Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Hotărîrea Guvernului nr. 221 din  16 martie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 59-61, art. 272) se modifică şi completează după cum urmează:
    1) în hotărîre:
    a) în preambul, sintagma „ Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.51-54, art.153)” se exclude;
    b) în punctul 2, sintagma „şi Comerţului” se exclude;
    2) în regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare:
    a) la punctul 2, textul „şi Regulamentului (CE) nr. 1441/2007 al Comisiei Comunităţilor Europene din 5 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 322 din 7 decembrie 2007” se substituie cu textul „astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) nr. 365/2010 al Comisiei din 28 aprilie 2010, Regulamentul (UE)  nr. 1086/2011 al Comisiei din 27 octombrie 2011, Regulamentul (UE)  nr. 209/2013 al Comisiei din 11 martie 2013 şi Regulamentul (UE) nr. 1019/2013 al Comisiei din 23 octombrie 2013,  publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr. 282 din 24 octombrie 2013”;
    b) punctul 4 se completează cu următoarea noţiune:
    „germeni – produs obţinut în urma germinării seminţelor  şi a dezvoltării lor în apă sau într-un alt mediu, recoltat înainte de dezvoltarea frunzelor veritabile şi care este destinat a fi consumat întreg, inclusiv seminţele”;
    c) la punctul 6, sintagma „anexa nr. 2 la” se exclude;
    d) titlul capitolului VII va avea următorul cuprins: „Capitolul VII. Metode de analiză”;
    e) la punctul 23, prima propoziţie se completează în final cu textul „precum şi de reglementările comunitare în domeniu, preluate în legislaţia naţională a Republicii Moldova”;
    f) se completează cu capitolele VIII şi IX cu următorul cuprins:
    24. Studiile menţionate la punctul 6 din prezentele Reguli, includ:     
    1) specificaţiile pentru caracteristicile fizico-chimice ale produsului, cum ar fi pH-ul, a_w (activitatea apei), conţinutul de sare, concentraţia conservanţilor şi sistemul de ambalare, ţinînd seama de condiţiile de depozitare şi prelucrare, de posibilităţile de contaminare şi de perioada de conservare prevăzută;
    2) consultarea literaturii ştiinţifice disponibile şi rezultatele cercetărilor privind caracteristicile dezvoltării şi supravieţuirii microorganismelor în cauză.
    25. În caz de necesitate, agentul economic din sectorul alimentar, în baza studiilor menţionate anterior, realizează studii suplimentare ce pot include:
    1) elaborarea modelelor matematice predictive pentru produsele alimentare în cauză, utilizînd factori critici de dezvoltare sau de supravieţuire pentru microorganismele respective din produs;
    2) teste ce analizează capacitatea microorganismului în cauză, inoculat în mod adecvat, de a se dezvolta sau de a supravieţui în produs în diferite condiţii de depozitare, ce pot fi prevăzute în mod rezonabil;
    3) studii de evaluare a dezvoltării şi supravieţuirii microorganismelor în cauză, care pot fi prezente în produs în perioada de conservare.
    În condiţii de distribuţie, depozitare şi utilizare, ce pot fi prevăzute în mod rezonabil în cadrul studiilor nominalizate se va ţine seama de variabilitatea inerentă a produsului, a microorganismelor în cauză şi a condiţiilor de prelucrare şi depozitare.
    26. În absenţa unor norme mai speciale privind prelevarea de probe şi pregătirea probelor pentru teste se folosesc ca metode de referinţă standardele relevante ale ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) şi recomandările din Codex Alimentarius.
    27. Normele de prelevare a probelor utilizate pentru carcasele de bovine, porcine, ovine, caprine şi cabaline, descrise în standardul SM ISO 17604:2013 „Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Prelevarea eşantioanelor din carcase pentru analiza microbiologică”, includ:
    1) metodele destructive şi nedestructive de prelevare de probe;
    2) selectarea zonelor pentru prelevarea de probe;
    3) normele pentru depozitarea şi transportul probelor.
    Fiecare prelevare de probe se efectuează aleatoriu din cinci carcase.
    Zonele pentru prelevarea probelor se selectează ţinîndu-se seama de tehnologia de sacrificare utilizată în fiecare unitate.
    28. Prelevarea probelor pentru analizele referitoare la enterobacterii şi numărul de colonii aerobe se efectuează din patru zone ale fiecărei carcase.
