LPC109/2014
ID intern unic:  353953
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 109
din  19.06.2014
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Publicat : 25.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 209-216     art Nr : 449     Data intrarii in vigoare : 25.01.2015
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. I. – Legea nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 103–106, art. 443), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1, alineatul (1) se completează în final cu textul „ , determină principiile de organizare a activităţii unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, precum şi condiţiile de admitere la trafic a conducătorilor de autovehicule”.
    2. Articolul 2:
    la noţiunea „accident în trafic rutier”, cuvintele „regulilor de circulaţie” se substituie cu cuvintele „normelor de siguranţă a traficului rutier”;
    după noţiunea „agent de circulaţie” se introduc două noţiuni noi cu următorul cuprins:
    „audit de siguranţă rutieră – verificare detaliată, tehnică şi sistematică, independentă, din punctul de vedere al siguranţei, a caracteristicilor de proiectare proprii unui proiect de infrastructură rutieră în toate etapele, de la planificare pînă la începutul exploatării;
    auditor de siguranţă rutieră – persoană fizică atestată potrivit reglementărilor legale să efectueze evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere, auditul de siguranţă rutieră şi inspecţia de siguranţă rutieră;”
    la noţiunea „autovehicul”,  textul  „suspendat pe roţi, şenile sau tălpi” se substituie cu textul „cu excepţia ciclomotorului şi a vehiculului care circulă pe şine”;
    după noţiunea „caroserie” se introduc trei noţiuni noi cu următorul cuprins:
    „certificat de atestare profesională – act permisiv, eliberat în condiţiile prezentei legi profesorului de siguranţă rutieră sau instructorului în conducere auto, care atestă  dreptul la prestarea activităţii didactice în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier;
    ciclomotor – vehicul cu două sau trei roţi, care dezvoltă prin construcţie o viteză maximă de 45 km/h (cu excepţia celor care dezvoltă o viteză mai mică sau egală cu 25 km/h) şi care este echipat cu un motor cu ardere internă sau electric. Capacitatea cilindrică a motorului cu ardere internă nu depăşeşte 50 cm3, iar  puterea motorului, atît a celui cu ardere internă, cît şi a motorului electric, nu depăşeşte 4 kW;
    coloană oficială – coloană de vehicule precedată de un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, care are în funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare albastră şi/sau roşie;”
    noţiunile „conducător”, „drum public”, „drum public local” şi „drum public naţional” vor avea următorul cuprins:
    „conducător – persoană care conduce pe drum public un vehicul, un grup de persoane, însoţeşte animale izolate, turme, cirezi etc., animale de povară sau de călărie, precum şi persoană care efectuează instruirea în conducerea autovehiculului;
    drum public – orice cale de comunicaţie terestră, inclusiv construcţii artificiale şi drumuri cu înveliş natural, deschisă pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor, administrată de un organ abilitat;
    drum public local – drum proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, care asigură legătura între oraşele reşedinţă de raion şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre drumurile publice naţionale;
    drum public naţional – drum proprietate publică a statului, care asigură principalele legături rutiere internaţionale, legătura între capitala ţării şi oraşele reşedinţă de raion, municipiile şi obiectivele de importanţă republicană, precum şi legătura între ele;”
    după noţiunea „drum public naţional” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
    „evaluare de impact asupra siguranţei rutiere – analiză comparativă strategică a impactului asupra gradului de siguranţă a infrastructurii rutiere în cazul unui proiect al unui nou drum public sau în cazul unui proiect privind modificări substanţiale ale infrastructurii existente a drumului;”
    după noţiunea „garantare a siguranţei traficului rutier” se introduc trei noţiuni noi cu următorul cuprins:
    „inspecţie de siguranţă rutieră – verificare periodică a infrastructurii rutiere din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei, cu identificarea eventualelor disfuncţionalităţi sau deficienţe de proiectare, construcţie, operare şi/sau de întreţinere a drumului care pot conduce la producerea de accidente rutiere;
    inspecţie tehnică periodică – verificare tehnică periodică a autovehiculelor, a vehiculelor autopropulsate şi a remorcilor acestora în staţiile de inspecţie tehnică autorizate sau în staţiile specializate ale autorităţilor publice abilitate, în vederea corespunderii cu normele şi standardele naţionale de securitate a circulaţiei rutiere şi de protecţie a mediului, confirmată printr-un raport de verificare tehnică şi prin ecusonul corespunzător;
    instructor în conducere auto – cadru didactic atestat profesional în condiţiile prezentei legi pentru instruirea practică în conducerea autovehiculelor a cursanţilor în cadrul unităţii de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, în vederea obţinerii permisului de conducere;”
    noţiunea „moped” se exclude;
    la noţiunea „motocicletă”, textul „50 km/oră” se substituie cu textul „45 km/h”;
    noţiunea „pieton” va avea următorul cuprins:
    „pieton – persoană care se află pe drum, în afara vehiculului, şi care nu efectuează lucrări de drum, inclusiv persoana care se deplasează în cărucior (fără motor) pentru invalizi, care duce o bicicletă, un ciclomotor, o motocicletă, săniuţă, un cărucior manual, un cărucior pentru copii sau invalizi;”
    după noţiunea „pieton” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
    „profesor de siguranţă rutieră – cadru didactic atestat profesional în condiţiile prezentei legi pentru instruirea teoretico-practică la modulele de specialitate a cursanţilor în cadrul unităţii de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, în vederea obţinerii permisului de conducere;”
    la  noţiunea „siguranţă a traficului rutier”, cuvintele „la el împotriva accidentelor şi consecinţei” se substituie cu cuvintele „la trafic împotriva accidentelor şi consecinţelor”;
    după noţiunea „siguranţă a traficului rutier” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
    „staţie de inspecţie tehnică – centru tehnic specializat şi autorizat care asigură inspecţia tehnică periodică a vehiculelor prin examinarea vizuală şi diagnosticarea echipamentelor, agregatelor şi sistemelor aferente securităţii circulaţiei rutiere şi protecţiei mediului, cu eliberarea raportului de verificare tehnică şi a ecusonului corespunzător;”
    noţiunea „trafic rutier” va avea următorul cuprins:
    „trafic rutier –  sistem dinamic complex, constituit din pietoni şi vehicule care, în procesul deplasării pe drumurile publice în condiţii stabilite, generează un ansamblu de relaţii juridico-sociale;”
    după noţiunea „trafic rutier” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
    „unitate de instruire a personalului din domeniul transportului rutier – persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care asigură formarea iniţială, recalificarea şi/sau perfecţionarea periodică a conducătorilor de autovehicule, a instructorilor în conducere auto, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier, precum şi a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică, în baza programelor de instruire aprobate de Ministerul Educaţiei cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;”
    la noţiunea „vehicul”, textul „şi de bunuri, echipat sau nu” se substituie cu cuvintele „sau de bunuri ori echipat”;
    noţiunea „vehicul autopropulsat” se exclude.
    3. La articolul 3 litera d), cuvintele „siguranţa traficului” se substituie cu cuvintele „garantarea siguranţei traficului rutier”.
    4. Articolul 5:
    la litera c), cuvîntul „evaluare” se substituie cu cuvîntul „dezvoltare”;
    la litera f), textul „şi semnului distinctiv care trebuie aplicat pe ambalajul acestor medicamente” se exclude;
    litera g) va avea următorul cuprins:
    „g) stabilirea conţinutului minim al truselor medicale de prim ajutor din dotarea autovehiculelor;”.
    5. Articolul 6 se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins: 
    „(3) Activitatea curentă a Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere este realizată de Biroul executiv, care îndeplineşte funcţiile de secretariat al consiliului menţionat, coordonează la nivel naţional procesul de elaborare şi promovare a strategiilor şi planurilor de acţiuni în domeniul siguranţei rutiere în baza obiectivelor identificate de consiliu, asigură cooperarea interinstituţională şi monitorizează implementarea de către autorităţile de resort a politicilor în domeniu.
    (4) Biroul executiv este constituit prin desemnarea în componenţa acestuia, de către conducătorii autorităţilor publice centrale reprezentate în Consiliul naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, a reprezentanţilor acestora cu atribuţii pe segmentul coordonării politicilor în domeniul siguranţei traficului rutier. Componenţa deplină şi competenţele Biroului executiv se stabilesc în regulamentul acestuia, aprobat de Guvern.
    (5) Pe lîngă Biroul executiv funcţionează comisiile de specialitate ale Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, care asigură efectuarea studiilor detaliate în baza datelor privind accidentele în traficul rutier, a analizelor cost-beneficiu, care vor fi înaintate organelor de resort şi Guvernului în vederea fundamentării planurilor de buget şi politicilor conexe.”
    6. Articolul 7:
    la litera b), după cuvîntul „coordonarea” se introduc cuvintele „ , pe domenii de competenţă, a”;
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) exercitarea controlului asupra vehiculelor în privinţa corespunderii lor cu normele de siguranţă a traficului rutier;”
    la litera e), cuvintele „testare tehnică” se substituie cu cuvintele „inspecţie tehnică periodică”;
    litera f), cuvîntul „reflectarea” se substituie cu cuvintele „monitorizarea evoluţiei fenomenului accidentar şi reflectarea”;
    articolul se completează cu literele  i), j), k) şi l) cu următorul cuprins:
    „i) eliberarea permiselor speciale pentru conducătorii de autovehicule speciale de încasare şi de comunicaţie specială la absolvirea cursurilor de instruire în cadrul unui centru de formare profesională din subordine, coordonarea itinerarelor pentru efectuarea instruirii practice în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice prin intermediul ghişeului unic al autorităţii de licenţiere;
    j) ţinerea evidenţei centralizate a contravenţiilor din domeniul traficului rutier şi a sancţiunilor aplicate, eliberarea către solicitanţi a certificatelor de cazier contravenţional, a certificatelor cu privire la accidentele rutiere, a actelor juridice cu privire la neridicarea în procesul de constatare a contravenţiilor a permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare а vehiculului şi/sau a plăcilor de înmatriculare;
    k) coordonarea schemelor de transportare a încărcăturilor de mare tonaj, cu gabarit depăşit şi a încărcăturilor periculoase;
    l) escortarea coloanelor oficiale.”
    7. Articolul 8:
    la litera b), cuvintele „testare tehnică” se substituie cu cuvintele „inspecţie tehnică periodică”;
    literele c), d), e), g) şi h) vor avea următorul cuprins:
    „c) coordonarea, prin avizarea programelor de instruire, a procesului de formare iniţială şi perfecţionare periodică, în cadrul unităţilor de instruire specializate şi licenţiate, a experţilor implicaţi în procesul de omologare, inspecţie tehnică periodică, reparaţie şi deservire tehnică a vehiculelor, certificare a transportului conform actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT), Acordului european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP), precum şi a personalului din domeniul transportului rutier, în vederea eliberării certificatului de competenţă profesională;
    d) elaborarea reglementărilor tehnice de construcţie, reconstrucţie şi reutilare a vehiculelor, elaborarea condiţiilor tehnice şi a metodologiei de omologare, de prestare a serviciilor de reparaţie şi întreţinere tehnică, de inspecţie tehnică periodică, precum şi de certificare a echipamentelor şi subansamblurilor vehiculelor, în vederea admiterii în traficul rutier;
    e) controlul, în conformitate cu principiile şi procedurile stabilite de Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, al activităţii de omologare a vehiculelor şi de inspecţie tehnică periodică, precum şi de certificare a echipamentelor şi subansamblurilor vehiculelor, evaluarea situaţiei în acest domeniu, în vederea perfecţionării reţelei de staţii autorizate care prestează astfel de servicii;”
    „g) elaborarea de reglementări speciale, care urmează a fi aprobate de Guvern, în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri periculoase şi al transporturilor efectuate cu vehicule a căror masă totală şi/sau gabarit depăşesc limitele admise şi stabilirea măsurilor de siguranţă privind efectuarea acestor transporturi;
    h) stabilirea reglementărilor tehnice privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice şi a pasajelor la nivel cu calea ferată, privind amenajarea acestora cu mijloace de semnalizare, sistematizare şi organizare a traficului rutier;”
    articolul se completează cu literele i), j), k), l) şi m) cu următorul cuprins:
    „i) elaborarea de norme legale privind condiţiile de organizare de către agenţii transportatori a transporturilor rutiere de mărfuri şi pasageri  pe rute interne şi internaţionale şi modul de desfăşurare a acestora;
    j) elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind reglementarea şi controlul respectării regimului de muncă şi odihnă al conducătorilor de autovehicule antrenaţi în transporturile interne şi internaţionale de mărfuri şi pasageri;
    k) stabilirea, în conlucrare cu alte autorităţi de resort, a normelor metodologice privind pregătirea, perfecţionarea şi atestarea experţilor antrenaţi în activitatea de omologare a vehiculelor şi de inspecţie tehnică periodică, precum şi a personalului din domeniul transportului rutier;
    l) elaborarea metodologiei, care urmează a fi aprobată de Guvern, privind montarea, utilizarea şi verificarea tahografelor şi limitatoarelor de viteză de la bordul vehiculelor, privind eliberarea, înlocuirea, schimbarea şi reînnoirea cartelelor tahografice, privind descărcarea şi stocarea datelor acumulate în tahografele digitale şi în cartelele tahografice;
    m) elaborarea de norme privind implementarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, auditului de siguranţă rutieră, inspecţiei de siguranţă rutieră, precum şi privind reglementarea activităţii de formare iniţială, perfecţionare profesională şi atestare a auditorilor de siguranţă rutieră.”
    8. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 9. Competenţa Ministerului Sănătăţii
    De competenţa Ministerului Sănătăţii sînt:
    a) elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind examinarea medicală a conducătorilor de autovehicule şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere;
    b) elaborarea regulamentului, care urmează a fi aprobat de Guvern, privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea  stării de ebrietate şi a naturii ei;
    c) stabilirea de norme privind recoltarea şi analiza probelor biologice pentru determinarea alcoolemiei, a consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope, de medicamente capabile să influenţeze negativ comportamentul conducătorului de autovehicul;
    d) elaborarea de programe pentru cursurile de instruire a conducătorilor de autovehicule, a angajaţilor poliţiei, ai Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, ai altor structuri specializate privind acordarea de prim ajutor persoanelor care au avut de suferit în accidentele de trafic rutier;
    e) stabilirea conţinutului minim al truselor medicale de prim ajutor din dotarea autovehiculelor, care urmează a fi aprobat de Guvern;
    f) acordarea de asistenţă medicală urgentă victimelor accidentelor rutiere;
    g) evidenţa, în sistemul informaţional integrat, a persoanelor care s-au adresat în instituţii medico-sanitare, a celor traumatizate şi/sau decedate în urma accidentelor rutiere, afectate de maladii incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicul, dependente de alcool sau de alte substanţe psihoactive, evidenţa concluziilor consultative narcologice şi a adeverinţelor medicale, a actelor de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, a concluziilor în baza cercetărilor medico-legale, în modul stabilit de actele normative în vigoare.”
    9. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 10. Competenţa Ministerului Educaţiei
    De competenţa Ministerului Educaţiei sînt:
    a) elaborarea de programe şi materiale metodico-didactice ilustrative şi vizual-auditive în domeniul educaţiei rutiere şi asigurarea activităţii în acest domeniu în instituţiile de învăţămînt preşcolare şi şcolare, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice desemnate să desfăşoare astfel de activităţi;
    b) elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind organizarea activităţii didactice în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier în vederea obţinerii permisului de conducere, precum şi privind modelul certificatului de absolvire a acestora;
    c) elaborarea, în comun cu autorităţile competente, a programelor de instruire şi recalificare, a testelor de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a criteriilor de evaluare a aptitudinilor practice ale conducătorilor pe categorii şi subcategorii de vehicule, precum şi monitorizarea implementării acestora;
    d) stabilirea, în conlucrare cu alte autorităţi de resort, a normelor metodologice şi organizarea pregătirii, perfecţionării, examinării şi atestării cadrelor didactice din domeniul instruirii personalului din domeniul transportului rutier, a evaluatorilor examenelor de calificare a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere;
    e) monitorizarea activităţii didactice, evaluarea şi acreditarea unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, informarea Camerei de Licenţiere privind existenţa hotărîrilor definitive cu privire la neacreditarea acestora;
    f) elaborarea, în comun cu Ministerul Sănătăţii, a testelor şi a metodologiei de examinare psihofiziologică a conducătorilor şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere, în funcţie de categoriile sau de subcategoriile solicitate, în vederea eliberării avizului respectiv.”
    10. La articolul 12:
    litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) instruirea, în baza programelor aprobate de Ministerul Educaţiei, a efectivului de conducători de autovehicule necesar forţelor armate în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier care îi aparţin;”
    la litera c), cuvintele „controlului tehnic al” se substituie cu cuvintele „inspecţiei tehnice periodice a”.
    11. La articolul 13, litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) organizarea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor autopropulsate (tractoare, maşini agricole).”
    12. Articolul 14:
    în titlu şi în partea introductivă, cuvintele „Tehnologiilor Informaţionale” se substituie cu cuvintele „Tehnologiei Informaţiei”;
    la litera a), cuvintele „conducător auto” se substituie cu cuvintele „conducător de autovehicul”;
    la litera c), cuvintele „elaborarea şi aplicarea reglementărilor legale” se substituie cu textul „elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern,”.
    13. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 15. Competenţa Camerei de Licenţiere
    Pe lîngă atribuţiile prevăzute în Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, de competenţa Camerei de Licenţiere ţin verificarea îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de licenţiere pentru activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi a documentelor anexate, precum şi organizarea verificării prealabile la faţa locului, în comun cu alte autorităţi publice competente, a  îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de licenţiere.”
    14. La articolul 16 litera c), textul „ , a maşinilor şi a utilajelor” se substituie cu cuvintele „şi a vehiculelor”.
    15. La articolul 17, litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) să întreprindă de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile publice abilitate acţiuni de prevenire a accidentelor de trafic rutier.”
    16. Denumirea capitolului III va avea următorul cuprins:
„Capitolul III
CONDUCĂTORII DE AUTOVEHICULE. ORGANIZAREA
 ACTIVITĂŢII DE FORMARE INIŢIALĂ, RECALIFICARE
 ŞI PERFECŢIONARE PERIODICĂ A CONDUCĂTORILOR
 DE AUTOVEHICULE”.

