*LPC161/2007 Versiunea originala
ID intern unic:  354418
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 161
din  12.07.2007
privind protecţia desenelor şi modelelor industriale
Publicat : 31.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 136-140     art Nr : 577     Data intrarii in vigoare : 01.12.2007
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul reglementării şi scopul legii
    (1) Prezenta lege reglementează raporturile ce apar în procesul creării, protecţiei juridice şi utilizării desenelor şi modelelor industriale.
    (2) Prezenta lege are drept scop stabilirea unui cadru juridic de organizare şi de funcţionare a sistemului de protecţie a desenelor şi modelelor industriale, garantarea exercitării eficiente a drepturilor conferite de desenele şi modelele industriale.
    Articolul 2. Cadrul juridic
    (1) Raporturile juridice apărute în procesul creării, protecţiei juridice şi utilizării desenelor şi modelelor industriale sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul civil, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Codul vamal, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de prezenta lege şi de alte acte normative.
    (2) În cazul în care tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică normele tratatelor internaţionale.
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    desen sau model industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine;
    desen sau model industrial înregistrat – desen sau model industrial protejat, în condiţiile prezentei legi, pe baza cererii de înregistrare  depuse pe cale naţională sau internaţională;
    desen sau model industrial neînregistrat – desen sau model industrial protejat în conformitate cu prezenta lege, fără depunerea cererii de înregistrare;
    mandatar autorizat – persoană fizică, atestată şi înregistrată în modul stabilit, care reprezintă interesele persoanelor fizice şi juridice naţionale ori străine şi care acordă asistenţa necesară în domeniul protecţiei proprietăţii industriale;
    prioritate – drept acordat unei cereri de înregistrare de a fi prima în timp în limitele termenului stabilit;
    produs – orice articol obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, care poate conţine şi elemente concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, aranjamente, simboluri grafice şi caractere tipografice, cu excepţia programelor de calculator;
    produs complex – produs compus din multiple elemente ce pot fi înlocuite de o manieră care să permită dezasamblarea şi reasamblarea lui.
    Articolul 4. Protecţia juridică
    (1) Protecţia juridică a desenelor şi a modelelor industriale întruneşte aspectele referitoare la existenţa, dobîndirea, aria de aplicare, menţinerea în vigoare a drepturilor şi la mijloacele de respectare a acestora, precum şi  la exercitarea drepturilor dobîndite.
    (2) Pe teritoriul Republicii Moldova sînt recunoscute şi protejate:
    a) desenele sau modelele industriale înregistrate şi confirmate prin certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial (denumit în continuare certificat de înregistrare) în condiţiile prezentei legi;
    b) desenele sau modelele industriale internaţionale înregistrate conform Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 6 noiembrie 1925 (denumit în continuare Aranjamentul de la Haga);
    c) desenele sau modelele industriale neînregistrate în cazul în care au fost făcute publice în conformitate cu prezenta lege.
    (3) Desenele şi modelele industriale protejate prin prezenta lege beneficiază şi de protecţia acordată aceleiaşi persoane sau, cu consimţămîntul ei, unei alte persoane în conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor, cu începere de la data la care au fost create sau fixate sub orice formă.
    (4) Recunoaşterea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu prejudiciază şi nu exclude protecţia acordată aceleiaşi persoane sau, cu consimţămîntul ei, unei alte persoane prin alte dispoziţii legale privind proprietatea intelectuală, în special cele referitoare la mărci, indicaţii geografice, brevete de invenţie, modele de utilitate, caractere tipografice, topografii ale circuitelor integrate şi concurenţa neloială.
    Articolul 5. Oficiul naţional
    (1) Întreprinderea de Stat „Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” (denumită în continuare AGEPI) este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică desenelor şi modelelor industriale conform prezentei legi.
    (2) AGEPI:
    a) elaborează propuneri privind actele legislative şi alte acte normative în domeniul său de activitate şi aprobă actele procedurale necesare executării atribuţiilor stabilite de legislaţie;
    b) recepţionează şi examinează cererile de  înregistrare, înregistrează şi eliberează, în numele statului, certificate de înregistrare, publică date oficiale în Buletinul Oficial de  Proprietate Industrială al Republicii Moldova (denumit în continuare  BOPI);
    c) ţine Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi Registrul de desene şi modele industriale înregistrate, în condiţiile legii, elaborează şi aprobă regulile de gestionare a acestora;
    d) examinează cererile de înregistrare internaţională a desenelor şi modelelor industriale depuse în conformitate cu Aranjamentul de la Haga;
    e) înregistrează contractele de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising privind drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale.
    (3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, în alte organizaţii internaţionale, regionale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii de cooperare în domeniu.
Capitolul II
DREPTUL MATERIAL PRIVIND PROTECŢIA DESENELOR
ŞI MODELELOR INDUSTRIALE

Secţiunea 1. Condiţiile de protecţie a desenelor şi modelelor industriale
    Articolul 6. Obiectul protecţiei
    (1) Poate fi protejat în calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine.
    (2) Obiectul protecţiei poate fi bidimensional (desen industrial) sau tridimensional (model industrial), precum şi o combinaţie a acestora.
    (3) Se asigură protecţie pentru desenul sau modelul industrial numai dacă acesta este nou şi are un caracter individual.
    Articolul 7. Noutatea
    (1) Se consideră că un desen sau un model industrial este nou dacă nici un desen sau model industrial identic nu a fost făcut public:
    a) în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, înaintea datei de prioritate a desenului sau a modelului industrial pentru care se solicită protecţie; sau
    b) în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau  modelul industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară.
    (2) Desenele sau modelele industriale sînt considerate identice în sensul aplicării alin. (1) dacă elementele lor caracteristice diferă între ele numai în detalii nesemnificative.
    Articolul 8. Caracterul individual
    (1) Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial făcut public:
    a) în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de  data de prioritate; sau
    b) în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau  modelul industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară. 
    (2) Pentru evaluarea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial, ţinîndu-se cont de natura produsului şi de caracteristicile sectorului industrial sau artizanal.
    Articolul 9. Produsele complexe
    (1) Dacă este parte componentă a unui produs complex, desenul sau modelul industrial aplicat la produs sau încorporat în el va fi considerat nou, avînd caracter individual, numai în cazul în care  sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) partea componentă, odată încorporată în produsul complex, rămîne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia;
    b) caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc ele însele condiţiile privind noutatea şi caracterul individual.
    (2) „Utilizare normală” în sensul aplicării alin.(1) înseamnă utilizare de către beneficiar.
    Articolul 10. Dezvăluirea
    (1) În sensul aplicării art.7 şi art.8, se consideră că un desen sau un model industrial a fost făcut public dacă a fost expus sau a fost publicat, utilizat, comercializat sau dezvăluit în alt mod, cu excepţia cazurilor în care aceste acţiuni nu puteau deveni cunoscute în mod rezonabil şi în cursul normal al activităţii unor persoane fizice sau juridice din Republica Moldova, specializate în domeniul respectiv:
    a) în cazul desenului sau modelului industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă este invocată prioritatea, înainte de data de prioritate; sau
    b) în cazul desenului sau modelului industrial neînregistrat, înainte de data la care a fost dezvăluit pentru prima oară.
    (2) Un desen sau un model industrial nu se consideră  făcut public dacă a fost dezvăluit unui terţ în condiţii de confidenţialitate explicite sau implicite.
    (3) În sensul aplicării art.7 şi art.8, în cazul desenului sau modelului industrial înregistrat, nu se consideră că s-a produs o dezvăluire  dacă desenul sau  modelul industrial pentru care este revendicată protecţia a fost făcut public:
    a) de către autor, de succesorul său în drepturi sau de un terţ, ca urmare a informaţiilor oferite de autor sau a acţiunii întreprinse de acesta ori de succesorul lui în drepturi sau în urma unui abuz faţă de autor sau de succesorul lui în drepturi;
    b) în cursul perioadei de 12 luni precedente datei de depozit sau datei de prioritate dacă se invocă prioritatea.
    Articolul 11. Desenele şi modelele industriale neprotejabile 
    (1) Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie tehnică nu poate fi protejat.
    (2) Nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus în mod necesar în forma şi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul în care este încorporat sau la care este aplicat  să fie conectat mecanic ori amplasat în interiorul,  în jurul unui alt produs sau pe el astfel încît fiecare dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia.
    (3) Prin derogare de la alin.(2), un desen sau un model industrial nou şi individual poate fi protejat dacă permite multiple asamblări sau conexiuni în cadrul unui sistem modular constituit din produse interschimbabile.
    (4) Sînt neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.
    Secţiunea a 2-a. Întinderea şi durata protecţiei
    Articolul 12. Întinderea protecţiei 
    (1) Protecţia conferită desenului sau modelului industrial se extinde asupra oricărui desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.
    (2) Pentru stabilirea întinderii protecţiei trebuie să se ţină cont de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial.
    (3) Întinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat este determinată de ansamblul elementelor reproduse în reprezentările grafice incluse în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi publicate în BOPI. O descriere care  explică reprezentările grafice nu afectează întinderea protecţiei desenului sau modelului industrial în sine.
