Înregistrat:
ministrul justiţiei al
Republicii Moldova
Alexandru Tănase
nr. 714 din 13.10.2009

    Întru executarea prevederilor art. 27, alin. (3), lit. a) al Legii nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 117-126, art. 530), cu  modificările şi completările ulterioare şi al art. 10, alin. (2) al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 141-145, art. 597),
    Se aprobă Indicaţiile metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (conform anexei).

    VICEMINISTRUL FINANŢELOR                                  Viorel Dandara

    Nr. 63. Chişinău, 10 august 2009.

    1. Prezentele Indicaţii metodice se extind asupra tuturor societăţilor de audit, indiferent de forma juridică de organizare, auditorilor întreprinzători individuali, care activează în conformitate cu Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit. Prevederile expuse în prezentele Indicaţii metodice trebuie aplicate de societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali ce sînt implicate(ţi) în exercitarea activităţii de audit.
    2. Obiectivul prezentelor Indicaţii metodice este de a asista societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali în respectarea obligaţiunilor sale legale şi cerinţelor profesionale, ce rezultă din legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi în elaborarea Politicii cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului (în continuare – Politica).
    3. În cadrul exercitării activităţii de audit, prevederile Indicaţiilor metodice se extind asupra tuturor persoanelor implicate în angajament (nu numai asupra personalului salariat). Persoanele implicate în angajament includ toate persoanele care sînt direct implicate în procesul de acceptare şi realizare a angajamentului respectiv: membrii echipei de audit, personalul profesionist din alte domenii/discipline care este implicat în angajament, persoanele care asigură controlul calităţii sau direct monitorizează angajamentul, profesioniştii atraşi, cu excepţia experţilor contractaţi de societatea de audit, auditorul întreprinzător individual.
    4. Indicii tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului sînt stabiliţi în Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, aprobat prin ordinul directorului Centrului pentru  Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare – CCCEC) nr. 118 din 20.11.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.203-206, art. 741).
    5. Tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului pot varia de la tranzacţii simple, de exemplu supraplăţi sau achitări repetate ale facturilor, pînă la tranzacţii complexe şi scheme sofisticate ce includ implicarea multiplelor părţi interesate şi multiplelor metode de deţinere, transferare sau tăinuire a activelor. Tranzacţiile respective pot fi efectuate atît în mod direct, cît şi prin intermediari. Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali trebuie să acorde atenţie riscurilor aferente clienţilor, părţilor legate cu aceştia şi altor părţi implicate în tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, ţinînd cont de toate formele posibile de implicare în asemenea tranzacţii.
    6. Organul executiv al societăţii de audit, auditorul întreprinzător individual aprobă Politica conform prevederilor alin.(1) art. 9 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007  cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    7. Responsabilitatea organului executiv al societăţii de audit, auditorului întreprinzător individual nu se reduce doar la elaborarea unei Politici proprii, ci se extinde şi asupra faptului că personalul relevant este cunoscut cu politica respectivă şi este instruit în mod corespunzător. De asemenea, organul executiv al societăţii de audit, auditorul întreprinzător individual este responsabil de monitorizarea procesului de conformare a activităţilor desfăşurate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, prin observarea continuă a cerinţelor legislative şi prin implementarea modificărilor operate în legislaţia în vigoare.
    8. La elaborarea Politicii trebuie luate în considerare prevederile art. 9 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului descrise în Politică urmează a  fi aplicate concomitent cu procedurile profesionale standarde stabilite de Standardele Naţionale de Audit.
    9. La elaborarea Politicii de către societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie luate în considerare următoarele informaţii:
    a) tipul, mărimea şi complexitatea activităţilor sale;
    b) numărul diferitor tipuri/ramuri/domenii de activităţi în care sînt implicaţi, datorită clienţilor săi;
    c) lista clienţilor, nivelul de risc asociat cu diferiţi clienţi şi domeniile de activitate desfăşurate de aceştia;
    d) riscul asociat cu fiecare tip de serviciu pe care-l prestează (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului);
    e) riscul asociat cu clienţii săi, cu părţile legate ale acestor clienţi şi altor părţi implicate (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului).
    10. Prezentele Indicaţii metodice nu prevăd un format unic al Politicii, aplicabil tuturor societăţilor de audit, auditorilor întreprinzători individuali. Fiecare societate de audit, auditor întreprinzător individual elaborează Politica utilizînd o structură proprie, ţinînd cont de prevederile  Indicaţiilor metodice. În anexa la prezentele Indicaţii metodice este prezentat un model de structură a Politicii, care poate fi utilizat ca bază la elaborarea propriei Politici.
