CMAE/1998
ID intern unic:  358356
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
CONVENŢIE Nr. 1998
din  15.09.1998
între Republica Moldova şi Republica Bulgaria pentru
evitarea dublei impuneri cu privire
la impozitele pe venit
şi pe proprietate*

Publicat : 30.12.1999 în Tratate Internationale Nr. 23     art Nr : 85     Data intrarii in vigoare : 24.03.1999
    _____________________________
    * Semnată la Sofia, la 15 septembrie 1998.
    În vigoare din 24 martie 1999.


    Republica Moldova şi Republica Bulgaria,
    animate de dorinţa de a încheia o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate întru confirmarea eforturilor spre dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor economice reciproce,
    au convenit după cum urmează:
Capitolul I
SCOPUL CONVENŢIEI

Articolul 1

Persoane vizate
    Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2
Impozite vizate
    1) Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe proprietate stabilite în numele unui Stat Contractant sau al autorităţilor locale, indiferent de modul în care sunt percepute.
    2) Vor fi considerate impozite pe venit şi pe proprietate toate impozitele stabilite pe venitul total, pe proprietatea totală, sau pe elementele de venit sau de proprietate, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare şi impozitele pe suma totală a simbriilor şi salariilor plătite de întreprinderi.
    3) Impozitele existente, asupra cărora se va extinde Convenţia, sunt, în particular:
    (a) în Moldova:
    (i) impozitul pe beneficiul (venitul) întreprinderilor;
    (ii) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
    (iii) impozitul pe proprietăţi imobiliare;
    (în continuare impozit moldovenesc).
    (b) în Bulgaria:
    (i) impozitul pe venitul total;
    (ii) impozitul pe profit;
    (iii) impozitul pe clădiri;
    (în continuare impozit bulgar).
    4) Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite similare, care sunt stabilite după data semnării Convenţiei, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse legislaţiilor lor fiscale respective.
Capitolul II
DEFINIŢII

