LPM128/2014
ID intern unic:  354929
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 128
din  11.07.2014
privind performanţa energetică a clădirilor

Publicat : 10.10.2014 în Monitorul Oficial Nr. 297-309     art Nr : 609     Data intrarii in vigoare : 01.01.2015
    MODIFICAT
    LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647



    Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

    Prezenta lege transpune Directiva nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 153 din 18 iunie 2010.
Capitolul  I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Scopul legii
    Scopul prezentei legi constă în promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, ţinînd cont de condiţiile climatice, de cerinţele privind climatul interior şi de raportul cost-eficienţă.
    Articolul 2. Obiectul legii
    Prezenta lege stabileşte cerinţe cu privire la:
    a) cadrul general pentru metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor acestora;
    b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru:
    – clădirile noi şi noile unităţi ale clădirilor existente;
    – clădirile existente şi unităţile acestora atunci cînd acestea sînt supuse unor renovări majore;
    – elementele care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite;
    – sistemele tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, modernizate sau înlocuite;
    c) certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri;
    d) inspecţia periodică a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare din clădiri;
    e) sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;
    f) planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
    Articolul 3. Sfera de aplicare
    (1) Prezenta lege se aplică clădirilor noi şi clădirilor existente, unităţilor şi elementelor acestora.
    (2) Prezenta lege se aplică următoarelor categorii de clădiri:
    a) case de locuit unifamiliale;
    b) clădiri de locuit cu mai multe apartamente;
    c) clădiri de birouri;
    d) clădiri ale instituţiilor de învăţămînt;
    e) spitale;
    f) hoteluri şi restaurante;
    g) clădiri cu destinaţie sportivă;
    h) clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
    i) clădiri cu destinaţie mixtă.
    (3) Prezenta lege nu se aplică:
    a) clădirilor care sînt ocrotite conform Legii nr. 1530-XII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea monumentelor şi sînt incluse în registrul monumentelor locale sau naţionale, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil valoarea istorică sau aspectul exterior al acestora. Imposibilitatea respectării anumitor cerinţe de performanţă energetică a clădirilor trebuie să fie argumentată şi confirmată documentar de către proprietarul clădirii în conformitate cu reglementările tehnice în construcţii;
    b) clădirilor utilizate ca locaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
    c) construcţiilor provizorii utilizate pe o perioadă de 2 ani sau mai puţin, clădirilor industriale, clădirilor din domeniul agricol cu altă destinaţie decît cea de locuit şi care necesită o cerere redusă de energie;
    d) clădirilor de locuit care sînt utilizate sau destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în decursul unui an şi cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puţin de 25% din valoarea care ar rezulta din utilizarea pe tot parcursul anului;
    e) clădirilor cu o arie utilă totală mai mică de 50 m2;
    f) clădirilor cu regim special (din domeniul apărării naţionale şi alte clădiri similare) care sînt reglementate de legi speciale, pentru care respectarea prevederilor prezentei legi nu este posibilă din motive întemeiate prevăzute de legislaţie.
    Articolul 4. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    anvelopă a clădirii – element integrant al unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;
    cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită unor fluide căldură rezultată din procesul de ardere;
    certificat de performanţă energetică – document de formă reglementată care confirmă performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi a acesteia, calculată în baza metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
    clasă energetică – sistem de măsură, de la „A” la „G”, pentru indicarea performanţei energetice a clădirii. În scop de clasificare a clădirilor cu o performanţă energetică foarte ridicată, clasa „A” poate fi divizată în subclase;
    clădire – construcţie cu acoperiş şi pereţi în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior. În sensul prezentei legi, noţiunea „clădire” include unităţile şi elementele clădirii, în afară de cazul în care legea prevede expres altceva;
    clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, obţinută, în principal, prin protecţia termică eficientă a clădirii şi prin necesarul de energie care ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;
    clădire cu destinaţie mixtă – clădire cu mai multe destinaţii, în care cel puţin 10% din aria totală a clădirii are alte destinaţii decît destinaţia principală a clădirii;
    clădire existentă – clădire care este construită şi dată în exploatare conform legislaţiei;
    clădire nouă – clădire care se află în proces de proiectare sau de construire;
    clădire publică – clădire ce aparţine, cu drept de proprietate sau de folosinţă, unei autorităţi publice, unei instituţii publice ori unei întreprinderi de stat sau municipale;
    clădire vizitată frecvent de public – clădire care, datorită destinaţiei sale, este vizitată frecvent de public: clădiri ale instituţiilor de învăţămînt, spitale, centre comerciale, hoteluri şi restaurante, teatre, bănci comerciale, alte categorii de clădiri similare;
    cogenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau a energiei mecanice;
    element al clădirii – sistem tehnic al clădirii sau element al anvelopei clădirii;
    energie din surse regenerabile – energie din surse regenerabile nefosile, şi anume: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală, energia hidroelectrică, energia biomasei, a gazului de fermentare a deşeurilor, a gazului provenit din instalaţiile de epurare a apelor reziduale şi energia biogazului;
    energie primară – energie din surse regenerabile şi neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau de transformare;
    evaluator energetic – persoană fizică autorizată să efectueze certificarea performanţei energetice a clădirilor în modul stabilit de prezenta lege. În funcţie de locul de consum al energiei, evaluatorii energetici au specializări în următoarele domenii: protecţie termică a clădirilor, încălzire şi preparare a apei calde, ventilare şi răcire, iluminat;
    indicator de performanţă energetică – cantitate de energie evaluată raportată la aria totală a clădirii;
    inspector al sistemelor de încălzire sau al sistemelor de climatizare – persoană fizică autorizată să efectueze inspecţia periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare în modul stabilit de prezenta lege;
    încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie de energie termică sub formă de abur, apă caldă sau distribuţie de lichide răcite, de la o sursă de producţie centralizată, prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării ei pentru încălzirea sau răcirea spaţiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;
    nivel optim din punctul de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare a clădirii. Costul cel mai redus este stabilit ţinîndu-se cont de costurile de investiţie legate de energie, de costurile de întreţinere şi exploatare (inclusiv de costurile şi economiile privind energia, categoria clădirii vizate, veniturile din energia produsă), după caz, şi de costurile de eliminare (demolare/demontare a unui element al clădirii), după caz. Durata normată de funcţionare a clădirii se stabileşte în reglementările tehnice în construcţii. Aceasta se referă la durata normată de funcţionare rămasă a unei clădiri, cerinţele de performanţă energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcţionare a unui element al clădirii, cerinţele de performanţă energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare a clădirii este pozitivă;
    performanţă energetică a clădirii – cantitate de energie indispensabilă evaluată pentru a se asigura necesarul de energie în condiţiile utilizării standard a clădirii, care presupune, printre altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă şi iluminat;
    pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural (din aer, apă sau din sol) către clădiri sau către instalaţii industriale, inversînd fluxul natural al căldurii, astfel încît căldura să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea, de asemenea, pot transfera căldura din clădire către mediul natural;
    potenţial cumpărător sau locatar – persoană fizică sau juridică care:
    a) solicită de la proprietarul clădirii informaţie despre clădire sau despre o unitate a clădirii în scop de luare a deciziei privind procurarea sau închirierea acestei clădiri ori a unei unităţi a clădirii; sau
    b) solicită vizitarea clădirii sau a unei unităţi a clădirii în scop de luare a deciziei privind procurarea sau închirierea acestei clădiri ori a unei unităţi a clădirii; sau
    c) face o ofertă în scris sau verbal de a procura sau de a închiria clădirea ori o unitate a clădirii;
    proprietar al clădirii – în cazul unei clădiri existente – proprietarul/ coproprietarii clădirii sau ai unităţii clădirii sau orice persoană împuternicită, în modul stabilit de lege, să acţioneze în numele şi în interesul acestuia/acestora; în cazul unei clădiri noi – beneficiarul/beneficiarii lucrărilor de construcţie a acestei clădiri sau orice persoană împuternicită, în modul stabilit de lege, să acţioneze în numele şi în interesul acestuia/acestora;
    putere nominală utilă – putere termică maximă, exprimată în kilowaţi, specificată şi garantată de către producător ca fiind furnizată în decursul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;
    renovare majoră a clădirii – efectuare a modificărilor la o clădire existentă, în cadrul cărora peste 25% din suprafaţa anvelopei clădirii este supusă renovării;
    sistem de climatizare – combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;
    sistem de încălzire – parte a instalaţiei de încălzire ce constă din unul sau din mai multe cazane, conducte de distribuţie a căldurii şi din elemente emiţătoare de căldură, proiectate numai în scop de încălzire a spaţiilor, care asigură condiţiile termice normative în încăperi;
    sistem tehnic al clădirii – instalaţii şi echipamente tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi a clădirii pentru încălzire, apă caldă, ventilare, răcire, iluminat;
    unitate a clădirii – secţiune, etaj, încăpere sau complex de încăperi dintr-o clădire, cu excepţia apartamentelor, care sînt proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.