    17. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 21. Obţinerea permisului de conducere
    (1) Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc de Guvern.
    (2) Persoana care solicită permis de conducere sau noi categorii/subcategorii trebuie să corespundă condiţiilor de vîrstă, să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical, să facă dovada pregătirii teoretice şi practice la cursurile organizate de unităţile licenţiate de instruire a conducătorilor de autovehicule şi să susţină examenul de calificare la autoritatea competentă.
    (3) Modul de organizare a activităţii didactice în cadrul unităţilor de instruire a conducătorilor de autovehicule, precum şi condiţiile de eliberare a certificatului de absolvire în vederea obţinerii permisului de conducere sînt stabilite de Guvern.
    (4) Pregătirea teoretică şi practică a solicitanţilor în cadrul unităţilor de instruire a conducătorilor de autovehicule se realizează de cadre didactice atestate, în baza programelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
    (5) Evaluarea persoanelor care au urmat cursurile de pregătire în cadrul unităţilor de instruire a conducătorilor de autovehicule în vederea eliberării certificatului de absolvire, precum şi a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere, se efectuează în baza testelor de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a criteriilor de evaluare a aptitudinilor practice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cu avizul autorităţilor competente.”
    18. Legea se completează cu articolele 211–2110 cu următorul cuprins:
    „Articolul 211. Condiţiile de licenţiere a activităţii
                             de instruire a personalului din domeniul
                             transportului rutier
    (1) Licenţa pentru activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier se eliberează, în modul stabilit de lege, de Camera de Licenţiere unităţii de instruire care îndeplineşte cumulativ:
    a) condiţia de onorabilitate;
    b) condiţia privind baza tehnico-materială;
    c) condiţia privind competenţa profesională.
    (2) Condiţia de onorabilitate se consideră îndeplinită în cazul în care  cadrele manageriale şi didactice:
    a) nu au fost condamnate pentru infracţiuni care le fac incompatibile  cu activitatea prestată şi nu au fost private, printr-o hotărîre  judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa anumite funcţii;
    b) nu au fost sancţionate contravenţional pentru încălcări repetate, în decursul unui an calendaristic, ale normelor în vigoare privind drepturile de muncă, condiţiile de plată şi de angajare sau privind regimul din transporturi şi din domeniul circulaţiei rutiere.
    Condiţia de onorabilitate rămîne neîndeplinită pînă la expirarea termenului de prescripţie privind răspunderea contravenţională, stingerea antecedentelor penale sau reabilitarea judecătorească, după caz.
    (3) Condiţia privind baza tehnico-materială se consideră îndeplinită dacă solicitantul face dovada că:
    a) dispune, cu drept de proprietate sau cu contract de locaţiune/arendă, de săli de studii destinate desfăşurării instruirii teoretico-practice (încăperi cu destinaţie nelocativă), terenuri de instruire în conducerea autovehiculelor, care întrunesc condiţiile stabilite în anexa la prezenta lege;
    b) dispune, cu drept de proprietate sau cu contract de locaţiune/leasing, de un număr de vehicule din categoriile/subcategoriile pentru care se va desfăşura instruirea în conducere, corelat cu numărul de ore stabilit în programele de instruire, dotate conform condiţiilor prevăzute de Regulamentul circulaţiei rutiere;
    c) dispune de programe, aprobate de Ministerul Educaţiei, de instruire a conducătorilor de autovehicule şi/sau de programe de pregătire şi perfecţionare a instructorilor în conducere auto, pe categoriile/subcategoriile de vehicule pentru care se va desfăşura instruirea, ori, după caz, de programe, aprobate de Ministerul Educaţiei cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, privind formarea iniţială şi perfecţionarea periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică;
    d) deţine echipamente şi materiale metodico-didactice corespunzătoare conţinutului programelor de instruire teoretică şi practică în conducerea autovehiculului, prevăzute în anexa la prezenta lege;
    e) dispune de scheme, coordonate cu poliţia, ale itinerarelor pentru efectuarea instruirii practice în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice;
    f) dispune de săli de studii în condiţiile specificate la lit. a), precum şi deţine echipamente şi materiale metodico-didactice corespunzătoare cerinţelor stabilite de normele metodologice aprobate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – pentru unităţile de formare iniţială şi perfecţionare periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică;
    g) dispune, cu drept de proprietate sau cu contract de leasing/locaţiune, de amenajările şi echipamentele tehnice prevăzute la art. 292 alin. (3) ori are încheiat cu o staţie de inspecţie tehnică autorizată un contract de locaţiune a utilajului tehnologic menţionat – pentru unităţile de formare iniţială şi perfecţionare periodică a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică.
    (4) Condiţia privind competenţa profesională se consideră îndeplinită dacă solicitantul face dovada că:
    a) are angajaţi profesori de siguranţă rutieră şi instructori în conducere auto, cu contract de muncă, într-un număr corespunzător normelor privind organizarea activităţii didactice în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, aprobate de Guvern;
    b) profesorii de siguranţă rutieră deţin diplome de studii superioare sau medii de specialitate corespunzătoare modulului respectiv şi certificate de atestare profesională;
    c) instructorii în conducere auto deţin documente care certifică experienţa lor de conducători profesionişti şi certificate de atestare profesională;  
    d) are angajat personal didactic specializat, cu contract de muncă, pentru disciplinele Acordarea primului ajutor şi Instruirea antialcoolică şi antidrog, cu studii superioare în domeniul medicinei de urgenţă sau, după caz,  narcologiei ori are încheiat cu o instituţie medico-sanitară publică un contract de prestări servicii pentru instruirea la disciplinele menţionate;
    e) profesorii deţin diplome de studii superioare în domeniul ingineriei şi/sau tehnologiei transportului auto ori, după caz,  al tehnologiilor de operare în transport auto, documente care să certifice experienţa de muncă de minimum 5 ani în acest domeniu şi certificate de atestare profesională – pentru unităţile de formare iniţială şi perfecţionare periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică.
    Articolul 212. Eliberarea/prelungirea licenţei pentru
                           activitatea de instruire a personalului
                           din domeniul transportului rutier
    (1) Pentru obţinerea licenţei, solicitantul va depune la autoritatea de licenţiere o declaraţie de model stabilit, la care va anexa în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, următoarele documente, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic:
    a) certificatul de înregistrare de stat a persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual;
    b) extrasul din registrul bunurilor imobile sau contractul de locaţiune a sălilor de studii, a terenurilor speciale, după caz,  unde se va desfăşura activitatea de instruire în conducerea autovehiculelor, precum şi schiţa cu dimensiunile acestora şi amplasarea elementelor obligatorii necesare procesului de instruire şi de efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi a comportamentului în conducerea autovehiculelor;
    c) autorizaţia sanitară de funcţionare pentru clădirea sau, după caz, încăperea unde se va desfăşura procesul de instruire;
    d) programele, aprobate de Ministerul Educaţiei, de instruire a conducătorilor de autovehicule şi/sau programele de pregătire şi perfecţionare a instructorilor în conducere auto, pe categoriile/subcategoriile de vehicule pentru care se va desfăşura instruirea, ori, după caz, programele, aprobate de Ministerul Educaţiei cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, privind formarea iniţială şi perfecţionarea periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică;
    e) lista autovehiculelor, însoţită de certificatele de înmatriculare cu drept de proprietate, de locaţiune sau de leasing pentru fiecare vehicul destinat instruirii în conducere din categoriile/subcategoriile solicitate spre licenţiere;
    f) lista nominală a personalului didactic, însoţită de următoarele documente  în copii:
    – pentru profesorii de siguranţă rutieră – diplomele de studii, certificatul de atestare profesională, permisul de conducere, declaraţia pe proprie răspundere privind lipsa antecedentelor penale;
    – pentru instructorii în conducere auto – certificatul de atestare profesională, permisul de conducere pentru categoriile/subcategoriile de vehicule pentru care va presta activitate de instruire, declaraţia pe proprie răspundere privind lipsa antecedentelor penale şi contravenţionale;
    – pentru personalul didactic specializat în disciplinele Acordarea primului ajutor şi Instruirea antialcoolică şi antidrog – diplomele de studii în domeniu, certificatul de atestare profesională sau, după caz, contractul de prestări servicii încheiat cu o instituţie medico-sanitară publică pentru instruirea la disciplinele menţionate;
    – pentru profesorii unităţilor de formare iniţială şi perfecţionare periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică – diploma de studii superioare în domeniul ingineriei şi/sau al tehnologiei transportului auto ori, după caz, al tehnologiilor de operare în transport auto, documentele care certifică experienţa de muncă de minimum 5 ani în acest domeniu şi certificatul de atestare profesională;
    g) pentru managerul unităţii de instruire (după caz, al subdiviziunii acesteia) – contractul individual de muncă, diploma de studii superioare în domeniul ingineriei şi/sau al tehnologiei transportului auto ori, după caz,  al tehnologiilor de operare în transport auto, documentele care certifică experienţa de muncă de minimum 5 ani în acest domeniu, declaraţia pe proprie răspundere privind lipsa antecedentelor penale şi contravenţionale;
    h) lista de echipamente şi dotări tehnico-didactice proprii, conform anexei la prezenta lege;
    i) schiţa itinerarului pentru efectuarea instruirii practice în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice, pasibilă coordonării cu poliţia prin intermediul ghişeului unic al autorităţii de licenţiere;
    j) extrasul din registrul bunurilor imobile sau contractul de locaţiune a sălilor de studii, precum şi lista dotărilor metodico-didactice corespunzătoare cerinţelor stabilite de normele metodologice aprobate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – pentru unităţile de formare iniţială şi perfecţionare periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică;
    k) schiţa amenajărilor şi lista echipamentelor tehnice deţinute, prevăzute la art. 292 alin. (3), sau contractul de locaţiune a utilajului tehnologic menţionat, încheiat cu o staţie de inspecţie tehnică autorizată – pentru unităţile de formare iniţială şi perfecţionare periodică a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică.
    (2) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate pentru  eliberarea licenţei.
    Articolul 213. Drepturile unităţii de instruire a personalului
                           din domeniul transportului rutier
    Unitatea de instruire  a personalului din domeniul transportului rutier dispune, în baza licenţei de activitate, de următoarele drepturi:
    a) să înmatriculeze, să exmatriculeze şi să reînmatriculeze cursanţi;
    b) să efectueze instruirea teoretică şi pregătirea practică a cursanţilor, cu eliberarea certificatelor de absolvire în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile şi subcategoriile de vehicule prevăzute în licenţa de activitate;
    c) să angajeze şi să promoveze cadre didactice, auxiliare şi personal administrativ, să-şi creeze şi să dezvolte baza instructiv-didactică şi tehnico-materială;
    d) să stabilească şi să modifice tarifele pentru serviciile prestate;
    e) să propună cursanţilor care au fost exmatriculaţi în urma absentării neîntemeiate la lecţiile practice sau la peste 25% din numărul de ore teoretice prevăzute de planurile sau programele de instruire audierea unui curs suplimentar obligatoriu contra plată în volumul numărului de ore absentate.
    Articolul 214. Obligaţiile unităţii de instruire a personalului
                           din domeniul transportului rutier
    Unitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier este obligată:
    a) să admită la pregătirea teoretică şi practică persoanele care solicită instruire doar în baza contractului încheiat, asigurînd înscrierea acestora în registrul persoanelor care urmează cursurile de instruire pentru obţinerea permisului de conducere;
    b) să aplice în procesul de pregătire a cursanţilor doar metodologii şi materiale didactice conforme standardelor de instruire, să asigure realizarea strictă a planurilor şi a programelor de studii aprobate, respectarea orarului lecţiilor de instruire teoretică şi practică, precum şi evidenţa frecventării orelor de către cursanţi;
    c) să menţină în stare de funcţionare şi să dezvolte baza tehnico-materială şi metodico-didactică, să afişeze la sediu: copia autorizată a licenţei de activitate şi, după caz,  cea a certificatului de acreditare, orarul lecţiilor de instruire teoretică şi practică, planul de învăţămînt, tarifele pentru serviciile prestate, precum şi situaţia promovabilităţii cursanţilor la examenul de absolvire, semestrial, pentru semestrul anterior, pe categorii/subcategorii de vehicule, pentru fiecare profesor de siguranţă rutieră şi instructor în conducere auto; 
    d) să antreneze în procesul de instruire numai cadre didactice atestate profesional, cu studii corespunzătoare modulului respectiv şi angajate în bază de contract;
    e) să desfăşoare activitatea de instruire numai în locurile declarate în dosarul de licenţiere, cu autorizaţie sanitară de funcţionare valabilă, precum şi să utilizeze în procesul de pregătire practică doar vehiculele indicate în dosarul menţionat, dotate potrivit anexei la prezenta lege şi supuse inspecţiei tehnice periodice şi asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule;
    f) să elibereze zilnic foile de parcurs instructorilor în conducere auto şi să efectueze instruirea iniţială în conducerea autovehiculului numai pe teren special, iar pe drumurile publice – numai pe itinerarele coordonate cu poliţia şi doar în cazul în care cursantul are dexteritate suficientă în conducerea autovehiculului;
    g) să elibereze certificatul de absolvire numai cursanţilor care au frecventat în totalitate lecţiile practice şi minimul obligatoriu de 75% din orele teoretice prevăzute de planurile de studii, obţinînd calificative de promovare, precum şi au susţinut examenul de absolvire, cu înscrierea acestora în registrul certificatelor de absolvire eliberate;
    h) să înştiinţeze autoritatea de licenţiere, în termen de cel mult 10 zile, despre modificările datelor indicate în documentele anexate la declaraţia pentru eliberarea licenţei;
    i) să deţină la sediu documentele aferente activităţii didactice, completate la zi, precum şi să asigure păstrarea acestora în arhiva unităţii pe un termen  de 5 ani. Se consideră documente aferente activităţii didactice registrele de evidenţă a frecvenţei cursanţilor şi fişele de evidenţă a orelor de instruire practică, copiile de pe certificatele de absolvire eliberate, precum şi contractele încheiate cu cursanţii;
    j) să fie periodic evaluată şi acreditată în condiţiile stabilite la art. 217.
    Articolul 215. Suspendarea şi retragerea licenţei pentru
                           activitatea de instruire a personalului din
                           domeniul transportului rutier
    (1) Suplimentar la temeiurile prevăzute de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, licenţa pentru activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier se suspendă şi în următoarele cazuri:
    a) nerespectarea prevederilor privind completarea la zi a documentelor aferente activităţii didactice, privind păstrarea acestor documente în arhiva unităţii, precum şi privind afişarea la sediu a orarului, a planului şi a programelor de instruire, a tarifelor pentru serviciile prestate, precum şi a situaţiei promovabilităţii cursanţilor la examenul de absolvire, pe categorii/subcategorii de vehicule, pentru fiecare profesor de siguranţă rutieră şi instructor în conducere auto;
    b) încălcarea repetată, în decurs de un an calendaristic, a metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de instruire în vederea obţinerii permisului de conducere, constatată în urma controlului realizat de autorităţile abilitate;