    Articolul 13. Durata protecţiei 
    (1) Un desen sau un model industrial înregistrat este protejat pe parcursul unei perioade de 5 ani, începînd cu data de depozit. Certificatul de înregistrare poate fi reînnoit pentru mai multe perioade de cîte 5 ani, pînă la maximum 25 de ani de la data de depozit.
    (2) Un desen sau un model industrial neînregistrat este protejat pe parcursul unei perioade de 3 ani de la data la care a fost făcut public pentru prima oară în Republica Moldova, în conformitate cu art.10 alin.(1) şi alin.(2).
    Articolul 14. Reînnoirea 
    (1) În conformitate cu art.13 alin.(1), certificatul de  înregistrare poate fi reînnoit la cererea titularului sau a oricărei alte persoane autorizate în mod expres de acesta, cu condiţia achitării taxei de reînnoire.
    (2) Reînnoirea poate fi limitată la unele dintre desenele sau modelele industriale incluse în certificatul de înregistrare multiplu.
    (3) Cererea  de reînnoire trebuie depusă şi taxa de reînnoire achitată în decursul a 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
    (4) Termenul de depunere a cererii de reînnoire şi de achitare a taxei de reînnoire menţionat la alin.(3) poate fi prelungit cu 6 luni, sub rezerva achitării unei taxe.
    (5) Reînnoirea intră în vigoare în prima zi de la data de expirare a înregistrării, fapt care se consemnează în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate.
    (6) AGEPI publică în BOPI datele despre reînnoire.
Secţiunea a 3-a. Autorul desenului sau al modelului industrial.
Titularul de drept  asupra desenului sau modelului industrial
    Articolul 15. Dreptul asupra desenului sau modelului
                         industrial
    (1) Dreptul asupra desenului sau modelului industrial aparţine autorului şi/sau succesorului lui în drepturi.
    (2) Este considerată autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizică ce le-a realizat prin munca sa creatoare.
    (3) În cazul în care mai mulţi autori au creat împreună acelaşi desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparţine în comun. Modul de exercitare de către autori a drepturilor lor se stabileşte în contract, încheiat între ei.
    (4) În cazul în care mai mulţi autori au creat,  independent unul de altul, desene sau modele industriale identice, dreptul asupra desenului sau modelului industrial înregistrat aparţine persoanei a cărei cerere are cea mai veche dată de depozit sau cea mai veche dată de prioritate dacă este invocată prioritatea.
    (5) Dacă două cereri de înregistrare a unor  desene sau modele industriale identice au aceeaşi dată de depozit, dreptul preferenţial asupra desenului sau modelului industrial se acordă persoanei care dovedeşte că a fost prima care a solicitat înregistrarea.
    Articolul 16. Desenele şi modelele  industriale create
                         de salariaţi
    (1) Dreptul asupra desenului sau modelului industrial creat de salariat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în executarea unei sarcini încredinţate în scris de patron (desen sau model industrial de serviciu) aparţine patronului dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel. În cazul creării unui desen sau model industrial de serviciu, autorul are dreptul la o remuneraţie corespunzătoare beneficiului obţinut din utilizarea desenului sau modelului industrial de către patron sau beneficiului prezumat. Remuneraţia se plăteşte în cuantumul şi în condiţiile stipulate în contractul încheiat între autor şi patron.
    (2) Dacă desenul sau modelul industrial a fost creat pe baza unui contract de cercetare ştiinţifică sau de experimentare-proiectare, drepturile ce decurg din crearea lui se stabilesc prin acest contract, autorul avînd dreptul la o remuneraţie în cuantumul şi în condiţiile de plată stabilite în contractul încheiat între el şi patron.
    (3) În cazul unui desen sau model înregistrat, autorul este obligat să informeze în scris patronul, în termen de o lună de la data elaborării, despre crearea desenului sau modelului industrial de serviciu. Dacă, în decursul a 60 de zile de la data la care autorul a informat patronul despre elaborarea desenului sau modelului industrial de serviciu, cel de-al doilea nu va depune cerere şi nu va cesiona unei alte persoane dreptul de a o depune, autorul este în drept să depună cerere şi să înregistreze desenul sau modelul industrial în numele său. În acest caz, patronul are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă în vederea utilizării desenului sau modelului industrial.
    (4) În cazul în care patronul obţine certificat de înregistrare, autorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită în vederea utilizării desenului sau modelului industrial.
    (5) În cazul în care părţile nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei autorului ori asupra preţului licenţei, cuantumul sau preţul urmează să fie stabilite de instanţa judecătorească  în funcţie de aportul fiecărei părţi la crearea desenului sau modelului industrial, precum şi în funcţie de valoarea comercială a desenului sau modelului industrial.
    (6) Patronul şi autorul sînt obligaţi să se informeze reciproc în scris asupra stadiului de elaborare a desenului sau modelului industrial şi să se abţină de la orice dezvăluire ce ar putea să prejudicieze fiecare parte în exercitarea drepturilor sale. Partea care a încălcat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv profitul ratat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 17. Revendicarea dreptului asupra desenului
                         sau modelului industrial
    (1) Pînă la demonstrarea contrariului, persoana pe al cărei nume este înregistrat desenul sau modelul industrial (titularul) sau, pînă la înregistrare, persoana în al cărei nume a fost depusă cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial (solicitantul) este considerată a fi îndreptăţită să acţioneze în orice procedură în faţa AGEPI şi în faţa altor autorităţi.
    (2) Dacă un desen sau un model industrial neînregistrat este dezvăluit ori revendicat de o persoană neîndreptăţită în condiţiile art.15 sau art.16 ori dacă un desen sau un model industrial înregistrat a fost depus sau înregistrat pe numele unei astfel de persoane, persoana îndreptăţită în temeiul articolelor menţionate, fără să aducă atingere unor alte drepturi sau acţiuni, poate revendica să fie recunoscută drept titular legitim al desenului sau al modelului industrial în cauză.
    (3) Acţiunile menţionate la alin.(2) se prescriu pe o durată de 3 ani de la data publicării în cazul unui desen sau al unui model industrial înregistrat şi, respectiv, de la data dezvăluirii în cazul unui desen sau unui model industrial neînregistrat. Această prevedere nu se aplică dacă persoana care nu are dreptul asupra desenului sau modelului industrial a acţionat cu rea-credinţă în momentul în care desenul sau modelul industrial i-a fost prezentat, dezvăluit sau încredinţat.
    (4) În cazul unui desen sau al unui model industrial înregistrat, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate se consemnează următoarele:
    a) faptul că s-a iniţiat o procedură legală în temeiul alin.(2);
    b) hotărîrea judecătorească sau orice alt act care finalizează  procedura;
    c) orice modificare a titularului  desenului sau al modelului industrial înregistrat, care rezultă din hotărîrea judecătorească sau din orice act care finalizează procedura.
    (5) Contestatarul este obligat să comunice AGEPI, în termen de 10 zile, orice hotărîre judecătorească.
    Articolul 18. Efectele hotărîrii judecătoreşti privind
                         dreptul noului titular asupra desenului
                         sau modelului industrial înregistrat
    (1) Dacă, în urma unei proceduri legale iniţiate în temeiul art.17 alin.(2), are loc schimbarea completă a titularului unui desen sau al unui model industrial înregistrat, licenţele şi celelalte drepturi acordate de titularul iniţial se consideră nule şi se sting în momentul înscrierii persoanei îndreptăţite în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate.
    (2) Dacă, înainte de înscrierea în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate a iniţierii procedurii legale prevăzute la art.17 alin.(2), a utilizat desenul sau modelul industrial în Republica Moldova ori se pregătea în mod serios şi efectiv în acest  sens, titularul desenului sau modelului industrial înregistrat sau un licenţiat îl poate utiliza în continuare cu condiţia să solicite, în termen de 3 luni, o licenţă neexclusivă noului titular înscris în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Licenţa trebuie acordată pentru o perioadă rezonabilă şi în condiţii rezonabile. Această prevedere nu se aplică dacă titularul desenului sau al modelului industrial înregistrat ori licenţiatul a acţionat cu rea-credinţă în momentul în care a început să utilizeze desenul sau modelul industrial, sau licenţa ori se pregătea pentru o astfel de exploatare.
    Articolul 19. Drepturile autorului
    (1) În cazul desenului sau al modelului industrial înregistrat:
    a) autorul are dreptul de a fi menţionat în această calitate în documentele de procedură la AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi în certificatul de înregistrare;
    b) se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat împreună acelaşi desen sau model industrial;
    c) autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în documentele de procedură la AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate, precum şi în certificatul de înregistrare ori să anuleze menţiunile din aceste registre şi din certificat.
    (2) Autorul poate să-şi apere drepturile în instanţă judecătorească împotriva oricărei persoane care îi lezează drepturile.
    (3) Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, dezvăluirea, pînă la revendicarea dreptului, a desenului sau a modelului industrial fără consimţămîntul autorului constituie încălcare a drepturilor acestuia şi se pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secţiunea a 4-a. Efectele dreptului asupra desenului
sau modelului industrial

    Articolul 20. Drepturile conferite de desenul sau
                         de modelul industrial
    (1) Desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza şi de a interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. Prin utilizare se înţelege în special fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea propriu-zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial în cauză, precum şi depozitarea produsului respectiv în scopurile menţionate anterior.