Capitolul  II
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE

A CLĂDIRILOR
    Articolul 5. Atribuţiile Guvernului în domeniul eficienţei
                       energetice a clădirilor
    Guvernul exercită următoarele atribuţii în domeniul eficienţei energetice a clădirilor:
    a) stabileşte direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;
    b) aprobă programele şi planurile naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
    c) stabileşte şi implementează stimulentele financiare pentru:
    – realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora;
    – promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
    Articolul 6. Atribuţiile organului central de specialitate
                       al administraţiei publice în domeniul construcţiilor
    Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor exercită următoarele atribuţii de bază:
    a) elaborează şi promovează politica statului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;
    b) elaborează şi aprobă reglementări tehnice în construcţii şi alte documente normative în construcţii în domeniul eficienţei energetice a clădirilor, armonizate cu directivele şi standardele europene;
    c) coordonează programele de instruire şi de perfecţionare a cunoştinţelor evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de climatizare;
    d) participă în cadrul comisiei de examinare a competenţei profesionale a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare;
    e) promovează implementarea soluţiilor şi tehnologiilor moderne şi eficiente din punct de vedere energetic la proiectarea, construirea şi exploatarea clădirilor.
    Articolul 7. Atribuţiile autorităţii publice
                       în domeniul eficienţei energetice
    Autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice are următoarele atribuţii de bază:
    a) implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor şi cu alte autorităţi publice interesate, politica statului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;
    b) elaborează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, proiecte de acte normative în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;
    c) elaborează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, programe şi planuri naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
    d) elaborează şi aprobă programele de instruire şi perfecţionare a cunoştinţelor evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de climatizare;
    e) participă în cadrul comisiei de examinare a competenţei profesionale a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare;
    f) autorizează evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare;
    g) creează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi îl gestionează în conformitate cu prevederile capitolului VII;
    h) creează şi implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare;
    i) acordă asistenţă autorităţilor publice locale la integrarea, în programele şi în planurile locale de eficienţă energetică, a acţiunilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
    j) asigură evidenţa proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile publice locale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;
    k) promovează implementarea experienţei şi a practicilor internaţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;
    l) asigură suportul informaţional necesar pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor.
    Articolul 8. Atribuţiile autorităţilor publice locale
                       în domeniul eficienţei energetice a clădirilor
    Autorităţile publice locale, în limita posibilităţilor financiare şi în ordinea ierarhiei priorităţilor lor, au următoarele atribuţii de bază în domeniul eficienţei energetice a clădirilor:
    a) asigură integrarea, în programele şi planurile locale de eficienţă energetică, a acţiunilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
    b) contribuie la cofinanţarea programelor naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;
    c) contribuie la informarea comunităţii locale pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor;
    d) contribuie, la nivel local, la implementarea politicii statului în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
Capitolul  III
PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
    Articolul 9. Cerinţe minime de performanţă energetică
    (1) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor pentru:
    a) clădirile noi, unităţile şi elementele acestora;
    b) clădirile existente şi unităţile acestora atunci cînd sînt supuse renovării majore;
    c) elementele care fac parte din anvelopa clădirii existente şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite;
    d) sistemele tehnice ale clădirilor, ori de cîte ori acestea sînt instalate, modernizate sau înlocuite.
    (2) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri specificate la art. 3 alin. (2).
    (3) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc ţinînd cont de nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, calculate în conformitate cu metodologia elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (4) Cerinţele minime de performanţă energetică se revizuiesc la intervale regulate, care nu trebuie să depăşească 5 ani, şi, după caz, sînt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din domeniul construcţiilor.
    Articolul 10. Metodologia de calcul al performanţei
                         energetice a clădirilor
    (1) Performanţa energetică a clădirilor se determină în conformitate cu metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (2) Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor cuprinde cel puţin următoarele elemente:
    a) caracteristicile termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:
    – capacitatea termică;
    – izolaţia termică;
    – încălzirea pasivă;
    – elementele de răcire;
    – punţile termice;
    b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;
    c) instalaţiile de climatizare;
    d) ventilarea naturală şi mecanică şi, eventual, etanşeitatea la aer;
    e) instalaţia de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidenţial);
    f) proiectarea, poziţionarea şi orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;
    g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
    h) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute în proiect;
    i) aporturile interne.
    (3) Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor presupune influenţa pozitivă a următoarelor elemente acolo unde aceasta este relevantă pentru calcul:
    a) condiţiile locale de expunere la radiaţia solară, sistemele solare active şi alte sisteme electrice şi de încălzire bazate pe energia din surse regenerabile;
    b) electricitatea produsă în regim de cogenerare;
    c) sistemele de încălzire şi de răcire centralizate sau de bloc;
    d) iluminatul natural.
    (4) În funcţie de categoriile clădirilor stabilite la art. 3 alin. (2), metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor trebuie să permită calcularea următorilor indicatori de performanţă energetică:
    a) consumul specific de energie pentru încălzirea spaţiilor;
    b) consumul specific de energie pentru prepararea apei calde menajere;
    c) consumul specific de energie pentru ventilare şi răcire;
    d) consumul specific de energie pentru iluminat;
    e) performanţa energetică globală a clădirii: totalul necesarului de energie primară (pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere, ventilare şi răcire, iluminat);
    f) emisiile de CO2.
    (5) În baza rezultatelor evaluării performanţei energetice a clădirii, acesteia i se atribuie o clasă energetică în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    Articolul 11. Performanţa energetică a clădirilor noi
    (1) Clădirile noi, unităţile şi elementele acestora trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art. 9.
    (2) Sistemele tehnice ale clădirilor noi trebuie să întrunească cerinţele prevăzute la art. 13.
    Articolul 12. Performanţa energetică a clădirilor
                          existente
    (1) Clădirile existente şi unităţile acestora, atunci cînd sînt supuse renovării majore, trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art. 9 în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional.
    (2) Cerinţele minime de performanţă energetică sînt obligatorii pentru elementele unei clădiri existente care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acestei anvelope atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite, pentru a se atinge niveluri optime din punctul de vedere al costurilor.
    (3) Sistemele tehnice ale clădirilor existente trebuie să întrunească cerinţele prevăzute la art. 13.
