii copiilor prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare pentru anii 2013-2017 (în continuare – Programul) este parte componentă a politicii social-economice a statului, direcţionată spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate şi sporirea şanselor de supravieţuire a copiilor.
    2. Programul stabileşte acţiunile de bază conform priorităţilor expuse în Programul de activitate a Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2013-2014, Politica naţională de sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021 şi Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate în perioada  2008-2017.
    3. Prezentul Program constituie un instrument de îndeplinire a angajamentului Republicii Moldova în contextul realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 288 din 15 martie 2005.
    4. Printre problemele statale cu importanţă medico-socială se evidenţiază asistenţa medicală a mamei şi copilului. Aspectul multilateral al acestei  probleme include un complex de sarcini, care determină calitatea sănătăţii acestor contingente.
    5. Rata înaltă a malformaţiilor congenitale în structura mortalităţii, morbidităţii şi dizabilităţii infantile atribuie malformaţiilor congenitale importante valenţe medicale şi sociale în ocrotirea sănătăţii. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 5% din nou-născuţi suferă de afecţiuni ereditare, 40% din mortalitatea infantilă şi dizabilităţile din perioada copilăriei sînt condiţionate de factorii ereditari. Bolnavii cu astfel de patologie ocupă aproximativ 30% din paturi în staţionarele pentru copii de toate profilurile. Pentru tratamentul şi îngrijirea acestui contingent de bolnavi sînt necesare mijloace financiare esenţiale.
    [Pct.5 modificat prin HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727]
    6. În ultimul deceniu în Republica Moldova se menţine un ritm descendent al mortalităţii infantile, însă rata malformaţiilor congenitale rămîne constant mare – acestea ocupă locul doi în structura mortalităţii infantile, alcătuind în anul 2009 – 27%, în anul 2010 – 29,4%, în anul 2011 – 27,1% şi în anul 2012 – 36,4%.
    7. Incidenţa malformaţiilor congenitale şi anomaliilor cromozomiale s-a majorat în perioada 1985-2006 de la 11,0 cazuri la 17,2 cazuri la 1000 de nou-născuţi, menţinîndu-se la acest nivel pînă în prezent: în anul 2011 au fost 17,7 cazuri, iar în anul 2012 – 16,0 cazuri la 1000 de nou-născuţi vii. Anual în republică se înregistrează în jur de 700 cazuri de malformaţii congenitale.
    8. Conform datelor statisticii oficiale, dintre cei 14851 de copii cu dizabilităţi cu vîrste între 0-17 ani 11 luni şi 29 de zile, înregistraţi în anul 2011 în republică (20,2%), 4236 (5,75%) sînt copii cu malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale, ceea ce constituie 28,5% din structura generală a dizabilităţii.
    [Pct.8 modificat prin HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727]
    9. În anii 2011-2012 structura malformaţiilor congenitale în Republica Moldova a fost dominată de malformaţii congenitale multiple (25%), ale sistemului osteomuscular (19%) şi de malformaţii cardiovasculare (15%). A fost semnalată o tendinţă de creştere în această perioadă a incidenţei anomaliilor sistemului nervos central (de la 6,7% în anul 2011 la 17,1% în anul 2012), gastrointestinale (de la 4,5% în anul 2011 la 10,2% în anul 2012) şi ale sistemului renal (de la 4,5% în anul 2011 la 9,4% în anul 2012). Totuşi, aceşti indicatori nu sînt reali pentru motivul că sistemul de înregistrare a cazurilor actualmente nu funcţionează eficient.
    10.  Frecvenţa naşterii copiilor cu sindromul Down în Republica Moldova este mai mare comparativ cu alte ţări. Astfel, la 10000 de nou-născuţi vii, conform diagnosticului prenatal, în anii 2007-2011 s-au înregistrat 12,23 cazuri de copii cu acest sindrom, în timp ce în ţările EUROCAT (registrul european de supraveghere a malformaţiilor congenitale) în aceeaşi perioadă au fost găsite 9,33 cazuri la 10000 de copii.