    (2) Desenul sau modelul industrial neînregistrat nu conferă titularului dreptul de a interzice activităţile menţionate la alin.(1) decît dacă utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau modelului industrial protejat. Utilizarea contestată nu se consideră ca provenind din copierea desenului sau modelului industrial protejat dacă rezultă dintr-o muncă de creaţie independentă realizată de un autor despre care se poate afirma în mod justificat că nu cunoştea desenul sau modelul industrial dezvăluit de titular.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică provizoriu în egală măsură unui desen sau unui model industrial care face obiectul publicării conform art. 43 alin. (1), începînd cu data publicării şi pînă la înregistrarea desenului sau modelului industrial, cu excepţia cazurilor cînd cererea de înregistrare a fost respinsă sau retrasă.
    (4) În cazul mai multor titulari, raporturile privind utilizarea desenului sau a modelului industrial protejat se stabilesc prin contract, încheiat între ei. Dacă nu există un astfel de contract, fiecare titular are dreptul să utilizeze integral desenul sau modelul industrial, la latitudinea sa, să intenteze proces în legătură cu încălcarea dreptului său exclusiv împotriva oricărei persoane care utilizează desenul sau modelul industrial fără autorizaţia cotitularilor, însă nu are dreptul să încheie contracte de licenţă şi să efectueze orice cesiune a drepturilor fără acordul cotitularilor, să renunţe la dreptul asupra desenului sau modelului industrial fără a-i anunţa pe aceştia.
    Articolul 21.  Limitarea drepturilor conferite de desenul
                          sau de modelul industrial
    (1) Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se exercită în cazul:
    a) acţiunilor efectuate cu titlu privat şi în scopuri necomerciale;
    b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale;
    c) acţiunilor de reproducere în scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei;
    d) echipamentelor mijloacelor de transport, înmatriculate într-o ţară terţă, care pătrund temporar pe teritoriul Republicii Moldova;
    e) importului în Republica Moldova de piese şi accesorii în vederea reparării vehiculelor menţionate la lit.d);
    f) executării de reparaţii la vehiculele menţionate la lit.d);
    g) calamităţilor, catastrofelor, epidemiilor şi altor situaţii excepţionale.
    (2) Utilizarea specificată la alin.(1) lit. a), b), c) şi g) se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod nejustificat utilizării normale a desenului sau modelului industrial protejat şi să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului industrial, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul este în drept să ceară compensarea corespunzătoare a pierderilor suportate prin utilizarea neautorizată a desenului sau modelului industrial.
    (3) Nu constituie încălcare a drepturilor asupra desenului sau modelului industrial acţiunile autorităţilor publice în cazul în care acţionează cu bună-credinţă în cadrul administrării prezentei legi.
    Articolul 22. Epuizarea drepturilor
    Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial înregistrat sau neînregistrat nu trebuie să se extindă asupra activităţilor privind un produs în care a fost încorporat sau căruia i se aplică desenul sau modelul industrial ce intră în întinderea protecţiei desenului sau modelului industrial înregistrat ori neînregistrat dacă produsul a fost introdus pe piaţă în teritoriul Republicii Moldova de către titularul desenului sau modelului industrial înregistrat sau  neînregistrat ori cu acordul  lui.
    Articolul 23. Dreptul, întemeiat pe utilizare anterioară,
                         asupra desenului sau modelului industrial
                         înregistrat
    (1) Orice terţ poate beneficia de un drept întemeiat pe utilizare anterioară în cazul în care poate demonstra că, înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de prioritate, începuse să utilizeze cu bună-credinţă în Republica Moldova – sau intenţiona şi făcea pregătiri serioase şi efective în sensul unei astfel de utilizări – un desen sau un model industrial care intră în întinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat şi care nu constituie o copie a acestuia din urmă.
    (2) Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară îndreptăţeşte terţul să utilizeze în mod gratuit desenul sau modelul industrial în scopurile pentru care începuse să îl utilizeze sau pentru care se pregătise să îl utilizeze înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de prioritate aferentă desenului sau modelului industrial înregistrat, fără a mări volumul de producţie sau fără a plăti royalty.
    (3) Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară nu oferă posibilitatea de a acorda terţului o licenţă de utilizare a desenului sau a modelului industrial în cauză.
    (4) Dacă terţul este o întreprindere, dreptul întemeiat pe utilizare anterioară nu poate fi transferat decît împreună cu acea parte din activitatea persoanei juridice în cadrul căreia s-a utilizat desenul sau modelul industrial ori au avut loc pregătirile pentru o astfel de utilizare.
    Articolul 24. Marcajul de avertizare
    (1) Titularul poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constînd din litera D, înscrisă într-un cerc, însoţită de numele său ori de numărul certificatului de înregistrare.
    (2) Lipsa marcajului de avertizare nu produce efecte juridice.
Secţiunea a 5-a. Respingerea cererii de înregistrare.
Nulitatea

    Articolul 25. Hotărîrea de respingere a cererii de
                          înregistrare. Declaraţia de nulitate 
    (1) Cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial poate fi respinsă prin hotărîre a AGEPI în conformitate cu art.48–50 sau prin hotărîre judecătorească  în urma contestaţiei hotărîrii AGEPI.
    (2) Un desen sau un model industrial înregistrat este declarat nul în temeiul unei cereri de anulare depuse la Curtea de Apel Chişinău sau în urma unei cereri reconvenţionale în cadrul unei acţiuni privind încălcarea drepturilor.
    (3) Un desen sau un model industrial poate fi declarat nul chiar şi după caducitatea lui sau renunţarea la el.
    (4) Un desen sau un model industrial neînregistrat este declarat nul în temeiul unei cereri de anulare depuse la Curtea de Apel Chişinău sau în urma unei cereri reconvenţionale în cadrul unei acţiuni privind încălcarea drepturilor.
    Articolul 26. Temeiurile de respingere a cererii de
                         înregistrare. Motivele care atrag nulitatea
    (1) Se respinge cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial şi se declară nul desenul sau modelul industrial înregistrat sau neînregistrat dacă:
    a) desenul sau modelul industrial nu este un desen sau un model industrial în sensul art. 6 alin. (1);
    b) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.7–11;
    c) solicitantul sau titularul nu are dreptul, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, la desenul sau la modelul industrial în sensul art.15 şi 16;
    d) desenul sau modelul industrial este în conflict cu desenul sau modelul industrial anterior, care a fost făcut public după data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, după data de prioritate a desenului sau modelului industrial şi care este protejat de la o dată anterioară prin înregistrare sau prin cerere de înregistrare;
    e) un semn distinctiv protejat se utilizează într-un desen sau model industrial, iar titularul are dreptul de a interzice utilizarea acestuia;
    f) o operă protejată de legislaţia privind drepturile de autor se utilizează neautorizat într-un desen sau model industrial;
    g) unul dintre elementele enumerate în art.6ter din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883 (denumită în continuare Convenţia de la Paris) se utilizează abuziv într-un desen sau model industrial.
    (2) Numai persoana interesată poate înainta o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial pe motivele  menţionate la alin.(1).
    (3) Un desen sau un model industrial respins ori un desen sau un model industrial înregistrat care a fost declarat nul în temeiul alin.(1) lit. b), e), f) sau g) poate fi înregistrat sau menţinut în vigoare într-o formă modificată dacă, în această formă, îndeplineşte condiţiile de protecţie şi dacă se păstrează astfel identitatea sa. Prin înregistrare sau menţinere în vigoare într-o formă modificată se înţelege înregistrarea însoţită de o renunţare parţială din partea titularului desenului sau al modelului industrial înregistrat ori înscrierea în  Registrul de desene şi modele industriale înregistrate a unei hotărîri judecătoreşti prin care desenul sau modelul industrial înregistrat se declară nul parţial.
    Articolul 27. Efectele nulităţii
    (1) În cazul declarării nulităţii, se consideră că desenul sau modelul industrial nul nu a avut, încă de la început, efectele  prevăzute în prezenta lege.
    (2) Efectul retroactiv al nulităţii desenului sau modelului industrial nu afectează:
    a) hotărîrile judecătoreşti definitive executate înainte de hotărîrea de declarare a nulităţii;
    b) contractele încheiate şi executate înaintea hotărîrii de declarare a nulităţii. În cazul în care există circumstanţe întemeiate, se poate solicita, din raţiune de echitate, restituirea sumelor vărsate în temeiul contractului.
    Secţiunea a 6-a. Transmiterea drepturilor asupra unui desen sau unui model industrial
    Articolul 28. Transmiterea drepturilor
    (1) Drepturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial prin cesiune, contract de licenţă şi prin succesiune.
    (2) Un desen sau un model industrial poate face obiectul unor măsuri de executare silită ori al unor drepturi reale.
    (3) Drepturile transmise prin contract în temeiul alin. (1) şi (2) produc efecte pentru terţi şi condiţionează modificarea statutului juridic din momentul înscrierii contractului în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate.