    Articolul 13. Performanţa energetică a sistemelor
                         tehnice
    (1) Sistemele tehnice ale clădirilor noi trebuie să întrunească cerinţele de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art. 9. Aceste cerinţe includ:
    a) instalarea corectă, dimensionarea, automatizarea, reglarea şi controlul corespunzător al sistemelor tehnice ale clădirilor;
    b) instalarea sistemelor de contorizare.
    (2) Sistemele tehnice ale clădirilor existente, atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite, trebuie să întrunească cerinţele de performanţă energetică stabilite la alin. (1) în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional.
    (3) La proiectarea clădirilor noi şi înainte de obţinerea autorizaţiei de construcţie se va studia şi se va lua în considerare fezabilitatea utilizării, din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător, a sistemelor alternative de eficienţă ridicată de tipul celor specificate în continuare, dacă acestea sînt disponibile:
    a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energia din surse regenerabile;
    b) cogenerare;
    c) pompe de căldură;
    d) sisteme de încălzire sau de răcire de bloc sau centralizate, în special atunci cînd acestea se bazează, integral sau parţial, pe energia din surse regenerabile.
    (4) Analiza fezabilităţii utilizării sistemelor alternative poate fi efectuată:
    a) pentru o clădire, în mod individual;
    b) pentru grupuri de clădiri similare sau tipologii comune de clădiri din aceeaşi zonă;
    c) pentru toate clădirile racordate la sistemul centralizat de încălzire sau de răcire din aceeaşi zonă.
    (5) Analiza fezabilităţii utilizării sistemelor alternative specificate la alin. (3) se efectuează în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (6) La proiectarea clădirilor noi, se va aplica soluţia cea mai fezabilă în conformitate cu prevederile alin. (3)–(5).
    (7) Studiul de fezabilitate privind utilizarea sistemelor alternative specificate la alin. (3) se include în componenţa documentaţiei de proiect şi se prezintă spre verificare verificatorilor atestaţi în modul stabilit de legislaţie.
    Articolul 14. Utilizarea în clădiri a energiei din surse
                          regenerabile
    (1) Clădirile noi şi clădirile existente supuse renovărilor majore trebuie să utilizeze un cuantum minim de energie provenit din surse regenerabile, stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (2) Cerinţele privind utilizarea energiei din sursele regenerabile se stabilesc diferenţiat, în funcţie de categoriile clădirilor, şi se aplică dacă aceasta este fezabilă din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional.
    Articolul 15. Clădiri al căror consum de energie este
                          aproape egal cu zero
    (1) După 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
    (2) După 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
    (3) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se aprobă de către Guvern.
    (4) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero cuprinde:
    a) definiţia detaliată a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care reflectă condiţiile naţionale, regionale sau locale ale acestora şi care cuprinde un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kilowaţi-oră pe an pe metru pătrat;
    b) obiective intermediare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor noi pînă în 2015, în vederea implementării prevederilor alin. (1) şi (2);
    c) obiective privind transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
    d) măsuri şi instrumente financiare şi de altă natură necesare pentru realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) din prezentul articol şi ale lit. b) şi c) din prezentul alineat şi pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii privind cerinţele referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi în clădirile existente supuse renovării majore.
Capitolul  IV
CERTIFICAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE
A CLĂDIRILOR
    Articolul 16. Certificatul de performanţă energetică
    (1) Certificatul de performanţă energetică cuprinde:
    a) date administrative:
    – numărul şi data actului normativ conform căruia este întocmit certificatul de performanţă energetică;
    – date de identificare a clădirii sau a unităţii acesteia pentru care este întocmit certificatul de performanţă energetică;
    – date de identificare a evaluatorului energetic care a întocmit certificatul de performanţă energetică;
    – date de identificare a întreprinderii care a efectuat certificarea performanţei energetice a clădirii;
    – scopul certificării performanţei energetice conform art. 17;
    – numărul de înregistrare a certificatului de performanţă energetică, atribuit în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. h);
    – semnătura şi ştampila evaluatorului energetic care a întocmit certificatul de performanţă energetică;
    – semnătura conducătorului întreprinderii care a efectuat certificarea performanţei energetice a clădirii;
    – data de eliberare şi termenul de valabilitate a certificatului de performanţă energetică;
    [Art.16 al.(1), lit.a) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    b) indicatori de performanţă energetică, clasa energetică atribuită clădirii, ponderea (în procente) a energiei provenite din surse regenerabile şi, după caz, alte date tehnice utilizate pentru întocmirea certificatului de performanţă energetică.
    (2) La certificatul de performanţă energetică se anexează şi este parte integrantă a acestuia raportul privind evaluarea performanţei energetice a clădirii în baza căruia este întocmit certificatul de performanţă energetică. Raportul privind evaluarea performanţei energetice a clădirii cuprinde:
    a) date administrative:
    – numărul şi data actului normativ conform căruia este întocmit raportul;
    – date de identificare a clădirii sau a unităţii acesteia pentru care este întocmit raportul;
    – date de identificare a evaluatorului energetic care a întocmit raportul;
    – date de identificare a întreprinderii care a efectuat certificarea performanţei energetice a clădirii;
    – numărul de înregistrare a certificatului de performanţă energetică, atribuit în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. h);
    – semnătura şi ştampila evaluatorului energetic care a întocmit raportul;
    – semnătura conducătorului  întreprinderii care a efectuat certificarea performanţei energetice a clădirii;
    – data de eliberare şi termenul de valabilitate a certificatului de performanţă energetică;
    [Art.16 al.(2), lit.a) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    b) date tehnice:
    – date de intrare pentru evaluarea performanţei energetice a clădirii;
    – rezultate intermediare şi finale ale evaluării performanţei energetice a clădirii;
    c) recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unei unităţi a clădirii, fezabile din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional, cu excepţia cazului în care nu există un potenţial rezonabil pentru o astfel de îmbunătăţire comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare. Recomandările trebuie să cuprindă, după caz:
    – măsurile care trebuie să fie implementate în legătură cu renovarea majoră a anvelopei clădirii sau cu modernizarea sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii;
    – măsurile care trebuie să fie implementate pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau de modernizarea sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii;
    – măsurile de management al clădirii (îmbunătăţirea exploatării elementelor clădirii şi a reglajului instalaţiilor etc.);
    d) date economice:
    – date iniţiale pentru efectuarea calculului indicatorilor economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unei unităţi a clădirii;
    – rezultatele calculului indicatorilor economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unei unităţi a clădirii;
    e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unei unităţi a clădirii.
    (3) Certificatele de performanţă energetică se întocmesc utilizînd softul specializat elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, în comun cu autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice conform art. 27.
    (4) Certificatele de performanţă energetică se înscriu în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. h) şi sînt valabile doar după înregistrare. Modul de înregistrare a certificatelor de performanţă energetică se stabileşte de către Guvern.
    (5) Forma, conţinutul şi modul de întocmire a certificatelor de performanţă energetică se stabilesc de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (6) Certificatul de performanţă energetică este valabil cel mult 10 ani şi trebuie să fie păstrat de către întreprinderea care l-a întocmit şi de către proprietarul clădirii pe toată durata de valabilitate a certificatului. Certificatul de performanţă energetică îşi pierde valabilitatea în cazul în care clădirea sau unitatea clădirii pentru care el este eliberat suportă modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări etc.) ce influenţează semnificativ performanţa energetică a acesteia.
    (7) Certificatul de performanţă energetică nu cade sub incidenţa legislaţiei privind protecţia dreptului de autor şi a drepturilor conexe.