    Patru probe de ţesut reprezentînd o suprafaţă totală de 20 cm² se prelevează prin metoda destructivă.
    În cazul în care se foloseşte metoda nedestructivă în acest scop, suprafaţa de prelevare este de minimum 100 cm² (50 cm² pentru carcasele de rumegătoare mici) pentru fiecare zonă de prelevare.
    29. Prelevarea probelor pentru analizele referitoare la salmonelă se efectuează cu ajutorul metodei buretelui abraziv. Trebuie selectate suprafeţe a căror contaminare este cea mai probabilă. Suprafaţa totală de prelevare este de minimum 400 cm².
    În cazul în care probele sînt prelevate din diferite zone de prelevare ale carcasei, acestea sînt grupate înaintea examinării.
    30. Normele de prelevare a probelor pentru carcasele de pasăre şi pentru carnea proaspătă de pasăre includ:
    1) prelevarea, de către abatoare, a carcaselor întregi de păsări cu pielea de pe gît pentru analize de detectare a salmonelei;
    2) prelevarea, de către unităţile de tranşare şi prelucrare, altele decît cele din vecinătatea unui abator care tranşează şi prelucrează numai carnea primită de la acest abator, a eşantioanelor pentru analize de detectare a salmonelei.
    În cursul acestui proces se acordă prioritate, în limitele posibilităţilor, carcaselor întregi de pasăre cu pielea de pe gît, dar trebuie să se asigure că sînt analizate şi bucăţi de pui cu piele şi/sau bucăţi de pui fără piele ori cu foarte puţine porţiuni cu piele, iar această alegere trebuie făcută în baza evaluării riscurilor.
    31. Abatoarele trebuie să includă în planurile lor de prelevare carcase de pasăre provenite de la efective cu un statut necunoscut în privinţa salmonelei sau cu un statut pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium.
    32. În cazul în care se efectuează teste pentru verificarea respectării criteriului de igienă a procedeelor precizat la poziţia 2.1.5. din anexa la prezentele Reguli, în ceea ce priveşte salmonela din carcasele de pasăre în abatoare, trebuie prelevată în mod aleatoriu piele de pe gît de la cel puţin 15 carcase de pasăre după răcirea lor în cursul fiecărei prelevări.
    Se prelevează de la fiecare carcasă de pasăre o bucată de piele de pe gît de aproximativ 10 g.
    De fiecare dată, probele de piele de pe gît de la trei carcase de pasăre din acelaşi efectiv de origine se grupează înaintea examinării pentru a forma cinci probe finale de cîte 25 g.
    Aceste probe se utilizează şi pentru verificarea respectării criteriului de siguranţă alimentară precizat la poziţia 1.28. din anexa la prezentele Reguli.
    33. În cazul analizelor pentru detectarea salmonelei efectuate pe carnea proaspătă de pasăre, alta decît carcasele de păsări, se prelevează cinci probe de cel puţin 25 g din acelaşi lot.
    Proba prelevată din bucăţi de pui cu piele trebuie să conţină piele şi o tranşă fină de muşchi superficial în cazul în care cantitatea de piele nu este suficientă pentru a forma un eşantion.
    Proba prelevată din bucăţi de pui fără piele sau doar cu o cantitate redusă de piele trebuie să conţină una sau mai multe tranşe fine de muşchi superficial în plus faţă de orice piele prezentă, pentru a obţine un eşantion suficient.
    Tranşele de carne se prelevează astfel încît să se includă o suprafaţă cît mai mare a cărnii.
    34. Orientările detaliate privind prelevarea de probe de la carcase, în special în ceea ce priveşte zonele de prelevare a probelor, pot fi incluse în ghidurile de bune practici, conform cerinţelor de igienă a produselor alimentare.
    35. Agenţii economici din sectorul alimentar al abatoarelor sau unităţilor care produc carcase, carne tocată, preparate din carne, carne separată mecanic sau carne proaspătă de pasăre prelevează probe pentru analizele microbiologice cel puţin o dată pe săptămînă, în zile diferite ale săptămînii.
    36. În cazul prelevării de probe din carne tocată şi preparate din carne pentru analizele referitoare la E. coli şi la numărul de colonii aerobe şi al prelevării de probe din carcase pentru analizele referitoare la enterobacterii şi la numărul de colonii aerobe, frecvenţa poate fi redusă la o dată la două săptămîni, în cazul în care se obţin rezultate satisfăcătoare timp de şase săptămîni consecutive.