    (4) Datele despre transmiterea drepturilor se publică în BOPI.
    Articolul 29. Contractul de licenţă
    (1) Prin contract de licenţă, titularul desenului sau al modelului industrial (licenţiarul) transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. Licenţele pot fi exclusive şi neexclusive.
    (2) Prin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a desenului sau modelului industrial, renunţînd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor terţi pentru acest desen sau model industrial pe acelaşi teritoriu. Licenţiarul poate să-şi păstreze dreptul de a utiliza în continuare desenul sau modelul industrial (licenţă parţială) ori să renunţe la orice utilizare a lui (licenţă totală).
    (3) Prin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial (licenţă parţială sau totală), rezervîndu-şi atît dreptul de a-l utiliza independent, cît şi dreptul de a acorda licenţă neexclusivă oricărei alte persoane.
    (4) Licenţa poate fi acordată solicitînd sau nu licenţiatului să plătească venituri licenţiarului.
    (5) Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei de pe piaţa respectivă, cum ar fi transmiterea obligatorie de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau pachetul obligatoriu de condiţii ale licenţierii.
    (6) Fără să aducă atingere dispoziţiilor contractului de licenţă, licenţiatul nu poate iniţia o procedură referitor la încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decît cu consimţămîntul titularului. Posesorul unei licenţe exclusive poate iniţia o astfel de procedură în cazul în care titularul desenului sau al modelului industrial nu a iniţiat el însuşi în termen adecvat o asemenea acţiune.
    (7) Pentru a obţine repararea prejudiciului cauzat, orice licenţiat are dreptul de a interveni în instanţă judecătorească în cadrul acţiunii privind încălcarea drepturilor, iniţiate de titularul desenului sau al modelului industrial.
Capitolul III
ÎNREGISTRAREA DESENULUI SAU A MODELULUI
INDUSTRIAL

Secţiunea 1. Cererea de înregistrare a desenului sau
a modelului industrial

    Articolul 30. Depunerea cererii de înregistrare
    (1) Cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial se depune la AGEPI  de către persoana care dispune de dreptul asupra desenului sau modelului industrial în conformitate cu art.15 sau art.16 ori care cade sub incidenţa art.31.
    (2) Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, în limba moldovenească. documentele anexate la cerere se prezintă în limba moldovenească. În cazul în care documentele anexate sînt perfectate  în o altă limbă, traducerea lor în limba moldovenească se prezintă în termen de 2 luni de la data depunerii cererii.
    (3) Cererea se depune pe orice cale acceptată de AGEPI, în conformitate cu prevederile unui regulament, aprobat de Guvern.
    Articolul 31. Reprezentarea
    (1) Sub rezerva aplicării dispoziţiilor alin.(2), nimeni nu este obligat să fie reprezentat în faţa AGEPI.
    (2) Persoanele fizice şi/sau juridice care nu au nici domiciliu, nici sediu principal şi nici  întreprindere industrială sau comercială efectivă şi funcţională în Republica Moldova trebuie să fie reprezentate în faţa AGEPI, în conformitate cu alin.(3), în orice procedură desfăşurată în cadrul AGEPI, cu excepţia depunerii cererii.
    (3) Persoanele fizice şi/sau juridice, menţionate la alin.(2), în cadrul procedurilor desfăşurate la AGEPI în conformitate cu prezenta lege pot fi reprezentate numai de mandatari autorizaţi, în special în domeniul desenelor şi modelelor industriale.
    (4) Mandatarul autorizat activează în conformitate cu un regulament, aprobat de Guvern.
    (5) Persoanele fizice şi/sau juridice care  au domiciliu, sediu principal sau întreprindere industrială ori comercială efectivă şi funcţională în Republica Moldova pot fi reprezentate în faţa AGEPI şi de un angajat al lor.
    (6) Persoana care reprezintă interesele solicitantului sau ale titularului trebuie să depună la AGEPI o procură, semnată de solicitant sau titular, ce urmează a fi inclusă în dosar.
    Articolul 32. Condiţiile pe care trebuie să le întrunească
                         cererea
    (1) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie să conţină:
    a) solicitarea înregistrării desenului sau modelului industrial;
    b) datele de identificare ale solicitantului;
    c) reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentînd detaliat, în ansamblu aspectul exterior al produsului,  care să poată fi reproduse;
    d) indicarea produselor referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial.
    (2) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial poate să conţină:
    a) menţionarea autorului sau o declaraţie, pe proprie răspundere a solicitantului, care să ateste că autorul a renunţat la dreptul de a fi menţionat;
    b) informaţii care să permită identificarea mandatarului autorizat sau unui alt reprezentant;
    c) informaţie referitor la prioritate;
    d) clasificarea, conform anexei  la Aranjamentul  de la Locarno privind instituirea clasificării internaţionale a desenelor şi modelelor industriale din 8 octombrie 1968 (denumit în continuare Clasificarea Locarno), a produsului referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial;
    e) solicitarea amînării publicării în conformitate cu art.43 alin.(2).
    (3) La cerere se anexează:
    a) procura, în cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant;
    b) actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial în cazul  invocării priorităţii;
    c) descrierea desenului sau modelului industrial, după caz;
    d) dovada de plată a taxei sau documentul de acordare a înlesnirilor, după caz.
    (4) Alte condiţii de completare şi depunere a cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial se stabilesc într-un regulament, aprobat de Guvern.
    (5) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial, cuprinzînd informaţia specificată la alin.(1) lit.a), b) şi c), constituie depozitul.
    (6) Informaţia specificată la alin.(2) şi documentele specificate la alin.(3), cu excepţia lit.b), se depun la AGEPI odată cu cererea sau în termen de 2 luni de la data de depozit.
    Articolul 33. Cererea de înregistrare multiplă
    (1) Mai multe desene sau modele industriale pot fi incluse într-o cerere de înregistrare multiplă. O astfel de cerere poate conţine pînă la 100 desene sau modele industriale.
    (2) Cu excepţia produselor ornamentale, poate fi depusă o  cerere de înregistrare multiplă dacă produsele referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor industriale fac parte din aceeaşi clasă a Clasificării Locarno.
    (3) Cererea de înregistrare multiplă impune plata unei taxe suplimentare.
    (4) În cazul cererii de înregistrare multiple, solicitanţii şi autorii trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru toate desenele sau modelele industriale consemnate în cerere.
    (5) Fiecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referă  cererea de  înregistrare multiplă poate fi tratat independent de celelalte. Un desen sau un model industrial poate să facă, independent de celelalte, obiectul  unei reînnoiri, să fie pus în aplicare, să facă obiectul unor licenţe, al unei executări silite sau al altor drepturi reale.
    Articolul 34. Data de depozit 
    Se consideră dată de depozit data la care cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial, cuprinzînd informaţia specificată la art.32 alin.(1) lit.a), b) şi c), este depusă la AGEPI.
    Articolul 35.  Modificarea cererii din iniţiativa solicitantului
    (1) În termen de 2 luni de la data de depozit, solicitantul este în drept să modifice şi să precizeze cererea şi documentele anexate la ea fără plata taxei de modificare şi fără schimbarea esenţei desenului sau a modelului industrial.
    (2) Pot fi făcute modificări şi precizări, care să nu schimbe esenţa desenului sau a modelului industrial, şi după expirarea termenului specificat la alin.(1), cu condiţia achitării unei taxe.
    (3) Cererea de înregistrare multiplă sau certificatul de înregistrare multiplu pot fi divizate în cereri separate sau în certificate de înregistrare separate. Condiţiile de divizare se stabilesc într-un  regulament, aprobat de Guvern.
    (4) Două sau mai multe cereri pot fi comasate dacă au aceeaşi dată de depozit, cu condiţia respectării prevederilor art. 33 alin. (1), (2) şi (4).
    (5) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi, modificările şi precizările se fac numai cu acordul scris al fiecăruia dintre ei.
    Articolul 36. Retragerea cererii
    (1) Solicitantul este în drept să-şi retragă cererea în orice moment pînă la data adoptării hotărîrii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial ori de respingere a cererii.
    (2) Retragerea cererii de înregistrare multiple poate fi făcută pentru toate desenele şi modelele industriale incluse în ea sau numai pentru unele dintre ele.
    (3) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi, cererea se retrage numai cu acordul scris al fiecăruia dintre ei.
Secţiunea a 2-a. Prioritatea
    Articolul 37. Efectul dreptului de prioritate
    Efectul dreptului de prioritate constă în faptul că dată de prioritate este considerată a fi data de depozit în sensul art.7–10, art. 23,  art. 26 alin.(1) lit. d) şi art.43 alin.(2).
    Articolul 38. Dreptul de prioritate
    (1) Persoana care a depus cerere de înregistrare a unui desen sau  model industrial ori a unui model de utilitate în unul dintre statele părţi la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, la depunerea în AGEPI a cererii de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial pentru acelaşi desen sau model industrial ori pentru acelaşi model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadă de 6 luni începînd cu data de depozit a primei cereri, ziua depozitului nefiind cuprinsă în termen.