    11. Dinamica naşterilor copiilor cu spina bifida în perioada 2011-2012 reflectă o tendinţă de creştere a numărului de cazuri în ultimii ani: în anul 2011 – 3,32 cazuri la 10000 de nou-născuţi vii, în anul 2012 – 3,00 cazuri la 10000 de nou-născuţi vii, pe cînd în anii 2007-2011 media acestui indicator a constituit 2,06 cazuri la 10000 de nou-născuţi, iar în ţările EUROCAT pentru aceeaşi perioadă s-au înregistrat în medie 2,13 cazuri la 10000 de nou-născuţi.
    12. În prezent sînt recunoscute peste 6000 tulburări metabolice ereditare rare. Din întreaga gamă de erori înnăscute de metabolism în Republica Moldova poate fi identificată doar fenilcetonuria (PKU) graţie screening-ului neonatal, iniţiat în anul 1989, însă, din motive financiare, derulat cu unele întreruperi. Fenilcetonuria se înregistrează în Republica Moldova în medie cu frecvenţa de 1:7 325 de nou-născuţi vii. În pofida succeselor obţinute de ţările dezvoltate în controlul maladiei, în ţara noastră cheltuielile de asigurare a pacienţilor cu substituenţi proteici nu sînt acoperite de stat.
    13. Din anul 1994 a fost sistat screening-ul neonatal la hipotiroidismul congenital (înregistrat cu frecvenţa de 1: 3 876
de nou-născuţi în perioada 1990-1994). Ţinînd cont de amplasarea Republicii Moldova într-o zonă endemică cu deficit de iod şi de gravitatea tulburărilor de dezvoltare condiţionate de această maladie, se impune necesitatea stringentă de reluare a screening-ului neonatal al acestei maladii.
    14. Actualmente în Republica Moldova nu se implementează pe larg screening-ul biochimic prenatal în primele două trimestre ale sarcinii în instituţiile de stat. Începînd din anul 2011 se efectuează doar un număr foarte mic de teste (proteină asociată cu sarcina, subunitatea β liberă a gonadotropină corionică, α-fetoproteină, estriol liber, gonadotropină corionică), capabile să identifice grupul gravidelor care riscă să dezvolte malformaţii fetale şi aberaţii cromozomiale la feţii lor.
    15. Screening-ul ecografic fetal în primul trimestru al sarcinii la termenul 11-14 săptămîni de gestaţie pentru aprecierea markerilor ecografici predictivi pentru malformaţii congenitale şi aberaţii cromozomiale (translucenţa nucală, oasele nazale, duct venos ş.a.) nu este implementat pe larg şi nu este efectuat calitativ în conduita femeii gravide, deoarece specialiştii ultrasonografişti nu posedă cunoştinţe suficiente în fetologie.
    16. Pentru efectuarea măsurilor multidisciplinare de abilitare/reabilitare a copiilor cu malformaţii congenitale şi patologii ereditare statul şi societatea suportă cheltuieli materiale şi morale enorme. Cu toate acestea, doar un număr mic de malformaţii congenitale pot fi supuse corecţiei chirurgicale postnatale. Însă baza tehnico-materială a diviziunilor cu profil genetic, perinatal, chirurgical şi de abilitare nu corespunde cerinţelor contemporane şi nu poate asigura o calitate înaltă serviciilor.
    17. Aşadar, din cele relatate mai sus conchidem că în Republica Moldova există dificultăţi serioase în diagnosticarea prenatală şi precoce a malformaţiilor congenitale şi a patologiilor ereditare, intervenţia timpurie, reabilitarea medicală, inclusiv chirurgicală şi socială a copiilor suferinzi de astfel de maladii.
    18. Obiectivul general al Programului este prevenirea, depistarea şi corecţia timpurie a malformaţiilor congenitale şi a patologiilor ereditare prin implementarea măsurilor de profilaxie primară şi secundară, fortificarea diagnosticării şi metodelor de recuperare şi tratament.
    19. Obiectiv specific I. Fortificarea serviciului medico-genetic la nivel naţional cu implementarea noilor tehnologii de profilaxie şi diagnostic al malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare.
