LPM419/2006*
ID intern unic:  356123
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 419
din  22.12.2006
cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat
şi recreditarea de stat*
Publicat : 31.12.2014 în Monitorul Oficial Nr. 397-399     art Nr : 704     Data intrarii in vigoare : 09.09.2007
    MODIFICAT
   
LP250 din 15.11.18, MO448-460/07.12.18 art.745; în vigoare 07.12.18
    LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338

    LP294 din 21.12.17, MO18-26/19.01.18 art.97

    LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537
    LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 30.07.18
    LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709
    LP48 din 31.03.16, MO123-127/06.05.16 art.242


    __________________________________
    * Republicată în temeiul art.II, alin.(2) al Legii nr.89 din 29 mai 2014 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.395.
    Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
    LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09, art.609; în vigoare 01.01.10
    LP23 din 04.03.10, MO39-40/23.03.10, art.101
    LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11
    LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12, art.32; în vigoare 13.01.12
    LP33 din 06.05.12, MO99-102/25.05.12, art.330
    LP89 din 29.05.14, MO174-177/04.07.14, art.395; în vigoare 04.01.15
    LP187 din 28.09.14, MO310-312/10.10.14, art.626




    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de reglementare
    (1) Prezenta lege defineşte datoria sectorului public, reglementează raportarea datoriei sectorului public, stabileşte scopul, modul de contractare, debursare, rambursare, înregistrare şi administrare a datoriei de stat, de acordare a garanţiilor de stat şi de recreditare din contul mijloacelor obţinute din împrumuturi de stat.
    (2) Prezenta lege reglementează datoria contractată, în numele Republicii Moldova, de Guvern prin intermediul Ministerului Finanţelor, datoria întreprinderilor de stat/municipale, a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public şi a unităţilor administrativ-teritoriale cu termenul de scadenţă de un an şi mai mare, precum şi valorile mobiliare de stat, indiferent de termenul lor de scadenţă.
    (3) Prevederile prezentei legi nu sînt aplicabile procurărilor de valută străină de către Banca Naţională a Moldovei, precum şi contractării creditelor de către Banca Naţională a Moldovei de la Fondul Monetar Internaţional sau de la alţi creditori nerezidenţi.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
    alocare de Drepturi Speciale de Tragere – datorie purtătoare de dobîndă sub forma activelor de rezervă internaţionale create de către Fondul Monetar Internaţional şi alocate membrilor săi pentru a completa activele sale de rezervă;
    beneficiar al recreditării – orice persoană fizică sau juridică care este beneficiar final al mijloacelor recreditate;
    contract de garanţie de stat – contract de fidejusiune între stat şi creditor, prin care statul se obligă să plătească, integral sau parţial, creditorului datoria debitorului garantat (a persoanei fizice beneficiar în cadrul Programului de stat „Prima casă” sau a persoanei juridice care a obţinut împrumut sub garanţie de stat), apărută din împrumuturi interne sau externe, în cazul în care debitorul garantat nu execută obligaţiile sale faţă de creditor;
    [Art.2 noțiunea modificată prin LP294 din 21.12.17, MO18-26/19.01.18 art.97]
    cont purtător de dobîndă – cont de depozit deschis la Banca Naţională a Moldovei şi/sau într-o bancă în care vor fi depuse mijloace băneşti cu dobîndă;
    datorie a sectorului public – totalitate a datoriei de stat, a datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, a datoriei Băncii Naţionale a Moldovei, a datoriei ce rezultă din împrumuturile interne şi externe ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public;
    datorie de stat – obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului şi dobînzile datorate şi neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor, fiind contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională sau în valută străină;
    datorie de stat externă – parte integrantă a datoriei de stat reprezentînd totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe pieţele financiare internaţionale, care sînt procurate de rezidenţi ai Republicii Moldova sînt atribuite datoriei de stat externe;
    datorie de stat internă – parte integrantă a datoriei de stat reprezentînd totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe piaţa internă a Republicii Moldova, care sînt procurate de către nerezidenţi sînt atribuite datoriei de stat interne;
    depozit – instrument al datoriei sectorului public, care reprezintă creanţe faţă de instituţiile publice financiare sau faţă de Banca Naţională a Moldovei, sub formă de depuneri băneşti, cu sau fără dobîndă ori cu orice alt beneficiu;
    deservire a datoriei – plata sumei principale, a dobînzii şi a altor sume aferente, prevăzute în contractele din care rezultă datoria;
    garanţie de stat – angajament asumat, în contul şi în numele statului, de către Guvern, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale debitorului garantat;
    garanţie de stat externă – garanţie de stat emisă în favoarea unui creditor care este nerezident;
    garanţie de stat internă – garanţie de stat emisă în favoarea unui creditor care este rezident;
    garanţie a unităţii administrativ-teritoriale – angajament asumat, în contul şi în numele unităţii administrativ-teritoriale, de către autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale debitorului garantat;
    instrument al datoriei – obligaţie financiară ce presupune efectuarea plăţilor sumei principale şi/sau a dobînzii de către debitor în favoarea creditorului la o anumită dată în viitor;
    împrumut de stat – relaţie contractuală prin care creditorul transmite în proprietatea statului mijloace, cu condiţia rambursării acestora de către stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Împrumutul de stat poate fi cu sau fără dobîndă;
    nerezident – orice persoană fizică care are domiciliul permanent în străinătate, orice persoană juridică, precum şi orice întreprindere sau organizaţie fără statut de persoană juridică, creată şi înregistrată în străinătate;
    primă – diferenţa obţinută dintre preţul valorii mobiliare de stat la momentul plasării şi valoarea ei nominală, dacă preţul este mai mare decît valoarea nominală;
    recreditare – acordarea de împrumut beneficiarilor recreditării din contul mijloacelor obţinute din împrumuturi de stat;
    rezident – orice persoană fizică care are domiciliul permanent în Republica Moldova, orice persoană juridică, precum şi orice întreprindere sau organizaţie fără statut de persoană juridică, creată şi înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova;
    scont – diferenţa obţinută dintre preţul valorii mobiliare de stat la momentul plasării şi valoarea ei nominală, dacă preţul este mai mic decît valoarea nominală;
    sumă principală – sumă acordată în cadrul unui împrumut;
    sumă principală a valorii mobiliare de stat cu scont – preţul plătit de către creditor la procurarea valorii mobiliare de stat emise cu scont;
    sumă principală a obligaţiunii de stat – sumă egală cu valoarea nominală a obligaţiunii de stat;
    termen scurt – perioadă de rambursare de pînă la un an şi/sau rambursare la solicitarea creditorului în lipsa termenului de scadenţă;
    termen mediu – perioadă de timp de 3 ani ce vizează termenul pentru care sînt stabilite obiectivele şi este analizată evoluţia indicatorilor aferenţi datoriei de stat în cadrul programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu”;
    termen lung – perioadă de rambursare de la un an şi mai mare;
    valoare mobiliară de stat – instrument al datoriei de stat emis în formă de titlu financiar negociabil.
Capitolul II
DATORIA SECTORULUI PUBLIC
    Articolul 3. Prevederi generale privind datoria de stat
    (1) Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, este autorizat:
    a) să contracteze împrumuturi de stat, interne şi externe, în monedă naţională sau în orice valută străină;
    b) să acorde garanţii de stat interne şi externe, exprimate în monedă naţională sau în orice valută străină;
    c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piaţa internă şi externă.
    d) să emită valori mobiliare de stat pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei;
    e) să emită valori mobiliare de stat pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naţionale a Moldovei;
    f) să emită, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, valori mobiliare de stat pentru capitalizarea băncilor, precum şi valori mobiliare de stat sau garanţii de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor conform art. 18 alin. (3) din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei în baza deciziei organului naţional instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice;
    g) să emită valori mobiliare de stat, să acorde garanții de stat în cazurile prevăzute de Legea cu privire la redresarea și rezoluția băncilor.