    c) încălcarea repetată, în decurs de un an calendaristic, a obligaţiilor ce revin persoanelor responsabile de administrarea şi organizarea activităţii unităţii de pregătire a conducătorilor auto;
    d) efectuarea instruirii practice cu vehicule în lipsa foilor de parcurs ori cu vehicule care nu au fost supuse inspecţiei tehnice periodice sau asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse de acestea, precum şi efectuarea instruirii practice pe drumurile publice în lipsa itinerarelor coordonate cu poliţia;
    e) neasigurarea condiţiilor de efectuare a controalelor de către autorităţile publice abilitate şi/sau neprezentarea în cadrul efectuării controlului a documentelor solicitate, prevăzute de Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
    f) depăşirea termenului, prevăzut la art. 217 alin. (5) şi (8), de depunere la Ministerul Educaţiei a solicitării cu privire la iniţierea procedurii de evaluare şi acreditare.
    (2) Suplimentar la temeiurile prevăzute de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, licenţa pentru activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier se retrage şi în următoarele cazuri:
    a) admiterea la pregătirea teoretică sau practică a persoanelor în lipsa contractului încheiat sau a persoanelor care nu sînt înscrise în registrul persoanelor care urmează cursurile de instruire pentru obţinerea permisului de conducere ori efectuarea pregătirii şi pentru alte categorii de autovehicule decît cele pentru care este licenţiată unitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier;
    b) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără a avea copia autorizată a licenţei;
    c) desfăşurarea activităţii de instruire în locuri nedeclarate în dosarul de licenţiere, antrenarea, în procesul de pregătire, a cadrelor didactice neatestate în modul stabilit, precum şi utilizarea, în procesul de pregătire practică, a vehiculelor neindicate în dosarul menţionat sau care nu sînt dotate corespunzător;
    d) nerespectarea de trei sau mai multe ori în decursul unui an calendaristic a itinerarelor autorizate de poliţie la efectuarea instruirii practice pe drumurile publice sau admiterea la această instruire a cursanţilor în lipsa dexterităţii suficiente în conducerea autovehiculului;
    e) falsificarea actelor sau eliberarea certificatelor de absolvire unor persoane care nu au frecventat minimul obligatoriu de ore teoretice şi practice prevăzute de programele de studii sau nu au obţinut calificative de promovare ori care nu au susţinut testele de evaluare finală a cunoştinţelor teoretice şi a aptitudinilor practice;
    f) rămînerea definitivă a deciziei Ministerului Educaţiei cu privire la neacreditarea unităţii de instruire, adoptată în baza rezultatelor evaluării acesteia în modul prevăzut la art. 217.
    Articolul 216. Controlul unităţilor de instruire
                           a personalului din domeniul
                           transportului rutier
    (1) Exercitarea controlului asupra activităţii unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier revine Camerei de Licenţiere, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei, precum şi organelor administraţiei publice centrale de specialitate.
    (2)  Ministerul Afacerilor Interne efectuează controale privind respectarea legislaţiei în vigoare şi,  de comun acord cu Camera de Licenţiere, controale privind respectarea condiţiilor de licenţiere.
    (3) Inspectările planificate privind conformitatea procesului instructiv-educativ desfăşurat de unitatea de instruire în raport cu standardele educaţionale de stat, realizarea planurilor şi programelor de studii aprobate, respectarea orarului lecţiilor de instruire teoretică şi practică, precum şi privind frecventarea orelor de către cursanţi, sînt efectuate de Ministerul Educaţiei.
    (4) Unitatea de instruire licenţiată sau, după caz,  subdiviziunea acesteia prezintă informaţiile şi documentele solicitate în cadrul efectuării controlului, asigurînd totodată condiţiile necesare pentru desfăşurarea acestuia.
    (5) La finalizarea controlului se întocmeşte, în două exemplare, un act privind inspectarea unităţii de instruire sau a subdiviziunii acesteia, dintre care unul rămîne la unitatea verificată. În cazul apariţiei dubiilor la aplicarea legislaţiei, acestea urmează a fi tratate în favoarea unităţii inspectate.
    (6) În cazul în care, în urma controlului, se constată încălcări ale condiţiilor de licenţiere, Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, Ministerul Educaţiei expediază în mod obligatoriu o sesizare în adresa Camerei de Licenţiere.
    (7) La efectuarea controlului, organul de control se conduce de următoarele principii:
    a) legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege;
    b) neadmiterea aplicării de sancţiuni care nu sînt stabilite de lege;
    c) efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
    d) emiterea prescripţiilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma controlului;
    e) dreptul de a ataca acţiunile organului de control.
    (8) Se interzice aplicarea oricărei sancţiuni fără verificarea corectitudinii ei de către conducătorul organului de control şi fără acordarea posibilităţii ca unitatea de instruire sau subdiviziunea acesteia să o conteste în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 217. Evaluarea şi acreditarea unităţilor
                           de instruire a personalului
                           din domeniul transportului rutier
    (1) Unităţile de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, cu excepţia unităţilor de formare iniţială şi perfecţionare periodică a conducătorilor de autovehicule, a cadrelor manageriale din domeniul transportului rutier şi/sau a experţilor din cadrul staţiilor de inspecţie tehnică, sînt pasibile procedurii de evaluare, care are drept finalitate acreditarea sau, după caz, neacreditarea acestora, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Comisiile de evaluare şi acreditare includ minimum trei persoane şi se instituie de către Ministerul Educaţiei de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, cu cooptarea, după caz, a reprezentanţilor altor instituţii cu funcţii de reglementare şi control, conform competenţei.
    (3) Regulamentul de activitate al comisiilor de evaluare şi acreditare, metodologia de evaluare şi acreditare a unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, precum şi cuantumul plăţii pentru serviciile de evaluare şi acreditare se aprobă de Guvern.
    (4) Criteriile de evaluare şi de acreditare a unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier vizează respectarea normelor legale privind modul de organizare şi funcţionare a acestora, precum şi conformitatea procesului instructiv-educativ desfăşurat în raport cu standardele educaţionale de stat, şi includ următoarele aspecte:
    a) cadrul juridic de funcţionare: documentele de constituire, copiile actelor depuse la dosarul de licenţiere, ştampilate şi semnate de către managerul unităţii de instruire, regulamentul de ordine interioară, fişele de post ale angajaţilor;
    b) asigurarea cu cadre didactice: statele de funcţii şi cadrele didactice angajate (contractele de muncă, respectarea legislaţiei muncii), modul de angajare (normă de bază, asociere), volumul normei didactice ce revine unui cadru didactic pe categorii/subcategorii de instruire teoretică şi practică, raportul dintre numărul cursanţilor şi numărul cadrelor didactice;
    c) conţinutul procesului de instruire: planurile de învăţămînt şi corespunderea acestora programelor de instruire aprobate pe categorii şi subcategorii de vehicule pentru care se desfăşoară pregătirea, procedurile utilizate de unitate pentru asigurarea controlului calităţii procesului de instruire conform standardelor educaţionale, preocupările unităţii în domeniul modernizării procesului de instruire;
    d) fluxul de cursanţi pe parcursul anului calendaristic premergător evaluării: dinamica pe perioade de studii, raportul procentual dintre numărul cursanţilor înmatriculaţi şi al celor admişi la examenul de absolvire, precum şi raportul procentual dintre numărul celor admişi la examenul de absolvire şi al celor care au promovat acest examen, organizarea admiterii (completarea grupelor conform categoriilor/subcategoriilor), frecventarea orelor de către cursanţi, ponderea pierderilor de cursanţi din diferite motive (exmatriculări, retrageri, transferuri);
    e) documentaţia aferentă activităţii didactice: planul anual de activitate al unităţii de instruire, dosarele grupelor de instruire, contractele încheiate cu cursanţii, registrele de evidenţă a frecvenţei cursanţilor şi fişele de evidenţă a orelor de instruire practică, registrul de evidenţă a certificatelor de absolvire eliberate, rapoartele anuale de activitate, actele controalelor tematice şi frontale, registrul de ordine şi dispoziţii cu privire la activitatea de bază;
    f) baza tehnico-materială: auditoriile şi terenurile de instruire amenajate şi dotate conform programelor de instruire pe categorii şi subcategorii de vehicule, echipamentele şi dotările metodico-didactice, vehiculele de instruire echipate în corespundere cu prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere.
    (5) Evaluarea unităţilor de instruire se efectuează după un an de la eliberarea licenţei de activitate, după finalizarea a cel puţin unui curs de instruire pentru fiecare dintre categoriile de vehicule pentru care este permisă instruirea, soldat cu susţinerea examenului de absolvire, dar nu mai tîrziu de 1,5 ani de la eliberarea licenţei. 
    (6) După obţinerea acreditării, unitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier este supusă evaluării, de regulă, o dată la 5 ani. În cazul parvenirii sesizărilor cu privire la încălcarea de către unitatea de instruire acreditată a cerinţelor şi/sau a criteriilor de acreditare, Ministerul Educaţiei va dispune efectuarea unei evaluări suplimentare înainte de termenul stabilit în prezentul alineat.
    (7) Procedura de evaluare şi acreditare a unităţii de instruire este iniţiată în baza solicitării acesteia depuse la Ministerul Educaţiei, însoţită de raportul de autoevaluare de modelul prevăzut în metodologia de evaluare şi acreditare a unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier.
    (8) Graficul evaluării unităţilor de instruire se aprobă anual de către Ministerul Educaţiei. Solicitarea privind includerea unităţii de instruire în graficul de evaluare se depune cu cel puţin o lună înainte de sfîrşitul anului calendaristic pentru care este valabilă acreditarea deţinută.
    (9) Pentru obţinerea acreditării, unitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier trebuie să asigure promovarea examenului de absolvire a cel puţin 50% din numărul celor admişi la acest examen.
    (10) În cazul în care, în urma evaluării, se constată abateri de la condiţiile de licenţiere prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. a)–e), unitatea de instruire nu se acreditează.
    (11) Comisia de evaluare şi acreditare, ţinînd cont de raportul de autoevaluare al unităţii de instruire şi de rezultatele controlului la faţa locului, întocmeşte un proces-verbal cu privire la rezultatele evaluării, semnat de membrii comisiei, care va conţine în partea rezolutivă propunerea cu privire la acreditarea sau, după caz, neacreditarea unităţii de instruire în ansamblu sau a unei filiale/subdiviziuni a acesteia. Primul exemplar al procesului-verbal se depune la Ministerul Educaţiei, iar al doilea se transmite unităţii evaluate.
    (12) În baza procesului-verbal cu privire la rezultatele evaluării, semnat de membrii comisiei de evaluare şi acreditare, Ministerul Educaţiei emite, în termen de 15 zile, o decizie privind acreditarea sau, după caz, neacreditarea unităţii de instruire.
    (13) În baza deciziei de acreditare, unităţii de instruire acreditate i se eliberează un certificat de acreditare cu termenul de valabilitate de 5 ani, conform modelului aprobat de Ministerul Educaţiei, cu semnătura ministrului şi cea a secretarului colegiului ministerului.
    (14) Decizia Ministerului Educaţiei cu privire la neacreditarea unităţii de instruire a personalului din domeniul transportului rutier poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ competentă.
    (15) Certificatul de acreditare valabil acordă unităţii de instruire a personalului din domeniul transportului rutier dreptul de prelungire a valabilităţii licenţei de activitate fără efectuarea controlului la faţa locului privind respectarea condiţiilor de licenţiere.
    (16) Cheltuielile pentru serviciile de evaluare şi acreditare sînt acoperite de unitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier. Mijloacele necesare sînt transferate anticipat pe un cont special al Ministerului Educaţiei.
    Articolul 218. Condiţiile pentru atestarea profesională
                           a cadrelor didactice din cadrul
                           unităţilor de instruire a personalului
                           din domeniul transportului rutier
    (1) Profesorii de siguranţă rutieră şi instructorii în conducere auto sînt admişi la activitatea de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere numai dacă deţin certificat de competenţă profesională, eliberat în condiţiile prezentei legi.
    (2) Modelul certificatelor de profesor de siguranţă rutieră şi de instructor în conducere auto este stabilit de Guvern, termenul de valabilitate al acestora fiind de 5 ani de la data eliberării.
    (3) Pentru obţinerea certificatului de profesor de siguranţă rutieră, solicitantul trebuie să deţină diplomă de studii superioare sau medii de specialitate în materie de ştiinţe juridice sau tehnice şi să urmeze un curs de pregătire profesională în cadrul unui centru de perfecţionare profesională a cadrelor didactice din subordinea Ministerului Educaţiei, finalizat cu promovarea examenului de absolvire.
    (4) Pentru obţinerea certificatului de instructor în conducere auto, solicitantul trebuie să deţină actul de studii liceale, medii de specialitate sau superioare, să urmeze un curs de pregătire profesională a instructorilor în conducere auto în cadrul unei unităţi licenţiate de instruire a personalului din domeniul transportului rutier, finalizat cu promovarea examenului de absolvire.
    (5) Persoana care solicită eliberarea certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau instructor în conducere auto trebuie, pe lîngă condiţiile de studii, să îndeplinească şi următoarele condiţii:
    a) să aibă vîrsta de cel puţin 25 de ani;
    b) să deţină, de cel puţin 5 ani, permis de conducere valabil pentru minim categoria pentru care solicită atestarea (pentru certificatul de profesor de siguranţă rutieră – categoria B);
    c) să nu fi avut suspendată exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor, în ultimii 3 ani, pentru conducerea vehiculelor în stare de ebrietate;
    d) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical pentru desfăşurarea activităţii respective.
    (6) Certificatul iniţial de instructor în conducere auto se poate obţine pentru una sau mai multe din categoriile/subcategoriile A/A1,A2; B/B1 şi BE, urmînd ca după o perioadă de cel puţin 2 ani de activitate efectivă ca instructor în conducere auto să se poată obţine şi atestarea pentru celelalte categorii/subcategorii.
    (7) Activitatea efectivă ca instructor în conducere auto prevăzută la alin. (6) constă în şcolarizarea unui număr minim de 100 de cursanţi care solicită obţinerea permisului de conducere auto într-o perioadă de 2 ani.
    (8) În cazul în care certificatul unui instructor în conducere auto a fost anulat ca urmare a suspendării dreptului de conducere a autovehiculelor, acesta poate solicita obţinerea unui nou certificat de instructor în conducere auto, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, doar după repunerea în dreptul de conducere a autovehiculelor.
    (9) Reînnoirea certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto se face numai după absolvirea unui curs de perfecţionare profesională.
    (10) Pentru urmarea cursurilor de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii certificatului, titularul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (5), cu excepţia condiţiei de studii, pentru care se vor aplica dispoziţiile legale valabile la data obţinerii de către titular a primului certificat.
    (11) Pentru urmarea cursurilor de perfecţionare profesională în vederea reînnoirii certificatului, titularul trebuie să depună actele prevăzute la art. 219 alin. (3), la care se adaugă certificatul de profesor de siguranţă rutieră şi/sau de instructor în conducere auto deţinut anterior, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
    (12) Cheltuielile pentru obţinerea certificatului de profesor de siguranţă rutieră, a certificatului de instructor în conducere auto, precum şi pentru reînnoirea certificatelor menţionate, sînt suportate de angajator sau de persoana interesată.
    Articolul 219. Pregătirea şi perfecţionarea profesională