    1) Regionalizarea serviciului medico-genetic la nivel naţional şi implementarea noilor tehnologii de diagnostic şi profilaxie a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare.
    2) Crearea comitetului de supraveghere a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare şi asigurarea funcţionării lui.
    3) Reorganizarea sistemului de monitorizare a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare la nivel naţional.
    4) Amplificarea măsurilor de profilaxie primară, secundară şi de diagnostic al malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare în perioadele preconcepţională, prenatală şi postnatală.
    20. Obiectiv specific II. Creşterea capacităţilor umane în profilaxia şi diagnosticul prenatal şi postnatal al viciilor congenitale şi patologiilor ereditare (ale medicilor de familie, medicilor neonatologi, pediatri, obstetricieni-ginecologi, geneticieni, imagişti (ultrasonografişti/fetologi), morfopatologi).
    21. Obiectiv specific III. Creşterea capacităţilor instituţionale în diagnosticul şi corecţia malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare.
    22. Obiectiv specific IV. Mobilizarea comunitară şi educarea femeilor gravide şi a familiilor în profilaxia şi recuperarea malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare.
    23. Pentru fortificarea serviciului medico-genetic la nivel naţional cu implementarea noilor tehnologii de diagnostic şi profilaxie a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare se preconizează:
    1) Regionalizarea serviciului medico-genetic la nivel naţional şi implementarea noilor tehnologii de diagnostic şi profilaxie a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare prin:
    a) elaborarea criteriilor de regionalizare a serviciului medico-genetic în republică;
    b) completarea funcţiilor de specialişti geneticieni-consultanţi din centrele perinatale de nivelul II.
    2) Crearea comitetului de supraveghere a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare şi asigurarea funcţionării lui prin:
    a) elaborarea şi aprobarea regulamentului de activitate a comitetului de supraveghere a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare;
    b) evaluarea serviciului de asistenţă medicală orientată spre prevenirea malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare la toate nivelurile de asistenţă medicală;
    c) elaborarea regulamentelor de asistenţă medicală orientată spre prevenirea malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare pentru nivelurile I şi II de asistenţă medicală;
    d) elaborarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare a activităţii de prevenire a malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare pentru toate nivelurile de asistenţă medicală;
    e) elaborarea listei malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare şi a programului de investigaţii medico-genetice obligatorii pentru a propune contractarea serviciilor de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
    3) Reorganizarea sistemului de monitorizare a malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare la nivel naţional prin:
    a) actualizarea setului minim de date, definiţii şi formulare unificate pentru aplicarea în cadrul serviciului;
    b) elaborarea mecanismului de conlucrare a specialiştilor în cadrul supravegherii malformaţiilor congenitale la nivel naţional, raional şi local;
    c) implementarea la nivel naţional a sistemului unic de înregistrare a cazurilor de malformaţii congenitale şi maladii ereditare, aplicînd formularele statistice elaborate;
    d) adaptarea Registrului naţional al malformaţiilor congenitale şi maladiilor ereditare la Programul EUROCAT, completarea continuă a registrului;
    e) completarea continuă şi întreţinerea Bibliotecii Naţionale ADN (biobanca).