    (2) Se recunoaşte ca invocare a dreptului de prioritate orice depunere de cerere echivalentă unei depuneri naţionale conforme, efectuate în temeiul legislaţiei naţionale a statului în cauză ori în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale în domeniu.
    (3) Prin depunere naţională conformă se înţelege orice depunere de cerere considerată suficientă pentru a stabili data la care a fost depusă cererea, indiferent de soluţionarea ei ulterioară.
    (4) Dacă prima depunere de cerere s-a realizat într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, alin.(1)–(3) se aplică numai dacă statul în cauză, conform constatărilor publicate, acordă, pe baza unei  depuneri de cerere la oficiu, un drept de prioritate supus anumitor condiţii, avînd efecte echivalente celor prevăzute în prezenta lege.
    (5) Se consideră ca primă cerere de înregistrare a cărei dată de depozit va fi punctul de unde începe curgerea termenului de prioritate o cerere ulterioară de înregistrare depusă la AGEPI pentru acelaşi desen sau model industrial ori pentru acelaşi model de utilitate ca şi cererea anterioară, cu condiţia ca, la data de depunere a cererii ulterioare, cererea anterioară să fi fost retrasă, abandonată sau respinsă fără a fi supusă unei inspecţii publice şi fără a lăsa să subziste drepturi valabile şi cu condiţia ca cererea respectivă să nu fi constituit deja temei de revendicare a unui drept de prioritate. Astfel, cererea anterioară nu mai poate fi folosită pentru revendicarea dreptului de prioritate.
    (6) Prioritatea poate fi stabilită pe baza cîtorva cereri depuse anterior, respectîndu-se pentru fiecare din ele termenul şi condiţiile prevăzute la alin.(1).
    (7) Cererea de înregistrare multiplă care nu îndeplineşte condiţiile de depozit multiplu prevăzute la art. 33 poate fi divizată de solicitant în cîteva cereri, prin repartizarea în aceste cereri a desenelor şi modelelor industriale enumerate în cererea multiplă. Cererile divizionare păstrează data de depozit a cererii multiple şi, după caz, data priorităţii acestei cereri.
    (8) Solicitantul poate să divizeze din proprie iniţiativă cererea multiplă în cîteva cereri, repartizînd în aceste cereri desenele şi modelele industriale enumerate în cererea multiplă. Cererile divizionare păstrează data de depozit a cererii multiple şi, după caz,  data priorităţii acestei cereri.
    Articolul 39. Prioritatea de expunere
    (1) Dacă solicitantul cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial a dezvăluit produsele în care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv în cadrul expoziţiilor internaţionale, el poate beneficia de dreptul de prioritate începînd cu data primei dezvăluiri a produselor, cu condiţia să depună cererea în termen de 6 luni de la data primei dezvăluiri a produselor respective.
    (2) O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător.
    (3) O prioritate de expunere nu prelungeşte termenul de prioritate prevăzut la art.38 alin.(1).
    Articolul 40. Invocarea priorităţii
    (1) Solicitantul care doreşte să beneficieze de dreptul de prioritate a unei cereri anterioare trebuie să  invoce această prioritate şi să prezinte actele care justifică invocarea priorităţii, însoţite de o traducere a lor în limba moldovenească.
    (2) Solicitantul care doreşte să beneficieze de dreptul priorităţii de expunere trebuie să invoce această prioritate şi să prezinte dovada, eliberată de organul abilitat, că a expus în cadrul expoziţiei produsele în care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv, însoţită de o traducere în limba moldovenească.
    (3) Actele care justifică invocarea priorităţii pe baza cererii anterioare, însoţite de o traducere a acestora în limba moldovenească, sau dovada prezentării în cadrul expoziţiei a produselor în care a fost integrat desenul sau modelul industrial sau cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial şi o traducere a dovezii în limba moldovenească se depun în termen de 3 luni de la data de depozit.
    Articolul 41. Transmiterea dreptului de prioritate
    (1) Dreptul de prioritate poate fi obiectul unui contract de cesiune.
    (2) În cazul în care solicitantul invocă un drept de prioritate care aparţine unei alte persoane, la cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial se anexează contractul de cesiune sau orice alt document din care să rezulte că solicitantul are dreptul să invoce prioritatea în baza primei cereri. În acest caz, persoana care a depus cererea şi a cedat dreptul de prioritate unei alte persoane decade din dreptul de prioritate conferit de prima cerere.
    (3) Contractul de cesiune a unui drept de prioritate se depune în formă scrisă odată cu depunerea cererii sau în termen de 3 luni de la data invocării priorităţii. În caz contrar, prioritatea invocată nu se recunoaşte.
Secţiunea a 3-a. Procedura de înregistrare
    Articolul 42. Examinarea respectării condiţiilor de formă
                         privind depunerea cererii
    (1) În termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, AGEPI verifică respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii şi a documentelor anexate.
    (2) Prin procedura de examinare se verifică:
    a) respectarea în cerere a condiţiilor necesare acordării unei date de depozit prezentate la  art.32 alin.(1) lit. a), b) şi c);
    b) Întrunirea în cerere a celorlalte condiţii prevăzute la art.30, 31, 32 alin.(1) lit.d), alin.(2), (3)  şi (4), la art.33 şi în secţiunea a 2-a din prezentul capitol.
    (3) Dacă se constată că în cerere se respectă condiţiile privind acordarea datei de depozit, în conformitate cu art. 34, AGEPI înscrie datele referitoare la această cerere în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale şi notifică solicitantul despre admiterea cererii.
    (4) Dacă, în cadrul examinării prevăzute la alin.(2), se constată că  în cererea şi/sau în documentele anexate la ea există neregularităţi care pot fi remediate, AGEPI invită solicitantul în acest scop.
    (5) Dacă neregularităţile se referă la condiţiile menţionate la art.32 alin.(1) lit. a), b), c) şi dacă solicitantul se conformează invitaţiei AGEPI în termen de 3 luni de la data depunerii cererii, acesta din urmă acordă ca dată de depozit data la care neregularităţile constatate au fost remediate. În acest caz, AGEPI înscrie datele referitoare la cerere în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi  modelelor industriale şi notifică solicitantul despre admiterea cererii. Dacă remedierile nu se efectuează în termenul menţionat şi dacă solicitantul nu face un demers în vederea prelungirii lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, plătind taxa, cererea se consideră nedepusă, fapt despre care este notificat solicitantul.
    (6) Dacă neregularităţile se referă la condiţiile menţionate la art.30, 31, 32 alin.(1) lit.d), alin.(2), alin.(3) lit.a), b), d), alin.(4) şi la art.33 şi dacă solicitantul se conformează invitaţiei AGEPI în termen de 3 luni de la data notificării, cererea de înregistrare se publică în BOPI în conformitate cu art.43. Dacă remedierea neregularităţilor constatate nu se efectuează în termenul menţionat şi solicitantul nu face demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, plătind  taxă, cererea se consideră retrasă, fapt despre care este notificat solicitantul.
    (7) Dacă în cerere clasificarea produsului lipseşte sau este indicată greşit, AGEPI va clasifica, potrivit Clasificării Locarno, produsul pentru care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial.
    (8) Dacă cererea multiplă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute, solicitantul este obligat să o divizeze, constituind cîte o cerere pentru fiecare grup de desene sau modele industriale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33, în termen de 3 luni de la data notificării. În cazul în care solicitantul nu divizează cererea în termenul acordat şi nu va face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, plătind taxă, AGEPI va examina numai primul grup de desene sau de modele industriale, respingîndu-le pe celelalte.
    (9) Dacă neregularităţile se referă la invocarea priorităţii şi pot fi remediate, dar solicitantul nu le remediază în termenele prevăzute în secţiunea a 2-a din prezentul capitol, dreptul de prioritate asupra cererii se pierde.
    Articolul 43. Publicarea cererii de înregistrare
    (1) Cererea de înregistrare inclusă în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi a modelelor industriale se publică în BOPI în cel mult 6 luni de la data de depozit dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în art.30–33 şi dacă este plătită  taxa de publicare, după caz. Elementele cererii care se publică sînt stabilite într-un regulament, aprobat de Guvern.
    (2) Publicarea prevăzută la alin.(1) poate fi amînată, la cererea solicitantului, pentru cel mult 30 de luni, perioadă calculată de la data de depozit sau de la data priorităţii invocate.
    Articolul 44. Observaţiile terţilor
    (1) În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, terţii pot prezenta în scris la AGEPI observaţii motivate privind înregistrarea desenului sau a modelului industrial fără să plătească taxă.
    (2) Observaţiile motivate pot fi luate în considerare la examinarea de fond a cererii.
    Articolul 45. Opoziţia
    (1) În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, persoanele interesate sînt în drept să se opună înregistrării desenului sau  modelului industrial pentru următoarele motive:
    a) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte prevederile art.6 ori contravine ordinii publice sau bunelor moravuri;
    b) desenul sau modelul industrial încorporează, fără acordul titularului, o operă protejată în conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrială protejat;
    c) solicitantul nu a depus cel dintîi cerere de înregistrare.
    (2) Opoziţia argumentată trebuie să se prezinte în scris la AGEPI. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe.