Articolul 3

Definiţii generale
    1) În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
    a) termenul un Stat Contractant şi celălalt Stat Contractant înseamnă Moldova sau Bulgaria, după cum cere contextul;
    b) termenul Moldova înseamnă Republica Moldova, şi, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Moldovei, inclusiv subsolul, apele şi coloana de aer de deasupra solului, cuprinse între frontierele sale, asupra cărora Republica Moldova îşi exercită suveranitatea sa exclusivă şi deplină;
    c) termenul Bulgaria înseamnă Republica Bulgaria şi, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul şi marea teritorială, asupra cărora îşi exercită suveranitatea statală, precum şi şelful continental şi zona economică exclusivă, asupra căreia îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia, în conformitate cu dreptul internaţional;
    d) termenul persoană include o persoană fizică, o companie şi orice altă asociere de persoane;
    e) termenul companie înseamnă o persoană juridică sau orice entitate, care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;
    f) termenii întreprindere a unui Stat Contractant şi întreprindere a celuilalt Stat Contractant înseamnă, respectiv, o întreprindere exploatată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
    g) termenul persoană naţională înseamnă:
    (i) orice persoană fizică care are cetăţenia unui Stat Contractant;
    (ii) orice persoană juridică, parteneriat sau asociaţie care au primit acest statut, în baza legislaţiei în vigoare a unui Stat Contractant;
    h) termenul trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă, aeronavă, vehicul de transport feroviar sau rutier exploatat de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului, cînd nava, aeronava, vehiculul de transport feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celălalt Stat Contractant;
    i) termenul autoritate competentă înseamnă:
    (i) în cazul Moldovei, Ministrul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat;
    (ii) în cazul Bulgariei, Ministrul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat.
    2) În ce priveşte aplicarea prevederilor prezentei Convenţii pentru o anumită perioadă de timp de un Stat Contractant, orice termen, care nu este altfel definit, va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are potrivit legislaţiei acestui Stat la acea perioadă de timp, cu privire la impozitele la care Convenţia se aplică. Orice înţeles dat, potrivit legislaţiei fiscale în vigoare a acestui Stat, va prevala asupra înţelesului dat termenului potrivit altor legi ale acestui Stat.
Articolul 4
Rezident
    1) În sensul prezentei Convenţii, termenul rezident al unul Stat Contractant înseamnă orice persoană, care, potrivit legislaţiei acestui Stat, este supusă impunerii conform domiciliului său, reşedinţei sale, naţionalităţii, locului de încorporare, locului de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară. Dar acest termen nu include o persoană, care este supusă impozitării în acest Stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse aflate în acest Stat ori are proprietate situată acolo.
    2) Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1), o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:
    a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă ea dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State, va fi considerată rezidentă a Statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strînse (centrul intereselor vitale);
    b) dacă Statul, în care această persoană are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul din State, atunci ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care locuieşte în mod obişnuit;
    c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a Statului a cărui cetăţenie o are;
    d) dacă această persoană are cetăţenia ambelor State sau a nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
    3) Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1) al prezentului articol, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a Statului, în conformitate cu legislaţia căruia a fost înfiinţată.
Articolul 5
Reprezentanţă permanentă
    1) În sensul prezentei Convenţii, termenul reprezentanţă permanentă înseamnă un loc fix de afaceri, prin care o întreprindere îşi desfăşoară, în întregime sau în parte, activitatea sa.
    2) Termenul reprezentanţă permanentă include în special:
    a) un loc de conducere;
    b) o sucursală;
    c) un birou;
    d) o uzină;
    e) un atelier;
    f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
    3) Un şantier de construcţie sau un proiect de construcţie sau o instalare constituie o reprezentanţă permanentă, dar numai atunci cînd continuă pentru o perioadă mai mare de 12 luni.
    4) Independent de prevederile precedente ale acestui articol, termenul reprezentanţă permanentă va fi considerat că nu include:
    a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitării sau expunerii de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii;
    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitării sau expunerii;
    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;
    d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau mărfuri, sau colectării de informaţii pentru întreprindere;
    e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfăşurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar; şi
    f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activităţi menţionate în subparagrafele de la a) la e), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din această combinare, să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
    5) Independent de prevederile paragrafelor 1) şi 2), cînd o persoană, alta decît un agent, cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6), desfăşoară activitate într-un Stat Contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, această întreprindere va fi considerată ca avînd o reprezentanţă permanentă în primul Stat menţionat, referitor la orice activităţi efectuate de această persoană pentru întreprindere, cu excepţia cazului cînd activităţile acestei persoane sunt limitate de cele menţionate în paragraful 4, care, fiind exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu transformă acest loc fix de afaceri într-o reprezentanţă permanentă, potrivit prevederilor acestui paragraf.
    6) O întreprindere nu va fi considerată că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant numai prin faptul că aceasta exercită activitate de afaceri în acest Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.
    7) Faptul că o companie, care este rezidentă a unui Stat Contractant, controlează sau este controlată de o companie, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste companii o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
Capitolul III
IMPUNEREA VENITULUI
Articolul 6