    Articolul 17. Certificarea performanţei energetice
                         a clădirilor
    (1) Certificarea performanţei energetice a clădirilor este obligatorie pentru:
    a) clădirile noi şi unităţile acestora;
    b) clădirile existente şi unităţile acestora care se expun la vînzare sau pentru închiriere, cu excepţiile stabilite la alin. (3);
    c) clădirile publice existente cu o arie utilă totală de peste 500 m2. Începînd cu 30 septembrie 2016, acest prag de 500 m2 se reduce la 250 m2;
    d) clădirile existente vizitate frecvent de public cu o arie utilă totală de peste 500 m2. Începînd cu 30 septembrie 2016, acest prag de 500 m2 se reduce la 250 m2;
    e) clădirile existente şi unităţile acestora care sînt supuse renovării majore;
    f) clădirile publice existente care dispun de un certificat de performanţă energetică şi la care au avut loc modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări etc.) ce au influenţat în mod semnificativ performanţa energetică a acestora.
    (2) Certificarea performanţei energetice a clădirilor este obligatorie pentru toate categoriile de clădiri specificate la art. 3 alin. (2).
    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică:
    a) clădirilor de locuit existente cu mai multe apartamente, date în exploatare pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi;
    b) clădirilor specificate la art. 3 alin. (2) lit. a) din prezenta lege, date în exploatare pînă la intrarea în vigoare a Legii nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii;
    c) clădirilor existente în cazul în care proprietarul clădirii confirmă documentar că aceasta este susceptibilă de a fi reconstruită, extinsă, modernizată sau demolată total sau parţial şi potenţialul cumpărător sau locatar al clădirii intenţionează  să o reconstruiască, extindă, modernizeze sau să o demoleze parţial sau total.
    (4) Certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor acestora în alte cazuri decît cele prevăzute la alin. (1) este voluntară şi poate deveni obligatorie în cazul în care această obligaţie este prevăzută într-un contract sau într-un program de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
    (5) Certificarea performanţei energetice a clădirilor se efectuează de către întreprinderile care întrunesc cerinţele stabilite la art. 29.
    (6) Procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi unităţilor acestora se stabileşte de către Guvern.
    Articolul 18. Certificarea performanţei energetice
                         a unităţilor de clădire
    (1) Certificarea performanţei energetice a unităţilor de clădire se bazează pe:
    a)  certificarea performanţei energetice comune a întregii clădiri; sau pe
    b) evaluarea unei alte unităţi de clădire reprezentative cu aceleaşi caracteristici relevante din punctul de vedere al consumului de energie din aceeaşi clădire;
    c) evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similară din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii şi performanţei energetice, cu condiţia ca această similitudine să poată fi confirmată documentar şi garantată de întreprinderea care efectuează certificarea performanţei energetice a unităţii de clădire în cauză.
    (2) Certificarea performanţei energetice a unităţilor de clădire se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi a întregii clădiri.
    (3) Certificarea performanţei energetice a clădirii şi a unităţilor de clădire se efectuează în baza unui contract încheiat între întreprinderea care efectuează certificarea performanţei energetice a clădirii sau a unităţilor acesteia şi proprietarul clădirii respective.
    Articolul 19. Evaluarea viitoarei performanţe
                         energetice a clădirilor
    (1) Pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente supuse renovării majore, la solicitarea proprietarului clădirii, în cadrul perfectării documentaţiei de proiect pentru construcţia sau renovarea majoră a clădirii, se va efectua evaluarea viitoarei performanţe energetice a acestor clădiri.
    (2) Evaluarea viitoarei performanţe energetice a clădirilor se efectuează de către întreprinderile care întrunesc cerinţele stabilite la art. 29, în conformitate cu metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor stabilită la art. 10.
    (3) Rezultatul evaluării viitoarei performanţe energetice a unei clădiri noi sau a unei clădiri existente supuse renovării majore cuprinde elementele stabilite la art. 16 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) şi se prezintă în cadrul documentaţiei de proiect în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    (4) Evaluarea viitoarei performanţe energetice a unei clădiri noi nu scuteşte proprietarul clădirii de obligaţia de a asigura certificarea performanţei energetice a clădirii, conform art. 17, şi de a pune la dispoziţia cumpărătorului sau locatarului acesteia certificatul de performanţă energetică, conform art. 20.
    Articolul 20. Eliberarea certificatelor de performanţă
                         energetică
    (1) Certificatele de performanţă energetică se eliberează pentru toate categoriile de clădiri specificate la art. 17 alin. (1) şi (2).
    (2) Proprietarul clădirii trebuie să aibă certitudinea că certificatul de performanţă energetică este eliberat:
    a) pentru clădirile noi şi pentru unităţile acestora – după ce clădirea a fost construită şi pînă la darea în exploatare a acesteia;
    b) pentru clădirile existente şi pentru unităţile acestora care se expun la vînzare sau pentru închiriere, astfel încît prevederile art. 22 să fie respectate;
    c) pentru clădirile specificate la art. 17 alin. (1) lit. c) şi d) – primul certificat de performanţă energetică trebuie să fie eliberat în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    d) pentru clădirile existente şi pentru unităţile acestora care au fost supuse renovării majore – după ce renovarea majoră a fost efectuată şi pînă la darea în exploatare a clădirii renovate;
    e) pentru clădirile existente şi pentru unităţile acestora care dispun de un certificat de performanţă energetică şi la care au fost efectuate modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări etc.) ce au influenţat semnificativ performanţa energetică a acestora – după ce modificările au fost efectuate şi pînă la darea în exploatare a clădirii modificate sau a unităţilor de clădire modificate.
    (3) În cazul specificat la art. 17 alin. (1) lit. b), certificatul de performanţă energetică trebuie să fie înmînat cumpărătorului în momentul încheierii cu acesta a contractului de înstrăinare a clădirii sau a unităţii clădirii ori trebuie să fie prezentat şi înmînată o copie de pe acesta locatarului în momentul încheierii cu acesta a contractului de locaţiune a clădirii sau a unităţii clădirii.
    (4) În cazul specificat la art. 17 alin. (4), certificatele de performanţă energetică se eliberează conform prevederilor contractuale sau conform condiţiilor programului de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
    Articolul 21. Afişarea certificatelor de performanţă
                         energetică
    (1) În cazul în care pentru clădirile specificate la art. 17 alin. (1) lit. c) şi d) este eliberat certificatul de performanţă energetică, acest certificat trebuie să fie afişat, în termen de 10 zile de la data eliberării, la intrare în clădire într-un loc vizibil.
    (2) Prevederile alin. (1) nu includ obligaţia de a afişa raportul privind evaluarea performanţei energetice a clădirii.
    (3) Afişarea certificatelor de performanţă energetică în alte cazuri decît în cele prevăzute la alin. (1) este voluntară şi poate deveni obligatorie în cazul în care această obligaţie este prevăzută într-un contract sau într-un program de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
    Articolul 22. Informarea potenţialilor cumpărători sau
                          locatari privind performanţa energetică
                          a clădirilor
    (1) În cazul în care o clădire nouă sau o unitate a acesteia este expusă la vînzare sau pentru închiriere, proprietarul clădirii trebuie să prezinte potenţialilor cumpărători sau locatari, înainte de a încheia cu aceştia contracte de înstrăinare sau de locaţiune, rezultatul evaluării viitoarei performanţe energetice a clădirii sau a unităţii acesteia, efectuată în conformitate cu art. 19.
    (2) În cazul în care o clădire existentă sau o unitate a acesteia este expusă la vînzare sau pentru închiriere, proprietarul clădirii trebuie să prezinte potenţialilor cumpărători sau locatari, înainte de a încheia cu aceştia contracte de înstrăinare sau de locaţiune, certificatul de performanţă energetică a clădirii sau a unităţii acesteia.
