ID intern unic: 353944
Версия на русском
Republica Moldova
din 16.07.2014
cu privire la aprobarea Programului naţional de monitorizare a
reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele
alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020
reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele
alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020
MODIFICAT
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
NOTĂ:
Pe tot parcursul textului hotărîrii și în Programul național, cuvintele „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
În conformitate cu prevederile Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), cu modificările ulterioare, Legii nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art. 510), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul monitorizării inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020 (se anexează).
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
1) va asigura implementarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020;
2) va întocmi şi va aproba anual Planul calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 1 la Program;
3) va actualiza şi va aproba, începînd cu anul 2017, indicatorii specificaţi în anexele nr. 2-5 la Program în funcţie de riscurile evaluate pe anii precedenţi;
4) va plasa trimestrial pe site-ul său oficial rezultatele probelor analizate;
5) va întocmi şi va prezenta anual Guvernului şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului raportul privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020.
3. Finanţarea Programului naţional sus-menţionat se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Ministrul finanţelor Anatol Arapu
Nr. 567. Chişinău, 16 iulie 2014.
2. Prezentul Program este elaborat în scopul realizării prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor, Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din
3 octombrie 2011, şi a Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010.
3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, stabilind responsabilităţi clare pentru subiecţii implicaţi în procesul de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, în vederea neadmiterii plasării pe piaţă a produselor cu devansări ale limitei maxime admise, stabilite de Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, şi Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
4. În sensul prezentului Program, noţiunile utilizate semnifică următoarele:
1) monitorizare – efectuarea unor observaţii şi măsurări planificate sau, după caz, inopinate pentru verificarea nivelului de conformitate a produselor alimentare de origine vegetală cu cerinţele legislaţiei în vigoare, prevăzute în pct. 3 al prezentului Program;
2) prelevare de probe – procedură de colectare şi ambalare în pachet (sacoşă)-safeu de unică utilizare, cu cod unic de identificare, a unei anumite cantităţi de produs supus expertizei privind reziduurile de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi;
3) reziduuri de pesticide (produse de uz fitosanitar) şi nitraţi – una sau mai multe substanţe prezente în sol sau pe plante, în produsele de origine vegetală, în produsele comestibile de origine animală sau în altă parte în mediu, constituind resturi rămase în urma folosirii unui produs de uz fitosanitar sau a unor fertilizanţi, inclusiv metaboliţi şi produşii lor proveniţi din degradare sau prin reacţie;
4) substanţă activă – componentă biologic activă, sub diferite forme preparative, care face parte din compoziţia unui produs de uz fitosanitar sau fertilizant, acţionînd nociv asupra organismului sau asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
În ultimii ani agricultura, ca pilon de bază al economiei naţionale, contribuie cu circa 12% la formarea PIB-ului ţării. În republică activează circa 1550 de întreprinderi corporative şi peste 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti (de fermier), numărul gospodăriilor casnice auxiliare constituind aproximativ 600 mii.
6. Suprafaţa şi volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole sînt reprezentate în tabelul 1 şi figura 1 (conform datelor Biroului Naţional de Statistică).
Figura 1. Suprafaţa terenurilor cultivate cu principalele culturi agricole
7. Conform datelor oficiale, pe parcursul anilor 2010-2012 Republica Moldova a importat şi a exportat produse alimentare de origine vegetală, reprezentate în alimentaţia de bază a populaţiei, conform informaţiei din tabelul 2.
Utilizarea pe scară largă a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor ca rezultat al dezvoltării tehnice şi ştiinţifice determină creşteri substanţiale ale producţiei agricole, însă deseori produce efecte negative asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este una dintre cele mai solicitate metode la care apelează producătorii agricoli. Concomitent cu beneficiile aduse, metoda dată, la utilizarea neconformă, poate duce la acumularea reziduurilor de pesticide şi majorarea conţinutului de nitraţi în producţia primară.
9. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în agricultură au fost utilizate, în medie, cîte 2,58 mii tone (greutate fizică) de produse de uz fitosanitar. În anul 2012, în republică s-au importat 2,37 mii tone de produse de uz fitosanitar, fiind utilizate 100% din volumul importat (figura 2).
Intensitatea administrării produselor de uz fitosanitar s-a micşorat de la 10-12 kg/ ha (greutate fizică) în anii 1981-1985, pînă la 2-3 kg/ha în anii 2000, cu tendinţe spre descreştere (în anii 2004-2007) în medie pînă la 1,55 kg/ha/produs.
Figura 2. Utilizarea în dinamică a produselor de uz fitosanitar în Republica Moldova, mii tone
10. Conform situaţiei la 1 ianuarie 2013, în sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor nocive ale culturilor agricole este admisă utilizarea a 740 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), care sînt produse pe baza a 315 substanţe active din diverse grupe (compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline etc.).
11. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii denotă că la nivel mondial aproximativ 50% din volumul fructelor, legumelor şi cerealierelor sînt contaminate, într-o măsură sau alta, cu pesticide. Contaminarea cu substanţe chimice a produselor alimentare constituie un pericol pentru sănătate şi este una dintre problemele primordiale la compartimentele siguranţa alimentelor, comerţul şi protecţia consumatorului.
12. Conform tehnologiilor de cultivare, practic la toate culturile agricole se utilizează un vast sortiment de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, inclusiv la fructe şi legume destinate alimentaţiei în stare proaspătă. Aproximativ 32% din producţia de legume şi fructe autohtone se comercializează în stare proaspătă pe piaţa internă.
Unele dintre substanţele active, deşi nu au toxicitate acută, se pot acumula în organism prin consumarea sistematică a alimentelor contaminate, care produc dereglări substanţiale. Toxicitatea pesticidelor se apreciază prioritar după doza toxică letală (DL50), care reflectă în mod simplificat gradul de periculozitate al unei substanţe.
14. Statistica internaţională demonstrează că 86% din totalul intoxicaţiilor cu pesticide la nivel mondial sînt provocate de substanţe avînd (DL50) sub 50 mg/kg masă corporală. Pentru protecţia sănătăţii consumatorilor, este necesară respectarea conţinuturilor de reziduuri de pesticide şi nitraţi în limitele maxime admise stabilite de legislaţia naţională prevăzută la pct. 3. Reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare agricole conduc la scăderea valorii comerciale a acestora. Alimentele contaminate cu reziduuri de pesticide şi conţinut de nitraţi peste limitele maxime admisibile (LMA) trebuie retrase din comerţ şi în general din consum în baza evaluării expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
15. Pentru a nu permite depăşirea LMA de reziduuri în produsele vegetale, producătorii acestora sînt obligaţi să respecte cerinţele de aplicare a tratamentelor fitosanitare, dozele recomandate, numărul de tratamente, termenul de aşteptare recomandat între ultimul tratament şi recoltare.
17. Pentru minimizarea acţiunii toxice a produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare în sectorul agrar, Consiliul republican interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu referinţă la raportul Comisiei Europene care, periodic, în baza datelor ştiinţifice şi tehnice, reexaminează lista substanţelor active permise la fabricarea pesticidelor, adoptă decizii de omologare, reomologare, extindere sau refuz al acestora.
În funcţie de gradul potenţial de periculozitate, Consiliul, în conformitate cu pct. 5 lit. e) din Hotărîrea Guvernului nr. 897 din 8 decembrie 1994 „Cu privire la aprobarea şi utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”, aprobă sau refuză omologarea produsului de uz fitosanitar care include în compoziţia sa substanţe potenţial cancerigene, substanţe care pot cauza disfuncţionalităţi ale sistemului endocrin, sînt potenţial toxice pentru reproducere, mutagene, corozive sau pot fi periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
18. Substanţele active conţinute în produsele de uz fitosanitar pot pătrunde accidental în alimente la diferite etape ale producţiei sau circulaţiei lor, devenind contaminanţii chimici ai alimentelor respective.
19. Produsele de uz fitosanitar constituie o clasă specială de contaminanţi chimici care, în agricultura modernă, se utilizează pe scară largă. Pentru asigurarea consumului inofensiv al alimentelor la nivel mondial, Comisia Codex Alimentarius a FAO/OMS a stabilit limitele maxime admise recomandate pentru reziduurile de pesticidele utilizate pe scară largă în sectorul agrar. La nivel naţional, LMA pentru reziduurile de pesticide sînt stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, care transpune parţial Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005.
20. Prezenţa reziduurilor produselor de uz fitosanitar şi a conţinutului sporit de nitraţi în produsele alimentare destinate alimentaţiei copiilor constituie un risc major pentru sănătate.
Unele pesticide utilizate în sectorul agrar sînt calificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutaţii sau de dereglări ale sistemului hormonal. Rezultatele multiplelor analize de laborator ale probelor de produse alimentare de origine vegetală denotă că reziduurile unor pesticide persistă mai frecvent în/pe produsele alimentare vegetale, fapt ce impune necesitatea monitorizării, prioritar a remanenţei acestor pesticide, în vederea garantării că substanţele active incluse în matricea respectivă din prezentul Program sînt reprezentative pentru produsele de uz fitosanitar şi pentru produsele alimentare care constituie raţia alimentară a populaţiei.