Venitul din proprietăţi imobiliare
    1) Veniturile realizate de rezidentul unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din exploatări forestiere), situate în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Termenul proprietăţi imobiliare va avea înţelesul care îi este atribuit de legislaţia Statului Contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Termenul va include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi exploatări forestiere, drepturile cărora li se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi altor resurse naturale. Navele, aeronavele şi vehiculele de transport feroviar şi rutier nu vor fi considerate proprietăţi imobiliare.
    3) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol se vor aplica veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare.
  4) Prevederile paragrafului 1) şi 3) ale prezentului articol se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietăţi imobiliare utilizate pentru exercitarea serviciilor personale independente.
Articolul 7
Profituri din activităţi de afaceri
    1) Profiturile întreprinderii unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acest Stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai acea parte din ele, care este atribuibilă acelei reprezentanţe permanente.
    2) Sub rezerva prevederilor paragrafului 3) al acestui articol, cînd o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci se atribuie în fiecare Stat Contractant, acelei reprezentanţe permanente, profiturile care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea, a cărei reprezentanţă permanentă este.
    3) La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în Statul în care se află situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte. Totuşi, o asemenea scădere nu se admite cu privire la plăţile efectuate (altfel decît pentru rambursarea cheltuielilor actuale) de către reprezentanţa permanentă oficiului central al întreprinderii sau oricărui altuia din oficiile sale, în ce priveşte redevenţele sau orice alte plăţi similare pentru folosirea patentelor sau altor drepturi, sau a comisioanelor, pentru serviciile specifice prestate sau pentru administrare, sau (cu excepţia cazului unei întreprinderi bancare) cu privire la dobînda din împrumutul acordat reprezentanţei permanente de către întreprindere.
    4) Nici un profit nu se va atribui unei reprezentanţe permanente numai pentru faptul că această reprezentanţă permanentă cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
    5) În sensul paragrafelor precedente, profiturile care se atribuie reprezentanţei permanente vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul cînd există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
    6) Cînd profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
Articolul 8
Transportul internaţional
    1) Profiturile obţinute de o întreprindere a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere vor fi impozabile numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1) se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi.
Articolul 9
Întreprinderi asociate
    1) Cînd:
    a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la proprietatea unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
    b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la proprietatea unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant,
şi fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă.
    2) Cînd un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acestui Stat şi impune, în consecinţă, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt Stat şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celălalt Stat va proceda la o modificare corespunzătoare a sumei impozitului încasat pe acele profituri. La efectuarea unor astfel de modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.
Articolul 10
Dividende
    1) Dividendele plătite de o companie, care este rezidentă a unui Stat Contractant, rezidentului celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dividende pot fi impuse în Statul Contractant în care este rezidentă compania plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar dacă destinatarul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:
    a) 5 la sută din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o companie, care deţine direct cel puţin 25 la sută din proprietatea companiei plătitoare de dividende;
    b) 15 la sută din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante, printr-un acord reciproc, vor stabili modul de aplicare a acestor limite.
    Prezentul paragraf nu va afecta impunerea companiei în ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.
    3) Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acţiuni de orice fel sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte drepturi corporative, care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de către legislaţia Statului a cărui rezidentă este compania distribuitoare a dividendelor.
    4) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale prezentului articol nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezidentul unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, în care compania plătitoare de dividende este rezidentă, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau exercită în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau articolului 14, după caz.
    5) Cînd o companie rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de companie, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sunt plătite rezidentului acelui celălalt Stat sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale companiei unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat.
Articolul 11
Dobînzi
    1) Dobînzile provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite rezidentului celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste dobînzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar, dacă destinatarul este beneficiarul efectiv al dobînzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a dobînzilor.
    Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limite.
    3) Independent de prevederile paragrafului 2), dobînzile provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite Guvernului celuilalt Stat Contractant sau Băncii Naţionale a acelui celălalt Stat vor fi scutite de impunere în primul Stat Contractant menţionat.
    4) Termenul dobînzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului, şi, în special, venituri din hîrtii de valoare guvernamentală şi venituri din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv onorariile şi primele legate de asemenea hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întîrziere nu sunt considerate dobînzi în sensul prezentului articol.
    5) Prevederile paragrafelor 1) şi 2) ale prezentului articol nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobînzilor, fiind rezidentul unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobînzile, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, şi creanţa în legătură cu care sunt plătite dobînzile este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14, după caz.
    6) Dobînzile se consideră că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este însuşi acest Stat, o autoritate locală sau rezidentul acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul dobînzilor, fie că este sau nu rezidentul unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobînzi şi aceste dobînzi se suportă de acea reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste dobînzi vor fi considerate că provin din Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau baza fixă.
    7) Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobînzilor, ţinînd seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    8) Prevederile prezentului articol nu se vor aplica, dacă scopul principal sau unul din scopurile principale ale unei persoane, care are atribuţie la constituirea sau transmiterea titlului de creanţă pentru care sunt plătite dobînzile, a fost obţinerea avantajelor prevăzute în acest articol printr-o atare constituire sau transmitere a drepturilor.
Articolul 12
Redevenţe
    1) Redevenţele provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite rezidentului celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Totuşi, aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui Stat, dar, dacă destinatarul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a redevenţelor.
    3) Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnă plăţi de orice natură primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf, filmelor, benzilor sau discurilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu, sau pentru folosirea sau concesionarea oricărui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, sau pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
    4) Prevederile paragrafului 1) şi 2) ale acestui articol nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezidentul unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin redevenţele, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo sau prestează în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau 14, după caz.
    5) Redevenţele vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este însuşi acest Stat, o autoritate locală sau rezidentul acestui Stat. Totuşi, cînd plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unul Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă sau o bază fixă de care este legată obligaţia de a plăti redevenţe, şi aceste redevenţe sunt suportate de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă, atunci aceste redevenţe sunt considerate ca provenind din Statul în care este situată reprezentanţa permanentă sau bază fixă.
    6) Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    7) Prevederile prezentului articol nu se vor aplica, dacă scopul principal sau unul din scopurile principale ale unei persoane, care are atribuţie la constituirea sau transmiterea dreptului pentru care sunt achitate redevenţele, a fost obţinerea avantajelor prevăzute în acest articol printr-o atare constituire sau transmitere a drepturilor.
Articolul 13
Cîştiguri obţinute din înstrăinarea proprietăţii
    1) Cîştigurile obţinute de rezidentul unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, astfel cum este definită la articolul 6, şi situată în celălalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Cîştigurile obţinute de rezidentul unui Stat Contractat din înstrăinarea:
    a) acţiunilor, cu excepţia celor care se cotează la bursa de valori recunoscută, beneficiară de costul lor sau de majoritatea costului direct sau indirect din proprietatea imobiliară situată în celălalt Stat Contractant, sau
    b) părţilor sociale în activul unei persoane, alta decît o persoană fizică, activul căreia constituie în special din proprietăţi imobiliare, situate în celălalt Stat Contractant sau acţiunilor definite în subpunctul a),
pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    3) Cîştigurile, provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcînd parte din activul unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant sau a proprietăţii mobiliare ţinînd de o bază fixă de care dispune rezidentul unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant pentru exercitarea serviciilor personale independente, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unei asemenea reprezentanţe permanente (singură sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    4) Cîştigurile, provenite din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant sau proprietăţii mobiliare ce ţine de exploatarea transportului menţionat, vor fi impozabile numai în acest Stat.
    5) Cîştigurile, provenite din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea la care se face referite în paragrafele 1), 2), 3) şi 4) ale prezentului articol, vor fi impozabile numai în Statul Contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
Articolul 14
Venituri din servicii profesionale independente
şi alte servicii personale