    [Art.3 al.(1), lit.g) introdusă prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    (2) Contractele de împrumuturi de stat externe şi hotărîrile de acordare a garanţiilor de stat se aprobă de Parlament, cu excepţia hotărîrilor de acordare a garanţiilor de stat în condiţiile alin.(1) litera f) și litera g) al prezentului articol, care se aprobă de Guvern. Înainte de inițierea negocierilor, contractele de împrumuturi de stat externe se avizează în mod obligatoriu de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
    [Art.3 al.(2) modificat prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    [Art.3 al.(2) modificat prin LP48 din 31.03.16, MO123-127/06.05.16 art.242]
    (3) Procedura de contractare a împrumuturilor de stat interne şi externe este stabilită de Guvern.
    Articolul 4. Administrarea datoriei sectorului public,
                       a garanţiilor de stat şi a unităţilor
                       administrativ-teritoriale
    (1) Guvernul este responsabil de administrarea datoriei de stat şi a garanţiilor de stat.
    (2) Banca Naţională a Moldovei este responsabilă de administrarea datoriei contractate de aceasta.
    (3) Întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public sînt responsabile de administrarea datoriei contractate în nume propriu.
    (4) Unităţile administrativ-teritoriale sînt responsabile de administrarea datoriei contractate în nume propriu şi a garanţiilor acordate.
    Articolul 5. Administrarea datoriei de stat şi a
                       garanţiilor de stat
    (1) Datoria de stat şi garanţiile de stat sînt administrate de Ministerul Finanţelor. În acest scop, Ministerul Finanţelor:
    a) elaborează Programul anual al împrumuturilor de stat, în care se includ toate împrumuturile de stat interne şi externe care urmează a fi contractate, precum şi cele care au fost contractate în trecut şi sînt în vigoare la momentul elaborării Programului, care este parte componentă a Cadrului bugetar pe termen mediu;
    b) evaluează condiţiile financiare ale împrumuturilor şi/sau ale emiterii valorilor mobiliare de stat;
    c) examinează condiţiile contractelor privind împrumuturile de stat şi garanţiile de stat, evaluează posibilităţile de împrumut şi condiţiile de finanţare pe pieţele internaţionale;
    d) analizează oportunităţile şi condiţiile de contractare a mijloacelor necesare pentru dezvoltarea ţării şi pentru refinanţarea datoriei de stat şi supraveghează ca impactul net al noului împrumut să nu depăşească limitele datoriei de stat, stabilite în legea bugetului de stat pe anul respectiv;
    e) pregăteşte şi înaintează Guvernului proiectele de acte legislative şi normative necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de administrare a datoriei de stat şi a garanţiilor de stat;
    f) efectuează emisiunea primară a valorilor mobiliare de stat pe pieţele financiare interne şi externe;
    g) determină volumul total al valorilor mobiliare care vor fi emise pe parcursul anului bugetar pentru plasare pe pieţele financiare internă şi externă, în limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv, şi propune modificări la aceste limite în funcţie de necesităţile financiare şi de situaţia pe pieţele financiare;
    h) determină planul plasării interne şi externe a valorilor mobiliare de stat la începutul fiecărui an bugetar, precum şi modifică acest plan în funcţie de necesităţi;
    i) coordonează cu instituţiile financiare specializate emiterea valorilor mobiliare de stat care vor fi plasate pe pieţele externe;
    j) acumulează informaţia şi monitorizează situaţia cu privire la datoria sectorului public;
    k) evaluează situaţia privind datoria de stat şi determină necesitatea căutării unor noi forme de reducere a datoriei, inclusiv restructurarea, refinanţarea, operaţiunile de răscumpărare, swap şi scutirea de plată a datoriei, precum şi implementează aceste forme în limitele drepturilor prevăzute de prezenta lege;
    l) evaluează şi monitorizează riscurile financiare aferente portofoliului datoriei de stat;
    m) primeşte, analizează şi înaintează Guvernului recomandări în privinţa tuturor cererilor de emitere a garanţiilor de stat, ţine evidenţa garanţiilor de stat;
    n) comunică şi coordonează chestiunile referitoare la administrarea datoriei de stat cu instituţiile financiare internaţionale, agenţiile guvernamentale, băncile străine şi orice creditori interni sau externi; 
    o) reprezintă Guvernul în chestiunile referitoare la administrarea datoriei de stat;
    p) colaborează cu agenţiile de evaluare (rating) pentru calcularea riscului de ţară pentru Republica Moldova;
    q) elaborează programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu”;
    r) stabileşte obiectivele administrării datoriei de stat şi a garanţiilor de stat.
    (2) În scopul deservirii datoriei de stat, Ministerul Finanţelor supraveghează şi asigură rambursarea datoriei de stat, calculează şi achită dobînda şi alte plăţi aferente, înregistrează toate achitările efectuate.
    Articolul 6. Programul „Managementul datoriei
                        de stat pe termen mediu”
    (1) Managementul datoriei de stat pe termen mediu constă în setul de măsuri şi activităţi exercitate şi asigurate de către Ministerul Finanţelor în conformitate cu responsabilităţile prevăzute în prezenta lege.
    (2) În procesul de gestiune a datoriei de stat pe termen mediu, Ministerul Finanţelor are ca obiectiv fundamental asigurarea necesităţilor financiare ale bugetului de stat la nivel aсceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung în condiţiile limitării riscurilor implicate.
    (3) Activităţile în domeniul managementului datoriei de stat pe termen mediu vor fi orientate spre:
    a) identificarea, monitorizarea şi gestionarea riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat;
    b) menţinerea costurilor datoriei de stat pe termen mediu şi lung la nivel acceptabil;
    c) dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat.
    (4) Ministerul Finanţelor elaborează, cu consultarea Băncii Naţionale a Moldovei şi a altor instituţii interesate, programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu”, pe care îl înaintează spre aprobare Guvernului.
    (5) Programul prevăzut la alin. (4) este revizuit şi actualizat anual, concomitent cu actualizarea prognozelor din Cadrul bugetar pe termen mediu.
    (6) Informaţia privind implementarea măsurilor programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” va fi inclusă în raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, al garanţiilor de stat şi al recreditării de stat.
    Articolul 7. Contractarea împrumuturilor pentru persoanele
                       juridice finanţate din bugetul de stat
    (1) Ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţiile bugetare nu pot contracta împrumuturi interne sau externe.
    (2) Oricare dintre persoanele menţionate la alin.(1), care intenţionează să iniţieze un proiect finanţat din surse externe şi interne, important pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în lipsa fondurilor disponibile şi suficiente în bugetul de stat, poate să înainteze Guvernului o cerere pentru solicitarea finanţării. În cerere trebuie să fie indicate:
    a) scopul pentru care sînt solicitate mijloacele;
    b) modalitatea de utilizare a mijloacelor solicitate şi rezultatele scontate;
    c) evaluarea necesităţilor de finanţare;
    d) sursa de obţinere a mijloacelor solicitate, dacă această informaţie este disponibilă.
    (3) Guvernul evaluează cererea de finanţare în vederea corespunderii acesteia cu planurile strategice de dezvoltare şi sub aspectul disponibilităţii resurselor bugetare şi lansează procedura de negociere şi contractare a împrumuturilor.