21. Structura de bază a raţiei alimentare a unui consumator din Republica Moldova este constituită din circa 30-40 de produse alimentare de origine vegetală. Monitorizarea şi controlul inofensivităţii acestora sînt prerogativa statului. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că produsele vegetale precum tomatele, ardeii graşi, salata verde, broccoli, căpşunele, spanacul, fasolea verde, ţelina, strugurii, perele, piersicii şi merele au un risc major de a fi contaminate cu reziduuri de pesticide avînd ca temei tehnologiile de cultivare. Gradul de contaminare a produselor variază semnicativ de la produs la produs şi de la producător la producător.
22. Un alt factor de risc îl constituie proprietăţile cumulative şi persistente ale reziduurilor de pesticide, în special din grupele clorpirifos, permetrin, endosulfan, şi din categoriile poluanţilor organici persistenţi. Potrivit Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor, 60% din legume şi 30% din fructe conţin reziduuri de pesticide. Programul de monitorizare se va axa pe analiza în laborator a substanţelor active din clasele organofosfaţi, organocloruraţi, carbamaţi, piretroizi, ditiocarbamate, altele.
23. Conform tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, schema de utilizare a pesticidelor este pasibilă modificărilor semnificative pe parcursul unei perioade de trei ani, fapt ce impune reactualizarea indicatorilor specificaţi în anexele nr. 2-5 la prezentul Program. Reziduurile de pesticide din respectivele produse alimentare trebuie analizate în laborator pe parcursul unei serii de cicluri de cîte trei ani, pentru a permite evaluarea expunerii consumatorului la aceste riscuri.
24. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 pentru detectarea cu o certitudine mai mare de 99 la sută a unei probe care conţine reziduuri de pesticide peste limita de determinare (LD), este necesară investigarea a cel puţin 12 probe pe produs pe an, repartizate şi prelevate în municipii/raioane, în funcţie de numărul de locuitori.
25. O altă grupă de contaminanţi chimici pentru produsele alimentare de origine vegetală sînt nitraţii, componente care rezultă din utilizarea fertilizanţilor.
26. Sursa poluării produselor alimentare de origine vegetală sînt fertilizanţii minerali, precum şi cei de natură organică, cu conţinut sporit de azot, element principal în componenţa nitraţilor. Aceste substanţe, care sînt considerate principalele elemente nutritive pentru plante, la utilizarea neraţională, poluează produsele şi pun în pericol sănătatea umană. Prezintă pericol nu atît nitraţii (NO3¯), ca atare, cît nitriţii (NO2¯) care derivă din ei, ultimii fiind semnificativ mai toxici. Consumul îndelungat al produselor cu conţinut sporit de nitraţi afectează mai pronunţat copiii, deoarece nitriţii formaţi din nitraţi inhibă procesele vitale. La asemenea copii se observă retard fizic şi mental.
27. Un spectru larg de legume precum salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, spanacul, pepenii verzi, pepenii galbeni, consumate în stare proaspătă, predispun la acumularea în organismul uman a unei cantităţi excesive de nitraţi, care pot provoca intoxicaţii alimentare.
28. Nivelurile maxime admise pentru nitraţi sînt stabilite în scopul reducerii prezenţei acestor contaminanţi în produsele alimentare de origine vegetală. Conţinutul de nitraţi, la nivelul stabilit, poate fi obţinut prin respectarea bunelor practici agricole.
29. Una dintre consecinţele prezenţei în exces a ionilor de nitraţi în organismul uman este formarea nitrozaminelor, compuşi cu acţiune cancerigenă, mutagenă şi embriotoxică. În aceste cazuri cel mai frecvent poate fi cancerul la esofag, stomac, ficat, rinichi.
30. Responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor le revine atît producătorilor agricoli care, în timpul procesului tehnologic, poluează indirect producţia agricolă, cît şi structurilor statale, responsabile de controlul inofensivităţii acesteia.
31. Pentru asigurarea inofensivităţii, produsele alimentare de origine vegetală cu depăşiri ale LMA nu pot fi admise pe piaţă, nici amestecate cu alte produse alimentare, nici utilizate ca ingrediente în produsele alimentare.
33. Prezentul Program trasează obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestora, inclusiv a obiectivului general al Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 3 octombrie 2011, care are drept scop atingerea celui mai înalt grad de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea alimentelor.
1) monitorizarea, pînă în anul 2017, a conţinutului reziduurilor de pesticide în 43 de tipuri de produse alimentare de origine vegetală;
2) prelevarea, în perioada 2015-2020, a 97-100% de probe planificate anual pentru controlul reziduurilor de pesticide;
3) monitorizarea, pînă anul 2017, a 27 tipuri de produse alimentare de origine vegetală în vederea respectării conţinutului de nitraţi;
4) prelevarea şi monitorizarea, în perioada 2015-2016, a 505 de probe de produse alimentare de origine vegetală în scopul controlului respectării conţinutului de nitraţi;
5) reducerea, în perioada 2015-2020, a intoxicaţiilor alimentare cu fructe a copiilor de vîrstă preşcolară (0-6 ani),
6) identificarea, pînă în anul 2017, a 5 substanţe active frecvent prezente în produsele alimentare de origine vegetală, extinderea numărului acestora la 10 pînă în anul 2020;
7) instruirea, în anul 2015, a 40 de agenţi responsabili de prelevarea probelor;
8) organizarea, pînă în anul 2020, a cîte 2 seminare zonale pe an în problemele inofensivităţii produselor alimentare;
9) participarea, în anii 2015-2020, a laboratoarelor abilitate la minim 5-7 teste de competenţă interlaboratoare;
10) participarea, în perioada 2015-2020, la 10 emisiuni radio/televizate cu abordarea subiectului inofensivităţii produselor alimentare.
1) depozitele producătorilor;
2) locaţii provizorii de stocare a produselor alimentare de origine vegetală;
3) locuri/depozite de livrări angro;
4) supermarketuri;
5) reţele de comerţ cu amănuntul, pieţe, magazine din fermă;
6) silozuri pentru cereale (elevatoare).
1) volumul producţiei alimentare de origine vegetală, autohtone şi provenite din import;
2) produsele alimentare de origine vegetală ce au o importanţă economică pentru ţară;
3) informaţia Biroului Naţional de Statistică cu privire la volumul consumului de produse alimentare de origine vegetală, raportat pe anotimpuri;
4) cantitatea de producţie consumată, inclusiv în stare proaspătă;
5) numărul de locuitori în raioane/ municipii;
6) capacitatea analitică a laboratoarelor;
7) rapoartele anuale privind depistarea producţiei de origine vegetală cu depăşiri ale LMA de reziduuri de pesticide şi nitraţi;
8) informaţia Sistemului European Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF);
9) recomandările experţilor şi experienţa ţărilor UE;
10) capacitatea instituţională a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia) privind organizarea instruirii agenţilor responsabili de prelevarea probelor şi transportarea acestora în laborator;
11) capacitatea statului de asigurare financiară a implementării Programului.
1) produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii omologaţi şi permişi pentru utilizare în sectorul agrar;
2) cantitatea produselor de uz fitosanitar importate şi utilizate;
3) spectrul de substanţe active conţinute în produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi care necesită a fi monitorizate în mod prioritar;
4) informaţia privind evaluarea posibilelor efecte globale, cumulative şi sinergice ale pesticidelor;
5) informaţia din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova;
6) recomandările prevăzute în „Pronosticul răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale a culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, elaborat de Agenţie;
7) prevederile regulamentelor europene ce reglementează acest domeniu;
8) substanţele active care fac obiectul sistemului rapid de alertă RASFF;
9) capacitatea analitică a laboratoarelor;
10) utilizarea metodelor de analiză mono- şi multireziduale;
11) domeniul de utilizare a metodelor de analiză multireziduală.
39. În anul 2016 se planifică monitorizarea a 274 de probe din 21 de produse alimentare de origine vegetală. Programul de monitorizare va cuprinde 59,5% produse agricole autohtone, 39,4% produse din import şi 4,0% produse alimentare de origine vegetală ecologice, conform tabelului 3 din anexa nr. 2 la prezentul Program.
40. În anii 2015-2016 sînt planificate:
- elaborarea instrucţiunii privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală;
- instruirea agenţilor responsabili de prelevare;
- identificarea substanţelor active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală;
- identificarea produselor alimentare de origine vegetală care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi;
- participarea laboratoarelor naţionale la teste de competenţă interlaborator;
- organizarea seminarelor zonale;
- participarea la emisiuni radio/televizate;
- întocmirea raportului privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
41. Informaţia din anexa nr. 2 cuprinde repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al nivelului reziduurilor de pesticide conform LMA stabilite de legislaţia naţională prevăzută în pct. 3 al prezentului Program. Numărul de probe pe produse este stabilit în funcţie de ponderea produselor autohtone, a celor importate şi a celor ecologice.