    1) Veniturile realizate de o persoană fizică, care este rezidentă a unui Stat Contractant, din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activităţi cu caracter independent vor fi impozabile numai în acest Stat, dacă nu dispune în mod obişnuit, în celălalt Stat Contractant, de o bază fixă la dispoziţia sa pentru exercitarea activităţilor sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile pot fi impuse în celălalt Stat, dar numai la partea care se atribuie acelei baze fixe.
    2) Termenul servicii profesionale include, în special, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiilor de medic, dentist, avocat, inginer, arhitect şi contabil.
Articolul 15
Venituri din activităţi salariate
    1) Potrivit prevederilor articolelor 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile, simbriile şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul unui Stat Contractant pentru o activitate salariată vor fi impozabile numai în acest Stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în acest mod, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celălalt Stat.
    2) Independent de prevederile paragrafului 1), remuneraţiile obţinute de rezidentul unui Stat Contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt Stat Contractant vor fi impozabile numai în primul Stat menţionat, dacă există următoarele condiţii:
    a) destinatarul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de 12 luni ce începe sau se termină în anul fiscal dat;
    b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează, dar care nu este rezidentă a celuilalt Stat, şi
    c) remuneraţiile nu sunt suportate de o reprezentanţă permanentă sau de o bază fixă pe care cel care angajează le are în celălalt Stat.
    3) Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile, primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, aeronave, vehicul feroviar sau rutier exploatat în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant, vor fi impozabile numai în acest Stat.
Articolul 16
Remuneraţiile directorilor
    Remuneraţiile directorilor şi alte plăţi similare primite de rezidentul unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau oricărui alt organ similar al unei companii, care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
Articolul 17
Artişti şi sportivi
    1) Independent de prevederile articolelor 14 şi 15, veniturile obţinute de rezidentul unui Stat Contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune ori ca interpreţi muzicali, sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfăşurată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat.
   2) Cînd veniturile, provenite din activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau un sportiv, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15, pot fi impuse în Statul Contractant în care sunt exercitate activităţile artistului de spectacol sau sportivului.
Articolul 18
Pensiile
    Potrivit prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite rezidentului unui Stat Contractant pentru munca salariată efectuată în trecut, vor fi impuse numai în acest Stat.
Articolul 19
Funcţii guvernamentale
    1) a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plătite de un Stat Contractant sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau autorităţii, vor fi impozabile numai în acest Stat.
    b) Totuşi, aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, şi
        (i) are cetăţenia acelui Stat; sau
        (ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor.
    2) a) Orice pensii, plătite de sau din fondurile create de un Stat Contractant, de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui Stat sau autorităţii locale, vor fi impozabile numai în acest Stat.
    b) Totuşi, aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui celălalt Stat.
    3) Prevederile articolelor 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri exercitată de un Stat Contractant sau de o autoritate locală a acestuia.
Articolul 20
Studenţi
    1) Plăţile primite de un student sau un practicant în scopul întreţinerii, educării sau instruirii, care este sau a fost imediat înainte de sosirea sa într-un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat exclusiv în scopul educării sau instruirii sale, nu vor fi impuse în acest Stat, cu condiţia ca aceste plăţi să fie primite din surse aflate în afara acelui Stat.
    2) În ce priveşte alocaţiile, bursele şi remuneraţiile primite din activitatea salariată necuprinsă în paragraful 1), un student sau practicant, la care se referă paragraful 1), va fi supus aceloraşi scutiri, scăderi sau reduceri cu privire la impozitele la care e supus rezidentul Statului Contractant pe care îl vizează.
Articolul 21
Profesori şi învăţători
    O persoană fizică, care este sau a fost rezidentă a unui Stat Contractant imediat înaintea efectuării vizitei în celălalt Stat Contractant şi care, la invitaţia unor universităţi, colegii, şcoli sau altor instituţii educative non-profit care sunt recunoscute de Guvernul acelui celălalt Stat Contractant, este prezentă în acel celălalt Stat Contractant pentru o perioadă ce nu depăşeşte doi ani de la data primei sale vizite în acel celălalt Stat Contractant, numai în scopul de a instrui sau de a preda la această instituţie educativă, va fi scutită de impunere în acel celălalt Stat Contractant pe remuneraţiile primite pentru asemenea instruire sau predare.
Articolul 22
Alte venituri
    1) Elementele de venit ale rezidentului unui Stat Contractant, indiferent de sursa lor de provenienţă, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei Convenţii, vor fi impuse numai în acest Stat.
    2) Prevederile paragrafului 1) ale prezentului articol nu se vor aplica veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietăţi imobiliare aşa cum sunt definite la paragraful 2) al articolului 6, dacă destinatarul unor astfel de venituri, fiind rezidentul unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, sau exercită în acel celălalt Stat servicii personale independente printr-o bază fixă situată acolo şi dreptul său la proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă sau bază fixă. În acsîeastă situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau ale articolului 14, după caz.
CAPITOLUL IV
Impunerea proprietății
Articolul 23