    (3) Publicitatea privind vînzarea sau închirierea clădirilor noi sau a unităţilor acestora, a clădirilor existente sau a unităţilor acestora, plasată de către proprietarul clădirii în toate tipurile de mijloace de informare în masă şi în Internet, trebuie să conţină indicatorii de performanţă energetică a acestor clădiri sau a unităţilor acestora, determinaţi în urma evaluării viitoarei performanţe energetice sau a certificării performanţei energetice a clădirilor sau a unităţilor acestora.
    (4) Modul de informare a potenţialilor cumpărători sau locatari privind viitoarea performanţă energetică a clădirilor noi şi a unităţilor acestora şi privind performanţa energetică a clădirilor existente şi a unităţilor acestora, inclusiv prin plasarea publicităţii privind vînzarea sau închirierea acestora, se stabileşte de către Guvern.
Capitolul  V
INSPECŢIA PERIODICĂ A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE
    Articolul 23. Inspecţia periodică a sistemelor
                         de încălzire
    (1) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu o putere nominală utilă mai mare de 20 kW se supun unei inspecţii periodice.
    (2) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu combustibil lichid sau solid cu o putere nominală utilă de peste 100 kW se inspectează cel puţin o dată la fiecare 2 ani, iar cele echipate cu cazane cu combustibil gazos cu o putere nominală utilă de peste 100 kW – cel puţin o dată la fiecare 4 ani.
    (3) Inspecţia periodică a sistemelor de încălzire se efectuează de către întreprinderile care întrunesc cerinţele stabilite la art. 29.
    (4) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de încălzire se stabilesc de către Guvern în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de încălzire şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.
    (5) Termenul după expirarea căruia trebuie să fie efectuată prima inspecţie a sistemului de încălzire se stabileşte de către Guvern, în funcţie de data montării şi punerii în funcţiune a sistemului, precum şi de periodicitatea inspecţiilor stabilită pentru acest tip de sisteme.
    Articolul 24. Raportul de inspecţie periodică
                          a sistemului de încălzire
    (1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de încălzire, inspectorul sistemelor de încălzire va întocmi un raport în scris.
    (2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire include:
    a) date administrative:
    – numărul şi data actului normativ conform căruia se întocmeşte raportul de inspecţie;
    – date de identificare a clădirii sau a unităţii acesteia în care este amplasat sistemul de încălzire inspectat;
    – date de identificare a inspectorului sistemelor de încălzire care a întocmit raportul de inspecţie;
    – date de identificare a întreprinderii care a efectuat inspecţia periodică a sistemului de încălzire;
    – numărul de înregistrare a raportului de inspecţie, atribuit în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. i);
    – semnătura şi ştampila inspectorului sistemelor de încălzire care a întocmit raportul;
    – semnătura conducătorului întreprinderii care a efectuat inspecţia periodică a sistemului de încălzire;
    – data de eliberare şi termenul de valabilitate a raportului de inspecţie;
    [Art.24 al.(2), lit.a) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    b) evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;
    c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de încălzire inspectat;
    d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat;
    e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat.
    (3) Rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire se întocmesc prin utilizarea softului specializat elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor de comun acord cu autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, conform art. 27.
    (4) Rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire se înscriu în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. i) şi sînt valabile doar după înregistrare.
    (5) Inspectorul sistemelor de încălzire înmînează raportul întocmit proprietarului clădirii în termen de pînă la 10 zile de la data întocmirii acestuia.
    (6) Forma, conţinutul, modul de întocmire şi de înregistrare a rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire se stabilesc de către Guvern.
Capitolul  VI
INSPECŢIA PERIODICĂ A SISTEMELOR DE CLIMATIZARE
    Articolul 25. Inspecţia periodică a sistemelor
                         de climatizare
    (1) Sistemele de climatizare cu o putere nominală utilă mai mare de 12 kW se supun unei inspecţii periodice.
    (2) Inspecţia periodică a sistemelor de climatizare se efectuează de către întreprinderile care întrunesc cerinţele stabilite la art. 29.
    (3) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de climatizare se stabilesc de către Guvern, în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de climatizare şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.
    (4) Termenul după expirarea căruia trebuie să fi efectuată prima inspecţie a sistemului de climatizare se stabileşte de către Guvern, în funcţie de data montării şi punerii în funcţiune a sistemului şi de periodicitatea inspecţiilor stabilită pentru acest tip de sisteme.
    Articolul 26. Raportul de inspecţie periodică
                          a sistemului de climatizare
    (1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de climatizare, inspectorul sistemelor de climatizare va întocmi un raport în scris.
    (2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare include:
    a) date administrative:
    – numărul şi data actului normativ conform căruia se întocmeşte raportul de inspecţie;
    – date de identificare a clădirii sau a unităţii acesteia în care este amplasat sistemul de climatizare inspectat;
    – date de identificare a inspectorului sistemelor de climatizare care a întocmit raportul de inspecţie;
    – date de identificare a întreprinderii care a efectuat inspecţia periodică a sistemului de climatizare;
    – numărul de înregistrare a raportului de inspecţie, atribuit în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. j);
    – semnătura şi stampila inspectorului sistemelor de climatizare care a întocmit raportul;
    – semnătura conducătorului întreprinderii care a efectuat inspecţia periodică a sistemului de climatizare;
    – data de eliberare şi termenul de valabilitate a raportului de inspecţie;
    [Art.26al.(2), lit.a) modificată prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    b) evaluarea randamentului şi a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;
    c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de climatizare inspectat;
    d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat;
    e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat.
    (3) Rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare se întocmesc prin utilizarea softului specializat elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor de comun acord cu autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, conform art. 27.
    (4) Rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare se înscriu în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. j) şi sînt valabile doar după înregistrare.
    (5) Inspectorul sistemelor de climatizare înmînează raportul întocmit proprietarului clădirii în termen de pînă la 10 zile de la data întocmirii acestuia.
    (6) Forma, conţinutul, modul de întocmire şi de înregistrare a rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare se stabilesc de către Guvern.
Capitolul  VII
SISTEMUL INFORMAŢIONAL NAŢIONAL ÎN DOMENIUL
 EFICIENŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR

    Articolul 27. Sistemul informaţional naţional în domeniul
                         eficienţei energetice a clădirilor
    (1) Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor include:
    a) sistemul informaţional pentru calculul performanţei energetice a clădirilor;
    b) sistemul informaţional pentru întocmirea certificatelor de performanţă energetică;
    c) sistemul informaţional pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire;
    d) sistemul informaţional pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de climatizare;
    e) registrul electronic al evaluatorilor energetici;
    f) registrul electronic al inspectorilor sistemelor de încălzire;
    g) registrul electronic al inspectorilor sistemelor de climatizare;
    h) registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică;
    i) registrul electronic al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire;
    j) registrul electronic al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare;
    k) registrul electronic al întreprinderilor care efectuează certificarea performanţei energetice a clădirilor;
    l) registrul electronic al întreprinderilor care efectuează inspecţia periodică a sistemelor de încălzire;
    m) registrul electronic al întreprinderilor care efectuează inspecţia periodică a sistemelor de climatizare.
    (2) Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor poate să includă şi alte elemente necesare pentru certificarea performanţei energetice a clădirilor, pentru inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare, precum şi pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor.
    (3) Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor se creează de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice de comun acord cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor şi se gestionează de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice. Autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, de comun acord cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, creează portalul web naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor, prin intermediul căruia se asigură funcţionarea sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor. Portalul web naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor se gestionează de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice.