42. Un număr mai mare de probe a fost programat pentru mere în baza informaţiei privind volumul producţiei, cantitatea exportată şi a alertelor parvenite la compartimentul „depăşirea LMA de reziduuri de pesticide în mere”. Numărul majorat de probe pentru struguri de masă, cartofi şi pepeni verzi a fost stabilit în baza datelor ce denotă volumul de producţie, volumul producţiei exportate, cantitatea de produs consumată pe cap de locuitor, rezultatele din anii precedenţi ce arată cazuri de depăşire a LMA pentru unele reziduuri de pesticide în aceste produse. Tomatele şi castraveţii, în special cei timpurii, constituie un factor de risc pentru populaţie din considerentul că în anii anteriori s-a depistat un procent mai mare de probe cu neconformităţi.
43. Tabelele 1-2 ale anexei nr. 3 cuprind repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în conformitate cu Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
44. Substanţele active care urmează a fi monitorizate în/pe produsele alimentare de origine vegetală pe anii 2015-2016 sînt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul Program.
1) Etapa întîi. În anul 2015 vor fi monitorizate:
a) 22 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 275 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 13 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 250 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
2) Etapa a doua. În anul 2016 vor fi monitorizate:
a) 21 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 274 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 14 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 255 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
1) elaborarea şi implementarea Planului calendaristic de prelevare a probelor conform modelului din anexa nr.1 la prezentul Program;
2) instruirea personalului (agenţilor responsabili de prelevarea probelor);
3) emiterea unui ordin prin care agentul responsabil de prelevarea probelor va fi împuternicit cu dreptul de prelevare a probelor din locaţiile prevăzute la punctul 35;
4) prelevarea probelor, transportarea acestora la laboratorul acreditat în domeniu;
5) substituirea probelor respinse cu alte probe colectate din aceeaşi locaţie în perioada imediat următoare, cu coordonarea preventivă a laboratorului.
48. Laboratoarele prezintă lunar Agenţiei rapoarte de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, numărul de probe respinse şi motivele respingerii. În cazul depistării depăşirii LMA ale reziduurilor de pesticide şi conţinutului de nitraţi, raportul se prezintă în termen de 24 ore de la validarea rezultatelor obţinute.
49. Raportul de încercări privind reziduurile de pesticide cuprinde o listă de elemente standardizate de date care descriu caracteristicile probelor sau ale rezultatelor analitice, cum ar fi ţara de origine, produsul, metoda analitică, limita de detecţie, rezultatul, terminologia controlată şi normele de validare pentru a asigura corectitudinea datelor.
50. Laboratoarele acreditate, antrenate la implementarea Programului:
1) participă la testele de competenţă între laboratoare pentru a asigura calitatea, exactitatea şi comparabilitatea rezultatelor obţinute;
2) asigură elaborarea procedurilor de control al calităţii aplicabile analizelor reziduurilor de pesticide şi de audit al acestor proceduri în laboratoarele altor state, pentru a garanta calitatea, exactitatea şi comparabilitatea;
3) informează Agenţia despre participarea la testele de competenţă şi rezultatele acestora.
52. Procedura de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1004 din 25 octombrie 2010.
53. În cazul în care obţinerea probei din produsul destinat monitorizării este imposibilă, se completează procesul-verbal de prelevare cu înscrierea în rubrica „Informaţii suplimentare” a explicaţiei privind nulitatea prelevării probei. Agentul informează zilnic Agenţia şi laboratorul despre proba/probele „lipsă”.
54. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în laborator în scopul verificării corespunderii nivelului reziduurilor de pesticide LMA stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010.
55. Numărul probelor prelevate în cadrul realizării Programului variază de la un număr minim de probe în raionul cu cel mai mic număr de locuitori pînă la un număr maxim – în raionul (municipiul) cu cel mai mare număr de locuitori.
56. Procedura de prelevare a probelor pentru controlul conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
57. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în scopul verificării corespunderii conţinutului de nitraţi cu LMA, stabilite în Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
58. Operatorul de la care şi lotul din care se vor preleva probe se selectează aleatoriu. Agentul va asigura operatorul cu o probă de control pentru situaţii de litigiu. Menţiunea respectivă va fi făcută în procesul-verbal de prelevare a probelor. Operatorul, pînă la obţinerea raportului de încercări, emis de laborator, asigură păstrarea probei de control în condiţiile prevăzute în Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 25 octombrie 2010, şi Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetale, aprobate prin Hotăîrea Guvernului nr.115 din 8 februarie 2013.
59. Probele în volum de 70% din totalul probelor preconizate pentru monitorizare în anul respectiv se vor preleva din depozitele producătorilor agricoli, supermarketuri, locuri/depozite engros, cerealele din silozuri şi circa 30 la sută din probe de la producătorii agricoli care comercializează marfa în pieţele agroalimentare, magazinele din fermă etc.
1) procesul-verbal de prelevare a probelor:
a) este incomplet;
b) nu conţine date veridice necesare;
2) probele:
a) nu au greutatea minimă necesară;
b) nu conţin numărul suficient de unităţi;
c) au fost livrate în afara termenului stabilit în Planul calendaristic de prelevare a probelor;
d) conţin diferite date de valabilitate sau numere de lot;
e) au fost transmise laboratorului în mod eronat;
3) condiţiile de transportare nu au fost respectate (proba este într-o stare proastă, aspectul şi caracteristicile probei sînt modificate).
62. Pentru analiza reziduurilor de pesticide vor fi utilizate metode validate monoreziduale (MUR) şi multireziduale (MMR), în funcţie de substanţele active monitorizate şi de capacitatea laboratorului.
63. Tehnicile de lucru în încercarea probelor în laborator sînt:
1) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, trapă ionică (GC-MS/ITD);
2) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, timp de zbor (GC-MS/TOF);
3) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, captură de electroni (GC-ECD);
4) lichid-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, triplu-cuadrupol (LC-MS/QQQ).
1) retragerea lotului de produse neconforme/contaminate de pe piaţă;
2) confiscarea şi nimicirea produselor în temeiul art.23 alin. (3) din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi;
3) întreprinderea acţiunilor legale în privinţa agentului economic;
4) redirecţionarea activităţii de control (inspecţie) spre încărcăturile/ loturile cu marfă identică, de la acelaşi producător;
5) publicarea rezultatelor despre neconformitatea produselor pe site-ul oficial al Agenţiei.
1) instruirea agenţilor responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală;
2) elaborarea şi actualizarea procedurilor, instrucţiunilor şi planurilor detaliate de prelevare a probelor,
3) prelevarea probelor;
4) transportarea probelor la laborator;
5) analiza de laborator a probelor;
6) dezvoltarea continuă a capacităţilor analitice ale laboratoarelor (în scopul majorării numărului substanţelor active identificate);
7) evaluarea riscurilor şi măsuri ulterioare după depistarea neconformităţii;
8) raportarea rezultatelor, inclusiv prin intermediul sistemului informaţional;
9) crearea şi actualizarea paginii web oficiale;
10) participarea laboratoarelor abilitate la testele de competenţă interlaboratoare;
11) colaborarea cu instituţiile internaţionale din domeniu.
67. Cheltuielile necesare implementării sînt calculate după cum urmează: numărul de probe planificate pentru analiză se înmulţeşte cu numărul de substanţe active identificate în produs şi costul pentru fiecare substanţă activă analizată.
68. Monitorizarea de stat a reziduurilor de pesticide în 22 produse alimentare de origine vegetală cu prelevarea a 275 de probe în anul 2015 va necesita mijloace financiare din bugetul de stat în sumă de 1179,3 mii lei, cu o majorare neesenţială în anul 2016 (1229,1 mii lei).
69. Costul implementării componentei „monitorizarea conţinutului de nitraţi” (tabelul 2 din anexa nr.5) se estimează la 20,0 mii lei – pentru anul 2015 şi 20,4 mii lei – pentru anul 2016. Costul implementării componentei date este calculat în baza tarifelor (80 lei/probă) prevăzute în Lista şi tarifele serviciilor contra cost din sfera sănătăţii publice prestate persoanelor fizice şi juridice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 533 din 13 iulie 2011, şi în baza tarifelor Î.S. „Centrul Republican de Pedologie Aplicată”.
Implementarea Programului pe anii 2015-2016 va implica mijloace financiare în sumă totală de 2408,8 mii lei.
70. Rezultatele implementării Programului pentru anii 2015-2016 vor sta la baza optimizării ulterioare a sortimentului de produse alimentare, numărului de probe prelevate şi spectrului de substanţe active monitorizare în funcţie de riscurile evaluate şi obiectivele anuale stabilite.
1) monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind siguranţa produselor alimentare de origine vegetală, asigurarea monitorizări din partea statului a nivelului de inofensivitate a produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa internă şi celor destinate exportului;
2) evaluarea şi gestionarea riscurilor;
3) garantarea plasării pe piaţă a produselor sigure, inofensive, sporirea încrederii consumatorului în calitatea produselor vegetale;
4) protecţia consumatorilor prin minimizarea expunerii acestora la riscuri alimentare;
5) reducerea riscului de intoxicaţii şi îmbolnăvire a populaţiei;
6) contribuirea la reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor consumatorului;
7) facilitarea exportului, penetrarea şi diversificarea pieţelor externe, crearea unui avantaj competitiv pentru produsele moldoveneşti pe pieţele interne şi externe;
8) creşterea credibilităţii şi încrederii partenerilor de afaceri din sfera businessului;
9) protecţia componentelor mediului;
10) crearea premiselor pentru reducerea cantităţii de pesticide la o unitate de suprafaţă de teren agricol;
11) evaluarea riscurilor de sănătate asociate consumului de produse alimentare de origine vegetală contaminate.