    11. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să asigure implementarea unor proceduri de control intern, pe care să le elaboreze ţinînd cont de mărimea şi tipul activităţilor desfăşurate, suficiente pentru atingerea următoarelor scopuri:
    a) determinarea şi perfectarea noilor proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului şi monitorizarea continuă a celor deja existente, precum şi aducerea la cunoştinţa personalului relevant a procedurilor respective;
    b) elaborarea şi documentarea modalităţilor de evaluare a riscurilor asociate cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, ce rezultă din activităţile desfăşurate;
    c) organizarea procesului de instruire a personalului relevant, inclusiv controale ce asigură că instruirea a fost efectuată şi că conţinutul acesteia corespunde tematicii;
    d) testarea Politicii şi procedurilor în ceea ce priveşte corespunderea cu legislaţia în vigoare;
    e) monitorizarea corespunderii activităţilor desfăşurate cu Politica elaborată, inclusiv raportarea rezultatelor organului executiv.
    12. Procedurile de evaluare a riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pot fi integrate în sistemul existent de evaluare a riscului profesional sau celui legat de client  sau tranzacţiile respective  pot fi controlate în mod separat.
    13. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual pot evalua riscul aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pentru următoarele categorii:
    a) tipuri de servicii;
    b) tipuri de clienţi;
    c) domenii de activitate şi, în baza acestor categorii, pot aplica o divizare a riscurilor ca fiind redus/normal/ridicat.
    14. Rezultatele evaluării riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului trebuie folosite pe deplin în cadrul procesului „identificarea clientului”.
    15. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie, de asemenea, să ia în considerare tipurile de riscuri la care aceştia sînt expuşi:
    a) riscul imaginii;
    b)riscul de a fi utilizat în scopuri de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    c) riscul că clienţii sau persoanele care efectuează tranzacţii cu clienţii sînt implicaţi în tranzacţii de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, iar societatea de audit, auditorul întreprinzător individual nu au depistat acest fapt.
    16. Procedurile aferente procesului de identificare a clientului sînt considerate unele din principalele proceduri de prevenire a tranzacţiilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului. Cerinţele profesionale în vigoare prevăd aplicarea unor proceduri standarde de acceptare a clienţilor, de exemplu, proceduri ce asigură corespunderea cu cerinţele profesionale de independenţă şi de evitare a conflictelor de interese. Procedurile de identificare a clientului ce trebuie elaborate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi integrate în procedurile standarde de acceptare a clientului sau pot fi controlate separat.
    17. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să aplice procedurile de identificare a clientului pentru toţi clienţii, atît pentru cei noi, cît şi pentru cei existenţi. Identificarea clienţilor trebuie efectuată, de regulă, în următoarele cazuri:
    a) cînd are loc iniţierea unei relaţii de afaceri;
    b)cînd are loc o tranzacţie neordinară;
    c) cînd apar suspiciuni cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului;
    d)cînd apar dubii referitor la veridicitatea informaţiilor colectate anterior.
    18. Procedurile elaborate pentru colectarea informaţiilor despre client trebuie să asigure obţinerea răspunsurilor la următoarele întrebări:
    a) cine este clientul?
    b) cine este proprietarul clientului?
    c) care este scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază?
    d) care este tipul activităţii clientului?
    e) care sînt sursele de finanţare a clientului?
    f) care sînt scopurile economice şi de afaceri ale clientului?
    19. Procedurile de identificare a clientului ce urmează a fi elaborate de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali şi aplicate pînă la iniţierea relaţiilor de afaceri urmează să:
    a) stabilească şi verifice identitatea clientului prin utilizarea documentelor sau informaţiilor obţinute din surse independente şi veridice;
    b) identifice proprietarul clientului (cînd este aplicabil), inclusiv să obţină înţelegerea structurii de control a clientului şi să verifice identitatea proprietarului;
    c) obţină informaţii cu privire la scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază.
    20. Procedurile de identificare a clientului ce trebuie aplicate în decursul relaţiilor de afaceri urmează să monitorizeze activitatea cu clientul în mod continuu. Monitorizarea respectivă include observarea atentă a tranzacţiilor, surselor de finanţare şi altor informaţii colectate la etapa iniţierii relaţiilor, pentru a se asigura că noua informaţie colectată corespunde cu cea existentă. La această etapă o atenţie deosebită se va acorda clienţilor care efectuează tranzacţii complexe şi neordinare şi/sau efectuează operaţiuni în valută străină.
    21. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri ce ar asigura că tot personalul relevant cunoaşte cerinţele legislaţiei în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi ar asigura organizarea unor instruiri regulate care ar avea drept scop instruirea personalului în ceea ce priveşte modalitatea de recunoaştere şi de raportare a tranzacţiilor cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
    22. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual decide de sine stătător regularitatea organizării instruirilor. Aceasta poate fi influenţată de modificările în legislaţie, de rezultatele proceselor judiciare la nivel naţional şi/sau internaţional, de modificările riscului etc. În ceea ce priveşte personalul nou angajat, trebuie prevăzut termenul maxim în decursul căruia personalul respectiv va fi instruit în domeniul dat.