    (4) Modul de creare şi gestionare a sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi a portalului web naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor se stabileşte de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice de comun acord cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
Capitolul  VIII
SISTEMELE DE CONTROL INDEPENDENT AL
CERTIFICATELOR DE PERFORMANŢĂ
ENERGETICĂ
ŞI AL RAPOARTELOR DE INSPECŢIE

    Articolul 28. Sistemele de control independent al
                         certificatelor de performanţă energetică
                         şi al rapoartelor de inspecţie
    (1) Autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, creează şi implementează sistemele de control independent care prevăd selectarea aleatorie cel puţin a unui procent semnificativ din punct de vedere statistic din totalul certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare întocmite anual, precum şi supunerea acestora unei verificări.
    (2) Controlul se bazează pe opţiunile indicate mai jos sau pe măsuri echivalente acestora:
    a) verificarea validităţii datelor de intrare ale clădirii sau ale unităţii acesteia pe baza cărora s-a întocmit certificatul de performanţă energetică sau raportul de inspecţie periodică şi a rezultatelor indicate în certificat sau în raport;
    b) verificarea datelor de intrare ale clădirii şi a rezultatelor din certificatul de performanţă energetică sau din raportul de inspecţie periodică, inclusiv a recomandărilor formulate în raport;
    c) verificarea completă a datelor de intrare ale clădirii sau ale unităţii acesteia pe baza cărora s-a întocmit certificatul de performanţă energetică sau raportul de inspecţie periodică, verificarea completă a rezultatelor indicate în certificat sau în raport, inclusiv a recomandărilor formulate în raport, şi inspecţia la faţa locului a clădirii sau a unităţii acesteia, dacă este posibil, pentru a se verifica concordanţa dintre informaţiile furnizate în certificatul de performanţă energetică sau în raportul de inspecţie periodică şi clădirea/unitatea acesteia certificată sau sistemul tehnic inspectat.
Capitolul  IX
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ÎN DOMENIUL
EFICIENŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR

    Articolul 29. Întreprinderile care efectuează certificarea
                         performanţei energetice a clădirilor,
                         inspecţia periodică a sistemelor de
                         încălzire şi inspecţia periodică a sistemelor
                         de climatizare
    (1) Certificarea performanţei energetice a clădirilor, inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi inspecţia periodică a sistemelor de climatizare se efectuează de către întreprinderile care, în funcţie de domeniul de activitate, trebuie să întrunească următoarele cerinţe:
    a) în cazul certificării performanţei energetice a clădirilor:
    – să dispună de cel puţin cîte un evaluator energetic pentru fiecare domeniu de specializare (protecţia termică a clădirilor, încălzirea şi prepararea apei calde, ventilare şi răcire, iluminat), autorizat în modul stabilit la art. 30 şi angajat printr-un contract individual de muncă;
    – să fie înregistrate în registrul electronic al întreprinderilor care efectuează certificarea performanţei energetice a clădirilor, specificat la art. 27 alin. (1) lit. k);
    b) în cazul inspecţiei periodice a sistemelor de încălzire sau al inspecţiei periodice a sistemelor de climatizare:
    – să dispună, respectiv, de cel puţin un inspector al sistemelor de încălzire sau de cel puţin un inspector al sistemelor de climatizare, autorizat în modul stabilit la art. 30 şi angajat printr-un contract individual de muncă;
    – să fie înregistrate, respectiv, în registrul electronic al întreprinderilor care efectuează inspecţia sistemelor de încălzire, specificat la art. 27 alin. (1) lit. l), sau în registrul electronic al întreprinderilor care efectuează inspecţia sistemelor de climatizare, specificat la art. 27 alin. (1) lit. m).
    (2) Modul de înregistrare a întreprinderilor în registrele menţionate la alin. (1) se stabileşte de către Guvern.
    Articolul 30. Specialişti autorizaţi
    (1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice a clădirilor autorizează următoarele categorii de specialişti:
    a) evaluatori energetici, cu specializări în următoarele domenii:
    – protecţie termică a clădirilor;
    – încălzire şi preparare a apei calde;
    – ventilare şi răcire;
    – iluminat;
    b) inspectori ai sistemelor de încălzire;
    c) inspectori ai sistemelor de climatizare.
    (2) Poate fi autorizată în calitate de evaluator energetic persoana fizică care întruneşte următoarele cerinţe de bază:
    a) posedă studii superioare sau medii speciale corespunzătoare specializării solicitate;
    b) are o activitate de proiectare de cel puţin 3 ani pentru studii superioare şi de 5 ani pentru studii medii speciale în domeniul solicitat pentru atestare sau în domeniul conex, inclusiv ultimul an de activitate în acest domeniu;
    c) cunoaşte prevederile legislaţiei şi reglementările tehnice în construcţii în domeniul solicitat;
    d) a susţinut examenul de calificare;
    e) menţine şi perfecţionează periodic nivelul său de cunoştinţe profesionale, în cazul prelungirii autorizaţiei.
    (3) Poate fi autorizată în calitate de inspector al sistemelor de încălzire sau de inspector al sistemelor de climatizare persoana fizică care întruneşte următoarele cerinţe de bază:
    a) posedă studii superioare sau medii speciale corespunzătoare domeniului de atestare solicitat;
    b) are o activitate de proiectare sau de execuţie de cel puţin 2 ani pentru studii superioare şi de 3 ani pentru studii medii speciale în domeniul solicitat pentru atestare sau în domeniul conex, inclusiv ultimul an de activitate în acest domeniu;
    c) cunoaşte prevederile legislaţiei şi reglementările tehnice în construcţii în domeniul solicitat;
    d) a susţinut examenul de calificare;
    e) menţine şi perfecţionează periodic nivelul său de cunoştinţe profesionale, în cazul prelungirii autorizaţiei.
    (4) Instruirea şi perfecţionarea cunoştinţelor evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de climatizare se efectuează o dată la 5 ani, în conformitate cu programele de instruire şi de perfecţionare coordonate cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor şi aprobate de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice.
    (5) Examinarea competenţei profesionale a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare se efectuează de către comisiile de examinare a competenţei profesionale. Comisiile sînt instituite de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, fiecare comisie avînd în componenţa sa 7 specialişti cu experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul construcţiilor sau în cel energetic şi cu studii superioare de profil, dintre care: 2 membri reprezentanţi ai organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, 2 membri reprezentanţi ai autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice şi 3 membri reprezentanţi ai mediului profesional şi ai societăţii civile.
    (6) Autorizaţia evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare este valabilă 5 ani.
    (7) Evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare autorizaţi se înscriu de către autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice în registrele corespunzătoare specificate la art. 27 alin. (1).
    (8) Modul de autorizare a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare se stabileşte de către Guvern.
    Articolul 31. Încetarea valabilităţii autorizaţiei
                         specialiştilor
    (1) Autorizaţia de evaluator energetic, de inspector al sistemelor de încălzire şi de inspector al sistemelor de climatizare încetează în cazul:
    a) expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei şi lipsei de solicitare din partea titularului a prelungirii valabilităţii autorizaţiei;
    b) retragerii autorizaţiei.
    (2) Retragerea autorizaţiei se efectuează:
    a) la cererea titularului autorizaţiei;
    b) în caz de deces al titularului sau de pierdere de către acesta a capacităţii de exerciţiu;
    c) în caz de nerespectare de către titularul autorizaţiei a prezentei legi, a altor acte normative şi a reglementărilor tehnice în construcţii aprobate în vederea executării prezentei legi.