1) instrucţiuni privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală, elaborate şi aprobate de Agenţie;
2) 37 de subdiviziuni raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor, asigurate în anul 2015 cu instrucţiuni privind prelevarea probelor;
3) 140 de agenţi responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală, instruiţi;
4) 97-100 % probe prelevate şi analizate în laborator, anual, potrivit Planului calendaristic de prelevare;
5) 5 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2017;
6) 10 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2020;
7) 10 produse de origine vegetală (legume) care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi, identificate pînă în anul 2017;
8) participarea la minimum 5-7 teste de competenţă interlaborator în anii 2015-2020;
9) 3 seminare zonale, organizate;
10) 10 emisiuni radio/televizate, realizate;
11) raport privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020, întocmit anual.
74. Procesul de supraveghere prevede aprecierea gradului de realizare a acţiunilor planificate, raportul dintre acţiunile realizate şi obiectivele formulate, precum şi măsurile întreprinse în funcţie de riscurile evaluate.
75. Succesul implementării Programului este condiţionat de atitudinea responsabilă a structurilor statale, de implicarea activă a societăţii civile şi de interesul sporit al fiecărei persoane în parte.
76. Agenţia va asigura supravegherea implementării Programului prin exercitarea următoarelor măsuri:
1) verificarea continuă privind numărul şi provenienţa probelor, pentru a se asigura că măsurile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 vor fi realizate integral pînă la sfîrşitul anului respectiv;
2) păstrarea copiilor proceselor-verbale de prelevare a probelor;
3) verificarea corespunderii dintre numărul de probe prelevate şi cotele stabilite în punctul 59;
4) verificarea respectării termenelor de livrare a probelor în laborator, cerinţelor de completare a proceselor-verbale, informaţiei privind starea corespunzătoare a probelor livrate;
5) verificarea corectitudinii ambalării şi transportării probelor prelevate.
1) informarea consumatorului asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală;
2) publicarea trimestrială pe site-ul oficial al Agenţiei a informaţiei privind îndeplinirea Planului calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală;
3) organizarea companiilor de informare şi conştientizare a agenţilor economici (seminare, emisiuni radio şi TV, articole în mass-media) asupra respectării cerinţelor de inofensivitate;
4) informarea şi asigurarea participării publicului şi a organizaţiilor neguvernamentale la propagarea informaţiei privind riscul contaminării produselor agricole.
1) denumirea operatorului şi adresa juridică;
2) denumirea produsului şi cantitatea (tone);
3) provenienţa produselor de origine vegetală (producţie importată, autohtonă, ecologică, cu indicarea ţării de origine);
4) rezultatele de laborator ale probelor analizate (conforme/neconforme);
5) indicarea nivelului reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi depistate (mg/kg);
6) detalii despre acţiunile întreprinse în cazul depistării neconformităţii produselor.
79. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile colaborează cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, mass-media, precum şi cu structurile internaţionale în domeniu.
80. Agenţia publică pe pagina sa web oficială raportul anual de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, inclusiv cele conforme şi neconforme, precum şi informaţii despre acţiunile de control sau alte măsuri întreprinse, inclusiv planificarea modificărilor la Planul calendaristic de prelevare a probelor.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
NOTĂ:
Pe tot parcursul textului hotărîrii și în Programul național, cuvintele „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
În conformitate cu prevederile Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), cu modificările ulterioare, Legii nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art. 510), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul monitorizării inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020 (se anexează).
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
1) va asigura implementarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020;
2) va întocmi şi va aproba anual Planul calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 1 la Program;
3) va actualiza şi va aproba, începînd cu anul 2017, indicatorii specificaţi în anexele nr. 2-5 la Program în funcţie de riscurile evaluate pe anii precedenţi;
4) va plasa trimestrial pe site-ul său oficial rezultatele probelor analizate;
5) va întocmi şi va prezenta anual Guvernului şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului raportul privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020.
3. Finanţarea Programului naţional sus-menţionat se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Ministrul finanţelor Anatol Arapu
Nr. 567. Chişinău, 16 iulie 2014.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.567
din 16 iulie 2014
prin Hotărîrea Guvernului nr.567
din 16 iulie 2014
PROGRAMUL NAŢIONAL
de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală
pentru anii 2015-2020
Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020 transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2013, 2014 şi 2015 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 235 din 1 septembrie 2012.de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală
pentru anii 2015-2020
Capitolul I. Dispoziţii generale şi terminologie
1. Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020 (în continuare – Program) este un document de planificare strategică pe termen mediu, care stabileşte scopuri, obiective şi acţiuni prioritare, ce urmează a fi implementate în vederea asigurării inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţă.2. Prezentul Program este elaborat în scopul realizării prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor, Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din
3 octombrie 2011, şi a Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010.
3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, stabilind responsabilităţi clare pentru subiecţii implicaţi în procesul de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, în vederea neadmiterii plasării pe piaţă a produselor cu devansări ale limitei maxime admise, stabilite de Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, şi Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
4. În sensul prezentului Program, noţiunile utilizate semnifică următoarele:
1) monitorizare – efectuarea unor observaţii şi măsurări planificate sau, după caz, inopinate pentru verificarea nivelului de conformitate a produselor alimentare de origine vegetală cu cerinţele legislaţiei în vigoare, prevăzute în pct. 3 al prezentului Program;
2) prelevare de probe – procedură de colectare şi ambalare în pachet (sacoşă)-safeu de unică utilizare, cu cod unic de identificare, a unei anumite cantităţi de produs supus expertizei privind reziduurile de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi;
3) reziduuri de pesticide (produse de uz fitosanitar) şi nitraţi – una sau mai multe substanţe prezente în sol sau pe plante, în produsele de origine vegetală, în produsele comestibile de origine animală sau în altă parte în mediu, constituind resturi rămase în urma folosirii unui produs de uz fitosanitar sau a unor fertilizanţi, inclusiv metaboliţi şi produşii lor proveniţi din degradare sau prin reacţie;
4) substanţă activă – componentă biologic activă, sub diferite forme preparative, care face parte din compoziţia unui produs de uz fitosanitar sau fertilizant, acţionînd nociv asupra organismului sau asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
Capitolul II. Identificarea problemei
Secţiunea 1. Situaţia actuală în domeniul producţiei
produselor alimentare de origine vegetală
5. În Republica Moldova agricultura reprezentă o ramură principală a economiei naţionale, cu o pondere semnificativă în produsul intern brut. Fiind o ţară preponderent agrară, Republica Moldova are ca obiectiv, concomitent cu asigurarea securităţii alimentare, garantarea inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală. Secţiunea 1. Situaţia actuală în domeniul producţiei
produselor alimentare de origine vegetală
În ultimii ani agricultura, ca pilon de bază al economiei naţionale, contribuie cu circa 12% la formarea PIB-ului ţării. În republică activează circa 1550 de întreprinderi corporative şi peste 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti (de fermier), numărul gospodăriilor casnice auxiliare constituind aproximativ 600 mii.
6. Suprafaţa şi volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole sînt reprezentate în tabelul 1 şi figura 1 (conform datelor Biroului Naţional de Statistică).
Tabelul 1
Volumul producţiei globale
|
Denumirea produsului |
Volumul global, media pe 3 ani (2009-2011), mii tone |
|
Cereale şi leguminoase boabe, total inclusiv: |
2365,3
|
|
Grîu (de toamnă şi de primăvară) |
758,5
|
|
Porumb pentru boabe |
1343,0
|
|
Leguminoase boabe |
31,8
|
|
Floarea-soarelui |
364,6
|
|
Cartof
|
297,1
|
|
Legume, total |
337,0
|
|
Bostănoase |
96,5
|
|
Fructe, nuci şi pomuşoare, total |
335,6
|
|
Struguri
|
587,0
|
Figura 1. Suprafaţa terenurilor cultivate cu principalele culturi agricole
7. Conform datelor oficiale, pe parcursul anilor 2010-2012 Republica Moldova a importat şi a exportat produse alimentare de origine vegetală, reprezentate în alimentaţia de bază a populaţiei, conform informaţiei din tabelul 2.