    37. Pentru prelevarea de probe din carne tocată, preparate din carne, carcase şi carne proaspătă de pasăre pentru analizele referitoare la salmonelă, frecvenţa poate fi redusă la o dată la două săptămîni, în cazul în care se obţin rezultate satisfăcătoare timp de 30 de săptămîni consecutive.
    Frecvenţa prelevării de probe pentru salmonelă poate fi redusă din momentul în care Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va elabora şi pune în aplicare un Program naţional sau regional de control al Salmonelei, potrivit prevederilor art. 29 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
    Dacă în urma testărilor de laborator se va demonstra că prevalenţa salmonelei este scăzută, necesitatea prelevării de probe descrisă în prezentele Reguli va fi inutilă.
    38. În cazuri motivate, conform prevederilor art. 181 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, în urma analizei riscurilor şi, în consecinţă, în urma eliberării autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform Nomenclatorului actelor permisive, aprobat prin  Legea nr. 160 din  22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, abatoarele şi unităţile mici care produc carne tocată, preparate din carne şi carne proaspătă de pasăre în cantităţi mici, conform cerinţelor de igienă a produselor alimentare, sînt scutite de obligaţia de a respecta aceste frecvenţe de prelevare a probelor.
    39. Agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni efectuează o testare preliminară a unui eşantion reprezentativ pentru toate loturile de seminţe.
    Un eşantion reprezentativ include cel puţin 0,5 % din greutatea lotului de seminţe sub forma unor subeşantioane de 50 g sau este selectat în baza unei strategii de eşantionare structurate echivalente din punct de vedere statistic, verificate de către autoritatea competentă.
    În scopul efectuării testării preliminare, agentul din sectorul alimentar trebuie să procedeze la germinarea seminţelor din eşantionul reprezentativ în aceleaşi condiţii ca şi restul lotului de seminţe destinate germinării.
    40. În scopul eşantionării şi testării germenilor şi a apelor de irigaţii uzate, agenţii din sectorul alimentar care produc germeni prelevează probe pentru analize microbiologice la stadiul în care probabilitatea de a găsi E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC) şi Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore după începutul procesului de germinare.
    Eşantioanele de germeni sînt analizate conform cerinţelor menţionate la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Reguli.
    41. În cazul în care un agent economic din sectorul alimentar care produce germeni deţine un plan de eşantionare, inclusiv proceduri de prelevare şi puncte de prelevare a probelor de ape de irigaţii uzate, el poate înlocui cerinţa de eşantionare în conformitate cu planurile de eşantionare stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Reguli, cu analiza a cinci eşantioane de 200 ml de apă care a fost folosită pentru irigarea germenilor.
    În acest caz, cerinţele stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Reguli se aplică la analiza apei care a fost folosită pentru irigarea germenilor, cu limita de absenţă în 200 ml.
    42. La testarea unui lot de seminţe pentru prima dată, agenţii economici din sectorul alimentar pot introduce germeni pe piaţă doar în cazul în care rezultatele analizelor microbiologice sînt conforme cu cele stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Reguli sau cu limita de absenţă în 200 ml în cazul în care se analizează apele de irigaţii uzate.
    43. Agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni prelevează probe pentru o analiză microbiologică cel puţin o dată pe lună, la stadiul în care probabilitatea de a găsi E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC) şi Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore după începutul procesului de germinare.
    44. În cazuri motivate şi dispunînd de autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare eliberată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni sînt scutiţi de eşantionare, în baza următoarelor condiţii:
    1) oferă autorităţii competente garanţii privind punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a siguranţei alimentare în unitate, care poate include măsuri în cadrul procesului de producţie, care reduc riscul microbiologic;
    2) datele istorice confirmă faptul că, timp de cel puţin şase luni consecutive înainte de acordarea autorizaţiei, toate loturile de diferite tipuri de germeni produse în unitate sînt conforme cu criteriile de siguranţă a produselor alimentare specificate la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Reguli.”;
    g) anexa nr.1 la Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare devine anexă unică cu următorul cuprins:


    h) anexa nr. 2 la Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare se abrogă.

    PRIM-MINISTRU                                                     Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                              Vasile Bumacov

    Nr. 759. Chişinău, 16 septembrie 2014.