    Articolul 8. Instrumentele generatoare de datorie
                       a sectorului public
    În calitate de instrumente generatoare de datorie a sectorului public se utilizează instrumentele financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, precum şi instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv:
    a) împrumuturi (inclusiv leasingul financiar);
    b) valori mobiliare;
    c) depozite;
    d) alocări de Drepturi Speciale de Tragere;
    e) garanţii.
    Articolul 9. Plafoanele datoriei de stat şi ale garanţiilor
                       de stat
    Plafoanele datoriei de stat, inclusiv ale datoriei de stat interne şi externe, precum şi plafoanele garanţiilor de stat, la finele anului, sînt stabilite de legea bugetului de stat. Pentru cazurile specificate la art. 3 alin. (1) lit.e), f) și g), emisiunea valorilor mobiliare de stat şi emiterea garanţiilor de stat se pot efectua peste limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv. Majorarea limitei datoriei de stat interne se va reflecta în modificările ulterioare ale legii bugetului de stat pe anul respectiv.
    [Art.9 modificat prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    Articolul 10. Obligaţia de a onora datoria de stat
    (1) Datoria de stat este o datorie suverană şi reprezintă obligaţia absolută a Republicii Moldova faţă de angajamentele sale, în conformitate cu contractele semnate.
    (2) Deservirea datoriei de stat are prioritate faţă de alte obligaţii pecuniare din contul bugetului de stat şi toate plăţile aferente se efectuează în termenele şi condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma aprobată în buget pentru acest scop.
    Articolul 11. Rapoartele privind datoria de stat,
                          garanţiile de stat şi recreditarea de stat
    (1) În scop de ţinere a evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, a împrumuturilor acordate din mijloacele obţinute din împrumuturile de stat interne sau externe, Ministerul Finanţelor este unicul organ autorizat să întocmească următoarele rapoarte:
    a) raportul privind datoria de stat;
    b) raportul privind garanţiile de stat;
    c) raportul privind recreditarea de stat.
    (2) Regulile de întocmire a rapoartelor menţionate la alin. (1) se stabilesc de Guvern.
    (3) Rapoartele menţionate la alin. (1) conţin înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, precum şi privind recreditarea de stat.
    (4) În raportul privind datoria de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematizată, informaţia privind obligaţiile directe ale statului, care rezultă din împrumuturile de stat interne şi externe, privind dinamica împrumuturilor de stat, numărul de identificare a datoriei, data contractării, data scadenţei, suma agregată. Raportul privind datoria de stat conţine:
    a) raportul privind datoria de stat internă;
    b) raportul privind datoria de stat externă.
    (5) În raportul privind garanţiile de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematizată, informaţia privind obligaţiile de stat condiţionale interne şi externe apărute din contractele de garanţii de stat, privind emiterea şi scadenţa garanţiilor de stat, numărul de identificare a garanţiilor, sumele agregate, plăţile efectuate, plăţile viitoare. Raportul privind garanţiile de stat conţine:
    a) raportul privind garanţiile de stat interne;
    b) raportul privind garanţiile de stat externe.
    (6) În raportul privind recreditarea de stat se înregistrează, în ordine  cronologică şi sistematizată, informaţia privind proiectele, programele, activităţile finanţate din surse recreditate, privind beneficiarii recreditării, data contractării, data scadenţei, suma agregată.
    Articolul 12. Raportarea şi monitorizarea datoriei
                         sectorului public, garanţiilor de stat
                         şi a recreditării de stat
    (1) Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei și Infrastructurii şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale prezintă Ministerului Finanţelor informaţia necesară pentru întocmirea planului şi a prognozelor anuale ale datoriei de stat, ale garanţiilor de stat şi ale garanţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale datoriei sectorului public.
    [Art.12 al.(1) modificat prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338]
    (2) Banca Naţională a Moldovei, administraţia publică centrală şi locală şi autorităţile publice, debitorii garantaţi şi băncile creditoare ale sectorului public prezintă, trimestrial, Ministerului Finanţelor informaţia necesară pentru monitorizarea sumelor datorate, a debursării şi deservirii datoriei sectorului public, a obligaţiilor condiţionale ce rezultă din contractele de acordare a garanţiilor de stat/a garanţiilor unităţilor administrativ-teritoriale.
    (3) Întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public prezintă, trimestrial, Ministerului Finanţelor informaţia necesară pentru monitorizarea contractării, debursării şi deservirii datoriei sectorului public neonorate.
    (4) Procedura de raportare a informaţiei necesare pentru monitorizarea datoriei sectorului public se stabileşte de Guvern.
    (5) Ministerul Finanţelor generalizează şi monitorizează datele cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
    (6) Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului şi Parlamentului, trimestrial, în decurs de 70 de zile de la finele trimestrului respectiv, raportul trimestrial privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, al garanţiilor de stat şi al recreditării de stat şi anual, în decurs de 90 de zile de la finele anului respectiv, raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, al garanţiilor de stat şi al recreditării de stat.
    Articolul 13. Răspunderea beneficiarilor de mijloace
                         recreditate din împrumuturile de stat
                         şi/sau de garanţii de stat
    (1) În cazul încălcării de către băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut care iau cu împrumut mijloace recreditate, de către beneficiarii recreditării şi de către debitorii garantaţi a obligaţiilor lor stabilite în contractele respective, Ministerul Finanţelor şi/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare, direct sau prin Serviciul Fiscal de Stat, sînt împuternicite să suspende pe cale extrajudiciară operaţiunile bancare, să sechestreze şi să perceapă în mod incontestabil mijloacele datorate din conturile bancare ale acestor beneficiari de mijloace din împrumuturi de stat şi/sau de garanţii de stat, conform procedurii stabilite de legislaţia în vigoare.
    [Art.13 al.(1) modificat prin LP250 din 15.11.18, MO448-460/07.12.18 art.745; în vigoare 07.12.18]
    [Art.13 al.(1) modificat prin LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537]
    (2) Riscul aferent schimbului valutar se suportă de către beneficiarii recreditării şi de către beneficiarii de împrumuturi acordate cu garanţie de stat.
    Articolul 14. Destinaţia mijloacelor obţinute din
                          împrumuturile de stat
    Mijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru:
    a) sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale;
    b) promovarea exporturilor;
    c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară;
    d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor situaţii excepţionale;
    e) rambursarea anticipată, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor existente şi a garanţiilor;
    f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului temporar de casă al bugetului de stat.
Capitolul III
DATORIA DE STAT INTERNĂ
    Articolul 15. Instrumentele generatoare de datorie
                         de stat internă
    Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat internă instrumentele financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piaţa internă şi împrumuturile de stat interne.
    Articolul 16. Emisiunea valorilor mobiliare de stat
                          pentru plasare pe piaţa internă
    (1) Valorile mobiliare de stat pentru plasare pe piaţa internă se emit în monedă naţională şi pot fi indexate. Valoarea nominală şi dobînda valorii mobiliare de stat indexate este corelată la momentul achitării la valoarea de referinţă a unei variabile. Această variabilă poate fi rata de schimb a valutei străine, rata inflaţiei sau oricare altă variabilă sau indice, după cum este prevăzut în condiţiile emisiunii.
    (2) Valorile mobiliare de stat se emit:
    a) în formă de înscriere în cont, ca valori mobiliare pentru care emisiunea, evidenţa, confirmarea dreptului de proprietate şi plata sumei principale şi a dobînzilor (cupoanelor) aferente se efectuează prin intermediul conturilor și registrelor Depozitarului central unic al valorilor mobiliare;
    [Art.16 al.(2), lit.a) modificată prin LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 30.07.18]
   
[Art.16 al.(2), lit.b) abrogată prin LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 30.07.18]
    (3) Fiecărei emisiuni a valorilor mobiliare de stat, Depozitarul central unic al valorilor mobiliare atribuie, conform cerinţelor standardelor naţionale şi internaţionale, numărul de înregistrare de stat.