Tabelul 2
Produse alimentare de origine vegetală,
import/export
|
Produse alimentare
de origine vegetală
|
Cantitatea de produse alimentare, media pe 3 ani (2010-2012), mii tone |
|
|
Importate
|
Exportate
|
|
|
Faină de grîu sau meslin |
56,7
|
3,7
|
|
Boabe de soia, chiar sfărîmate |
6,2
|
42,0
|
|
Citrice, proaspete sau uscate |
17,6
|
2,1
|
|
Malţ, chiar prăjit |
16,7
|
-
|
|
Orez
|
10,9
|
-
|
|
Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerate |
24,5
|
16,3
|
|
Caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv nectarine), prune şi porumbe, proaspete |
12,2
|
36,1
|
|
Banane, proaspete sau uscate |
11,3
|
-
|
|
Alte fructe, proaspete (căpşune, zmeură, coacăză) |
9,6
|
7,3
|
|
Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, ţelină, ridiche şi rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată |
10,1
|
0,2
|
|
Ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz şi alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerate |
6,4
|
0,7
|
|
Tomate, în stare proaspătă sau refrigerate |
15,0
|
11,1
|
|
Crupe, grişuri şi aglomerate sub formă de pelete din cereale |
4,2
|
|
|
Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu: decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite); germeni de cereale |
5,4
|
2,1
|
|
Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărîmate |
2,2
|
146,6
|
|
Sucuri de fructe (inclusiv must de struguri) şi sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool |
3,7
|
26,0
|
|
Faină de cereale, altele decît grîu sau meslin |
4,0
|
-
|
|
Fructe, nuci şi alte părţi comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, nedenumite şi necuprinse în altă parte |
3,2
|
2,1
|
|
Ulei de palmier şi fracţiunile lui, chiar rafinate, dar nemodificate chimic |
2,8
|
-
|
|
Mere, pere şi gutui, proaspete |
2,6
|
169,0
|
|
Castraveţi şi cornişoni, în stare proaspătă sau refrigerată |
3,0
|
0,8
|
|
Alte legume în stare proaspătă sau refrigerate |
3,7
|
1,9
|
|
Struguri, proaspeţi sau uscaţi (stafide) |
3,9
|
30,3
|
|
Varză, conopidă, gulii, varză creaţă şi legume comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată |
2,5
|
1,9
|
|
Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaia, proaspete |
1,1
|
0,2
|
|
Salată verde (Lactuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată |
0,09
|
-
|
|
Uleiuri din seminţe de floarea-soarelui, de şofrănaş, de bumbac şi fracţiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic |
1,8
|
55,8
|
|
Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar fără coajă sau decorticate |
3,3
|
11,8
|
|
Grîu şi meslin (amestec de grîu cu secară în proporţie de doi la unu) |
0,4
|
100,3
|
|
Porumb
|
1,0
|
74,0
|
Secţiunea a 2-a. Managementul produselor
de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor
8. Specializarea preponderent agrară a Republicii Moldova şi dezvoltarea acestei ramuri condiţionează utilizarea pe larg a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, factor care, concomitent cu utilizarea neconformă a acestora şi majorarea volumului producţiei agricole, poate conduce la acumularea reziduurilor de pesticide şi nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală. de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor
Utilizarea pe scară largă a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor ca rezultat al dezvoltării tehnice şi ştiinţifice determină creşteri substanţiale ale producţiei agricole, însă deseori produce efecte negative asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este una dintre cele mai solicitate metode la care apelează producătorii agricoli. Concomitent cu beneficiile aduse, metoda dată, la utilizarea neconformă, poate duce la acumularea reziduurilor de pesticide şi majorarea conţinutului de nitraţi în producţia primară.
9. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în agricultură au fost utilizate, în medie, cîte 2,58 mii tone (greutate fizică) de produse de uz fitosanitar. În anul 2012, în republică s-au importat 2,37 mii tone de produse de uz fitosanitar, fiind utilizate 100% din volumul importat (figura 2).
Intensitatea administrării produselor de uz fitosanitar s-a micşorat de la 10-12 kg/ ha (greutate fizică) în anii 1981-1985, pînă la 2-3 kg/ha în anii 2000, cu tendinţe spre descreştere (în anii 2004-2007) în medie pînă la 1,55 kg/ha/produs.
10. Conform situaţiei la 1 ianuarie 2013, în sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor nocive ale culturilor agricole este admisă utilizarea a 740 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), care sînt produse pe baza a 315 substanţe active din diverse grupe (compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline etc.).
11. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii denotă că la nivel mondial aproximativ 50% din volumul fructelor, legumelor şi cerealierelor sînt contaminate, într-o măsură sau alta, cu pesticide. Contaminarea cu substanţe chimice a produselor alimentare constituie un pericol pentru sănătate şi este una dintre problemele primordiale la compartimentele siguranţa alimentelor, comerţul şi protecţia consumatorului.
12. Conform tehnologiilor de cultivare, practic la toate culturile agricole se utilizează un vast sortiment de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, inclusiv la fructe şi legume destinate alimentaţiei în stare proaspătă. Aproximativ 32% din producţia de legume şi fructe autohtone se comercializează în stare proaspătă pe piaţa internă.
Secţiunea a 3-a. Toxicitatea produselor de uz fitosanitar
13. Majoritatea produselor de uz fitosanitar aplicate în practica agricolă sînt toxice pentru om şi animale. Utilizarea lor conduce la acumularea în/pe fructe, legume, frunze, a reziduurilor de pesticide, care nu se descompun în totalitate şi nu pot fi integral spălate de ploi. Unele dintre substanţele active, deşi nu au toxicitate acută, se pot acumula în organism prin consumarea sistematică a alimentelor contaminate, care produc dereglări substanţiale. Toxicitatea pesticidelor se apreciază prioritar după doza toxică letală (DL50), care reflectă în mod simplificat gradul de periculozitate al unei substanţe.
14. Statistica internaţională demonstrează că 86% din totalul intoxicaţiilor cu pesticide la nivel mondial sînt provocate de substanţe avînd (DL50) sub 50 mg/kg masă corporală. Pentru protecţia sănătăţii consumatorilor, este necesară respectarea conţinuturilor de reziduuri de pesticide şi nitraţi în limitele maxime admise stabilite de legislaţia naţională prevăzută la pct. 3. Reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare agricole conduc la scăderea valorii comerciale a acestora. Alimentele contaminate cu reziduuri de pesticide şi conţinut de nitraţi peste limitele maxime admisibile (LMA) trebuie retrase din comerţ şi în general din consum în baza evaluării expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
15. Pentru a nu permite depăşirea LMA de reziduuri în produsele vegetale, producătorii acestora sînt obligaţi să respecte cerinţele de aplicare a tratamentelor fitosanitare, dozele recomandate, numărul de tratamente, termenul de aşteptare recomandat între ultimul tratament şi recoltare.
Secţiunea a 4-a. Contaminanţii chimici – reziduurile
de pesticide şi conţinutul de nitraţi
16. Pesticidele sînt mijloace chimice de protecţie a plantelor obţinute prin formularea şi condiţionarea unui ingredient biologic activ. Ingredientele biologic active sînt, în general, substanţe toxice cu potenţial de degradare a mediului şi multe din ele sînt pentru om. Pentru minimizarea efectelor toxice ale pesticidelor, producerea, ambalarea, depozitarea, transportarea şi utilizarea lor inofensivă sînt reglementate prin Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005.de pesticide şi conţinutul de nitraţi
17. Pentru minimizarea acţiunii toxice a produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare în sectorul agrar, Consiliul republican interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu referinţă la raportul Comisiei Europene care, periodic, în baza datelor ştiinţifice şi tehnice, reexaminează lista substanţelor active permise la fabricarea pesticidelor, adoptă decizii de omologare, reomologare, extindere sau refuz al acestora.
În funcţie de gradul potenţial de periculozitate, Consiliul, în conformitate cu pct. 5 lit. e) din Hotărîrea Guvernului nr. 897 din 8 decembrie 1994 „Cu privire la aprobarea şi utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”, aprobă sau refuză omologarea produsului de uz fitosanitar care include în compoziţia sa substanţe potenţial cancerigene, substanţe care pot cauza disfuncţionalităţi ale sistemului endocrin, sînt potenţial toxice pentru reproducere, mutagene, corozive sau pot fi periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
18. Substanţele active conţinute în produsele de uz fitosanitar pot pătrunde accidental în alimente la diferite etape ale producţiei sau circulaţiei lor, devenind contaminanţii chimici ai alimentelor respective.
19. Produsele de uz fitosanitar constituie o clasă specială de contaminanţi chimici care, în agricultura modernă, se utilizează pe scară largă. Pentru asigurarea consumului inofensiv al alimentelor la nivel mondial, Comisia Codex Alimentarius a FAO/OMS a stabilit limitele maxime admise recomandate pentru reziduurile de pesticidele utilizate pe scară largă în sectorul agrar. La nivel naţional, LMA pentru reziduurile de pesticide sînt stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, care transpune parţial Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005.
20. Prezenţa reziduurilor produselor de uz fitosanitar şi a conţinutului sporit de nitraţi în produsele alimentare destinate alimentaţiei copiilor constituie un risc major pentru sănătate.
Unele pesticide utilizate în sectorul agrar sînt calificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutaţii sau de dereglări ale sistemului hormonal. Rezultatele multiplelor analize de laborator ale probelor de produse alimentare de origine vegetală denotă că reziduurile unor pesticide persistă mai frecvent în/pe produsele alimentare vegetale, fapt ce impune necesitatea monitorizării, prioritar a remanenţei acestor pesticide, în vederea garantării că substanţele active incluse în matricea respectivă din prezentul Program sînt reprezentative pentru produsele de uz fitosanitar şi pentru produsele alimentare care constituie raţia alimentară a populaţiei.