Proprietatea
    1) Proprietatea reprezentată de proprietăţi imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2) al articolului 6, deţinută de rezidentul unui Stat Contractant şi situată în celălalt Stat Contractant, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    2) Proprietatea reprezentantă de proprietăţi imobiliare, făcînd parte din activul unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant sau de proprietăţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe ce se află la dispoziţia rezidentului unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant pentru prestarea serviciilor personale independente, poate fi impusă în acel celălalt Stat.
    3) Proprietatea reprezentată de nave, aeronave, vehicule feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional de rezidentul unui Stat Contractant şi de proprietăţi mobiliare, ce ţin de exploatarea unor asemenea unităţi de transport, va fi impusă numai în acest Stat.
    4) Toate celelalte elemente de proprietate ale rezidentului unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acest Stat.
CAPITOLUL V
Metodele eliminării dublei impuneri
Articolul 24

Eliminarea dublei impuneri
    1) Cînd rezidentul unui Stat Contractant realizează venit sau deţine proprietate, care, conform prevederilor prezentei Convenţii, poate fi impusă în celălalt Stat Contractant, primul Stat menţionat va permite;
    a) scăderea din impozitul pe venit al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătită în celălalt Stat;
    b) scăderea din impozitul pe proprietate al acestui rezident a sumei egale cu impozitul pe proprietate, plătită în celălalt Stat.
    Aceste scăderi, în orice caz, nu vor depăşi partea impozitului pe venit sau pe proprietate, calculată pînă la scăderea atribuibilă venitului sau proprietăţii care poate fi impozitată în acel celălalt Stat după caz.
    2) În caz dacă, conform oricărei prevederi a prezentei Convenţii, venitul realizat sau proprietatea deţinută de rezidentul unui Stat Contractant sunt scutite de impunere în acest Stat, acest Stat poate, totuşi, la calcularea sumei impozitului pe venitul sau pe proprietatea rămasă al acelui rezident, să ţină cont de venitul sau proprietatea scutită.
CAPITOLUL VI
Prevederi speciale
Articolul 25