                           a cadrelor didactice din cadrul unităţilor
                           de instruire a personalului din domeniul
                           transportului rutier
    (1) Programele de pregătire şi perfecţionare profesională aferente cursurilor prevăzute la art. 218 alin. (3) şi (4) sînt elaborate de centrele de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier şi sînt aprobate de Ministerul Educaţiei cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi al Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) Sînt admise la examenele în vederea obţinerii certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto doar persoanele care au urmat integral şi continuu orele aferente fiecărui tip de certificat menţionat, prezenţa la cursuri fiind consemnată în registrele de evidenţă.
    (3) Pentru înscrierea la cursuri în vederea obţinerii sau reînnoirii certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto, solicitantul va depune la centrul de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier următoarele acte:
    a) cererea, în care se va menţiona numele şi prenumele solicitantului, tipul certificatului solicitat, categoriile de vehicule pentru care se solicită atestarea;
    b) copia de pe actul de identitate;
    c) copia de pe permisul de conducere;
    d) copia de pe actul de studii;
    e) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier contravenţional, din care să rezulte că solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 211 alin. (2) şi la art. 218 alin. (5);
    f) adeverinţa medicală (F 086/e) valabilă – pentru profesor de siguranţă rutieră; adeverinţa medicală a conducătorului de vehicul (F 083/e), avizul psihofiziologic şi avizul consultativ narcologic (F 092-1/e), valabile – pentru instructor în conducere auto;
    g) dacă este cazul, adeverinţa eliberată de unitatea/unităţile de instruire a personalului din domeniul transportului rutier în cadrul căreia/cărora instructorul în conducere auto a activat, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 218 alin. (7), precum şi certificatul de instructor în conducere auto valabil pentru categoriile prevăzute la art. 218  alin. (6).
    Articolul 2110. Examenul pentru atestarea profesională
                             a cadrelor didactice din cadrul unităţilor
                             de instruire a personalului din domeniul
                             transportului rutier
    (1) Examenul pentru obţinerea certificatului de instructor în conducere auto constă din următoarele probe:
    a) proba scrisă, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi cunoaşterea autovehiculului. Această probă poate fi susţinută şi în sistem informatic;
    b) proba practică în trafic, destinată evaluării cunoştinţelor, competenţelor şi capacităţilor pedagogice necesare desfăşurării procesului de pregătire practică.
    (2) Examenul pentru obţinerea certificatului de profesor de siguranţă rutieră constă din următoarele probe:
    a) proba scrisă, eliminatorie, care are drept scop verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi cunoaşterea autovehiculului. Această probă poate fi susţinută şi în sistem informatic;
    b) proba orală pentru evaluarea capacităţilor psihopedagogice, care constă în prezentarea unei teme din domeniul legislaţiei rutiere şi conducerii preventive.
    (3) Procedura de examinare, testele şi modalitatea de evaluare a probelor teoretice şi practice, precum şi obiectivele care stau la baza acestor evaluări pentru fiecare categorie sînt stabilite în metodologia de specialitate, aprobată de Ministerul Educaţiei cu avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi al Ministerului Afacerilor Interne.
    (4) Examenul în vederea reînnoirii certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto constă în susţinerea probelor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi poate fi susţinut numai de persoanele care au absolvit un curs de perfecţionare profesională.
    (5) Centrul de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier va stabili, de comun acord cu Ministerul Educaţiei, data şi locul desfăşurării examenelor de atestare profesională.
    (6) Comisia de examinare va fi compusă din 3 membri, dintre care un reprezentant al Ministerului Educaţiei, un reprezentant al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
    (7) La examinarea în vederea obţinerii certificatului de instructor în conducere auto poate participa, cu rol de observator, şi un reprezentant al centrului de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier.
    (8) Rezultatele examenelor prevăzute la alin. (1) şi (2)  se consemnează în borderoul privind rezultatele obţinute de participanţii la examen, care se întocmeşte în două exemplare, fiind semnate de toţi membrii comisiei de examinare. Primul exemplar se prezintă la Ministerul Educaţiei, iar cel de-al doilea se păstrează la centrul de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier care a organizat cursurile respective. 
    (9) Ministerul Educaţiei eliberează certificatul de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto persoanei care a promovat examenul, în conformitate cu rezultatele consemnate în borderoul prevăzut la alin. (8), în termen de 15 zile lucrătoare de la data promovării examenului aferent  fiecărui tip de certificat.
    (10) Persoanele declarate respinse la examenul în vederea obţinerii sau reînnoirii certificatului de profesor de siguranţă rutieră sau de instructor în conducere auto au dreptul la două reexaminări în termen de un an de la data susţinerii examenului iniţial.
    (11) Persoanele declarate respinse la cele două reexaminări prevăzute la alin. (10) pot susţine un nou examen numai după absolvirea unui nou curs de pregătire profesională.
    (12) Actele aferente persoanelor înscrise la cursuri şi rezultatele obţinute de participanţii la examenele pentru obţinerea sau reînnoirea certificatului de profesor de siguranţă rutieră şi/sau de instructor în conducere auto se păstrează, pentru o perioadă de 5 ani, la sediul centrului de pregătire şi perfecţionare profesională a cadrelor didactice din cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier care a organizat cursurile respective.”
    19. La articolul 23:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Proprietarul de autovehicul sau, după caz, mandatarul acestuia este obligat:
    a) să înmatriculeze sau, după caz, să înregistreze autovehiculul în modul stabilit, să-l menţină în starea tehnică corespunzătoare şi să-l supună la timp inspecţiei tehnice periodice;
    b) la cererea poliţiei, să comunice, în termenul solicitat, datele privind identitatea persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul pentru a fi condus pe drumuri publice;
    c) să se documenteze dacă persoana căreia îi încredinţează autovehiculul are permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul;
    d) să nu încredinţeze autovehiculul unei persoane aflate într-o vădită stare de oboseală, în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor sau altor substanţe cu efecte similare;
    e) să nu încredinţeze autovehiculul dacă ştie că acesta are defecţiuni tehnice de natură să afecteze siguranţa traficului rutier.”
    alineatul (3)  se completează cu litera a1) cu următorul cuprins:
    „a1) să urmeze periodic controlul medical şi psihofiziologic, în funcţie de categoriile şi subcategoriile de vehicule. Periodicitatea se stabileşte de Guvern;”.
    20. La articolul 25 alineatul (1), după cuvintele  „treceri la nivel” se introduc cuvintele „cu calea ferată”.
    21. Articolul 26:
    în denumire, textul „ , de vehicule trase sau împinse cu mîna” se substituie cu cuvintele „şi ale pietonilor cu cărucioare manuale”;
    la alineatele  (1) şi (2), cuvintele  „de vehicule trase sau împinse cu mîna” se substituie cu cuvintele  „pietonii cu cărucioare manuale”.
    22. Articolul 27:
    în denumire, cuvintele „controlul lor tehnic” se substituie cu cuvintele „inspecţia tehnică periodică a acestora”;
    la alineatul (5), cuvintele „periodic controlului tehnic de stat” se substituie cu cuvintele  „inspecţiei tehnice periodice”;
    la alineatul (6), cuvintele „Controlul tehnic de stat” se substituie cu cuvintele „Inspecţia tehnică periodică”;
    alineatul (7) va avea următorul cuprins:
    „(7) Pentru vehiculele care aparţin Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi parcurilor de transport electric urban, inspecţia tehnică periodică poate fi efectuată şi la propriile staţii specializate.”
    la alineatul (8), cuvintele „controlului tehnic” se substituie cu cuvintele  „inspecţiei tehnice periodice”;
    la alineatul (10), cuvîntul „normele” se substituie cu cuvîntul „Regulamentul”.
    23. Articolul 28:
    la alineatul (2), cuvintele „omologarea acestora privind corespunderea” se substituie cu cuvintele „evaluarea conformităţii acestora”;
    la alineatul (3), cuvîntul „omologării” se substituie cu cuvintele „evaluării conformităţii”;
    la alineatul (6), cuvintele „testarea tehnică” se substituie cu cuvintele „inspecţia tehnică periodică”.
    24. Articolul 29:
    la alineatul (1), cuvintele „în condiţiile legii de către” se substituie cu cuvintele „în baza condiţiilor tehnice şi a metodologiei stabilite de”;
    alineatul (3) se abrogă.
    25. Legea se completează cu articolele 291–2913 cu următorul cuprins:
    „Articolul 291. Organizarea activităţii de inspecţie
                             tehnică periodică
    (1) Inspecţia tehnică periodică se efectuează în cadrul staţiilor de inspecţie tehnică specializate şi autorizate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în condiţiile prezentei legi.
    (2) Staţiile autorizate să desfăşoare activitate de inspecţie tehnică periodică nu au dreptul să cesioneze această activitate.
    (3) În activitatea staţiilor de inspecţie tehnică este admisă utilizarea doar a aparatelor de măsurare verificate metrologic, precum şi a utilajului  special prevăzut de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică.
    (4) La activitatea de inspecţie tehnică periodică este admis doar personalul pregătit şi atestat profesional în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier.
    (5) Periodicitatea efectuării inspecţiei tehnice periodice pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova este următoarea:
    a) o dată la 6 luni – pentru autovehiculele antrenate la transportul călătorilor în folos public şi cele implicate în transportarea mărfurilor periculoase;
    b) o dată pe an – pentru alte tipuri de autovehicule.
    (6) Datele cu referinţă la vehiculele supuse inspecţiei tehnice periodice se generalizează zilnic, cu transmiterea ulterioară a acestora, în formă electronică, către Registrul de stat al transporturilor şi la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
    (7) Modelul raportului de inspecţie tehnică periodică, precum şi cel al ecusonului corespunzător eliberat vehiculelor inspectate sînt stabilite de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
    Articolul 292. Condiţiile de autorizare a activităţii de
                           inspecţie tehnică periodică
    (1) Autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică se acordă întreprinderii care îndeplineşte cumulativ:
    a) condiţia de onorabilitate;
    b) condiţia privind baza tehnico-materială;
    c) condiţia privind competenţa profesională.
    (2) Condiţia de onorabilitate se consideră îndeplinită în cazul în care cadrele manageriale şi experţii de inspecţie tehnică angajaţi:
    a) nu au fost condamnaţi pentru infracţiuni care îi fac incompatibili cu activitatea prestată şi nu au fost privaţi, printr-o hotărîre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa anumite funcţii;
    b) nu au fost sancţionaţi contravenţional pentru încălcări repetate, în decursul unui an calendaristic, ale normelor în vigoare privind drepturile de muncă, condiţiile de plată şi de angajare sau privind regimul din transporturi.
    Condiţia de onorabilitate rămîne neîndeplinită pînă la expirarea termenului de prescripţie privind răspunderea contravenţională, stingerea antecedentelor penale sau reabilitarea judecătorească, după caz.
    (3) Condiţia privind baza tehnico-materială se consideră îndeplinită dacă solicitantul face dovada că deţine în folosinţă exclusivă şi permanentă, în proprietate sau cu contract de locaţiune, spaţii adecvate care permit accesul liber al vehiculelor la standurile de inspecţie, precum şi dispune, cu drept de proprietate sau cu contract de leasing/locaţiune, de următoarele amenajări şi echipamente tehnice:
    a) canal de vizitare (cu adîncime corespunzătoare) cu instalaţie de iluminare (lampă portabilă de 12 sau 24 V), prevăzut cu platforme culisante pentru verificarea jocurilor în articulaţii care să permită minimum 4 mişcări liniare;
    b) instalaţie pentru evacuarea gazelor de eşapament;
    c) stand de frînare cu role;
    d) analizor cu 4 gaze (pentru CO şi λ) cu precizie de minimum:
    ± 0,06% pentru CO;
    ± 0,5% pentru CO2;
    ± 0,1% pentru O2;
    ± 12 ppm pentru HC;
    e) opacimetru, destinat măsurării opacităţii gazelor de eşapament emise de motoarele cu aprindere prin comprimare, cu o precizie de minimum ± 0,2 m-1;
    f) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;
    g) dispozitiv de măsurare a presiunii în pneuri, cu o precizie de ± 0,25 atm;
    h) dispozitiv de măsurare a adîncimii profilului pneurilor, cu o precizie de ± 0,1 mm;
    i) cîntar pentru măsurarea maselor (independent sau integrat în standul de frînare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată;
    j) dispozitiv pentru verificarea amortizatoarelor prevăzut cu excitator la 15 Hz, în cazul liniilor de control destinate inspecţiei tehnice periodice a autoturismelor;
    k) dispozitiv de măsurare a jocului volanului, cu o precizie de ± 0,5o;
    l) indicator al lichidului de frînă;
    m) dispozitiv de apreciere a nivelului de zgomot (cu excepţia staţiilor autorizate pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere cu masa totală autorizată de pînă la 3500 kg inclusiv);
    n) stand de control al unghiului de reglare a roţilor de direcţie;
    o) aparat de măsurare a coeficientului de transparenţă a geamurilor, cu compensare automată de lumină ambientală, indiferent de grosimea geamurilor auto, cu o precizie de minimum 2%;
    p) cameră video cu conectare la reţeaua locală de calculatoare, pentru completarea informaţiei privind mijloacele de transport supuse inspecţiei tehnice periodice;
    q) utilaj de calcul conectat la un program unic de evidenţă a inspecţiei tehnice periodice, pentru monitorizarea procesului tehnologic şi asigurarea schimbului informaţional cu Registrul de stat al transporturilor şi cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
    (4) Condiţia privind competenţa profesională se consideră îndeplinită dacă solicitantul face dovada că are angajaţi cadre manageriale şi experţi, cu contract de muncă,  cu studii superioare sau medii de specialitate în domeniul ingineriei şi/sau al tehnologiei transportului auto şi cu certificat de atestare profesională, iar pentru experţi, suplimentar, şi permis de conducere valabil pentru categoriile de vehicule pentru care se va presta activitatea de inspecţie tehnică periodică.  
    Articolul 293. Genurile de activitate incluse în autorizaţia
                           pentru activitatea de inspecţie tehnică
                           periodică
    (1) În funcţie de destinaţia şi masa totală maximă autorizată a vehiculelor inspectate, autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică include următoarele genuri de activitate:
    a) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere cu masa totală autorizată de pînă la 3500 kg inclusiv;
    b) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere, inclusiv a vehiculelor rutiere cu masa totală autorizată mai mare de 3500 kg;
    c) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu cerinţele actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT);
    d) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu condiţiile Acordului european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR);
    e) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu condiţiile Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP).
    (2) Autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică include menţiunea cu privire la genul/genurile de activitate prevăzute la alin. (1) pentru care a fost autorizată staţia de inspecţie tehnică.
    Articolul 294. Documentele necesare pentru eliberarea
                           autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie
                           tehnică periodică
    Pentru obţinerea autorizaţiei, solicitantul va depune la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pentru fiecare subdiviziune a staţiei de inspecţie tehnică, un dosar de autorizare, care va cuprinde:
    a) cererea de forma stabilită;
    b) copia de pe certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat;
    c) copia de pe statutul întreprinderii;