21. Structura de bază a raţiei alimentare a unui consumator din Republica Moldova este constituită din circa 30-40 de produse alimentare de origine vegetală. Monitorizarea şi controlul inofensivităţii acestora sînt prerogativa statului. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că produsele vegetale precum tomatele, ardeii graşi, salata verde, broccoli, căpşunele, spanacul, fasolea verde, ţelina, strugurii, perele, piersicii şi merele au un risc major de a fi contaminate cu reziduuri de pesticide avînd ca temei tehnologiile de cultivare. Gradul de contaminare a produselor variază semnicativ de la produs la produs şi de la producător la producător.
22. Un alt factor de risc îl constituie proprietăţile cumulative şi persistente ale reziduurilor de pesticide, în special din grupele clorpirifos, permetrin, endosulfan, şi din categoriile poluanţilor organici persistenţi. Potrivit Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor, 60% din legume şi 30% din fructe conţin reziduuri de pesticide. Programul de monitorizare se va axa pe analiza în laborator a substanţelor active din clasele organofosfaţi, organocloruraţi, carbamaţi, piretroizi, ditiocarbamate, altele.
23. Conform tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, schema de utilizare a pesticidelor este pasibilă modificărilor semnificative pe parcursul unei perioade de trei ani, fapt ce impune reactualizarea indicatorilor specificaţi în anexele nr. 2-5 la prezentul Program. Reziduurile de pesticide din respectivele produse alimentare trebuie analizate în laborator pe parcursul unei serii de cicluri de cîte trei ani, pentru a permite evaluarea expunerii consumatorului la aceste riscuri.
24. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 pentru detectarea cu o certitudine mai mare de 99 la sută a unei probe care conţine reziduuri de pesticide peste limita de determinare (LD), este necesară investigarea a cel puţin 12 probe pe produs pe an, repartizate şi prelevate în municipii/raioane, în funcţie de numărul de locuitori.
25. O altă grupă de contaminanţi chimici pentru produsele alimentare de origine vegetală sînt nitraţii, componente care rezultă din utilizarea fertilizanţilor.
26. Sursa poluării produselor alimentare de origine vegetală sînt fertilizanţii minerali, precum şi cei de natură organică, cu conţinut sporit de azot, element principal în componenţa nitraţilor. Aceste substanţe, care sînt considerate principalele elemente nutritive pentru plante, la utilizarea neraţională, poluează produsele şi pun în pericol sănătatea umană. Prezintă pericol nu atît nitraţii (NO3¯), ca atare, cît nitriţii (NO2¯) care derivă din ei, ultimii fiind semnificativ mai toxici. Consumul îndelungat al produselor cu conţinut sporit de nitraţi afectează mai pronunţat copiii, deoarece nitriţii formaţi din nitraţi inhibă procesele vitale. La asemenea copii se observă retard fizic şi mental.
27. Un spectru larg de legume precum salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, spanacul, pepenii verzi, pepenii galbeni, consumate în stare proaspătă, predispun la acumularea în organismul uman a unei cantităţi excesive de nitraţi, care pot provoca intoxicaţii alimentare.
28. Nivelurile maxime admise pentru nitraţi sînt stabilite în scopul reducerii prezenţei acestor contaminanţi în produsele alimentare de origine vegetală. Conţinutul de nitraţi, la nivelul stabilit, poate fi obţinut prin respectarea bunelor practici agricole.
29. Una dintre consecinţele prezenţei în exces a ionilor de nitraţi în organismul uman este formarea nitrozaminelor, compuşi cu acţiune cancerigenă, mutagenă şi embriotoxică. În aceste cazuri cel mai frecvent poate fi cancerul la esofag, stomac, ficat, rinichi.
30. Responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor le revine atît producătorilor agricoli care, în timpul procesului tehnologic, poluează indirect producţia agricolă, cît şi structurilor statale, responsabile de controlul inofensivităţii acesteia.
31. Pentru asigurarea inofensivităţii, produsele alimentare de origine vegetală cu depăşiri ale LMA nu pot fi admise pe piaţă, nici amestecate cu alte produse alimentare, nici utilizate ca ingrediente în produsele alimentare.
Capitolul III. Obiectivele programului
Secţiunea 1. Obiectivul general
32. Obiectivul general al prezentului Program este monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în/pe produsele alimentare de origine vegetală sub aspectul inofensivităţii acestora, prevenirii şi reducerii efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei. Monitorizarea prevede exercitarea controlului de stat privind corespunderea conţinutului reziduurilor de pesticide şi nitraţi LMA stabilite de legislaţia naţională. Secţiunea 1. Obiectivul general
33. Prezentul Program trasează obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestora, inclusiv a obiectivului general al Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 3 octombrie 2011, care are drept scop atingerea celui mai înalt grad de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea alimentelor.
Secţiunea a 2-a. Obiectivele specifice
34. Programul stabileşte următoarele obiective specifice:1) monitorizarea, pînă în anul 2017, a conţinutului reziduurilor de pesticide în 43 de tipuri de produse alimentare de origine vegetală;
2) prelevarea, în perioada 2015-2020, a 97-100% de probe planificate anual pentru controlul reziduurilor de pesticide;
3) monitorizarea, pînă anul 2017, a 27 tipuri de produse alimentare de origine vegetală în vederea respectării conţinutului de nitraţi;
4) prelevarea şi monitorizarea, în perioada 2015-2016, a 505 de probe de produse alimentare de origine vegetală în scopul controlului respectării conţinutului de nitraţi;
5) reducerea, în perioada 2015-2020, a intoxicaţiilor alimentare cu fructe a copiilor de vîrstă preşcolară (0-6 ani),
6) identificarea, pînă în anul 2017, a 5 substanţe active frecvent prezente în produsele alimentare de origine vegetală, extinderea numărului acestora la 10 pînă în anul 2020;
7) instruirea, în anul 2015, a 40 de agenţi responsabili de prelevarea probelor;
8) organizarea, pînă în anul 2020, a cîte 2 seminare zonale pe an în problemele inofensivităţii produselor alimentare;
9) participarea, în anii 2015-2020, a laboratoarelor abilitate la minim 5-7 teste de competenţă interlaboratoare;
10) participarea, în perioada 2015-2020, la 10 emisiuni radio/televizate cu abordarea subiectului inofensivităţii produselor alimentare.
Capitolul IV. Domeniul de aplicare, criteriile pentru
selectarea produselor şi a substanţelor active
Secţiunea 1. Domeniul de aplicare
35. Acţiunile prezentului Program se aplică asupra produselor alimentare de origine vegetală autohtone/ importate aflate în:selectarea produselor şi a substanţelor active
Secţiunea 1. Domeniul de aplicare
1) depozitele producătorilor;
2) locaţii provizorii de stocare a produselor alimentare de origine vegetală;
3) locuri/depozite de livrări angro;
4) supermarketuri;
5) reţele de comerţ cu amănuntul, pieţe, magazine din fermă;
6) silozuri pentru cereale (elevatoare).
Secţiunea a 2-a. Criteriile pentru selectarea sortimentului de produse
alimentare de origine vegetală şi a numărului de probe
36. Criteriile care au stat la baza selectării sortimentului de produse alimentare de origine vegetală şi stabilirii numărului de probe specificate (anexele nr.2 şi 3 la prezentul Program) sînt:alimentare de origine vegetală şi a numărului de probe
1) volumul producţiei alimentare de origine vegetală, autohtone şi provenite din import;
2) produsele alimentare de origine vegetală ce au o importanţă economică pentru ţară;
3) informaţia Biroului Naţional de Statistică cu privire la volumul consumului de produse alimentare de origine vegetală, raportat pe anotimpuri;
4) cantitatea de producţie consumată, inclusiv în stare proaspătă;
5) numărul de locuitori în raioane/ municipii;
6) capacitatea analitică a laboratoarelor;
7) rapoartele anuale privind depistarea producţiei de origine vegetală cu depăşiri ale LMA de reziduuri de pesticide şi nitraţi;
8) informaţia Sistemului European Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF);
9) recomandările experţilor şi experienţa ţărilor UE;
10) capacitatea instituţională a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia) privind organizarea instruirii agenţilor responsabili de prelevarea probelor şi transportarea acestora în laborator;
11) capacitatea statului de asigurare financiară a implementării Programului.