    Articolul 46. Examinarea opoziţiei
    (1) În cursul examinării opoziţiei, AGEPI verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de depunere prevăzute la art. 45 şi dacă solicitantul a exprimat punctul său de vedere, apreciază argumentele părţilor.
    (2) Examinarea opoziţiei poate fi suspendată:
    a) cînd se bazează pe o cerere de înregistrare a desenului şi modelului industrial, pînă la emiterea unei hotărîri definitive referitoare la această cerere;
    b) cînd desenul sau modelul industrial opus face obiectul unei acţiuni în anulare, pînă la soluţionarea definitivă a cauzei;
    c) la cererea motivată a unei părţi.
    (3) În cazul în care, la examinarea opoziţiei, se constată că toate desenele şi modelele industriale din cerere sau doar o parte din ele nu sînt pasibile de înregistrare, opoziţia se satisface pentru desenele şi modelele industriale respective. În caz contrar, opoziţia se respinge.
    Articolul 47. Examinarea de fond
    (1) În procesul examinării de fond, AGEPI verifică dacă există temeiuri pentru respingerea cererii prevăzute în art. 26 alin.(1), ţinînd cont de rezultatele examinării opoziţiei.
    (2) AGEPI are dreptul să ceară solicitantului informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau autorului, cu depozitul constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de protecţie. Informaţia se prezintă de către solicitant în termen de 3 luni de la data solicitării şi nu trebuie să schimbe esenţa desenului sau a modelului industrial. Dacă solicitantul nu îndeplineşte această condiţie în termenul menţionat şi nu face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, cu achitarea taxei, cererea se consideră retrasă în cazul în care examinarea de fond nu este posibilă,  fapt despre care solicitantul este notificat  în termen de o lună de la data adoptării hotărîrii.
    (3) Dacă desenul sau modelul industrial corespunde prevederilor art.26 alin.(1) lit.a) şi nu cade sub incidenţa art.11, AGEPI verifică dacă desenul sau modelul industrial solicitat nu se află în conflict cu un desen sau un model industrial anterior avînd aceeaşi destinaţie, conform art.26 alin.(1) lit.d).
    (4) Condiţiile de verificare a desenului sau modelului industrial privind îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la art.26 alin. (1) şi termenele examinării în fond se stabilesc într-un regulament, aprobat de Guvern.
    (5) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsă înainte ca solicitantului să i se permită  retragerea sau modificarea ei  ori prezentarea, în termen de 2 luni de la data comunicării informaţiilor obţinute în procesul examinării de fond,  unor argumente în favoarea înregistrării desenului sau  modelului industrial.
    (6) Rezultatele examinării de fond sînt expuse într-un raport de examinare a cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial.
    Articolul 48. Hotărîrea în urma examinării de fond
                          a cererii
    (1) În urma examinării de fond a cererii de înregistrare şi pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta una dintre următoarele hotărîri:
    a) privind înregistrarea desenului sau  modelului industrial dacă se constată că desenul sau modelul industrial corespunde condiţiilor de acordare a protecţiei;
    b) privind respingerea cererii pe motivele menţionate la art.26 alin.(1).
    (2) Dacă în cererea de înregistrare multiplă doar o  parte din desenele sau modelele industriale corespunde condiţiilor de acordare a protecţiei, asupra acestei părţi se adoptă hotărîre de înregistrare, iar asupra desenelor sau modelelor industriale care nu corespund condiţiilor de acordare a protecţiei se adoptă hotărîre de respingere.
    (3) Hotărîrile AGEPI trebuie să fie argumentate. Ele nu se pot întemeia decît pe motivele sau pe dovezile asupra cărora părţile au avut posibilitatea să se expună.
    (4) AGEPI comunică solicitantului hotărîrea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial ori hotărîrea de respingere a cererii în termen de o lună de la data adoptării şi o publică în BOPI.
    Articolul 49. Contestaţia
    (1) Hotărîrea privind cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial poate fi contestată în Comisia de contestaţie a AGEPI de a cărei competenţă ţine soluţionarea extrajudiciară a litigiilor din domeniul proprietăţii intelectuale. Contestaţia se depune de către părţi  în termen de 2  luni de la data expedierii hotărîrii sau de către terţi în termen de 30 de zile de la publicarea datelor. Contestaţia are un efect suspensiv.
    (2) Contestaţia trebuie prezentată în scris şi trebuie să  fie argumentată, considerîndu-se depusă numai după achitarea unei taxe.
    Articolul 50. Examinarea contestaţiei
    (1) În decursul examinării, Comisia de contestaţie invită părţile, ori de cîte ori este necesar, să prezinte, în termenul acordat, observaţii referitor la comunicările prezentate de celelalte părţi sau de Comisia de contestaţie. În caz de divergenţe cu caracter normativ, Comisia de contestaţie va aplica normele Codului de procedură civilă.
    (2) În urma examinării contestaţiei, Comisia de contestaţie emite una din următoarele hotărîri:
    a) menţinerea în vigoare a hotărîrii contestate;
    b) anularea totală sau parţială a hotărîrii contestate;
    c) reexaminarea hotărîrii  contestate;
    d) orice altă acţiune care decurge din procedura de examinare.
    (3) Comisia de contestaţie poate trimite dosarul spre reexaminare, stabilind un termen în care să fie informată despre rezultatele reexaminării.
    (4) Dacă apar motive întemeiate, necunoscute la momentul examinării cazului în Comisia de contestaţie, persoana interesată poate depune, în termenul stabilit conform procedurii, o nouă contestaţie în comisie.  Acest drept îl au şi persoanele care nu au ştiut sau care nu au putut să ştie despre examinarea contestaţiei iniţiale, precum şi persoanele lezate în drepturi şi interese prin hotărîre a Comisiei de contestaţie, care dispun de motive întemeiate pentru  soluţionarea obiectivă a cauzei.
    (5) Hotărîrea Comisiei de  contestaţie intră în vigoare la data adoptării şi poate fi atacată în instanţă judecătorească în termenul stabilit de legislaţia de procedură civilă.
    (6) Acţiunea hotărîrii Comisiei de contestaţie atacate în instanţă judecătorească poate fi suspendată în conformitate cu Legea contenciosului administrativ.
    Articolul 51. Anularea sau revocarea hotărîrii
    (1) Înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, AGEPI va anula hotărîrea adoptată:
    a) În temeiul unei hotărîri judecătoreşti;
    b) În baza hotărîrii Comisiei de contestaţie.
   (2) Înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, AGEPI poate revoca din oficiu hotărîrea adoptată dacă au apărut motive întemeiate care împiedică eliberarea certificatului.
    Articolul 52. Înregistrarea desenului sau modelului
                         industrial. Eliberarea certificatului de
                         înregistrare
    (1) După adoptarea hotărîrii de înregistrare a desenului sau modelului industrial, în cazul în care nu a fost depusă nici o contestaţie împotriva înregistrării conform art. 49  alin. (1) sau contestaţiile depuse au fost respinse, AGEPI  introduce datele privind înregistrarea în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi, în termen de 3 luni de la data înregistrării, va elibera certificat de înregistrare titularului, contra unei taxe, fapt care se publică în BOPI.
    (2) În cazul mai multor titulari, certificatul de înregistrare se eliberează numai unuia dintre ei, şi anume celui care figurează primul pe listă,  în cazul în care nu există alte prevederi, ceilalţi titulari avînd dreptul la cîte o copie de pe acest certificat.
    (3) Dacă titularul şi autorul sînt persoane diferite, cel de-al doilea are dreptul la o copie de pe certificatul de înregistrare.
    Articolul 53. Restabilirea în drepturi
    (1) În cazul expirării termenului de procedură în faţa AGEPI avînd ca urmare directă pierderea drepturilor aferente cererii de înregistrare sau certificatului de înregistrare, solicitantul sau titularul poate fi restabilit în drepturi la cerere. Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică termenelor prevăzute în el la alin.(2),  în art.38 alin.(1), art.39 alin.(1) şi art.45 alin.(1).
    (2) AGEPI, la cererea solicitantului sau a titularului, va admite restabilirea în drepturi dacă se constată că neîndeplinirea  în termen a avut loc în pofida luării tuturor măsurilor de bună-credinţă cerute de împrejurări sau în situaţie de forţă majoră. Restabilirea în drepturi se efectuează cu condiţia depunerii unei cereri în acest sens în decursul a 12 luni de la data expirării termenului de îndeplinire a acţiunii corespunzătoare, achitării taxei, îndeplinirii procedurii omise şi prezentării actelor care certifică situaţia de forţă majoră. Restabilirea în drepturi  nu are loc dacă, pînă la solicitarea restabilirii, o altă persoană a obţinut deja dreptul la un desen sau la un model industrial identic în sensul art.7 alin.(2). În caz de neprezentare a cererii de reînnoire a certificatului de înregistrare sau în caz de neplată a taxei de reînnoire, termenul suplimentar de 6 luni prevăzut la art.14 alin.(4) se scade din perioada de 12 luni (revalidarea certificatului de înregistrare).