    4) Amplificarea măsurilor de profilaxie primară, secundară şi de diagnostic al malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare în perioadele preconcepţională, prenatală şi postnatală prin:
    a) identificarea femeilor din grupul de risc pentru eventuale malformaţii congenitale şi patologii ereditare la etapa preconcepţională pentru a le supune măsurilor de prevenire a acestora;
    b) asigurarea tuturor femeilor gravide cu acid folic pînă la termenul de 12 săptămîni de sarcină, începînd din perioada preconcepţională;
    c) optimizarea, începînd din perioada preconcepţională şi pe perioada gravidităţii, a diagnosticului infecţiilor TORCH (toxoplasma, rubeolla cytomegalovirus, herpes) şi a infecţiilor transmisibile sexual la femeile din grupul de risc;
    d) implementarea la nivel regional a testului biochimic (dublu test) la femeile gravide din grupul de risc în primul trimestru de sarcină (8-11 săptămîni) pentru identificarea femeilor cu risc de malformaţii congenitale şi maladii ereditare la făt;
    e) implementarea la nivel regional a testului biochimic (triplu test) la femeile gravide din grupul de risc în trimestrul al doilea de sarcină (12-16 săptămîni) pentru identificarea femeilor cu risc de malformaţii congenitale şi maladii ereditare la făt;
    f) implementarea screening-ului ecografic cu morfologie fetală obligatorie la femeile gravide din grupul de risc la 11-14 săptămîni de sarcină pentru identificarea malformaţiilor congenitale la făt;
    g) fortificarea screening-ului ultrasonografic al gravidelor prin efectuarea obligatorie a morfologiei fetale la 18-21 săptămîni de sarcină;
    h) asigurarea aplicării investigaţiilor prenatale invazive (biopsia vilozităţilor corionale şi amniocenteza) şi noninvazive (diagnostic citogenetic şi molecular genetic) pentru confirmarea malformaţiilor suspectate în cadrul screening-ului biochimic şi ultrasonografic;
    i) realizarea screening-ului neonatal la fenilcetonurie la 48-72 de ore;
    j) asigurarea copiilor diagnosticaţi cu fenilcetonurie cu tratament dietetic;
    k) implementarea screening-ului neonatal la hipotiroidism congenital la 48-72 de ore;
    l) implementarea la nivel regional a examenului ultrasonografic al articulaţiilor coxofemurale pentru depistarea displaziei congenitale la suspecţi (la nou-născuţi la externarea din maternitate şi la copiii cu vîrsta de o lună);
    m) asigurarea raportării stricte a cazurilor de malformaţii congenitale şi/sau maladii ereditare diagnosticate în centrele perinatale şi la nivelele I, II şi III de asistenţă medicală oferită copiilor;
    n) asigurarea aplicării screening-ului selectiv al dereglărilor de auz la copiii din grupul de risc (în perioada neonatală);
    o) asigurarea aplicării screening-ului selectiv al retinopatiei la copiii din grupul de risc (în perioada neonatală);
    p) asigurarea consultului medico-genetic al copiilor depistaţi cu malformaţii congenitale sau maladii ereditare la toate nivelurile de asistenţă medicală;
    q) asigurarea diagnosticului citogenetic şi/sau molecular-genetic al copiilor pentru confirmarea malformaţiei sau maladiei ereditare suspectate;
    r) implementarea metodelor noi de diagnostic genetic al patologiilor ereditare (FISH – metodă citogenetică pe bază de hibridizare fluorescentă; screening neonatal la hipotireoză; screening biochimic al gravidelor; screening selectiv la maladii metabolice ereditare rare);
    s) asigurarea mecanismului de îndrumare a copiilor diagnosticaţi cu malformaţii congenitale sau maladii ereditare ce conduc la dizabilitate către serviciile de chirurgie pediatrică de corecţie a malformaţiilor congenitale, Serviciul republican de diagnostic şi supraveghere a nou-născutului, Serviciul de intervenţie timpurie şi ONG-urile ce prestează servicii în domeniu.