    [Art.16 al.(3) modificat prin LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 30.07.18]
    Articolul 17. Tipurile de valori mobiliare de stat
    (1) Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt şi lung.
    (2) Valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt sînt bonurile de trezorerie, emise cu scont şi răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.
    (3) Valorile mobiliare de stat emise pe termen lung sînt obligaţiunile de stat, emise cu o rată flotantă sau fixă a dobînzii. Dobînda (cupoanele) la obligaţiunile de stat se achită periodic. Obligaţiunile de stat pot fi vîndute cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă şi sînt răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.
    Articolul 18. Circulaţia valorilor mobiliare de stat
    (1) Tranzacţiile pe piaţa secundară cu valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt vor avea loc doar în afara pieţei reglementate şi în afara sistemului multilateral de tranzacţionare prin intermediul dealerilor primari şi al altor instituţii autorizate.
    (2) Tranzacţiile pe piaţa secundară cu valorile mobiliare de stat emise pe termen  lung pot avea loc atît în afara pieţei reglementate şi în afara sistemului multilateral de tranzacţionare prin intermediul dealerilor primari, cît şi pe piaţa reglementată şi în cadrul sistemului multilateral de tranzacţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (3) Regulile privind organizarea şi funcţionarea pieţei secundare a valorilor mobiliare de stat, cu excepţia pieţei reglementate şi a sistemului multilateral de tranzacţionare, se stabilesc de Ministerul Finanţelor de comun acord cu Banca Naţională a Moldovei.
    Articolul 19. Răscumpărarea valorilor mobiliare de stat
    (1) Valorile mobiliare de stat sînt răscumpărate în conformitate cu condiţiile de emisiune a acestora şi cu actele normative elaborate în temeiul prezentei legi. În urma răscumpărării, obligaţiile ce decurg din emisiunea valorilor mobiliare de stat se sting.
    (2) Dacă data la care urmează să se efectueze una din plăţile aferente valorii mobiliare de stat este o zi nelucrătoare, plata se va efectua în prima zi lucrătoare imediat următoare, fără dobîndă suplimentară.
    (3) Ministerul Finanţelor are dreptul să răscumpere valoarea mobiliară de stat înainte de scadenţă în cazurile în care acest fapt este specificat în condiţiile emisiunii valorii mobiliare de stat.
    (4) Încasările obţinute de la plasarea valorilor mobiliare de stat în sumă ce depăşeşte valoarea nominală a acestora, precum şi încasările obţinute de la răscumpărarea valorilor mobiliare de stat la un preţ mai mic decît preţul de vînzare la plasare se trec la micşorarea cheltuielilor efective pentru deservirea datoriei de stat interne în anul bugetar respectiv.
    Articolul 20. Acordarea de compensaţii pentru valorile
                         mobiliare de stat, emise în  formă materializată,
                         distruse, deformate sau deteriorate
    Ministerul Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru valorile mobiliare de stat, emise în formă materializată, distruse, deformate sau deteriorate dacă aceste valori mobiliare de stat sînt identificate după elementele lor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ministerul Finanţelor va acorda compensaţia menţionată doar în cazul în care o astfel de achitare nu va provoca achitarea dublă pentru aceeaşi valoare mobiliară de stat.
    Articolul 21. Plăţi şi transferuri pe teritoriul Republicii
                         Moldova
    Pe teritoriul Republicii Moldova, plăţile şi transferurile ce ţin de cumpărarea şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat se efectuează în monedă naţională.
    Articolul 22. Agent al statului
    (1) Banca Naţională a Moldovei sau altă instituţie, în bază de acord cu Ministerul Finanţelor, poate exercita funcţia de agent al statului în organizarea plasării şi deservirii valorilor mobiliare de stat pe piaţa internă.
    (2) Pentru funcţia exercitată ca agent al statului, Ministerul Finanţelor este autorizat să achite comisioane din contul bugetului de stat. Cuantumul comisioanelor şi spectrul de servicii (operaţiuni) prestate de agentul statului sînt stabilite prin acord între cele două părţi.
Capitolul IV
DATORIA DE STAT EXTERNĂ
    Articolul 23. Instrumentele generatoare de datorie
                         de stat externă
    Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat externă instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe:
    a) împrumuturi de stat externe;
    b) valori mobiliare de stat emise pentru plasare pe pieţele financiare externe;
    c) alocări de Drepturi Speciale de Tragere;
    d) garanţii de stat externe – în cazul prevăzut la art. 39.
    Articolul 24. Activitatea pe pieţele financiare externe
    Ministerul Finanţelor activează pe pieţele financiare externe, prin intermediul instituţiilor financiare specializate, pentru organizarea şi administrarea ofertei pentru valori mobiliare de stat, pentru încheierea tranzacţiilor cu valori mobiliare de stat, conform regulilor şi practicilor acceptate pe plan internaţional.
    Articolul 25. Aprobarea deciziilor privind contractarea
                         datoriei de stat externe
    Contractele de împrumuturi de stat externe se aprobă de către Parlament prin lege organică. În cazul în care valorile mobiliare de stat urmează a fi emise pentru plasare pe pieţele financiare externe, legea organică respectivă se adoptă pînă la publicarea ofertei pe piaţa externă.
    Articolul 26. Atragerea de împrumuturi de stat externe
                         şi a altor instrumente financiare
                         de la Fondul Monetar Internaţional
    Atragerea de împrumuturi de stat externe şi a altor instrumente financiare de la Fondul Monetar Internaţional va fi asigurată de către Parlament prin lege.
    Articolul 27. Debursarea şi utilizarea mijloacelor
                         din împrumuturile de stat externe
    (1) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru susţinerea bugetului de stat sînt debursate la conturile deschise în Banca Naţională a Moldovei. Împrumuturile de stat contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe sînt debursate şi păstrate în conturi purtătoare de dobîndă în favoarea bugetului de stat, deschise în bănci.
    (2) Mijloacele băneşti obţinute din împrumuturile de stat externe pot fi păstrate în conturile bancare/trezoreriale ale Ministerului Finanţelor în monedă naţională şi/sau în valută străină.
    (3) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe sau a programelor de dezvoltare pot fi debursate direct de către Ministerul Finanţelor sau prin intermediul altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi al autorităţilor publice, responsabile de implementarea proiectului. În cazul în care acordul de împrumut prevede instituirea unităţii speciale de implementare a proiectului, debursarea mijloacelor poate fi efectuată de către această unitate, cu acordul autorităţilor administraţiei publice centrale/al autorităţilor publice beneficiare. Mijloacele circulante destinate continuării recreditării sînt acumulate de subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare din rambursarea sumei principale şi din achitarea dobînzilor şi păstrate pentru crearea fondurilor de recreditare a împrumuturilor de stat.
    (4) Autorităţile administraţiei publice centrale/autorităţile publice care beneficiază de mijloace obţinute din împrumuturi de stat externe, prin care sînt realizate proiectele finanţate din surse externe, monitorizează implementarea şi realizarea scopurilor acestor proiecte.
    (5) Procedura de debursare a împrumuturilor de stat externe se reglementează prin actul normativ aprobat de Guvern în temeiul prezentei legi.
Capitolul V
RECREDITAREA
    Articolul 28. Scopul recreditării
    (1) Mijloacele financiare obţinute din împrumuturile de stat interne şi/sau externe pot fi recreditate pentru realizarea proiectelor şi a programelor de dezvoltare finanţate din surse externe şi/sau interne.