Secţiunea a 3-a. Criteriile de bază pentru selectarea
substanţelor active planificate pentru monitorizare
37. Criteriile de bază pentru selectarea substanţelor active planificate pentru monitorizare specificate în anexa nr.4 la prezentul Program sînt:substanţelor active planificate pentru monitorizare
1) produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii omologaţi şi permişi pentru utilizare în sectorul agrar;
2) cantitatea produselor de uz fitosanitar importate şi utilizate;
3) spectrul de substanţe active conţinute în produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi care necesită a fi monitorizate în mod prioritar;
4) informaţia privind evaluarea posibilelor efecte globale, cumulative şi sinergice ale pesticidelor;
5) informaţia din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova;
6) recomandările prevăzute în „Pronosticul răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale a culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, elaborat de Agenţie;
7) prevederile regulamentelor europene ce reglementează acest domeniu;
8) substanţele active care fac obiectul sistemului rapid de alertă RASFF;
9) capacitatea analitică a laboratoarelor;
10) utilizarea metodelor de analiză mono- şi multireziduale;
11) domeniul de utilizare a metodelor de analiză multireziduală.
Capitolul V. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse,
etapele şi termenele de implementare
Secţiunea 1. Acţiunile planificate pentru anii 2015-2016
38. Pentru anul 2015 pentru monitorizare sînt planificate 275 de probe din 22 de produse alimentare de origine vegetală. Programul de monitorizare a reziduurilor de pesticide pe anul 2015 cuprinde circa 66,2% produse agricole autohtone, 31,6% produse din import şi 2,9% produse alimentare certificate ca produse ecologice, conform tabelului 2 din anexa nr. 2 la prezentul Program.etapele şi termenele de implementare
Secţiunea 1. Acţiunile planificate pentru anii 2015-2016
39. În anul 2016 se planifică monitorizarea a 274 de probe din 21 de produse alimentare de origine vegetală. Programul de monitorizare va cuprinde 59,5% produse agricole autohtone, 39,4% produse din import şi 4,0% produse alimentare de origine vegetală ecologice, conform tabelului 3 din anexa nr. 2 la prezentul Program.
40. În anii 2015-2016 sînt planificate:
- elaborarea instrucţiunii privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală;
- instruirea agenţilor responsabili de prelevare;
- identificarea substanţelor active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală;
- identificarea produselor alimentare de origine vegetală care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi;
- participarea laboratoarelor naţionale la teste de competenţă interlaborator;
- organizarea seminarelor zonale;
- participarea la emisiuni radio/televizate;
- întocmirea raportului privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
41. Informaţia din anexa nr. 2 cuprinde repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al nivelului reziduurilor de pesticide conform LMA stabilite de legislaţia naţională prevăzută în pct. 3 al prezentului Program. Numărul de probe pe produse este stabilit în funcţie de ponderea produselor autohtone, a celor importate şi a celor ecologice.
42. Un număr mai mare de probe a fost programat pentru mere în baza informaţiei privind volumul producţiei, cantitatea exportată şi a alertelor parvenite la compartimentul „depăşirea LMA de reziduuri de pesticide în mere”. Numărul majorat de probe pentru struguri de masă, cartofi şi pepeni verzi a fost stabilit în baza datelor ce denotă volumul de producţie, volumul producţiei exportate, cantitatea de produs consumată pe cap de locuitor, rezultatele din anii precedenţi ce arată cazuri de depăşire a LMA pentru unele reziduuri de pesticide în aceste produse. Tomatele şi castraveţii, în special cei timpurii, constituie un factor de risc pentru populaţie din considerentul că în anii anteriori s-a depistat un procent mai mare de probe cu neconformităţi.
43. Tabelele 1-2 ale anexei nr. 3 cuprind repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în conformitate cu Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
44. Substanţele active care urmează a fi monitorizate în/pe produsele alimentare de origine vegetală pe anii 2015-2016 sînt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul Program.
Secţiunea a 2-a. Etapele şi termenele de implementare
45. Prezentul Program se planifică a fi implementat în 2 etape:1) Etapa întîi. În anul 2015 vor fi monitorizate:
a) 22 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 275 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 13 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 250 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
2) Etapa a doua. În anul 2016 vor fi monitorizate:
a) 21 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 274 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 14 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 255 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
Capitolul VI. Responsabilii pentru implementare
Secţiunea 1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
46. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale sînt responsabile de:Secţiunea 1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
1) elaborarea şi implementarea Planului calendaristic de prelevare a probelor conform modelului din anexa nr.1 la prezentul Program;
2) instruirea personalului (agenţilor responsabili de prelevarea probelor);
3) emiterea unui ordin prin care agentul responsabil de prelevarea probelor va fi împuternicit cu dreptul de prelevare a probelor din locaţiile prevăzute la punctul 35;
4) prelevarea probelor, transportarea acestora la laboratorul acreditat în domeniu;
5) substituirea probelor respinse cu alte probe colectate din aceeaşi locaţie în perioada imediat următoare, cu coordonarea preventivă a laboratorului.
Secţiunea a 2-a. Laboratoarele de încercări
47. Laboratoarele de încercări acreditate la compartimentele „determinarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi”, abilitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, sînt responsabile de efectuarea analizei de laborator în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide şi conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.48. Laboratoarele prezintă lunar Agenţiei rapoarte de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, numărul de probe respinse şi motivele respingerii. În cazul depistării depăşirii LMA ale reziduurilor de pesticide şi conţinutului de nitraţi, raportul se prezintă în termen de 24 ore de la validarea rezultatelor obţinute.
49. Raportul de încercări privind reziduurile de pesticide cuprinde o listă de elemente standardizate de date care descriu caracteristicile probelor sau ale rezultatelor analitice, cum ar fi ţara de origine, produsul, metoda analitică, limita de detecţie, rezultatul, terminologia controlată şi normele de validare pentru a asigura corectitudinea datelor.
50. Laboratoarele acreditate, antrenate la implementarea Programului:
1) participă la testele de competenţă între laboratoare pentru a asigura calitatea, exactitatea şi comparabilitatea rezultatelor obţinute;
2) asigură elaborarea procedurilor de control al calităţii aplicabile analizelor reziduurilor de pesticide şi de audit al acestor proceduri în laboratoarele altor state, pentru a garanta calitatea, exactitatea şi comparabilitatea;
3) informează Agenţia despre participarea la testele de competenţă şi rezultatele acestora.
Capitolul VII. Cerinţele privind prelevarea şi testarea probelor,
măsurile întreprinse în cazul neconformităţii produselor
Secţiunea 1. Cerinţele privind prelevarea probelor
51. Probele se prelevează de către agentul responsabil de prelevarea probelor (în continuare – agentul) din cadrul Agenţiei.măsurile întreprinse în cazul neconformităţii produselor
Secţiunea 1. Cerinţele privind prelevarea probelor
52. Procedura de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1004 din 25 octombrie 2010.
53. În cazul în care obţinerea probei din produsul destinat monitorizării este imposibilă, se completează procesul-verbal de prelevare cu înscrierea în rubrica „Informaţii suplimentare” a explicaţiei privind nulitatea prelevării probei. Agentul informează zilnic Agenţia şi laboratorul despre proba/probele „lipsă”.
54. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în laborator în scopul verificării corespunderii nivelului reziduurilor de pesticide LMA stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010.
55. Numărul probelor prelevate în cadrul realizării Programului variază de la un număr minim de probe în raionul cu cel mai mic număr de locuitori pînă la un număr maxim – în raionul (municipiul) cu cel mai mare număr de locuitori.
56. Procedura de prelevare a probelor pentru controlul conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
57. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în scopul verificării corespunderii conţinutului de nitraţi cu LMA, stabilite în Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
58. Operatorul de la care şi lotul din care se vor preleva probe se selectează aleatoriu. Agentul va asigura operatorul cu o probă de control pentru situaţii de litigiu. Menţiunea respectivă va fi făcută în procesul-verbal de prelevare a probelor. Operatorul, pînă la obţinerea raportului de încercări, emis de laborator, asigură păstrarea probei de control în condiţiile prevăzute în Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 25 octombrie 2010, şi Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetale, aprobate prin Hotăîrea Guvernului nr.115 din 8 februarie 2013.
59. Probele în volum de 70% din totalul probelor preconizate pentru monitorizare în anul respectiv se vor preleva din depozitele producătorilor agricoli, supermarketuri, locuri/depozite engros, cerealele din silozuri şi circa 30 la sută din probe de la producătorii agricoli care comercializează marfa în pieţele agroalimentare, magazinele din fermă etc.
Secţiunea a 2-a. Criteriile pentru respingerea probelor
60. Persoana responsabilă de recepţionarea probelor în laborator poate respinge probele din următoarele motive:1) procesul-verbal de prelevare a probelor:
a) este incomplet;
b) nu conţine date veridice necesare;
2) probele:
a) nu au greutatea minimă necesară;
b) nu conţin numărul suficient de unităţi;
c) au fost livrate în afara termenului stabilit în Planul calendaristic de prelevare a probelor;
d) conţin diferite date de valabilitate sau numere de lot;
e) au fost transmise laboratorului în mod eronat;
3) condiţiile de transportare nu au fost respectate (proba este într-o stare proastă, aspectul şi caracteristicile probei sînt modificate).
Secţiunea a 3-a. Analiza probelor
61. Analiza probelor se realizează în concordanţă cu sistemul de asigurare a calităţii SM SR EN ISO/CEI 17025:2006.62. Pentru analiza reziduurilor de pesticide vor fi utilizate metode validate monoreziduale (MUR) şi multireziduale (MMR), în funcţie de substanţele active monitorizate şi de capacitatea laboratorului.