    24. Pentru creşterea capacităţilor umane în profilaxia şi diagnosticul prenatal şi postnatal al viciilor congenitale şi patologiilor ereditare (ale medicilor de familie, medicilor neonatologi, pediatri, obstetricieni-ginecologi, geneticieni, imagişti (ultrasonografişti/fetologi), morfopatologi) se va realiza:
    1) instruirea continuă a lucrătorilor medicali în domeniile profilaxie şi diagnostic prenatal al malformaţiilor congenitale, prestarea de servicii, colectarea datelor, raportarea şi analiza acestora prin organizarea seminarelor de instruire pentru medicii de familie, medicii neonatologi, pediatri, obstetricieni-ginecologi, geneticieni, morfopatologi şi statisticieni;
    2) instruirea unui grup de specialişti ultrasonografişti/fetologi pentru instituţiile de nivel secundar şi terţiar în scopul sporirii calităţii screening-ului ecografic fetal al viciilor congenitale;
    3) instruirea unui grup de specialişti ultrasonografişti pentru instituţiile de nivel secundar şi terţiar în scopul implementării screening-ului ecografic al luxaţiei coxofemurale;
    4) instruirea personalului medical specializat în genetică pentru lărgirea spectrului de servicii utilizate în diagnosticul postnatal al bolilor genetice (FISH – metodă citogenetică pe bază de hibridizare fluorescentă; screening neonatal la hipotireoză; screening biochimic al gravidelor; screening molecular-genetic; screening selectiv la maladii metabolice ereditare rare) şi asigurarea monitoringului conform EUROCAT);
    5) pregătirea specialiştilor geneticieni-consultanţi pentru a activa în centrele perinatale de nivelul II;
    6) instruirea unui grup de specialişti dintre personalul de laborator în aplicarea screening-ului biochimic al gravidelor (dublu şi triplu test), inclusiv a programelor computerizate (software) pentru calcularea riscului prenatal;
    7) instruirea unui grup de specialişti în chirurgia pediatrică în scopul utilizării metodelor performante de corecţie a malformaţiilor congenitale la copii;
    8) elaborarea, aprobarea şi implementarea modulelor instructive în profilaxia şi diagnosticul precoce al malformaţiilor congenitale în perioada preconcepţională, prenatală şi postnatală;
    9) revizuirea şi optimizarea standardelor de supraveghere a gravidelor în condiţii de ambulator, tinînd cont de obiectivele specifice ale Programului;
    10) elaborarea, aprobarea şi implementarea standardelor şi protocoalelor vizînd profilaxia şi diagnosticul precoce al malformaţiilor congenitale în perioada preconcepţională, prenatală şi postnatală.
    25.  Pentru creşterea capacităţilor instituţionale în diagnosticul şi corecţia malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare se prevede:
    1) fortificarea bazei tehnico-materiale a secţiilor consultative perinatale de pe lîngă patru centre perinatale de nivelul II şi Centrul sănătatea reproducerii şi genetică medicală din cadrul IMSP Institutul Mamei şi Copilului cu aparate de ultrasonografie performante pentru facilitarea investigaţiei ecografice calitative a gravidelor din grupul de risc în primul trimestru de sarcină;
    2) fortificarea laboratoarelor din cadrul Centrului sănătatea reproducerii şi genetică medicală a IMSP Institutul Mamei şi Copilului prin asigurarea lor cu dispozitive medicale pentru facilitarea diagnosticului patologiilor genetice;
    3) înzestrarea secţiilor de profil chirurgical din cadrul IMSP Institutul Mamei şi Copilului cu instrumente medicale pentru efectuarea corecţiilor chirurgicale ale malformaţiilor;
    4) dotarea IMSP Institutul Mamei şi Copilului cu echipament pentru modernizarea bazei de date electronice a malformaţiilor congenitale, precum şi pentru analiza datelor şi difuzarea lor;
    5) înzestrarea a opt laboratoare din diferite regiuni ale republicii cu echipament pentru efectuarea screening-ului biochimic (dublu şi triplu test), inclusiv cu programe computerizate (software) pentru calcularea riscului prenatal.
    26.  Pentru mobilizarea comunitară şi educarea femeilor gravide şi a familiilor în profilaxia şi recuperarea malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare se vor întreprinde acţiuni de:
    1) informatizare/sensibilizare a populaţiei, prin elaborarea şi diseminarea materialelor promoţionale (pliante, postere), în profilaxia şi diagnosticul malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare axate pe următoarele teme:
    a) pregătirea tinerilor către realizarea funcţiei reproductive fără pericol;
    b) tehnologiile de profilaxie a malformaţiilor congenitale pentru cuplurile tinere;
    c) profilaxia malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare începînd cu perioada preconcepţională;
    d) consultul medico-genetic;
    e) riscurile de apariţie a malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare;
    f) rolul administrării acidului folic în perioadele preconcepţională şi prenatală;
    g) perioadele critice în ontogeneză (factori teratogeni);
    h) examenul ultrasonografic;
    i) maladia Down;
    j) screening-ul dereglărilor de auz şi vedere la nou-născuţi;
    k) screening-ul neonatal: fenilcetonuria şi hipotiroidismul;
    l) examinarea copilului la vîrsta de 72 ore şi o lună;
    m) vaccinarea contra rubeolei a femeilor de vîrstă reproductivă;
    n) fetopatiile alcoolice;
    o) medicamentele şi teratogeneza etc.;
    p) utilizarea sării iodate şi prevenirea patologiilor ereditare la copii;
    q) modul sănătos de viaţă;
    2) promovare şi desfăşurare a campaniilor de profilaxie a malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare în mass-media (emisiuni radio şi televizate, în presă).