    (3) În cazul restabilirii în drepturi, solicitantul sau titularul nu poate invoca drepturile împotriva unui terţ care, de bună-credinţă, pe parcursul unei perioade cuprinse între pierderea drepturilor asupra cererii sau asupra înregistrării desenului sau a modelului industrial şi publicarea informaţiei despre restabilirea în aceste drepturi, a comercializat produse în care este integrat sau cărora li s-a aplicat un desen sau un model industrial ce intră în sfera de protecţie a unui desen sau a unui model dreptul asupra căruia a fost restabilit.
    (4) Terţul care cade sub incidenţa alin.(3) poate formula, în termen de 2 luni de la data publicării informaţiei despre restabilirea drepturilor, o contestaţie împotriva hotărîrii de restabilire în drepturi a solicitantului sau a titularului desenului sau modelului industrial, cu condiţia achitării unei taxe.
Capitolul IV
STINGEREA DREPTURILOR ASUPRA DESENULUI
SAU A MODELULUI INDUSTRIAL ÎNREGISTRAT
    Articolul 54. Caducitatea
    În cazul în care certificatul de înregistrare nu este reînnoit în conformitate cu art. 14 sau termenul de 25 de ani calculat de la data de depozit a expirat, AGEPI introduce în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate menţiunea că înregistrarea desenului sau modelului industrial a rămas fără efect din data expirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, fapt care se publică în BOPI.
    Articolul 55. Renunţarea
    (1) Titularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau modelului industrial înregistrat, prin depunere la AGEPI a unei cereri de renunţare. Cererea se consideră depusă după achitarea unei taxe.
    (2) AGEPI înregistrează renunţarea şi publică informaţia de rigoare în BOPI în termen de 4 luni de la data depunerii cererii de renunţare. Renunţarea produce efecte după consemnarea sa în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate.
    (3) Dacă unul dintre titulari renunţă la dreptul asupra desenului sau  modelului industrial înregistrat în întregime, certificatul de înregistrare continuă să fie valabil, rămînînd în posesia celorlalţi titulari.
    (4) Dacă toţi titularii renunţă la dreptul asupra desenului sau modelului industrial înregistrat în întregime, aceştia sînt obligaţi ca, odată cu depunerea la AGEPI a cererii de renunţare, să notifice autorul despre renunţare. În acest caz, autorul are dreptul preferenţial la obţinerea certificatului de înregistrare pe numele său dacă va depune o cerere în acest sens în decursul a 3 luni de la data cînd titularul  l-a notificat despre renunţare.
    (5) Prevederile prezentului articol se aplică şi cererii la care s-a adoptat hotărîre de înregistrare a desenului sau modelului industrial, dar încă nu s-a eliberat certificat de înregistrare.
    (6) Poate face obiectul unei renunţări parţiale în sensul art.26 alin.(3) desenul sau modelul industrial a cărui formă modificată îndeplineşte condiţiile de protecţie şi a cărui identitate se păstrează.
    (7) Renunţarea poate fi consemnată în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate numai cu acordul titularului, în limitele unui drept înscris în registru. Dacă în acesta este înscrisă o licenţă, renunţarea poate fi consemnată numai după ce titularul aduce dovada faptului că l-a informat pe posesorul de licenţă despre intenţia sa de renunţare. Înscrierea în registrul nominalizat se face la expirarea termenului prevăzut într-un regulament, aprobat de Guvern.
    (8) Dacă s-a intentat o acţiune de revendicare a dreptului asupra unui desen sau a unui model industrial înregistrat în conformitate cu art.15 şi 16, orice renunţare solicitată în această perioadă va fi înscrisă în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate numai cu acordul persoanei care a intentat acţiunea.
    Articolul 56. Nulitatea
    (1) Persoana interesată poate depune la Curtea de Apel Chişinău o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial înregistrat în baza motivelor menţionate la art.26.
    (2) Cererea de anulare trebuie argumentată şi prezentată în scris. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe.
    (3) Hotărîrea de anulare a desenului sau modelului industrial înregistrat se înscrie în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate în momentul în care devine irevocabilă.
Capitolul V
ASIGURAREA  RESPECTĂRII  DREPTURILOR
    Articolul 57. Acţiunea privind încălcarea drepturilor
    (1) Orice persoană fizică sau juridică, alte entităţi interesate care au pretenţii faţă de utilizarea desenului sau modelului industrial sînt în drept să iniţieze acţiune în instanţă judecătorească pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime.
     (2) Sînt în drept de a iniţia acţiune privind încălcarea unui drept exclusiv ori a unui interes legitim care decurge din dreptul exclusiv următoarele persoane:
    a) titularul drepturilor asupra desenului sau modelului industrial înregistrat sau neînregistrat;
    b) orice persoană autorizată să utilizeze desenul sau modelul industrial, în  special licenţiaţii;
    c) alte persoane fizice  sau juridice care reprezintă titularul de drepturi.
    Articolul 58. Acţiunea de declarare a neîncălcării
                         drepturilor
    (1) Orice persoană care utilizează desenul sau modelul industrial protejat pe teritoriul Republicii Moldova sau care a făcut pregătiri serioase şi efective pentru utilizare este în drept să solicite titularului de drept să-şi determine poziţia faţă de invocarea titlului său de protecţie împotriva acestei utilizări, fapt despre care titularul va comunica persoanei respective.
    (2) Dacă poziţia titularului prevăzută la alin.(1) nu este satisfăcătoare sau dacă titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana interesată va fi în drept să intenteze o acţiune în instanţă judecătorească competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
    (3) Nu poate fi iniţiată o acţiune de declarare a neîncălcării drepturilor de către aceeaşi persoană referitor la acelaşi obiect al acţiunii dacă instanţa de judecată s-a pronunţat anterior asupra existenţei sau inexistenţei încălcării de drepturi.
    Articolul 59. Măsurile de asigurare a probelor pînă
                         la intentarea acţiunii
    (1) Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei de judecată sau unei alte autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi cu condiţia depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, necesare să repare prejudiciile care ar putea fi cauzate pîrîtului în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.
    (2) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanţa de judecată este în drept:
    a) să ceară descrierea detaliată a acţiunilor pretinse a fi încălcate;
    b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
    c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu;
    d) să ceară prezentarea documentelor relevante.
    (3) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor o aplică  instanţa de judecată sau o altă autoritate competentă, în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare a probelor se vor lua cu participarea executorului judiciar, care poate fi asistat de un reprezentant al AGEPI şi de un ofiţer de poliţie.
    Articolul 60. Asigurarea probelor în cazuri de urgenţă
    (1) Măsurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fără ca pîrîtul să fie audiat dacă orice întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de drepturi sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
    (2) Partea afectată este în drept să ceară revizuirea încheierii de asigurare a probelor.
    Articolul 61. Nulitatea măsurilor de asigurare a probelor
    (1) Măsurile de asigurare a probelor vor fi nevalabile sau nule:
    a) În cazul în care reclamantul nu intentează în termen de 20 de zile lucrătoare o acţiune în instanţă judecătorească privind încălcarea drepturilor;
    b) ca urmare a oricărei acţiuni sau inacţiuni prejudiciabile a reclamantului;
    c) dacă s-a constatat că nu există încălcare sau  tentativă de încălcare a unui drept asupra desenului sau modelului industrial;
    d) potrivit unei hotărîri judecătoreşti în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) În cazul în care măsurile de asigurare a probelor au cauzat prejudicii şi au fost declarate nevalabile sau nule, reclamantul urmează să achite pîrîtului o despăgubire corespunzătoare.
    Articolul 62. Prezentarea şi asigurarea probelor în cadrul
                         acţiunii privind încălcarea drepturilor
    (1) Dacă o parte prezintă dovezi că pretenţiile sale sînt fondate, precum  şi informaţii că anumite probe se află în gestiunea părţii opuse, instanţa de judecată va ordona ca probele să fie prezentate într-un număr suficient şi rezonabil, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiei confidenţiale. În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanţa poate ordona suplimentar părţilor prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale.
    (2) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informaţiile necesare sau tergiversează cu rea-credinţă prezentarea lor, ceea ce împiedică soluţionarea conflictului, instanţa  se pronunţă în privinţa admiterii sau respingerii acţiunii în limita informaţiilor prezentate, inclusiv a plîngerii sau a pretenţiei prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informaţii, cu condiţia acordării către părţi a posibilităţii de a fi audiate referitor la pretenţiile sau elementele lor de probă.
    Articolul 63. Dreptul la informare
    (1) Dacă, în procesul examinării unui litigiu, s-a constatat că sînt încălcate drepturile asupra unui desen sau model industrial, instanţa de judecată poate cere ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor care încalcă un drept asupra desenului sau modelului industrial să fie furnizate de contravenient şi/sau de orice altă persoană care:
    a) a fost găsită în posesia mărfurilor contrafăcute destinate comercializării;
    b) a fost găsită în timp ce utiliza cu scop comercial servicii cu produse contrafăcute;
    c) a fost găsită în timp ce furniza, cu scop comercial, servicii utilizate în activităţi de contrafacere; sau
    d) a fost indicată, de către persoana menţionată la lit. a), b) sau c), ca fiind implicată în acţiunile de producere, fabricare sau distribuire a mărfurilor sau de furnizare a serviciilor.