    (3) Autorizaţia de evaluator energetic, de inspector al sistemelor de încălzire şi de inspector al sistemelor de climatizare poate fi retrasă prin hotărîre judecătorească, adoptată în temeiul legii, la cererea autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), cînd retragerea se efectuează direct de autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice.
    Articolul 32. Imparţialitatea specialiştilor autorizaţi
    (1) În exercitarea profesiei, evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare trebuie să fie imparţiali şi să se conducă de prezenta lege, de alte acte normative şi de reglementările tehnice în construcţii aprobate în vederea executării ei.
    (2) Conducerea întreprinderii, proprietarii sau acţionarii întreprinderii la care sînt angajaţi evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire sau inspectorii sistemelor de climatizare nu intervin în efectuarea de către specialiştii respectivi a atribuţiilor lor profesionale, prevăzute de prezenta lege, sub nicio formă care ar influenţa imparţialitatea lor.
    (3) Principiul imparţialităţii evaluatorului energetic este încălcat în cazul:
    a) implicării acestuia, pe parcursul perioadei de prestare a serviciilor sau în ultimii 3 ani de pînă la prestarea serviciilor, în calitate de fondator, proprietar sau de persoană cu funcţie de răspundere sau managerială în cadrul întreprinderii care corespunde cel puţin unuia din următoarele criterii:
    – este proprietar al clădirii supuse certificării performanţei energetice sau este persoană împuternicită de către proprietar;
    – a efectuat proiectarea arhitecturală sau proiectarea sistemului tehnic al clădirii supuse certificării performanţei energetice;
    – a efectuat construcţia sau montarea sistemului tehnic al clădirii supuse certificării performanţei energetice;
    b) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarii şi membrii organului de conducere al întreprinderii care corespunde criteriilor specificate la lit. a);
    c) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarul clădirii supuse certificării performanţei energetice sau cu persoana împuternicită de acesta, în cazul în care clădirea aparţine unei persoane fizice;
    d) acceptării de bunuri şi de servicii în calitate de cadouri, precum şi în cazul unei cordialităţi şi ospitalităţi exagerate din partea proprietarului clădirii supuse certificării performanţei energetice sau a persoanei împuternicite de acesta;
    e) remunerării condiţionate de rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii.
    (4) Principiul imparţialităţii inspectorului sistemelor de încălzire este încălcat în cazul:
    a) implicării acestuia, pe parcursul perioadei de prestare a serviciilor sau în ultimii 3 ani de pînă la prestarea serviciilor, în calitate de fondator, proprietar sau de persoană cu funcţie de răspundere sau managerială în cadrul întreprinderii care corespunde cel puţin unuia din următoarele criterii:
    – este proprietar al clădirii la care sistemul de încălzire este supus inspecţiei periodice sau este persoană împuternicită de către proprietar;
    – a efectuat proiectarea sau montarea sistemului de încălzire supus inspecţiei periodice;
    b) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarii şi membrii organului de conducere al întreprinderii care corespunde criteriilor specificate la lit. a);
    c) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarul clădirii la care sistemul de încălzire este supus inspecţiei periodice sau cu persoana împuternicită de acesta, în cazul în care clădirea aparţine unei persoane fizice;
    d) acceptării de bunuri şi de servicii în calitate de cadouri, precum şi în cazul unei cordialităţi şi ospitalităţi exagerate din partea proprietarului clădirii la care sistemul de încălzire este supus inspecţiei periodice sau a persoanei împuternicite de acesta;
    e) remunerării condiţionate de rezultatele inspecţiei periodice a sistemului de încălzire.
    (5) Principiul imparţialităţii inspectorului sistemelor de climatizare este încălcat în cazul:
    a) implicării acestuia, pe parcursul perioadei de prestare a serviciilor sau în ultimii 3 ani de pînă la prestarea serviciilor, în calitate de fondator, proprietar sau de persoană cu funcţie de răspundere sau managerială în cadrul întreprinderii care corespunde cel puţin unuia din următoarele criterii:
    – este proprietar al clădirii la care sistemul de climatizare este supus inspecţiei periodice sau este persoană împuternicită de proprietar;
    – a efectuat proiectarea sau montarea sistemului de climatizare supus inspecţiei periodice;
    b) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarii şi membrii organului de conducere al întreprinderii care corespunde criteriilor specificate la lit. a);
    c) existenţei relaţiilor de rudenie de pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate cu proprietarul clădirii la care sistemul de climatizare este supus inspecţiei periodice sau cu persoana împuternicită de acesta, în cazul în care clădirea aparţine unei persoane fizice;
    d) acceptării de bunuri şi de servicii în calitate de cadouri, precum şi în cazul unei cordialităţi şi ospitalităţi exagerate din partea proprietarului clădirii la care sistemul de climatizare este supus inspecţiei periodice sau a persoanei împuternicite de acesta;
    e) remunerării condiţionate de rezultatele inspecţiei periodice a sistemului de climatizare.
    (6) Imixtiunea în exercitarea profesiei de evaluator energetic, de inspector al sistemelor de încălzire sau de inspector al sistemelor de climatizare se interzice, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
    (7) Nicio autoritate publică sau persoană publică nu are dreptul să influenţeze rezultatul certificării performanţei energetice a clădirii, inspecţiei periodice a sistemelor de încălzire sau al inspecţiei periodice a sistemelor de climatizare, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
    Articolul 33. Confidenţialitatea în activitatea
                         de certificare a performanţei energetice
                         a clădirilor, de inspecţie periodică
                         a sistemelor de încălzire şi a sistemelor
                         de climatizare
    (1) Evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire şi inspectorul sistemelor de climatizare trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiei obţinute în timpul exercitării profesiei.
    (2) Obligaţia de a respecta confidenţialitatea rămîne în vigoare şi după încheierea relaţiilor contractuale dintre proprietarul clădirii şi evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de climatizare.
    (3) Întreprinderea în cadrul căreia activează evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de climatizare asigură respectarea confidenţialităţii din partea personalului angajat în cadrul acestei întreprinderi.
    (4) Informaţia obţinută în timpul exercitării profesiei poate fi furnizată de către evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire sau de inspectorul sistemelor de climatizare doar dacă această obligaţie rezultă din prezenta lege, din alte acte normative aprobate în vederea executării prevederilor prezentei legi.
Capitolul  X
PROMOVAREA ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI
ENERGETICE A CLĂDIRILOR
    Articolul 34. Stimulente financiare pentru promovarea
                         îmbunătăţirii performanţei energetice
                         a clădirilor
    (1) Guvernul asigură elaborarea şi implementarea programelor şi a planurilor de acţiuni naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.
    (2) Guvernul stabileşte şi implementează stimulente financiare pentru:
    a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora;
    b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
    (3) Guvernul stabileşte măsuri de susţinere a păturilor social vulnerabile de populaţie la obţinerea certificatului energetic al clădirii.
    Articolul 35. Informarea în domeniul performanţei
                         energetice a clădirilor
    Autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, de comun acord cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, asigură furnizarea periodică, cu titlu gratuit, a informaţiilor destinate proprietarilor sau locatarilor clădirilor şi ai unităţilor acestora, evaluatorilor energetici, inspectorilor sistemelor de încălzire şi inspectorilor sistemelor de climatizare, specialiştilor în domeniul construcţiilor şi altor persoane privind:
    a) certificarea performanţei energetice a clădirilor şi inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare, inclusiv privind scopul şi obiectivele certificării şi inspectării;
    b) metodele şi practicile rentabile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
    c) instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;
    d) listele evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de climatizare autorizaţi;
    e) listele întreprinderilor înregistrate care efectuează certificarea performanţei energetice a clădirilor, inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare;
    f) studiile, rapoartele de cercetări, legislaţia, strategiile, politicile, planurile şi experienţa europeană şi internaţională în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;
    g) alte informaţii care facilitează îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.