    (2) Ministerul Finanţelor este unicul organ împuternicit cu administrarea acestor mijloace în temeiul prezentei legi. Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze operaţiuni de recreditare fie direct, fie prin intermediul băncilor și/sau organizațiilor de creditare nebancare, și/sau asociațiilor de economii și împrumut, fie prin intermediul subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, precum şi să semneze contractele şi alte acte juridice aferente atribuţiilor stabilite de prezentul articol.
    Articolul 29. Distribuirea mijloacelor financiare obţinute
                         din împrumuturile de stat
    (1) Recreditarea este efectuată prin acordarea de împrumuturi din contul împrumuturilor de stat externe  în moneda împrumutului extern, dacă altceva nu este prevăzut în contractul de împrumut de stat extern şi în contractul de recreditare. Recreditarea beneficiarilor finali ai recreditării se efectuează prin intermediul băncilor și/sau organizațiilor de creditare nebancare, și/sau asociațiilor de economii și împrumut, acestea împrumutînd mijloacele pentru recreditare de la Ministerul Finanţelor. Recreditarea prin intermediul Ministerului Finanţelor se efectuează în cazul în care acest lucru este stabilit în contractele de împrumuturi interne sau externe.
    (2) În cazurile cînd recreditarea este făcută prin intermediul băncilor și/sau organizațiilor de creditare nebancare, și/sau asociațiilor de economii și împrumut participante, condiţiile pentru selectarea beneficiarilor care pot fi creditaţi din aceste mijloace sînt definite de băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut, cu respectarea criteriilor de evaluare a riscurilor de credit şi a criteriilor de selectare conform regulilor şi practicilor de creditare recunoscute pe plan intern şi internaţional. Riscurile comerciale şi financiare aferente operaţiunilor de recreditare se suportă de către intermediarii financiari care acordă împrumuturi din mijloacele destinate recreditării.
    [Art.29 al.(2) modificat prin LP250 din 15.11.18, MO448-460/07.12.18 art.745; în vigoare 07.12.18]
    (3) Condiţiile de recreditare a împrumuturilor destinate pentru recreditarea beneficiarilor finali sînt stabilite de către creditor şi/sau definite în contractele de împrumut interne sau externe.
    (4) Condiţiile operaţionale specifice recreditării, precum şi rambursării împrumuturilor acordate din mijloace destinate recreditării, sînt stabilite în contractele de recreditare. Aceste contracte stabilesc rata dobînzii plătite Ministerului Finanţelor, moneda în care sînt calculate şi achitate suma principală şi alte plăţi, garanţiile rambursării, data rambursării, scopul recreditării, cazurile de neexecutare a contractelor, penalitatea în caz de rambursare întîrziată sau nerambursare a mijloacelor, precum şi alte angajamente ale părţilor.
    (5) Băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut care participă la recreditarea mijloacelor obţinute din împrumuturile de stat destinate recreditării sînt selectate de Ministerul Finanțelor prin intermediul Directoratului Liniei de Credit în urma evaluării şi analizei performanţelor, precum şi corespunderii lor criteriilor de eligibilitate. Modalitatea de selectare a băncilor și/sau organizațiilor de creditare nebancare, și/sau asociațiilor de economii și împrumut care participă la recreditarea de stat se stabileşte de Guvern conform reglementărilor şi procedurilor de administrare a proiectelor finanţate din surse externe.
    [Art.29 al.(5) modificat prin LP250 din 15.11.18, MO448-460/07.12.18 art.745; în vigoare 07.12.18]
    (6) Orice debursare a mijloacelor destinate recreditării către beneficiarii recreditării poate fi suspendată sau stopată în cazul în care beneficiarul recreditării încalcă obligaţiile sale ce decurg din contractul de recreditare, utilizează aceste mijloace contrar destinaţiei sau există circumstanţe care, în mod vădit, pot duce la incapacitatea de plată a beneficiarului.
    (7) Autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autorităţile administraţiei publice locale şi beneficiarii recreditării sînt responsabili de realizarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor recreditate, precum şi de calitatea lucrărilor efectuate.
    Articolul 30. Monitorizarea mijloacelor recreditate
    (1) Băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut care participă la recreditare din contul împrumuturilor de stat prezintă, trimestrial, subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare informaţia privind debursarea şi rambursarea mijloacelor recreditate, privind situaţia lor economică, inclusiv privind rapoartele financiare şi cele anuale ale auditului extern.
    (2) Ministerul Finanţelor şi/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare monitorizează beneficiarii care participă la recreditare din contul împrumuturilor de stat pînă la executarea completă şi/sau pînă la încetarea obligaţiilor apărute din contractele de recreditare. Subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare solicită de la Banca Naţională a Moldovei şi de la alte autorităţi de supraveghere a pieţei financiare informaţia cu privire la situaţia economică a băncilor și/sau organizațiilor de creditare nebancare, și/sau asociațiilor de economii și împrumut care intenţionează să participe sau care participă la operaţiunile de recreditare.
    Articolul 31. Administrarea resurselor financiare
                         destinate recreditării
    Ministerul Finanţelor, după necesitate şi cu aprobarea Guvernului, creează subdiviziuni speciale care urmează să administreze mijloacele destinate recreditării. În conformitate cu scopurile recreditării, stabilite de prezenta lege, acestea sînt responsabile de alocarea mijloacelor respective conform destinaţiei stabilite.
    Articolul 32. Rambursarea mijloacelor financiare
                         recreditate
    (1) Toate mijloacele financiare obţinute din împrumuturile de stat recreditate de Ministerul Finanţelor şi/sau de subdiviziunile special create în scopuri de recreditare pentru realizarea proiectelor şi a programelor de dezvoltare finanţate din surse externe şi/sau interne sînt rambursate de beneficiarii recreditării sau de băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut la conturile bugetului de stat/ale subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, în conformitate cu condiţiile contractelor de recreditare respective.
    (2) Ministerul Finanţelor şi/sau subdiviziunile special create pentru scopuri de recreditare sînt împuternicite să perceapă de la beneficiarii recreditării sau de la băncile și/sau organizațiile de creditare nebancare, și/sau asociațiile de economii și împrumut o plată care va acoperi costurile operaţiunilor de schimb valutar, precum şi alte riscuri şi costuri legate de primirea, distribuirea şi rambursarea împrumuturilor destinate recreditării.
    (3) În cazul în care beneficiarul recreditat nu îşi poate respecta obligaţiile financiare conform graficului de achitare a datoriei relevant contractului de recreditare, Ministerul Finanţelor, în urma analizei economico-financiare a beneficiarului recreditat, are dreptul să adopte decizii privind reeşalonarea datoriei acestuia prin încheierea unor acorduri adiţionale la contractul de recreditare iniţial.
    [Capitolul V modificat prin LP250 din 15.11.18, MO448-460/07.12.18 art.745; în vigoare 07.12.18]
Capitolul VI
GARANŢIILE DE STAT
    Articolul 33. Cazurile de acordare a garanţiilor de stat
    Garanţiile de stat interne şi externe sînt emise în cazuri excepţionale, şi anume:
    a) pentru garantarea împrumuturilor interne sau externe destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe sau interne care prezintă o importanţă majoră pentru economia naţională;
    b) pentru împrumuturile menite achitării înainte de termen a împrumuturilor garantate anterior cu garanţii de stat, cu condiţia ca noile împrumuturi să aibă un cost financiar mai mic;
    c) pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia;
    d) pentru exercitarea competențelor prevăzute în Legea cu privire la redresarea și rezoluția băncilor.