    d) actele din care să reiasă dreptul de deţinere sau de folosinţă a edificiului;
    e) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea cerinţei de onorabilitate;
    f) copiile de pe certificatele de atestare profesională ale managerului responsabil de activitatea staţiei şi ale personalului care efectuează inspecţia tehnică periodică;
    g) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei;
    h) copiile de pe certificatele valabile de verificare metrologică a echipamentului şi mijloacelor de măsurare, precum şi copiile de pe certificatele de atestare metrologică a standurilor şi utilajului de încercări;
    i) schiţa staţiei, cu indicarea dimensiunilor şi amplasării aparatelor şi a utilajelor din dotarea staţiei, a parcării, vecinătăţilor.
    Articolul 295. Examinarea cererii privind eliberarea
                           autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie
                           tehnică periodică
    (1) Cererea de autorizare a staţiei de inspecţie tehnică se examinează de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în termen de 10 zile şi, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor necesare, se eliberează autorizaţia sau se comunică în scris refuzul motivat.
    (2) În cazul în care se constată neregularităţi la documentaţia depusă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va informa despre acest fapt solicitantul cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prescris, precizînd modul de remediere a acestora.
    (3) În caz de dezacord, solicitantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, este în drept să înainteze o cerere prealabilă, cu  sesizarea ulterioară a instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 
    (4) Cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică,  întreprinderea va solicita de la organul abilitat prelungirea termenului de valabilitate a acesteia. 
    Articolul 296. Valabilitatea autorizaţiei pentru activitatea
                            de inspecţie tehnică periodică
    (1) Autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică se eliberează pe un termen de 5 ani şi este condiţionată de asigurarea respectării condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică.
    (2) Modelul autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
    (3) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrîngerea sau extinderea domeniului de autorizare.
    (4) Autorizaţia cu termenul de valabilitate depăşit este nulă.
    Articolul 297. Obligaţiile titularului autorizaţiei pentru
                           activitatea de inspecţie tehnică periodică
    Staţia de inspecţie tehnică titulară a autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică este obligată:
    a) să admită efectuarea inspecţiei tehnice periodice doar pentru categoriile de vehicule şi genurile de activitate incluse în autorizaţia de inspecţie tehnică periodică;
    b) să admită la activitatea de inspecţie tehnică periodică doar experţi atestaţi profesional corespunzător categoriei din care face parte vehiculul inspectat şi genului de activitate solicitat;
    c) să respecte reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
    d) să certifice starea tehnică a vehiculului rutier doar după prezentarea acestuia pe linia de testare şi susţinerea tuturor încercărilor, soldată cu constatarea calificativilor corespunzătoare stabilite de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
    e) să utilizeze pentru certificarea stării tehnice a vehiculului doar aparate verificate metrologic, precum şi utilaj  special prevăzut de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
    f) să menţioneze în raportul de inspecţie tehnică periodică toate defectele constatate care condiţionează respingerea vehiculului rutier, precum şi să nu admită menţionarea în raport a unor  neconformităţi tehnice pe care vehiculul rutier nu le prezintă;
    g) să transmită la timp către Registrul de stat al transporturilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor datele complete şi veridice cu privire la activitatea de inspecţie tehnică periodică;
    h)  să nu admită la completarea raportului de inspecţie tehnică periodică alte persoane decît expertul de inspecţie tehnică atestat căruia i-a fost distribuită ştampila pentru aplicare pe raport;
    i) să acumuleze şi să păstreze în arhivă timp de 3 ani dosarele privind vehiculele inspectate, care vor include documentele minime necesare stabilite în metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
    j) să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei, în termen de cel mult 10 zile, despre modificările datelor indicate în documentele anexate la cererea pentru eliberarea autorizaţiei şi a condiţiilor care au stat la baza eliberării acesteia.
    Articolul 298. Restrîngerea, suspendarea şi retragerea
                           autorizaţiei pentru activitatea de inspecţie
                           tehnică periodică
    (1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor restrînge, suspendă sau retrage autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică, precum şi retrage certificatul de atestare profesională a expertului de inspecţie tehnică. În cazul retragerii autorizaţiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în termen de 3 zile lucrătoare, se adresează în instanţa de judecată. În caz contrar, retragerea este nulă.
    (2) Autorizaţia se suspendă pe un termen de 30 de zile în cazul constatării repetate, în decurs de un an, a abaterilor de la normele de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică. Pentru fiecare abatere suplimentară constatată în decursul aceluiaşi an după aplicarea primei suspendări, autorizaţia se suspendă pe un termen de 60 de zile. Se consideră abatere:
    a) nerespectarea metodologiei de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
    b) transmiterea către Registrul de stat al transporturilor şi/sau Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a unor date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de inspecţie tehnică periodică;
    c) nemenţionarea în raportul de inspecţie tehnică periodică a tuturor defectelor constatate care condiţionează respingerea vehiculului rutier;
    d) utilizarea unui aparat de măsurare sau utilaj cu termenul de valabilitate expirat a buletinului de verificare metrologică sau în lipsa acestui buletin;
    e) completarea raportului de inspecţie tehnică periodică de către o altă persoană decît expertul de inspecţie tehnică atestat căruia i-a fost distribuită ştampila pentru aplicare pe raport;
    f) menţionarea în raportul de inspecţie tehnică periodică a unor neconformităţi tehnice pe care vehiculul nu le prezintă;
    g) lipsa documentelor minime necesare din dosarul vehiculului care a trecut inspecţia tehnică periodică;
    h) abaterea comisă de un expert de inspecţie tehnică, soldată cu  retragerea certificatului de atestare profesională.
    (3) Autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică se restrînge pentru anumite categorii de vehicule şi/sau pentru anumite genuri de activitate incluse în aceasta, pe perioada în care nu mai sînt îndeplinite condiţiile necesare efectuării inspecţiei tehnice periodice, care au stat la baza eliberării autorizaţiei.
    (4) Autorizaţia se retrage:
    1) la cererea întreprinderii privind încetarea activităţii de inspecţie tehnică periodică;
    2) dacă se constată că întreprinderea a furnizat documente false sau documente conţinînd informaţii eronate la momentul solicitării autorizaţiei;
    3) dacă nu sînt respectate condiţiile care au stat la baza eliberării autorizaţiei; 
    4) în cazul comiterii repetate, în decurs de un an, a unor abateri grave de la normele de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică, după cum urmează:
    a) certificarea stării tehnice a vehiculului în lipsa acestuia;
    b) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu corespunde cerinţelor tehnice;
    c) certificarea stării tehnice a vehiculului în perioada în care autorizaţia este suspendată sau restrînsă pentru genul de activitate respectiv;
    d) certificarea stării tehnice a vehiculului în perioada în care aparatele de măsurare sau utilajul necesar efectuării inspecţiei tehnice periodice nu îndeplinesc cerinţele reglementărilor tehnice sau în lipsa aparatelor şi utilajelor necesare pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice;
    e) efectuarea inspecţiei tehnice periodice la vehicule din categorii necuprinse în autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică sau de către expertul de inspecţie tehnică care nu este atestat corespunzător genului de activitate solicitat sau care are certificatul de atestare profesională retras.
    Articolul 299.  Condiţiile de atestare profesională a
                             cadrelor manageriale şi a experţilor
                             pentru activitatea de inspecţie tehnică
                             periodică
    (1) Persoana care solicită eliberarea sau reînnoirea certificatului de manager pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să deţină diplomă de studii superioare sau medii de specialitate în domeniul ingineriei şi/sau al tehnologiei transportului auto;
    b) să aibă o vechime în muncă de minimum 5 ani în domeniul reparaţiei, inspecţiei sau deservirii tehnice a vehiculelor rutiere;
    c) să urmeze un curs de calificare iniţială sau, după caz,  de formare periodică a managerilor antrenaţi în activitatea de inspecţie tehnică periodică, soldat cu promovarea unui test-grilă de evaluare.
    (2) Persoana care solicită eliberarea sau reînnoirea certificatului de expert pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să deţină diplomă de studii superioare sau medii de specialitate în domeniul ingineriei şi/sau al tehnologiei transportului auto;
    b) să aibă o vechime în muncă de minimum 2 ani în domeniul reparaţiei sau deservirii tehnice a vehiculelor rutiere;
    c) să urmeze un curs de calificare iniţială sau, după caz, de formare periodică a experţilor antrenaţi în activitatea de inspecţie tehnică periodică, soldat cu promovarea unui test-grilă de evaluare;
    d) să posede permis de conducere valabil corespunzător genului de activitate prestat de staţia de inspecţie tehnică.
    (3) Pregătirea şi atestarea profesională a cadrelor manageriale şi a experţilor pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică în cadrul unităţilor de instruire a personalului din domeniul transportului rutier licenţiate în acest domeniu sînt organizate în baza programelor de instruire şi normelor metodologice stabilite de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor cu avizul Ministerului Educaţiei.
    Articolul 2910. Eliberarea certificatelor de atestare
                             profesională a cadrelor manageriale
                             şi a experţilor de inspecţie tehnică
    (1) Certificatele de atestare profesională a managerului şi a expertului de inspecţie tehnică se eliberează de către unităţile de instruire a personalului din domeniul transportului rutier în urma promovării unui test-grilă.
    (2) Atestarea personalului care efectuează inspecţia tehnică periodică în conformitate cu prevederile actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT), cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR) şi ale Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP) este condiţionată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar în cadrul unei unităţi de instruire a personalului din domeniul transportului rutier licenţiate în acest domeniu, soldat cu promovarea testului-grilă de atestare profesională susţinut în faţa comisiei de evaluare, cu participarea unui reprezentant al Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor.
    (3) În caz de nepromovare a testului-grilă, solicitantul are dreptul la o nouă evaluare în decurs de 14 zile.
    (4) După un al doilea test nepromovat, candidatul poate solicita o nouă testare doar după urmarea unui nou curs de pregătire profesională.
    (5) Modelul certificatului de atestare profesională a managerului şi a expertului de inspecţie tehnică este aprobat de Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor. Termenul de valabilitate a certificatului este de 3 ani.
    Articolul 2911. Retragerea certificatului de atestare
                             profesională a expertului de inspecţie
                             tehnică
    (1) Certificatul de atestare profesională a expertului de inspecţie tehnică se retrage de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în condiţiile art. 298 alin. (1), în cazul:
    a) comiterii repetate, în decurs de un an, a uneia dintre abaterile de la normele de desfăşurare a inspecţiei tehnice periodice stipulate la art. 298 alin. (2);
    b) comiterii uneia dintre abaterile grave de la normele de desfăşurare a inspecţiei tehnice periodice stipulate la art. 298 alin. (4) pct. 4).
    (2) Decizia cu privire la  retragerea certificatului de atestare profesională poate fi contestată de expertul de inspecţie tehnică la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, care va examina cazul în termen de 7 zile de la data depunerii contestaţiei.
    (3) În cazul retragerii certificatului de atestare profesională, obţinerea unui nou certificat se admite doar după trecerea unei perioade de 60 de zile de la data retragerii certificatului iniţial şi se efectuează în condiţiile art. 2910.
    (4) Persoana căreia i s-a retras certificatul de atestare profesională pentru a treia oară este în drept să presteze activitate de expert de inspecţie tehnică numai după expirarea unui termen de 2 ani.
    Articolul 2912. Controlul asupra activităţii de inspecţie
                             tehnică periodică
    (1) Controlul asupra activităţii de inspecţie tehnică periodică ţine de competenţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi autorităţii centrale de metrologie, şi urmează a fi efectuat în baza principiilor şi procedurilor stabilite prin Legea  nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
    (2) Staţia de inspecţie tehnică titulară de autorizaţie sau, după caz,  subdiviziunea acesteia prezintă informaţiile şi documentele solicitate în cadrul efectuării controlului, asigurînd totodată condiţiile necesare pentru desfăşurarea acestuia.
    (3) La finalizarea controlului se întocmeşte, în două exemplare, un act privind inspectarea staţiei de inspecţie tehnică sau a subdiviziunii acesteia, dintre care unul rămîne la staţia verificată. În cazul apariţiei dubiilor la aplicarea legislaţiei, acestea urmează a fi tratate în favoarea staţiei de inspecţie tehnică.
    (4) În cazul în care, în urma controlului, se constată încălcări ale condiţiilor de autorizare, Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, autoritatea centrală de metrologie expediază o sesizare în adresa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar în cazul stabilirii altor încălcări ale legislaţiei în vigoare, cu excepţia celor prevăzute de legislaţia penală, contravenţională şi civilă, înaintează în adresa staţiei de inspecţie tehnică verificate o prescripţie pentru înlăturarea neajunsurilor depistate.
    (5) La efectuarea controlului, organul de control se va conduce de următoarele principii:
    a) legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege;
    b) neadmiterea aplicării de sancţiuni care nu sînt stabilite de lege;
    c) efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
    d) emiterea prescripţiilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma controlului;
    e) dreptul de a ataca acţiunile organului de control.
    (6) Se interzice aplicarea oricărei sancţiuni fără verificarea corectitudinii ei de către conducătorul organului de control şi fără acordarea posibilităţii ca staţia de inspecţie tehnică sau subdiviziunea acesteia să o conteste în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 2913. Reluarea valabilităţii autorizaţiei pentru
                             activitatea de inspecţie tehnică periodică
    (1) Staţia de inspecţie tehnică căreia i-a fost retrasă autorizaţia pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică este în drept să solicite o nouă autorizaţie numai după expirarea unui termen de 6 luni, perioadă în care nu este în drept să solicite nici autorizarea unei subdiviziuni de inspecţie tehnică.
    (2) Staţia de inspecţie tehnică căreia i-a fost retrasă de 3 ori autorizaţia de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică este în drept să solicite autorizaţie pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică numai după expirarea unui termen de 2 ani.”
    26. Articolul 30:
    la alineatul (2), cuvintele „celor trase sau împinse cu mîna” se substituie cu cuvintele „cărucioarelor manuale”;
    la alineatul (6), textul „ , maşinile şi utilajele autopropulsate,” se substituie cu cuvintele „şi vehiculele autopropulsate”. 
    27. Denumirea capitolului VI va avea următorul cuprins:
„Capitolul VI
SIGURANŢA INFRASTRUCTURII RUTIERE.
ASIGURAREA MEDICALĂ ÎN SIGURANŢA
TRAFICULUI RUTIER”.