    27. Estimarea generală a costurilor pentru îndeplinirea Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza activităţilor identificate şi formulate. În procesul de estimare a costurilor au fost identificate cele mai relevante măsuri şi activităţi din punctul de vedere al cost-beneficiului pentru realizarea scopului şi obiectivelor Programului.
    28.  Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor de implementare a Programului sînt divizate în două mari categorii: surse de finanţare interne şi externe. Sursele interne de finanţare sînt fondurile asigurării obligatori de asistenţă medicală şi bugetul de stat. Finanţarea externă va fi solicitată la compartimentele planului care includ surse neacoperite şi va consta din asistenţa tehnică, inclusiv granturi, acordată de organizaţiile internaţionale şi donatori. Totodată, Programul conţine o serie de acţiuni pentru care nu sînt necesare alocaţii bugetare, dar care solicită doar mobilizarea resurselor existente în cadrul sistemului.
    29. Evaluarea suportului financiar pentru realizarea măsurilor incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului se va face anual, cu înaintarea propunerilor precizate în proiectele anuale ale bugetelor respective. 
    30. Costul estimativ al prezentului Program este de 160.476,12 mii lei (din care 48,8% sînt surse neacoperite). Bugetul estimativ este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare în conformitate cu activităţile preconizate, şi este specificat în Planul de acţiuni inerent.
    31. Reducerea morbidităţii nou-născuţilor prin malformaţii congenitale şi anomalii cromozomiale de la 16 %  la 14.0% în anul 2017. Diminuarea incidenţei viciilor cardiace congenitale de la 15% la 13%, spinei bifide de la 3% la 2.0%, maladiei Down de la 12.2% la 9.0% în anul 2017.
    32. Reducerea mortalităţii neonatale şi infantile prin malformaţii congenitale de la 2.4% şi 3,6% la, respectiv, 2.0% şi 3.0% în anul 2017.
    33.  Reducerea numărului de copii cu dizabilităţi cauzate de malformaţii congenitale şi patologii ereditare cu vîrste între 0-17 ani 11 luni şi 29 de zile cu 10% şi, respectiv, a indicelui dizabilităţii la copii cauzate de aceste patologii de la 5,75% la 4,5%.
    [Pct.33 modificat prin HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727]
    34. Obţinerea unei acoperiri de 97% a nou-născuţilor cu screening la fenilcetonurie şi hipotireoză congenitală.
    35.  Obţinerea unei acoperiri de 95% a femeilor gravide din grupele de risc major pentru malformaţii congenitale şi maladii ereditare cu scereening-ul prenatal biochimic şi ecografic fetal, examenul la infecţiile TORCH şi infecţiile transmisibile sexual, cu investigaţii prenatale invazive şi cercetări genetice noninvazive.