    (2) Informaţiile menţionate la alin. (1) cuprind, după caz:
    a) numele şi adresa producătorului, distribuitorului, furnizorului, ale deţinătorilor anteriori ai mărfurilor, precum şi ale vînzătorilor angro şi cu amănuntul predestinaţi;
    b) informaţii despre cantităţile produse, livrate, primite sau comandate, precum şi despre preţul mărfurilor.
    (3) Alin.(1) şi (2) se  aplică fără a aduce atingere altor dispoziţii legale şi de reglementare care:
    a) acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate;
    b) reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informaţiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
    c) reglementează răspunderea pentru abuzul de dreptul la informare;
   d) dau posibilitatea de a fi refuzată prezentarea de informaţii care ar constrînge persoana menţionată la alin.(1) să recunoască propria sa participare sau cea a rudelor sale apropiate la o încălcare a unui drept asupra desenului sau modelului industrial; sau
    e) reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare ori procesarea datelor cu caracter personal.
    Articolul 64. Măsurile de asigurare a acţiunii privind
                         încălcarea drepturilor
    (1) Dacă s-a constatat faptul sau iminenţa încălcării drepturilor asupra desenului sau modelului industrial, instanţa de judecată poate, la cererea titularului de drepturi, să instituie măsuri de asigurare a acţiunii privind încălcarea  drepturilor împotriva contravenientului şi/sau intermediarilor, cum ar fi:
    a) să pronunţe cu titlu provizoriu o încheiere de interzicere a oricăror acţiuni ce constituie încălcare a drepturilor asupra desenului sau modelului industrial ori să permită continuarea acţiunilor, cu condiţia depunerii unei cauţiuni suficiente să asigure despăgubirea titularului de drepturi;
    b) să pună sechestru pe bunurile suspectate de a încălca drepturile asupra unui desen sau unui model industrial, pentru a preveni introducerea lor în circuitul comercial;
   c) să pună sechestru pe orice proprietate a contra­venientului – blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, dacă încălcarea a fost comisă la scară comercială şi există riscul de nerecuperare a prejudiciilor.
    (2) Măsurile de asigurare a drepturilor pot fi stabilite conform art. 60 fără audierea pîrîtului dacă orice întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de drepturi sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Decizia instanţei va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
    Articolul 65. Măsuri corective
    (1) Dacă s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la mărfurile cu care s-a încălcat dreptul asupra desenului sau modelului industrial şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor mărfuri. Printre măsuri, vor figura în special:
    a) retragerea provizorie din circuitul comercial;
    b) retragerea definitivă din circuitul comercial; sau
    c) distrugerea, în cazul în care desenul sau modelul industrial nu poate fi înlăturat de pe produs fără deteriorarea acestuia, precum şi în cazul în care înlăturarea desenului sau modelului industrial nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi.
    (2) Măsurile menţionate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.
    (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, proporţiei între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele terţelor.
    Articolul 66. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti
    În cazul în care a fost emisă o hotărîre judecătorească de constatare a încălcării unui drept asupra desenului sau a modelului industrial, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra desenului sau modelului industrial.
    Articolul 67. Măsurile de alternativă
    În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra desenului sau a modelului industrial, contravenientul  va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare, în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a desenului sau modelului industrial al titularului.
    Articolul 68. Despăgubirile
    (1) La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra desenului sau modelului industrial cu bună-ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
    a) se va ţine cont de toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, în special beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept din cauza atingerii aduse drepturilor sale; sau
    b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza desenul sau modelul industrial respectiv.
    (2) Atunci cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite în conformitate cu  legislaţia în vigoare.
    Articolul 69. Publicarea hotărîrilor judecătoreşti
    (1) În cadrul acţiunilor privind încălcarea  drepturilor protejate asupra desenului sau modelului industrial, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul difuzării informaţiei privind hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea acesteia, precum şi publicarea integrală sau parţială a hotărîrii.
    (2) Instanţa judecătorească competentă poate ordona şi măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
Capitolul VI
PREVEDERI COMUNE
    Articolul 70. Soluţionarea litigiilor
    (1) Litigiile persoanelor fizice şi juridice legate de aplicarea prezentei legi se soluţionează de Comisia de contestaţie a AGEPI, de Curtea de Apel Chişinău sau de un arbitraj specializat.
    (2) Comisia de contestaţie soluţionează contestaţiile privind:
    a) înregistrarea desenului sau modelului industrial ori respingerea cererii de înregistrare;
    b) stabilirea priorităţii sau nerecunoaşterea unei priorităţi;
    с) reînnoirea certificatului de înregistrare;
    d) divizarea cererii de înregistrare;
    e) caducitatea;
    f) retragerea cererii de înregistrare sau renunţarea;
    g) restabilirea în drepturi.
    (3) Curtea de Apel Chişinău examinează contestaţiile depuse împotriva deciziilor Comisiei de contestaţie şi soluţionează litigiile privind:
    a) calitatea de autor al desenului sau al modelului industrial;
    b) determinarea persoanei îndreptăţite la revendicarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial;
    c) încheierea şi executarea contractelor de licenţă;
    d) dreptul de utilizare anterioară;
    e) plata remuneraţiei datorate autorului de către patron;
    f) încălcarea dreptului exclusiv (acţiuni în contrafacere);
    g) nulitatea;
    h) alte încălcări ale drepturilor asupra desenului sau modelului industrial.
    Articolul 71. Depunerea cererii de înregistrare a desenelor
                          şi modelelor industriale în străinătate
    (1) Înregistrarea în străinătate se poate face printr-o cerere depusă direct la oficiul ţării în care se solicită înregistrarea desenului sau a modelului industrial sau după procedura stabilită în convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) În conformitate cu Aranjamentul de la Haga, cererile de înregistrare internaţională  se depun la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale direct sau prin intermediul AGEPI.
    Articolul 72. Taxele
   (1) Depunerea şi examinarea cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial, depunerea opoziţiei şi contestaţiei, publicarea şi amînarea publicării, înregistrarea desenelor şi modelelor industriale, eliberarea certificatului de înregistrare, reînnoirea certificatului de înregistrare, transmiterea drepturilor, renunţarea la ele, restabilirea în drepturi, prelungirea termenelor de procedură, eliberarea actului de prioritate, eliberarea copiei sau a duplicatului certificatului de înregistrare, verificarea şi transmiterea cererii de înregistrare internaţională conform Aranjamentului de la Haga, alte acţiuni cu semnificaţie juridică sînt supuse taxelor.
    (2) Acţiunile pentru care se percepe o taxă şi cuantumurile ei se aprobă de Guvern.
    (3) Taxa se achită de solicitant, de titular, de alte persoane fizice sau juridice interesate.
    (4) Taxa de înregistrare şi de eliberare a certificatului de înregistrare a desenului sau a modelului industrial care nu a fost plătită în termenul stabilit poate fi achitată ulterior, în decursul a 6 luni de la data termenului omis, cu o majorare de 50%.
    (5) Taxa plătită se restituie plătitorului la cerere dacă procedura pentru care a fost plătită nu a demarat, cu excepţia taxei de depunere a cererii de înregistrare.
    (6) Taxa plătită într-un cuantum mai mic decît cel stabilit se ia în considerare după achitarea diferenţei, iar procedura începe în momentul în care taxa este plătită integral.
    (7) Dacă se solicită efectuarea procedurii în regim de urgenţă, taxa se majorează cu 100%, iar termenul de efectuare a lucrărilor se reduce de 2 ori.
    (8) Opoziţiile şi contestaţiile autorităţilor publice centrale şi locale se examinează gratuit dacă acţionează în interesul statului sau, respectiv, a unităţii administrativ-teritoriale.
    Articolul 73. Drepturile persoanelor fizice şi juridice
                          străine
    Persoanele fizice şi juridice din ţările părţi la tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte beneficiază de drepturile acordate prin prezenta lege la fel ca şi persoanele fizice şi juridice din  Republica Moldova.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 74. Intrarea în vigoare
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni din data publicării.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.991-XIII din 15 octombrie 1996 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.
    Articolul 75. Aplicabilitatea
    (1) Cererile de înregistrare a desenelor sau a modelelor industriale în Republica Moldova a căror procedură de examinare nu s-a încheiat pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi se examinează în modul stabilit de prezenta lege. În acest caz, corespunderea desenului sau a modelului industrial condiţiilor de protecţie se constată în conformitate cu legislaţia, în vigoare la data depunerii cererii.
    (2) Certificatele de înregistrare eliberate în Republica Moldova pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se asimilează în ceea ce priveşte raporturile de drept certificatelor eliberate în conformitate cu prezenta lege.
    (3) Litigiile care au apărut pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care se află în curs de examinare se soluţionează în conformitate cu normele legii vechi în cazul cînd dispoziţiile aplicabile situaţiei concrete a litigiului sînt contrare prevederilor prezentei legi.
    Articolul 76. Organizarea executării prezentei legi
    În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele  sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                           Marian LUPU

    Nr.161-XVI. Chişinău, 12 iulie 2007.