    28. La articolul 34 alineatul (2), după cuvîntul „carosabilă” se introduc cuvintele „sau pe acostament”.
    29. Legea se completează cu articolul 341 cu următorul cuprins:
    „Articolul 341. Auditul şi inspecţia de siguranţă rutieră
    (1) Modul de organizare a activităţii de audit de siguranţă rutieră, inspecţie de siguranţă rutieră şi evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere, precum şi reglementarea exercitării profesiei de auditor de siguranţă rutieră se stabilesc de Guvern.
    (2) Auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a managementului siguranţei rutiere, prin care se realizează evaluarea impactului asupra siguranţei rutiere al diferitor alternative ale proiectelor de construcţie a drumurilor publice, ale proiectelor de reabilitare şi/sau de modernizare a drumurilor publice existente, precum şi ale proiectelor privind inspecţia de siguranţă rutieră, în vederea identificării detaliate a riscurilor care pot contribui la producerea accidentelor rutiere, în scopul creşterii siguranţei infrastructurii rutiere.
    (3) Auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru infrastructura rutieră aflată în proiectare, construcţie, reabilitare şi/sau modernizare.
    (4) Auditul de siguranţă rutieră se realizează pe baza normativelor de specialitate, inclusiv a celor internaţionale.
    (5) Scopul auditului de siguranţă rutieră constă în asigurarea şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, prevenirea pierderii de vieţi, prevenirea vătămării integrităţii corporale a persoanelor, precum prevenirea pagubelor materiale produse în urma accidentelor în traficul rutier.”
    30. Articolul 35:
    alineatul (1):
    a litera a), cuvintele „conducători auto”  se substituie cu cuvintele „conducători de autovehicule”;
    la litera d), cuvintele  „astfel de trafic” se substituie cu cuvintele  „traficul rutier”;
    la alineatul (2), cuvintele „conducători auto”  se substituie cu cuvintele „conducători de autovehicule”;
    alineatul (3) se completează în final cu textul „ , în vederea ridicării acestui permis în modul stabilit”.
    31. Capitolul VI se completează cu articolul 351 cu următorul cuprins:
    „Articolul 351. Finanţarea acţiunilor cu caracter
                             de siguranţă rutieră
    (1) Pentru finanţarea acţiunilor cu caracter de siguranţă rutieră este creat un cont special pentru siguranţa rutieră, constituit din donaţiile şi granturile oferite de organizaţii de caritate şi donatori din ţară şi de peste hotare, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.
    (2) Mijloacele contului special pentru siguranţa rutieră sînt gestionate în modul stabilit de Guvern.”
    32. Legea se completează cu o anexă cu următorul cuprins:
„Anexă
Condiţii minime
de dotare cu echipamente şi materiale didactice pentru
 desfăşurarea activităţii de instruire a conducătorilor de
 autovehicule şi/sau
a instructorilor în conducere auto
Secţiunea 1 
Dotarea spaţiilor pentru lecţiile
teoretico-practice
    1. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretico-practice la modulele Bazele legislaţiei în traficul rutier, Bazele comportamentului în conducerea autovehiculului şi siguranţa traficului rutier, Acordarea primului ajutor:
    a) fond de carte şi de materiale didactice adecvate modulelor prevăzute de programă, în număr de cel puţin un exemplar de manual pentru fiecare candidat înmatriculat;
    b) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video la modulul Bazele legislaţiei în traficul rutier privind:
    – indicatoarele rutiere şi panourile adiţionale;
    – marcajele rutiere;
    – mijloacele de identificare a unor vehicule;
    – dispozitivele de semnalizare luminoasă (semafoarele);
    – simulatoare privind semnalele agentului de circulaţie şi semnalele luminoase;
    c) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind:
    – semnalele conducătorilor de vehicule;
    – folosirea dispozitivelor de iluminare exterioară şi a dispozitivelor de semnalizare luminoasă şi sonoră;
    – începutul deplasării şi schimbarea direcţiei de mers;
    – poziţia vehiculelor pe carosabil;
    – viteza de deplasare şi distanţa dintre vehicule;
    – depăşirea şi trecerea în sensuri opuse;
    – circulaţia în intersecţii;
    – trecerea la nivel cu calea ferată;
    – oprirea şi staţionarea voluntară, parcarea;
    – remorcarea autovehiculelor rămase în pană şi tractarea remorcilor;
    – transportul de persoane şi transportarea încărcăturilor;
    – circulaţia pe autostrăzi;
    – reguli privind circulaţia vehiculelor cu regim prioritar etc.;
    d) scheme ale itinerarelor de instruire;
    e) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video la modulul Bazele comportamentului în conducerea autovehiculului şi siguranţa traficului rutier privind:
    – parametrii constructivi ai autovehiculului;
    – schema autovehiculului, cu indicarea ansamblurilor şi subansamblurilor care influenţează siguranţa traficului;
    – aşezarea la volan şi tehnica utilizării organelor de conducere a autovehiculului;
    – modalităţile de frînare a autovehiculului;
    – modalităţile de manevrare în spaţii limitate;
    – conducerea autovehiculului în situaţii şi condiţii periculoase;
    – efectuarea ocolirii, trecerea în sensuri opuse şi realizarea depăşirii;
    – date statistice despre accidentele în traficul rutier din localitate, clasificarea lor şi cauzele de producere a acestora;
    f) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video la modulul Acordarea primului ajutor privind:
    – anatomia, fiziologia şi sistemele corpului uman;
    – restabilirea respiraţiei, măsuri de resuscitare cardiorespiratorie (respiraţia artificială, masajul cardiac extern);
    – hemostaza provizorie;
    – imobilizarea fracturilor şi a luxaţiilor cu ajutorul atelelor improvizate;
    – poziţia de transportare a victimelor;
    – componenţa trusei medicale.
    2. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretice la modulul Construcţia şi exploatarea autovehiculelor din categoria A (subcategoriile AM, A1, A2, B1):
    a) părţi componente ale:
    – echipamentului de semnalizare şi iluminare;
    – sistemelor de direcţie şi frînare;
    b)  set de echipamente de protecţie a conducătorului, a pasagerului (mănuşi, cizme, îmbrăcăminte şi cască de protecţie);
    c)  set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind construcţia motocicletei.
    3. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretice la modulul Construcţia şi exploatarea autovehiculelor din categoria B:
    a) secţiuni ale:
    – motorului şi ambreiajului autoturismului;
    – subansamblurilor transmisiei şi părţii rulante;
    – subansamblurilor sistemelor de direcţie şi frînare;
    b) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind construcţia autoturismelor.
    Notă: Pentru folosirea raţională a spaţiului, în cazul categoriilor A şi B, se admite amenajarea unui auditoriu mixt de studiere a modulelor Regulamentul circulaţiei rutiere, Bazele comportamentului în conducerea autovehiculului şi siguranţa traficului rutier, Acordarea primului ajutor, Construcţia şi exploatarea autovehiculelor.
    4. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretico-practice la modulul Construcţia şi exploatarea autovehiculelor din categoria C (subcategoria C1):
    a) secţiuni ale:
    – motorului, ambreiajului şi cutiei de viteze ale camionului;
    – reductorului distribuitor;
    – prizei de putere;
    b) secţiuni ale subansamblurilor părţii rulante:
    – punţile motoare din faţă;
    – amortizoarele suspensiei;
    c) secţiuni ale subansamblurilor dispozitivelor de comandă:
    – sistemul de direcţie;
    – servomecanismul sistemului de direcţie;
    – sistemul de frînare cu acţionare hidraulică şi pneumatică;
    d) panouri sau seturi cu părţile componente ale:
    – mecanismului bielă-manivelă;
    – mecanismului de distribuţie a gazelor;
    – instalaţiei de răcire;
    – instalaţiei de ungere;
    – instalaţiei de alimentare a motorului cu aprindere prin scînteie (MAS) cu injecţie de benzină;
    – instalaţiei de alimentare a motorului cu aprindere prin scînteie (MAS) cu gaze;
    – instalaţiei de alimentare a motorului cu aprindere prin comprimare (MAC - Diesel);
    – instalaţiei de aprindere;
    – echipamentului electric şi electronic;
    – instalaţiei de iluminare şi semnalizare luminoasă şi sonoră;
    – suspensiei pneumatice şi cu arcuri;
    – transmisiei cardanice;
    – frînei de staţionare;
    e) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind construcţia şi exploatarea autocamioanelor;
    f) materiale didactico-ilustrative sau video privind:
    – modalităţile de îndeplinire a actelor: foi de parcurs, facturi fiscale etc.;
    – clasificarea autovehiculelor (categoria, tipul vehiculului, masa maximă autorizată şi destinaţia);
    – instrucţiunile de utilizare şi datele tehnice ale tahografului;
    – normele de reglementare a regimului de lucru al conducătorilor în procesul de exploatare a autovehiculelor.
    5. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretico-practice la modulul Construcţia şi exploatarea autovehiculelor din categoria D (subcategoria D1):
    a) secţiuni ale:
    – mecanismului de direcţie;
    – sistemului de frînare;
    – suspensiilor pneumatice;
    – mecanismului de deschidere (închidere) a portierelor;
    b) materiale privind construcţia şi datele tehnice ale tahografului;
    c) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind construcţia autobuzelor.
    6. Materiale didactice necesare pentru dotarea auditoriului destinat lecţiilor teoretico-practice la modulul Construcţia şi exploatarea ansamblurilor de vehicule din categoriile BE, CE, DE (subcategoriile C1E, D1E):
    a) subansambluri ale:
    – sistemului de frînare;
    – dispozitivului de tracţiune-cuplare (reazem-cuplare);
    b) secţiuni ale dispozitivelor sistemului de frînare al remorcilor:
    – filtru magistral;
    – supapă de derivaţie bimagistrală de limitare;
    – distribuitor de aer;
    – robinet de desfrînare;
    – supapă electromagnetică;
    – elemente de conectare şi supape de frînare;
    c) set de placarde sau materiale didactico-ilustrative ori video privind construcţia ansamblurilor de vehicule.
    Notă: Pentru folosirea raţională a spaţiului se admite amenajarea unui auditoriu mixt de studiere a modulelor Construcţia şi exploatarea vehiculelor din categoriile/subcategoriile C, C1, D, D1 şi Construcţia şi exploatarea ansamblurilor de vehicule din categoriile/subcategoriile  BE, C1E, CE, D1E, DE.
    7. Auditoriile vor fi dotate cu tablă de scris, mese, scaune şi vor corespunde normelor sanitaro-igienice.
Secţiunea a 2-a 
Terenurile pentru instruire în conducerea autovehiculelor
    8. Terenurile de instruire şi verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea autovehiculelor vor corespunde următoarelor condiţii de amenajare şi dotare:
    a) terenul pentru instruire va dispune de o suprafaţă acoperită cu îmbrăcăminte (pavată, pietruită, asfaltată, betonată etc.);
    b) suprafaţa terenului va fi suficientă pentru amplasarea concomitentă a tuturor elementelor prevăzute de programul de instruire, astfel încît să fie posibilă exersarea eficientă şi în plină siguranţă a manevrelor în conducerea vehiculului;
    c) elementele terenului (cu excepţia declivităţilor rampei/pantei şi rampei/platformei de încărcare) vor fi amenajate corespunzător sau vor fi improvizate prin indicatoare şi marcaje rutiere, jaloane sau steguleţe pe suporturi portative;
    d) declivităţile pentru executarea exerciţiilor de deplasare în rampă şi pantă vor fi naturale, în cazul în care relieful terenului de instruire permite acest lucru, ori amenajate în mod artificial din pămînt sau alte materiale de construcţii. Valoarea declivităţilor rampei şi pantei trebuie să fie în limitele de 7–16%;
    e) rampa/platforma de încărcare/descărcare va corespunde figurii nr. 3, putînd fi improvizată din bare metalice cu dimensiunile de lungime şi lăţime stabilite în figura nr. 3 şi cu o înălţime corespunzătoare înălţimii platformei vehiculelor de instruire.
    9. Elementele obligatorii ale terenurilor de instruire şi dimensiunile minim admisibile ale acestora, necesare procesului de instruire şi efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea autovehiculelor, în funcţie de categoriile/subcategoriile vehiculelor, vor corespunde schiţelor-tip prezentate în figurile nr. 1–3.
    Figura nr. 1. Teren de instruire şi efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea vehiculelor din categoria A (subcategoriile A1, A2)