    23. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri privind înregistrarea şi păstrarea informaţiei aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Principalele informaţii ce urmează a fi înregistrate includ:
    a) informaţii privind identificarea clientului, inclusiv dovezile ce confirmă verificarea identităţii (dovezile pot fi deţinute atît pe suport de hîrtie, cît şi în format electronic);
    b) informaţii privind relaţiile de afaceri cu clientul, inclusiv detalii cu privire la orice tranzacţii neordinare şi detalii privind monitorizarea relaţiilor de afaceri;
    c) informaţii privind activităţile suspicioase;
    d) informaţii privind instruirea personalului.
    24. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să păstreze informaţiile aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului conform prevederilor art. 7 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    25. Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali  trebuie să dispună de proceduri clare, reieşind din prevederile Legii nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aduse la cunoştinţa întregului personal relevant, care să prevadă raportarea  asupra tuturor tranzacţiilor suspecte, determinate în conformitate cu Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte aprobat de CCCEC şi prezentei Indicaţii, unei persoane speciale din cadrul organului executiv, responsabile pentru acumularea informaţiei şi luarea măsurilor contra spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, trebuie să fie stabilit un anumit lanţ de comunicare, privind raportarea asupra problemelor ce ţin de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
    26. În cazul depistării de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a tranzacţiilor suspecte, acestea vor fi raportate CCCEC conform prevederilor art. 8 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    27. Conform prevederilor alin.(2) art. 12 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, transmiterea informaţiilor aferente tranzacţiilor suspecte  către CCCEC nu se consideră o încălcare a principiului confidenţialităţii, prevăzut de Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit şi Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor.
    28. Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor Indicaţii metodice, vor elabora şi aproba Politica cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.
    Introducere
    Compartimentul respectiv va include cel puţin:
    • descrierea necesităţii elaborării Politicii şi importanţa procedurilor conţinute în Politică;
    • definirea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ţinînd cont de particularităţile activităţii societăţii de audit.
    Actele legislative utilizate la elaborarea Politicii
    Compartimentul respectiv va include cel puţin enumerarea actelor legislative şi normative ce au stat la baza elaborării Politicii:
    • actele legislative şi normative ce descriu prevederile generale cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    • actele legislative şi normative ce descriu prevederile specifice cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    • actele legislative şi normative profesionale utilizate la elaborarea procedurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.
    Obiectivul Politicii
    Compartimentul respectiv va include cel puţin:
    • descrierea scopului Politicii;
    • menţionarea domeniului de aplicare a cerinţelor Politicii. Informaţia respectivă va depinde de structura societăţii de audit, de tipurile de servicii pe care le prestează, de faptul dacă atrage sau nu societatea de audit persoane din afara societăţii etc.
    Responsabilităţi
    Compartimentul respectiv va include cel puţin:
    • persoana responsabilă de elaborarea şi implementarea Politicii;
    • modalitatea de aducere la cunoştinţa personalului relevant a cerinţelor Politicii;
    • modalitatea de monitorizare a procesului de conformare a activităţilor desfăşurate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    Proceduri
    Compartimentul respectiv va include procedurile elaborate de societatea de audit pe următoarele domenii:
    • implementarea controlului intern;
    • evaluarea şi gestionarea riscurilor (exemplu de procedură: Tranzacţiile neordinare trebuie estimate ca avînd un risc înalt şi trebuie în mod obligator comunicate organului executiv);
    • identificarea clientului (exemplu de procedură: Înainte de a semna scrisoarea de angajament atît cu clienţi noi, cît şi cu cei existenţi, este obligator de acumulat informaţii de bază despre clientul respectiv cum ar fi:
    o copia certificatului de înregistrare a clientului şi a proprietarului/persoanei ce deţine controlul;
    o copia buletinului de identitate a persoanei autorizate să semneze scrisoarea de angajament;
    o copia ultimului bilanţ contabil al clientului şi a proprietarului/persoanei ce deţine controlul etc.);
    • comunicarea şi instruirea personalului (exemplu de procedură: Persoana XXX este responsabilă de organizarea unor instruiri regulate de actualizare a responsabilităţii personalului, inclusiv informarea privind noile dezvoltări de domeniu);
    • înregistrarea şi păstrarea informaţiei (exemplu de procedură: menţinerea unui registru al clienţilor pentru o perioadă de cel puţin şapte ani din momentul finalizării relaţiilor de afaceri sau exercitării activităţii de audit);
    • raportarea operaţiunilor suspecte (exemplu de procedură: La nivel intern personalul este responsabil de comunicarea oricăror tranzacţii suspecte persoanei XXX).