    36.  Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori:
    1) incidenţa malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare în Republica Moldova în contextul indicilor internaţionali (%, în total şi după nozologie);
    2) prevalenţa malformaţiilor congenitale şi patologiei ereditare (%, în total şi după nozologie);
    3) mortalitatea infantilă prin malformaţii congenitale şi patologiilor ereditare (%  în total şi % în structura mortalităţii);
    4) incidenţa morbidităţii prin malformaţii congenitale cauzate de infecţiile TORCH;
    5) indicele dizabilităţii copiilor au vîrste între 0-17 ani 11 luni şi 29 de zile prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare (numărul total de copii şi % în structura dizabilităţii);
    [Pct.36 subpct.5) modificat prin HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727]
    6) indicele dizabilităţii primare a copiilor cu vîrste între 0-17 ani 11 luni şi 29 de zile prin malformaţii congenitale şi patologii ereditare (numărul total de copii);
    [Pct.36 subpct.6) modificat prin HG592 din 24.07.17, MO289-300/11.08.17 art.727]
    7) ponderea femeilor gravide luate la evidenţă în termen (%);
    8) numărul femeilor gravide care au fost incluse în grupul de risc pentru malformaţii congenitale şi patologii ereditare;
    9) numărul femeilor de vîrstă fertilă vaccinate contra rubeolei;
    10) numărul femeilor care au primit corecţie metabolică;
    11) rata femeilor care au primit acid folic în perioadele preconcepţionale şi în primul trimestru al sarcinii;
    12) morbiditatea prin malformaţii congenitale dependente de acid folic;
    13) ponderea femeilor gravide care au fost investigate prin USG conform standardului în vigoare (%); 
    14) rata de acoperire a grupurilor de risc ale femeilor gravide cu screening-ul prenatal biochimic şi ecografic fetal, examenul la infecţiile TORCH şi infecţiile transmisibile sexual (%), cu investigaţii prenatale invazive şi cercetări genetice noninvazive; 
    15) ponderea femeilor gravide din grupul de risc major pentru malformaţii congenitale, care au beneficiat de consultul medico-genetic;
    16) rata de acoperire a nou-născuţilor cu screening la fenilcetonurie şi hipotireoză congenitală (%); ponderea copiilor depistaţi cu aceste maladii;
    17) rata de detecţie prenatală a malformaţiilor congenitale şi patologiei ereditare (numărul total de cazuri şi în %);
    18) numărul de lucrători medicali instruiţi în domeniile profilaxiei şi diagnosticului malformaţiilor congenitale, geneticii medicale, în screening-ul ecografic al morfologiei fetale şi screening-ul ecografic al displaziilor coxofemurale la nou-născuţi;
    19) numărul de metode de diagnostic cito-genetic şi molecular-genetic nou implementate;
    20) numărul de utilaje/echipamente procurate/instalate;
    21) rata corecţiilor chirurgicale postnatale a malformaţiilor congenitale (numărul total de copii, structura nozologică);
    22) numărul de acte normative, materiale informaţionale, module instructive, standarde şi protocoale privind profilaxia şi diagnosticul precoce al malformaţiilor congenitale elaborate şi implementate;
    23) numărul de campanii informaţionale organizate în mass-media;
    24) calitatea întreţinerii (plenitudinea completării) bazelor de date ale Registrului naţional al viciilor congenitale şi maladiilor ereditare şi ale Bibliotecii ADN (biobanka);
    25) numărul de rapoarte de monitorizare realizate de unitatea de coordonare a implementării Programului.
    37.  Activităţile de monitorizare a prezentului Program vor avea un caracter sistematic şi continuu şi se vor desfăşura pe parcursul întregii perioade de implementare, incluzînd atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau efectelor neprevăzute, cît şi propunerea eventualelor corectări de conţinut şi de formă în măsurile şi acţiunile planificate. Monitorizarea se va efectua în baza a trei seturi de indicatori (de proces, de rezultat, de impact), care vor permite urmărirea şi evaluarea în dinamică a procesului de realizare a obiectivelor generale stipulate în Program pentru atingerea scopului final – prevenirea şi depistarea precoce a malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare.
    38. Indicatorii de proces vor reflecta realizarea activităţilor expuse în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program. Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor specifice, precum şi a măsurilor aplicate se va efectua conform indicatorilor de rezultat, iar indicatorii de impact vor fi utilizaţi pentru evaluarea schimbărilor în starea sănătăţii copiilor.
    39. Activitatea de evaluare a Programului se va desfăşura pe parcursul întregii perioade de implementare şi va include elaborarea, în baza indicatorilor de monitorizare, a rapoartelor anuale şi a raportului final de evaluare a Programului.
    40. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de evaluare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate în mass-media şi pe pagina web a Ministerului Sănătăţii.

    anexa nr.2