    [Art.33 lit.d) introdusă prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    e) pentru garantarea creditelor acordate persoanelor fizice în conformitate cu Legea privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”.
    [Art.33 lit.e) introdusă prin LP294 din 21.12.17, MO18-26/19.01.18 art.97]
    Articolul 34. Procedura de acordare a garanţiei de stat
    (1) Parlamentul adoptă hotărîrea privind acordarea garanţiei de stat pe baza propunerilor şi proiectelor înaintate de Guvern.
    (2) Persoanele juridice interesate care solicită acordarea unei garanţii de stat în favoarea unui creditor trebuie să înainteze Ministerului Finanţelor o cerere, la care se anexează următoarele documente:
    a) actul de constituire a solicitantului;
    b) certificatul de înregistrare de stat a solicitantului;
    c) extras din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor cu privire la solicitant;
    d) bilanţul contabil al solicitantului pentru o perioadă de activitate de cel puţin 2 ani precedenţi;
    e) certificatul privind lipsa datoriilor solicitantului faţă de buget;
    f) informaţia privind datoriile solicitantului faţă de creditori;
    g) copiile de pe toate documentele relevante privind proiectele care urmează a fi implementate;
    h) planul de afaceri unde se indică destinaţia împrumutului pentru care se solicită garanţia de stat, prognoza privind profitul şi distribuirea acestuia în perioada de garanţie;
    i) proiectul contractului de împrumut pe care îl va încheia cu creditorul, unde se indică denumirea şi adresa creditorului, suma împrumutului pentru care se solicită garanţia de stat, condiţiile de creditare, mijloacele de garantare a rambursării împrumutului, altele decît garanţia de stat;
    j) informaţia privind activele care urmează a fi gajate.
    (3) Creditorul care oferă împrumutul şi debitorul care beneficiază de împrumut (solicitantul) sînt responsabili de corectitudinea şi executarea planului de afaceri.
    (4) Ministerul Finanţelor va decide în ce priveşte corespunderea cererii de solicitare a garanţiei de stat în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia şi a documentelor anexate conform alin.(2), anunţînd solicitantul despre decizia adoptată.
    (5) Garanţia de stat nu poate fi acordată solicitantului garanţiei de stat dacă:
    a) situaţia financiară a solicitantului este nesatisfăcătoare;
    b) solicitantul nu are o altă garanţie reală sau personală de executare a obligaţiilor, suficientă pentru achitarea împrumutului şi dobînzilor aferente;
    c) solicitantul are datorii scadente neachitate (datorii restante);
    d) solicitantul este implicat în vreun proces judiciar în calitate de pîrît sau inculpat ori este subiect al procedurii de insolvabilitate;
    e) proiectele prezentate nu sînt satisfăcătoare din punct de vedere economico-financiar.
    (6) Solicitantul (debitorul garantat), în termen de 10 zile lucrătoare, informează Ministerul Finanţelor despre orice schimbare referitoare la informaţia prezentată la depunerea cererii, survenită fie înainte, fie după acordarea garanţiei de stat.
    Articolul 35. Evaluarea riscului asumat de Ministerul
                         Finanţelor la acordarea garanţiei de stat
    (1) După examinarea corespunderii planului de afaceri cu scopurile acordării garanţiei de stat, Ministerul Finanţelor efectuează o analiză a documentelor depuse şi evaluează nivelul riscului pentru fiecare garanţie.
    (2) Pe baza evaluării riscului, Ministerul Finanţelor stabileşte plata pentru fiecare garanţie de stat în mărime de la 5 la 25 la sută din suma care urmează să fie garantată prin garanţie de stat. Această plată este transferată de solicitantul garanţiei de stat către Ministerul Finanţelor după ce ministerul încheie cu persoana respectivă un contract de acordare a garanţiei de stat, în termen de 3 zile de la semnarea acestuia, dacă contractul nu prevede altfel. Contractul de garanţie de stat nu va fi încheiat cu creditorul solicitantului de garanţie de stat dacă solicitantul nu va achita plata pentru garanţie de stat conform prevederilor prezentului alineat.
    (3) În cazul în care garanţia de stat nu este acordată solicitantului garanţiei de stat, suma achitată se restituie solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare din momentul adoptării deciziei de respingere a cererii de solicitare a acordării garanţiei de stat. Cheltuielile aferente restituirii sumei plăţii pentru garanţia de stat vor fi suportate din contul solicitantului garanţiei de stat.
    Articolul 36. Contractul de garanţie de stat şi
                         elementele lui obligatorii
    (1) Contractul de garanţie de stat se încheie între Ministerul Finanţelor şi creditor în temeiul hotărîrii Parlamentului privind acordarea garanţiei de stat respective. Contractul de garanţie de stat se încheie în formă scrisă,sub sancţiunea nulităţii.
    (2) Elementele obligatorii ale contractului de garanţie de stat sînt:
    a) numele şi adresa creditorului care oferă împrumutul garantat prin garanţie de stat;
    b) numele şi adresa debitorului garantat;
    c) descrierea obligaţiilor garantate prin garanţie de stat;
    d) suma maximă a garanţiei de stat;
    e) drepturile şi obligaţiile părţilor;
    f) termenul şi condiţiile acordării garanţiei de stat, în care creditorul are dreptul să ceară Ministerului Finanţelor executarea obligaţiei garantate prin garanţie de stat;
    g) condiţiile de plată a împrumutului garantat prin garanţia de stat.
    (3) Dreptul creditorului de a cere executarea garanţiei de stat apare doar după ce creditorul a întreprins toate acţiunile necesare pentru colectarea sumelor datorate de la debitorul garantat, a urmărit executarea benevolă sau forţată a garanţiilor reale şi/sau personale prezentate de debitorul garantat, altele decît garanţia de stat, inclusiv a iniţiat procedura de executare a hotărîrii judecătoreşti adoptate în acest sens.
    (4) Garanţia de stat asigură rambursarea integrală sau parţială a sumei principale a împrumutului garantat de stat şi plata dobînzii aferente dacă plata dobînzii este stipulată în contractul de garanţie de stat.
    Articolul 37. Contractul de acordare a garanţiei de stat
    (1) Contractul de acordare a garanţiei de stat este încheiat între Ministerul Finanţelor şi debitorul garantat (solicitant) în temeiul hotărîrii Parlamentului privind acordarea garanţiei de stat respective. Contractul de acordare a garanţiei de stat se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii.
    (2) În contractul de acordare a garanţiei de stat se stabilesc:
    a) taxa plătită de debitorul garantat pentru garanţia de stat;
    b) obligaţia debitorului garantat de a constitui garanţii suficiente în favoarea creditorului pentru a garanta rambursarea împrumutului şi a cheltuielilor scontate aferente;
    c) obligaţia de raportare a debitorului garantat privind obligaţiile ce decurg din garanţia de stat;
    d) constituirea altor garanţii în favoarea statului;
    e) destinaţia mijloacelor obţinute din împrumuturile garantate de stat;
    f) obligaţia debitorului garantat de a restitui statului toate sumele cheltuite de stat pentru executarea garanţiei de stat, precum şi alte cheltuieli aferente acestei executări.
    Articolul 38. Executarea garanţiei de stat
    (1) Dacă debitorul garantat nu-şi îndeplineşte obligaţiile sale de plată conform contractului de împrumut încheiat cu creditorul şi acesta din urmă a întreprins toate măsurile ca debitorul garantat să ramburseze datoria, creditorul are dreptul să prezinte Ministerului Finanţelor o cerere prin care să solicite executarea garanţiei de stat.