63. Tehnicile de lucru în încercarea probelor în laborator sînt:
1) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, trapă ionică (GC-MS/ITD);
2) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, timp de zbor (GC-MS/TOF);
3) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, captură de electroni (GC-ECD);
4) lichid-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, triplu-cuadrupol (LC-MS/QQQ).
Secţiunea a 4-a. Măsurile întreprinse în cazul
depistării neconformităţii produselor
64. În cazul depistării unor neconformităţi ale produselor, se aplică următoarele măsuri:depistării neconformităţii produselor
1) retragerea lotului de produse neconforme/contaminate de pe piaţă;
2) confiscarea şi nimicirea produselor în temeiul art.23 alin. (3) din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi;
3) întreprinderea acţiunilor legale în privinţa agentului economic;
4) redirecţionarea activităţii de control (inspecţie) spre încărcăturile/ loturile cu marfă identică, de la acelaşi producător;
5) publicarea rezultatelor despre neconformitatea produselor pe site-ul oficial al Agenţiei.
Capitolul VIII. Estimarea generală a costurilor
Secţiunea 1. Costurile indirecte
65. Implementarea Programului presupune următoarele costuri indirecte:Secţiunea 1. Costurile indirecte
1) instruirea agenţilor responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală;
2) elaborarea şi actualizarea procedurilor, instrucţiunilor şi planurilor detaliate de prelevare a probelor,
3) prelevarea probelor;
4) transportarea probelor la laborator;
5) analiza de laborator a probelor;
6) dezvoltarea continuă a capacităţilor analitice ale laboratoarelor (în scopul majorării numărului substanţelor active identificate);
7) evaluarea riscurilor şi măsuri ulterioare după depistarea neconformităţii;
8) raportarea rezultatelor, inclusiv prin intermediul sistemului informaţional;
9) crearea şi actualizarea paginii web oficiale;
10) participarea laboratoarelor abilitate la testele de competenţă interlaboratoare;
11) colaborarea cu instituţiile internaţionale din domeniu.
Secţiunea a 2-a. Costurile directe
66. Costurile estimative pentru implementarea Programului, la compartimentul „reziduuri de pesticide” pentru anii 2015-2016, sînt prevăzute în tabelul 1 din anexa nr. 5 la prezentul Program. 67. Cheltuielile necesare implementării sînt calculate după cum urmează: numărul de probe planificate pentru analiză se înmulţeşte cu numărul de substanţe active identificate în produs şi costul pentru fiecare substanţă activă analizată.
68. Monitorizarea de stat a reziduurilor de pesticide în 22 produse alimentare de origine vegetală cu prelevarea a 275 de probe în anul 2015 va necesita mijloace financiare din bugetul de stat în sumă de 1179,3 mii lei, cu o majorare neesenţială în anul 2016 (1229,1 mii lei).
69. Costul implementării componentei „monitorizarea conţinutului de nitraţi” (tabelul 2 din anexa nr.5) se estimează la 20,0 mii lei – pentru anul 2015 şi 20,4 mii lei – pentru anul 2016. Costul implementării componentei date este calculat în baza tarifelor (80 lei/probă) prevăzute în Lista şi tarifele serviciilor contra cost din sfera sănătăţii publice prestate persoanelor fizice şi juridice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 533 din 13 iulie 2011, şi în baza tarifelor Î.S. „Centrul Republican de Pedologie Aplicată”.
Implementarea Programului pe anii 2015-2016 va implica mijloace financiare în sumă totală de 2408,8 mii lei.
70. Rezultatele implementării Programului pentru anii 2015-2016 vor sta la baza optimizării ulterioare a sortimentului de produse alimentare, numărului de probe prelevate şi spectrului de substanţe active monitorizare în funcţie de riscurile evaluate şi obiectivele anuale stabilite.
Capitolul IX. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres
Secţiunea 1. Rezultatele scontate
71. Implementarea Programului va permite obţinerea următoarelor rezultate:Secţiunea 1. Rezultatele scontate
1) monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind siguranţa produselor alimentare de origine vegetală, asigurarea monitorizări din partea statului a nivelului de inofensivitate a produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa internă şi celor destinate exportului;
2) evaluarea şi gestionarea riscurilor;
3) garantarea plasării pe piaţă a produselor sigure, inofensive, sporirea încrederii consumatorului în calitatea produselor vegetale;
4) protecţia consumatorilor prin minimizarea expunerii acestora la riscuri alimentare;
5) reducerea riscului de intoxicaţii şi îmbolnăvire a populaţiei;
6) contribuirea la reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor consumatorului;
7) facilitarea exportului, penetrarea şi diversificarea pieţelor externe, crearea unui avantaj competitiv pentru produsele moldoveneşti pe pieţele interne şi externe;
8) creşterea credibilităţii şi încrederii partenerilor de afaceri din sfera businessului;
9) protecţia componentelor mediului;
10) crearea premiselor pentru reducerea cantităţii de pesticide la o unitate de suprafaţă de teren agricol;
11) evaluarea riscurilor de sănătate asociate consumului de produse alimentare de origine vegetală contaminate.
Secţiunea a 2-a. Indicatorii de progres
72. Implementarea Programului va fi supravegheată prin aplicarea următorilor indicatori de progres:1) instrucţiuni privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală, elaborate şi aprobate de Agenţie;
2) 37 de subdiviziuni raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor, asigurate în anul 2015 cu instrucţiuni privind prelevarea probelor;
3) 140 de agenţi responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală, instruiţi;
4) 97-100 % probe prelevate şi analizate în laborator, anual, potrivit Planului calendaristic de prelevare;
5) 5 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2017;
6) 10 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2020;
7) 10 produse de origine vegetală (legume) care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi, identificate pînă în anul 2017;
8) participarea la minimum 5-7 teste de competenţă interlaborator în anii 2015-2020;
9) 3 seminare zonale, organizate;
10) 10 emisiuni radio/televizate, realizate;
11) raport privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020, întocmit anual.
Capitolul X. Supravegherea implementării Programului,
comunicare şi raportare
Secţiunea 1. Supravegherea
73. Supravegherea implementării Programului va fi asigurată prin intermediul indicatorilor de progres, care demonstrează gradul de realizare şi impactul obiectivelor preconizate. comunicare şi raportare
Secţiunea 1. Supravegherea
74. Procesul de supraveghere prevede aprecierea gradului de realizare a acţiunilor planificate, raportul dintre acţiunile realizate şi obiectivele formulate, precum şi măsurile întreprinse în funcţie de riscurile evaluate.
75. Succesul implementării Programului este condiţionat de atitudinea responsabilă a structurilor statale, de implicarea activă a societăţii civile şi de interesul sporit al fiecărei persoane în parte.
76. Agenţia va asigura supravegherea implementării Programului prin exercitarea următoarelor măsuri:
1) verificarea continuă privind numărul şi provenienţa probelor, pentru a se asigura că măsurile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 vor fi realizate integral pînă la sfîrşitul anului respectiv;
2) păstrarea copiilor proceselor-verbale de prelevare a probelor;
3) verificarea corespunderii dintre numărul de probe prelevate şi cotele stabilite în punctul 59;
4) verificarea respectării termenelor de livrare a probelor în laborator, cerinţelor de completare a proceselor-verbale, informaţiei privind starea corespunzătoare a probelor livrate;
5) verificarea corectitudinii ambalării şi transportării probelor prelevate.
Secţiunea a 2-a. Comunicarea
77. Agenţia asigură transparenţa implementării Programului prin:1) informarea consumatorului asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală;
2) publicarea trimestrială pe site-ul oficial al Agenţiei a informaţiei privind îndeplinirea Planului calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală;
3) organizarea companiilor de informare şi conştientizare a agenţilor economici (seminare, emisiuni radio şi TV, articole în mass-media) asupra respectării cerinţelor de inofensivitate;
4) informarea şi asigurarea participării publicului şi a organizaţiilor neguvernamentale la propagarea informaţiei privind riscul contaminării produselor agricole.
Secţiunea a 3-a. Raportarea
78. Agenţia asigură plasarea trimestrială pe site-ul său oficial a rapoartelor de încercări privind rezultatele de laborator, care vor include următoarea informaţie:1) denumirea operatorului şi adresa juridică;
2) denumirea produsului şi cantitatea (tone);
3) provenienţa produselor de origine vegetală (producţie importată, autohtonă, ecologică, cu indicarea ţării de origine);
4) rezultatele de laborator ale probelor analizate (conforme/neconforme);
5) indicarea nivelului reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi depistate (mg/kg);
6) detalii despre acţiunile întreprinse în cazul depistării neconformităţii produselor.
79. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile colaborează cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, mass-media, precum şi cu structurile internaţionale în domeniu.
80. Agenţia publică pe pagina sa web oficială raportul anual de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, inclusiv cele conforme şi neconforme, precum şi informaţii despre acţiunile de control sau alte măsuri întreprinse, inclusiv planificarea modificărilor la Planul calendaristic de prelevare a probelor.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5