Capitolul XI
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
    Articolul 36. Obligaţiile proprietarului clădirii
    Proprietarul clădirii este obligat:
    a) să asigure evaluarea viitoarei performanţe energetice a clădirii noi şi a unităţilor acesteia şi certificarea performanţei energetice a clădirii noi şi a unităţilor acesteia, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
    b) să asigure certificarea performanţei energetice a clădirii existente sau a unităţii acesteia, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
    c) să pună la dispoziţia evaluatorului energetic, inspectorului sistemelor de încălzire şi inspectorului sistemelor de climatizare documentaţia şi datele necesare pentru prestarea serviciilor respective, precum şi să asigure accesul acestora în clădire şi la sistemele tehnice ale clădirii;
    d) să asigure efectuarea inspecţiei periodice a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare;
    e) să prezinte şi să înmîneze certificatul de performanţă energetică a clădirii sau a unităţii acesteia şi rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare noului proprietar sau locatar, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
    f) să păstreze certificatul de performanţă energetică şi rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora;
    g) să afişeze certificatul de performanţă energetică la intrare în clădire într-un loc vizibil, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
    h) să prezinte autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice explicaţiile, informaţiile şi documentele necesare, precum şi să asigure accesul reprezentanţilor acesteia în clădire şi la sistemele tehnice ale clădirii pentru efectuarea verificării certificatelor de performanţă energetică şi rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare, conform art. 28.
    Articolul 37. Obligaţiile evaluatorului energetic
    Evaluatorul energetic este obligat:
    a) să efectueze certificarea performanţei energetice a clădirilor calitativ, imparţial, respectînd prevederile prezentei legi, ale altor acte normative şi ale reglementărilor tehnice în construcţii, aprobate în vederea executării prezentei legi;
    b) să elibereze proprietarului clădirii certificatul de performanţă energetică în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu ale contractului încheiat cu acesta;
    c) să prezinte autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice explicaţiile, informaţiile şi documentele necesare pentru verificarea certificatelor de performanţă energetică, efectuată conform art. 28;
    d) să înlăture în termenul stabilit neregulile în certificatul de performanţă energetică, depistate în urma verificării acestuia, efectuată conform art. 28;
    e) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de certificare a performanţei energetice a clădirii, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    f) să înregistreze certificatul de performanţă energetică în registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică;
    g) să păstreze certificatele de performanţă energetică pe care le-a întocmit pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora;
    h) să menţină şi să perfecţioneze periodic, o dată la 5 ani, nivelul său de calificare.
    Articolul 38. Obligaţiile inspectorilor sistemelor de
                         încălzire şi ale inspectorilor sistemelor
                         de climatizare
    Inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare sînt obligaţi:
    a) să efectueze inspecţia periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare calitativ, imparţial şi cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative şi ale reglementărilor tehnice în construcţii, aprobate în vederea executării prezentei legi;
    b) să elibereze proprietarului clădirii rapoartele de inspecţie periodică a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu ale contractului încheiat cu acesta;
    c) să prezinte autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice explicaţiile, informaţiile şi documentele necesare pentru verificarea rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare, efectuată conform art. 28;
    d) să înlăture în termenul stabilit neregulile în rapoartele de inspecţie periodică a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare, depistate în urma verificării acestora, efectuată conform art. 28;
    e) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de efectuare a inspecţiei periodice a sistemului de încălzire şi a sistemului de climatizare, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    f) să înregistreze raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire şi raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare în registrele electronice corespunzătoare;
    g) să păstreze rapoartele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora;
    h) să menţină şi să perfecţioneze periodic, o dată la 5 ani, nivelul său de calificare.
    Articolul 39. Responsabilităţi
    (1) Constituie încălcări ale prezentei legi:
    a) cazul în care proprietarul clădirii, în ce priveşte certificarea performanţei energetice a clădirilor:
    – nu a solicitat şi nu a asigurat întocmirea de către evaluatorul energetic a certificatului de performanţă energetică în conformitate cu prezenta lege;
    – nu a păstrat certificatul de performanţă energetică pe întreaga durată a perioadei de valabilitate;
    – nu a înmînat, în momentul de vînzare a clădirii, certificatul de performanţă energetică noului proprietar;
    – nu a înmînat, în momentul de închiriere a clădirii, o copie de pe certificatul de performanţă energetică noului locatar;
    – nu a înmînat noului proprietar, după darea clădirii în exploatare, certificatul de performanţă energetică;
    b) cazul în care proprietarul clădirii, în ce priveşte verificarea periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare:
    – nu a solicitat şi nu a asigurat efectuarea de către inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare a inspecţiei periodice a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare în conformitate cu prezenta lege;
    – nu a păstrat raportul privind inspecţia periodică a sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare timp de 3 ani după ultima inspecţie periodică;
    – nu a înmînat noului proprietar, în momentul de vînzare a clădirii, ultimul raport de inspecţie periodică a sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare;
    c) cazul în care evaluatorul energetic:
    – a întocmit certificatul de performanţă energetică cu încălcări ale prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative şi ale reglementărilor tehnice în construcţii, aprobate în vederea executării prezentei legi;
    – nu a înregistrat certificatul de performanţă energetică în registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică;
    – nu a păstrat certificatul de performanţă energetică pe care l-a întocmit pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia;
    – nu a prezentat autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice explicaţiile, informaţiile şi documentele necesare pentru verificarea certificatelor de performanţă energetică, efectuată conform art. 28;
    – nu a înlăturat în termenul stabilit neregulile în certificatul de performanţă energetică depistate în urma verificării acestuia, efectuată conform art. 28;
    d) cazul în care inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de climatizare:
    – a întocmit raportul privind inspecţia periodică a sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare cu încălcări ale prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative şi ale reglementărilor tehnice în construcţii, aprobate în vederea executării prezentei legi;
    – nu a înregistrat raportul privind inspecţia periodică a sistemului de încălzire sau raportul privind inspecţia periodică a sistemului de climatizare în registrele electronice respective;
    – nu a păstrat raportul întocmit privind inspecţia periodică a sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia;
    – nu a prezentat autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice explicaţiile, informaţiile şi documentele necesare pentru verificarea rapoartelor privind inspecţia periodică a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare, efectuată conform art. 28;
    – nu a înlăturat în termenul stabilit neregulile în raportul privind inspecţia periodică a sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare, depistate în urma verificării acestuia, efectuată conform art. 28.
    (2) Încălcările menţionate la alin. (1) constituie contravenţii şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.
    (3) Evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de climatizare poartă răspundere materială faţă de proprietarul clădirii, care este beneficiar al serviciilor prestate de către aceştia, în conformitate cu legislaţia şi cu clauzele contractului încheiat cu proprietarul, pentru prejudiciul cauzat prin servicii necalitative şi/sau prin divulgare a informaţiei confidenţiale.
Capitolul  XII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 40
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2015, cu excepţia prevederilor referitoare la performanţa energetică a clădirilor în ceea ce priveşte ventilarea, răcirea şi iluminatul, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.
    (2) Prezenta lege se aplică clădirilor noi pentru proiectarea cărora certificatul de urbanism a fost eliberat după intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (3) Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va asigura elaborarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice în construcţii necesare pentru aplicarea prezentei legi.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                 Igor CORMAN

    Nr. 128. Chişinău, 11 iulie 2014.