    Legendă. Elementele terenului de instruire:
    1– teren de instruire iniţială;
    2 – locul de începere a deplasării pe motocicletă;
    3 – sectorul mişcării în slalom;
    4 – obstacol improvizat;
    5 – locuri de efectuare a opririi de urgenţă;
    6 – itinerar pe perimetrul terenului (itinerarul poate fi altul decît cel pe perimetrul terenului, cu condiţia că se asigură executarea exerciţiilor prevăzute de programă).
    Figura nr. 2. Teren de instruire şi efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea vehiculelor din categoriile B, BE (subcategoria B1)



    Legendă. Elementele terenului de instruire:
    1 – teren de instruire iniţială;
    2 – rampă şi pantă;
    3 – spaţiu limitat;
    4 – loc de oprire;
    5 – parcare sub un unghi drept către carosabil;
    6 – itinerar pe perimetrul terenului;
    7 – parcare oblică spre carosabil;
    8 – parcare paralelă cu carosabilul;
    9 – obstacol.
    Figura nr. 3. Teren de instruire şi efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea vehiculelor din categoriile C, CE, D, DE (subcategoriile C1, C1E, D1, D1E)



    Legendă. Elementele terenului de instruire:
    1 – teren pentru instruirea iniţială;
    2 – itinerar pe perimetrul terenului;
    3 – staţie improvizată pentru vehiculele de rută;
    4 – rampă/platformă de încărcare;
    5 – loc de oprire.
    Note la figurile nr. 2 şi 3:
    1. Prin săgeţi se demonstrează una dintre posibilele succesiuni de exersare a manevrelor, liniile continue semnifică deplasarea vehiculului cu faţa, cele întrerupte – deplasarea vehiculului cu spatele; L şi D sînt dimensiunile de gabarit ale vehiculelor de instruire, respectiv lungimea şi lăţimea vehiculului.
    2. Schiţa-tip este prevăzută pentru instruirea concomitentă cu cinci vehicule. Prin urmare, terenul pentru instruirea iniţială, în funcţie de numărul de vehicule utilizate pentru instruirea concomitentă pe teren, poate avea alte dimensiuni.
    10. Amplasarea elementelor terenului de instruire poate fi alta decît cea arătată pe schiţa-tip, dar nu este permisă excluderea acestora.
    11. Este permisă amenajarea unor terenuri mixte pentru toate categoriile, cu condiţia că se respectă dimensiunile elementelor şi se garantează siguranţa cursanţilor.
Secţiunea a 3-a 
Vehiculele de instruire şi echipamentul acestora
    12. Vehiculele utilizate în procesul de instruire şi efectuare a probelor de verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducere vor fi echipate cu:
    a) comandă dublă (ambreiaj, frînă);
    b) oglinzi retrovizoare pentru cursant şi instructor;
    c) semnul de identificare „Ş” (şcoala), conform cerinţelor Regulamentului circulaţiei rutiere.
    13. În funcţie de categorie (subcategorie), vehiculul va fi dotat cu motor de o anumită cilindree şi putere, va poseda proprietăţi dinamice şi de tracţiune adecvate cerinţelor, se va încadra în anumiţi parametri tehnici constructivi şi de dimensiune, după cum urmează:
    a) subcategoria A1 – motociclete fără ataş, care au o capacitate cilindrică de cel puţin 120 cm3 şi care pot atinge o viteză de cel puţin 90 km/h;
    b) subcategoria A2 – motociclete fără ataş, cu capacitatea cilindrică de cel puţin 400 cm3 şi puterea motorului de cel puţin 25 kW;
    c) categoria A – motociclete fără ataş, cu capacitatea cilindrică de cel puţin 600 cm3 şi puterea motorului de cel puţin 40 kW;
    d) categoria B – vehicule din categoria B, cu patru roţi, care pot atinge o viteză de cel puţin 100 km/h;
    e) categoria BE – ansamblu compus dintr-un vehicul din categoria B şi o remorcă cu masa maximă autorizată de cel puţin 1000 kg, care poate atinge o viteză de cel puţin 100 km/h şi care nu se încadrează în categoria B. Compartimentul de marfă din remorcă constă dintr-un corp închis care este cel puţin tot atît de lat şi înalt ca şi autovehiculul; corpul închis poate fi, de asemenea, puţin mai îngust decît autovehiculul, cu condiţia ca vederea în spate să fie posibilă doar prin utilizarea oglinzilor retrovizoare exterioare ale autovehiculului; masa reală a remorcii trebuie să fie de cel puţin 800 kg;
    f) subcategoria B1 – cvadriciclu cu motor care poate atinge o viteză de cel puţin 60 km/h;
    g) categoria C – un vehicul din categoria C cu masa maximă autorizată de cel puţin 12000 kg, cu lungimea de cel puţin 8 m, cu lăţimea de cel puţin 2,40 m, care poate să atingă o viteză de cel puţin 80 km/h; prevăzut cu sistem de prevenire a blocării roţilor în timpul frînării (ABS), echipat cu o cutie de viteze cu cel puţin opt trepte de mers înainte şi aparatură de înregistrare (tahograf); compartimentul de marfă constă dintr-un corp închis care este cel puţin tot atît de lat şi înalt ca şi cabina; masa reală a vehiculului trebuie să fie de cel puţin 10000 kg;
    h) categoria CE – un vehicul articulat sau un ansamblu compus dintr-un vehicul din categoria C şi o remorcă cu lungimea de cel puţin 7,50 m; atît vehiculul articulat, cît şi ansamblul au o masă maximă autorizată de cel puţin 20000 kg, o lungime de cel puţin 14 m şi o lăţime de cel puţin 2,40 m, pot atinge o viteză de cel puţin 80 km/h, sînt prevăzute cu sistem de prevenire a blocării roţilor în timpul frînării (ABS), sînt echipate cu o cutie de viteze cu cel puţin opt trepte de mers înainte şi aparatură de înregistrare (tahograf); compartimentul de marfă din remorcă constă dintr-un corp închis care este cel puţin tot atît de lat şi înalt ca şi cabina; masa reală atît a vehiculului articulat, cît şi a ansamblului trebuie să fie de cel puţin 15000 kg;
    i) subcategoria C1 – un vehicul din subcategoria C1 cu masa maximă autorizată de cel puţin 4000 kg, cu o lungime de cel puţin 5 m, care poate să atingă o viteză de cel puţin 80 km/h; prevăzut cu sistem de prevenire a blocării roţilor în timpul frînării (ABS), echipat cu aparatură de înregistrare (tahograf); compartimentul de marfă constă dintr-un corp închis care este cel puţin tot atît de lat şi înalt ca şi cabina;
    j) subcategoria C1E – un ansamblu alcătuit dintr-un vehicul din subcategoria C1 şi o remorcă cu masa maximă autorizată de cel puţin 1250 kg; acest ansamblu are lungimea de cel puţin 8 m şi poate să atingă o viteză de cel puţin 80 km/h; compartimentul de marfă al remorcii constă dintr-un corp închis care este tot atît de lat şi înalt ca şi cabina; de asemenea, corpul închis poate să fie puţin mai îngust decît cabina, cu condiţia ca vederea în spate să fie posibilă doar prin utilizarea oglinzilor retrovizoare exterioare ale autovehiculului; masa reală a remorcii trebuie să fie de cel puţin 800 kg;
    k) categoria D – un vehicul din categoria D cu lungimea de cel puţin 10 m, cu lăţimea de cel puţin 2,40 m, care poate atinge o viteză de cel puţin 80 km/h; prevăzut cu sistem de prevenire a blocării roţilor în timpul frînării (ABS), echipat cu aparatură de înregistrare (tahograf);
    l) categoria DE – un ansamblu compus dintr-un vehicul din categoria D şi o remorcă cu masa maximă autorizată de cel puţin 1250 kg, lăţimea de cel puţin 2,40 m, care poate atinge o viteză de cel puţin 80 km/h; compartimentul de marfă al remorcii constă dintr-un corp închis care are cel puţin 2 m lăţime şi 2 m înălţime; masa reală a remorcii trebuie să fie de cel puţin 800 kg;
    m) subcategoria D1 – un vehicul din subcategoria D1 cu masa maximă autorizată de cel puţin 4000 kg, cu lungimea de cel puţin 5 m, care poate să atingă o viteză de cel puţin 80 km/h; prevăzut cu sistem de prevenire a blocării roţilor în timpul frînării (ABS), echipat cu aparatură de înregistrare (tahograf);
    n) subcategoria D1E – un ansamblu compus dintr-un vehicul din subcategoria D1 şi o remorcă cu masa maximă autorizată de cel puţin 1250 kg, care poate atinge o viteză de cel puţin 80 km/h; compartimentul de marfă al remorcii constă dintr-un corp închis care are cel puţin 2 m lăţime şi 2 m înălţime; masa reală a remorcii trebuie să fie de cel puţin 800 kg.
    14. Începînd cu 1 ianuarie 2017, vehiculele din categoriile BE, C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 şi D1E care nu corespund criteriilor menţionate la pct. 13 nu vor fi admise spre utilizare în procesul de instruire.”
    Art. II. – Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 26–28, art. 95), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 8 alineatul (1), litera a) se completează cu punctul 321) cu următorul cuprins:
    „321) activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier;”.
    2. La articolul 13 alineatul (1), textul „32)” se substituie cu textul „321)”.
    3. Articolul 18:
    la alineatul (1), după textul „32),” se introduce textul „321),”;
    la alineatul (7), textul „şi 32)” se substituie cu textul „ , 32) şi 321)”.
    Art. III. – Anexa la Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170–175, art. 494), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. Compartimentul „Ministerul Afacerilor Interne” se completează cu trei poziţii noi cu următorul cuprins: 
17