Nediscriminarea
    1) Persoanele naţionale ale unui Stat Contractant nu vor fi supuse în celălalt Stat Contractant la nici o impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea sau obligaţia la care sunt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acelui Stat aflate în aceeaşi situaţie. Independent de prevederile articolului 1, această prevedere se va aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
    2) Persoanele fără cetăţenie, rezidente ale unui Stat Contractant, nu pot fi supuse în nici unul din Statele Contractante oricăror impozitări sau oricăror obligaţiuni legate de ea, diferite sau mai împovărătoare, decît impozitarea sau obligaţia, la care sunt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale acestor State în condiţii similare.
    3) Impunerea unei reprezentanţe permanente, pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt Stat decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt Stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligînd un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant vreo deducere, înlesnire sau reducere cu titlu personal pe baza statutului civil sau obligaţiunilor familiale în ce priveşte impunerea, ce se pot acorda rezidenţilor săi.
    4) Cu excepţia cazului cînd se aplică prevederile paragrafului 1) al articolului 9, paragrafelor 7) sau 8) ale articolului 11, sau paragrafelor 6) sau 7) ale articolului 12, dobînzile, redevenţele şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant, se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant în vederea determinării proprietăţii impozabile al acestei întreprinderi, se va deduce, în aceleaşi condiţii ca şi cînd ar fi fost contactate faţă de rezidentul primului Stat menţionat.
    5) Întreprinderile unui Stat Contractant, a căror proprietate este integral sau parţial deţinută sau controlată în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat, nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţia la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.
Articolul 26
Procedura amiabilă
    1) Cînd o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare, care nu este conformă cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul sau autorităţii competente a Statului Contractant a cărui rezidentă este sau, dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1) al articolului 25, - acelui Stat Contractant a cărui cetăţenie o are. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acţiunii, din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor Convenţiei.
    2) Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere atinsă va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută de legislaţia internă a Statelor Contractante.
    3) Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei Convenţii. De asemenea, ele se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenţie.
    4) Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere este necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale Statelor Contractante.
Articolul 27
Schimb de informaţii
    1) Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicării prevederilor prezentei Convenţii sau a legislaţiei interne ale Statelor Contractante privitoare la impozitele vizate de Convenţie, în măsura în care impozitarea, la care se referă, nu este contrară prevederilor Convenţiei. Orice informaţie obţinută de un Stat Contractant va fi tratată ca secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută conform prevederilor legislaţiei interne a acestui Stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul Convenţiei. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau deciziile judiciare.
    2) Prevederile paragrafului 1) nu vor impune în nici un caz unui Stat Contractant obligaţia:
    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute în baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acestui sau a celuilalt Stat Contractant;
    c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un procedeu de fabricaţie, sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
Articolul 28
Membrii misiunilor diplomatice şi consulare
    Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice şi consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
CAPITOLUL VII
Prevederi finale
Articolul 29
Intrarea în vigoare
    1) Prezenta Convenţie va fi ratificată şi Statele Contractante se vor informa reciproc despre încheierea procedurilor lor interstatale necesare intrării în vigoare a prezentei Convenţii.
    2) Convenţia va intra în vigoare la data primirii ultimei înştiinţări prevăzute la paragraful 1) şi prevederile ei se vor aplica:
    a) în ce priveşte impozitul reţinut la sursa din suma venitului realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare;
    b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe proprietate percepute pentru fiecare an fiscal la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare.
Articolul 30
Denunţarea
    Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă atunci, cînd un Stat Contractant nu o va denunţa. Fiecare Stat Contractant poate denunţa acţiunea Convenţiei, pe canele diplomatice, înaintînd o notă de denunţare scrisă, cu cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an calendaristic ce urmează după o perioadă de cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în vigoare. În această situaţie Convenţia va înceta să aibă efect:
    a) în ce priveşte impozitul reţinut la sursa din suma venitului realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare;
    b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe proprietate, percepute pentru fiecare an fiscal ce se începe la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare.
    Drept care, subsemnaţii autorizaţi au semnat prezenta Convenţie.

    Întocmit în dublu exemplar, la Sofia, la 15 septembrie 1998, în limbile moldovenească, bulgară şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul divergenţelor de interpretare textul în limba engleză va prevala.