    (2) Ministerul Finanţelor transferă suma solicitată de creditor dacă informaţiile din cererea de executare a garanţiei de stat sînt conforme cu prevederile prezentei legi şi cu condiţiile stipulate în contractul de garanţie de stat.
    (3) Este interzisă debitarea incontestabilă extrajudiciară a mijloacelor din conturile bugetului de stat în favoarea creditorului.
    (4) Obligaţia pecuniară care rezultă din garanţiile de stat se execută din contul mijloacelor disponibile ale bugetului de stat. Ministerul Finanţelor informează Guvernul şi Parlamentul privind cererile de executare a garanţiilor de stat, prezentate ministerului de creditorii garantaţi, şi privind executările efectuate.
    Articolul 39. Transformarea garanţiei de stat în datorie
                          de stat
    Suma solicitată şi susceptibilă plăţii în temeiul garanţiei de stat devine datorie de stat din momentul în care creditorul înaintează o cerere de executare, conform prevederilor prezentei legi şi ale contractului de garanţie de stat încheiat, care duce la apariţia obligaţiei statului de a executa garanţia de stat.
    Articolul 40. Recuperarea mijloacelor folosite pentru
                         executarea garanţiei de stat
    (1) După ce Ministerul Finanţelor a executat garanţia de stat, debitorul garantat este obligat să ia toate măsurile posibile pentru a rambursa statului toate sumele cheltuite pentru executarea garanţiei de stat, în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu actele normative relevante, cu contractul de acordare a garanţiei de stat şi cu oricare alt contract semnat în acest sens între Ministerul Finanţelor şi debitorul garantat.
    (2) În cazul în care debitorul garantat nu îşi poate respecta obligaţiile financiare conform graficului de achitare a datoriei stabilit, Ministerul Finanţelor, în urma analizei economico-financiare a debitorului garantat, este în drept să adopte decizii privind reeşalonarea datoriei acestuia. Pentru perioada reeşalonată debitorul garantat va achita o dobîndă stabilită de către părţi.
    (3) În temeiul prevederilor prezentei legi, Ministerul Finanţelor este împuternicit să constituie gaj legal asupra proprietăţii debitorului garantat sau să obţină alte garanţii suplimentare ale terţelor persoane pentru debitorul garantat, cu scopul de a recupera mijloacele folosite pentru executarea obligaţiilor debitorului garantat, conform procedurilor stabilite de legislaţie pentru recuperarea datoriilor apărute din obligaţiile fiscale ale contribuabililor.
    (4) De la debitorul garantat pentru care Ministerul Finanţelor a folosit mijloace pentru executarea garanţiei de stat se percepe la bugetul de stat, pentru perioada în care mijloacele respective nu sînt restabilite la buget, o sumă calculată în funcţie de rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt.
    Articolul 41. Temeiurile de încetare a garanţiei de stat
    Garanţia de stat încetează în cazul în care:
    a) obligaţia garantată este pe deplin stinsă;
    b) termenul garanţiei de stat a expirat;
    c) mijloacele obţinute din împrumutul garantat de stat nu sînt utilizate în scopurile stabilite de contractul de acordare a garanţiei de stat;
    d) a fost modificată, fără acordul Ministerului Finanţelor, obligaţia garantată cu garanţie de stat, cînd această modificare atrage mărirea răspunderii sau alte consecinţe nefavorabile pentru stat în calitatea sa de fidejusor;
    e) a fost încheiat contractul de preluare a obligaţiei garantate cu garanţie de stat sau contractul de cesiune a creanţei garantate cu garanţie de stat, cu excepţia cazului în care menţinerea garanţiei de stat este permisă de Ministerul Finanţelor în modul stabilit de prevederile contractelor de garanţie de stat şi de acordare a garanţiei de stat;
    f) din vina creditorului, este imposibilă subrogarea statului, în calitate de fidejusor, în drepturile creditorului faţă de debitor.
   Articolul 42. Garanţiile de stat şi valorile mobiliare
                        de stat emise în situaţii de criză sistemică
                        sau de pericol al apariţiei acesteia și în
                        temeiul Legii cu privire la redresarea și
                        rezoluția băncilor
    [Art.42 titlul în redacția LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    (1) Prevederile capitolului VI al prezentei legi nu se răsfrîng asupra garanţiilor de stat acordate în situaţii de criză sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, precum și în cazurile prevăzute de Legea cu privire la redresarea și rezoluția băncilor.
    [Art.42 al.(1) modificat prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    (2) Valorile mobiliare de stat emise în condiţiile art.3 alin.(1) lit. f) și lit.g) al prezentei legi, cu scopul capitalizării băncii/băncilor, vor fi transmise băncii/băncilor şi înregistrate în Sistemul de înscrieri în conturi la Banca Naţională a Moldovei pe numele băncii/băncilor la data emisiunii acestora.
    (2) Valorile mobiliare de stat emise în condiţiile art.3 alin.(1) lit. f) și lit.g) al prezentei legi, cu scopul capitalizării băncii/băncilor, vor fi transmise băncii/băncilor şi înregistrate în conturile și registrele Depozitarului central unic al valorilor mobiliare pe numele băncii/băncilor la data emisiunii acestora.
    [Art.42 al.(2) modificat prin LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 30.07.18]
    [Art.42 al.(2) modificat prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    (3) Pentru valorile mobiliare de stat emise în condiţiile art.3 alin.(1) lit. f) și lit.g) al prezentei legi, cu scopul garantării creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor, calitatea de proprietar al acestora la data emisiunii şi pe perioada gajării este exercitată de Ministerul Finanţelor.
    [Art.42 al.(3) modificat prin LP233 din 03.10.16, MO343-346/04.10.16 art.709]
    (4) În cazul nerambursării în termen de către bancă a creditului de urgenţă acordat în situaţii de criză sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, valorile mobiliare de stat trec în proprietatea Băncii Naţionale a Moldovei în suma creditului şi dobînzii nerambursate. Dobînda aferentă valorilor mobiliare de stat se calculează începînd cu data trecerii acestora în proprietatea Băncii Naţionale a Moldovei.
Capitolul VII
DATORIA UNOR SOCIETĂŢI COMERCIALE,
ÎNTREPRINDERI ŞI UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE
    Articolul 43. Datoria întreprinderilor de stat/ municipale
                          şi a societăţilor comerciale cu capital integral
                          sau majoritar public
    (1) Datoria contractată de întreprinderile de stat/municipale şi de societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public nu constituie datorie de stat sau datorie a unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Contractele de împrumuturi interne sau externe prin care întreprinderilor de stat/municipale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public li s-au acordat cu împrumut mijloace în monedă naţională şi/sau în valută străină, precum şi deciziile acestor întreprinderi şi societăţi comerciale cu privire la emisiunea publică de obligaţiuni ori contractele cu privire la vînzarea-cumpărarea de obligaţiuni proprii investitorilor nerezidenţi urmează a fi înregistrate la Ministerul Finanţelor. Modalitatea de înregistrare a contractelor/deciziilor este stabilită de Guvern.
    (3) Guvernul nu poartă răspundere pentru datoria persoanelor juridice menţionate în prezentul articol.
    Articolul 44. Datoria unităţilor administrativ-teritoriale
    (1) Unităţile administrativ-teritoriale contractează datorie în temeiul prezentei legi şi al legislaţiei cu privire la finanţele publice locale.
    (2) Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturi externe şi/sau acorda garanţii pentru împrumuturi externe doar de la instituţiile financiare internaţionale.
    (3) Datoria unităţilor administrativ-teritoriale constituie obligaţia exclusivă a unităţilor administrativ-teritoriale de a rambursa datoria în conformitate cu termenele şi condiţiile contractuale. Datoria unităţilor administrativ-teritoriale nu constituie obligaţie directă sau indirectă a Guvernului Republicii Moldova.