Certificat de cazier contravenţional eliberat persoanelor fizice şi juridice

    60 lei – 1 zi
    30 lei – 10 zile
1 lună
18
 

Permis special pentru conducătorii de autovehicule speciale de încasare şi comunicaţie specială

126 lei
1 an
19

Coordonare a itinerarului pentru efectuarea instruirii practice în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice

Gratuit
5 ani
    2. Compartimentul „Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor” se completează cu două  poziţii noi cu următorul cuprins:
7

Autorizaţie pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică

Gratuit
5 ani
8

Certificat de auditor de siguranță rutieră

1360 lei
5 ani
    3. După compartimentul „Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor” se introduce un compartiment nou cu următorul cuprins:

Ministerul Educaţiei

1

Certificat de instructor în conducere auto

90 lei
5 ani
2

Certificat de profesor de siguranță rutieră

90 lei
5 ani
3

Certificat de acreditare a unităţii de instruire a personalului din domeniul transportului rutier

90 lei
pentru o filială/
subdiviziune
5 ani
    Art. IV. – Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
    a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va asigura armonizarea actelor normative departamentale cu prezenta lege;
    c) va asigura republicarea Legii nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu renumerotarea elementelor actului legislativ şi corectarea, după caz, a trimiterilor la acestea.
    Art. V. – Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                    Igor CORMAN

    Nr. 109. Chişinău, 19 iunie 2014.