    Articolul 45. Scopul contractării datoriei/acordării
                         garanţiilor pentru împrumuturi de către
                         unităţile administrativ-teritoriale
    (1) Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale pot contracta datorie pe termen lung în următoarele scopuri:
    a) finanţarea proiectelor de investiţii capitale/a programelor de dezvoltare;
    b) refinanţarea datoriei pe termen lung contractate anterior în vederea realizării scopului prevăzut la lit. a). Datoria destinată refinanţării urmează a fi contractată la condiţii mai avantajoase decît datoria care urmează a fi refinanţată.
    (2) Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale au dreptul, în baza deciziilor autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, să acorde întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar municipal garanţii pentru împrumuturi pentru cheltuieli de capital de la instituţiile financiare internaţionale şi din ţară.
    Articolul 46. Contractarea datoriei/acordarea garanţiilor
                          pentru împrumuturi de către autorităţile executive
                          ale unităţilor administrativ-teritoriale
    (1) Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale pot contracta datorie în scopurile menţionate la art. 45, precum şi pot acorda garanţii pentru împrumuturi, în baza deciziilor emise ale autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
    (2) Decizia autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale prin care se autorizează contractarea datoriei/acordarea garanţiei pentru împrumut trebuie să includă următoarele elemente:
    a) suma principală;
    b) rata dobînzii;
    c) instrumentul datoriei;
    d) perioada de rambursare;
    e) scopul pentru care se contractează datoria/se acordă garanţia pentru împrumuturi.
    (3) Decizia autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale privind contractarea datoriei/acordarea garanţiei pentru împrumut va fi luată în baza dovezii conformităţii contractării datoriei/acordării garanţiei pentru împrumut cu plafonul stabilit la art. 14 alin. (4) din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale. Toate actele încheiate cu încălcarea cerinţei menţionate sînt considerate nule.
    (4) Decizia privind contractarea datoriei şi/sau acordarea garanţiilor pentru împrumuturi, precum şi emisiunea valorilor mobiliare pe termen lung se coordonează preventiv cu Ministerul Finanţelor. Avizul Ministerului Finanţelor, în baza căruia autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale contractează datorie şi/sau acordă garanţii pentru împrumuturi, are un caracter obligatoriu.
    (5) Avizul Ministerului Finanţelor va fi elaborat în baza criteriilor obiective care să asigure:
    a) capacitatea de a rambursa datoria;
    b) compatibilitatea condiţiilor financiare de atragere a mijloacelor cu obiectivele politicii de administrare a datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) conformitatea proiectelor planificate a fi finanţate din contul surselor atrase cu programe de dezvoltare anuale şi multianuale;
    d) conformitatea contractării datoriei/acordării garanţiei menţionate cu restricţiile stabilite în Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale.
    (6) Băncile creditoare ale unităţilor administrativ-teritoriale vor acorda împrumuturi interne respectînd criteriul de conformitate a contractării datoriei cu restricţiile stabilite în Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale.
    (7) În cazul în care o unitate administrativ-teritorială formează datorii cu termen expirat pentru împrumuturi, acesteia îi este interzis de a contracta orice datorie nouă, cu excepţia contractării datoriei în scopul restructurării obligaţiei nerespectate.
    (8) În cazul în care o unitate administrativ-teritorială nu îndeplineşte integral obligaţia financiară rezultată din împrumuturile acordate din contul bugetului de stat, Ministerul Finanţelor, prin suspendarea efectuării defalcărilor sumelor din veniturile generale de stat la bugetul unităţii administrativ-teritoriale şi prin transferurile din fondul de susţinere financiară a teritoriilor, va percepe în mod incontestabil din contul trezorerial al bugetului respectiv mijloace băneşti pentru acoperirea sumelor datorate bugetului de stat.
    (9) După luarea deciziilor de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale privind autorizarea contractării datoriei/acordării garanţiilor pentru împrumuturi, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale respective prezintă Ministerului Finanţelor informaţia privind obligaţiile pecuniare, cu termenul de executare de un an sau mai mare, şi privind garanţiile acordate de aceste unităţi administrativ-teritoriale.
    Articolul 47. Administrarea datoriei şi a garanţiilor acordate
                         de către unităţile administrativ - teritoriale
    Datoria unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi garanţiile acordate de către acestea sînt administrate integral de către autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale contractante respective. În vederea asigurării conformităţii principiului managementului financiar durabil, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale:
    a) elaborează programul anual al împrumuturilor, în care se includ toate împrumuturile interne şi externe care urmează a fi contractate, precum şi cele contractate în trecut în vigoare la momentul elaborării programului. Programul anual al împrumuturilor este parte componentă a deciziei bugetare anuale a autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;
    b) stabilesc obiectivele politicii de administrare a datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, care constituie parte componentă a deciziei bugetare anuale a autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;
    c) evaluează condiţiile financiare ale împrumuturilor şi/sau ale emisiunii valorilor mobiliare;
    d) asigură rambursarea datoriei, calculează şi achită dobînda şi alte plăţi aferente, înregistrează achitările efectuate.
    Articolul 48. Plafoanele datoriilor unităţilor administrativ
                          - teritoriale şi ale garanţiilor acordate de
                          către unităţile administrativ-teritoriale
    Plafoanele datoriilor interne şi externe ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale garanţiilor acordate de către acestea sînt stabilite în bugetele anuale ale autorităţilor administrativ-teritoriale.
    Articolul 49. Rapoartele privind datoria şi rapoartele
                         privind garanţiile unităţilor administrativ-
                         teritoriale
    (1) În scop de ţinere a evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale unităţilor administrativ-teritoriale, direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiară a autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale întocmeşte raportul privind datoria şi raportul garanţiilor unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Regulile de întocmire a rapoartelor menţionate la alin. (1) se stabilesc de Guvern.
    (3) Rapoartele menţionate la alin. (1) conţin înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Informaţia în rapoarte se înregistrează în ordine cronologică şi sistematizată.
    Articolul 50. Obligaţia de a onora datoria unităţilor
                         administrativ-teritoriale
    (1) Datoria unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă obligaţia asigurată ca obligaţie generală a unităţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Deservirea datoriei unităţilor administrativ-teritoriale are prioritate faţă de alte obligaţii pecuniare din contul bugetelor respective şi toate plăţile aferente se efectuează în termenele şi în condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma aprobată în buget pentru acest scop.
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 51
    (1) Prezenta lege va intra în vigoare după expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (2) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, societăţile comerciale şi întreprinderile în care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin mai mult de 50 la sută din capitalul social vor înregistra la Ministerul Finanţelor toate împrumuturile interne şi externe contractate. În scopul înregistrării, persoanele juridice menţionate vor prezenta Ministerului Finanţelor toate contractele de împrumuturi interne şi externe în vigoare, încheiate de aceste persoane juridice în calitate de debitori, sau deciziile acestor persoane juridice cu privire la emisiunea publică de obligaţiuni, şi/sau contractele în vigoare cu privire la vînzarea/cumpărarea de obligaţiuni proprii de către investitorii nerezidenţi.
    (3) Guvernul, în termen de 6 luni:
    a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei în vigoare în vederea stabilirii răspunderii pentru încălcarea prezentei legi;
    c) va elabora şi va aproba regulamentele şi alte acte normative necesare executării prezentei legi.
    (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 943-XIII din 18 iulie 1996 privind datoria de stat şi garanţiile de stat se abrogă.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                 Marian LUPU

    Nr. 419-XVI. Chişinău, 22 decembrie 2006.