*LPC320/2012 Versiunea originala
ID intern unic:  359888
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 320
din  27.12.2012
cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului
Publicat : 01.03.2013 în Monitorul Oficial Nr. 42-47     art Nr : 145     Data intrarii in vigoare : 05.03.2013
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Obiectul şi sfera de reglementare
    (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi principiile de activitate, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile, împuternicirile şi obligaţiile Poliţiei, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a acesteia, precum şi statutul poliţistului.
    (2) Prevederile prezentei legi se aplică poliţiştilor – persoane angajate la serviciu în Poliţie, învestite cu drepturi şi obligaţii pentru exercitarea atribuţiilor Poliţiei şi cărora li se acordă grade speciale în condiţiile prezentei legi.
    Articolul 2. Poliţia
    Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.
    Articolul 3. Cadrul juridic
    Poliţia activează în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege, cu alte acte normative în vigoare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 4. Principiile de activitate a Poliţiei
    (1) Activitatea Poliţiei se desfăşoară exclusiv în baza şi pentru executarea legii, în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane, prevăzute în Declaraţia universală a drepturilor omului, în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în Codul european de etică al poliţiei şi în alte acte internaţionale, în conformitate cu principiile legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, imparţialităţii şi nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale şi profesionalismului, transparenţei, respectării secretului de stat şi al altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată.
    (2) Poliţia nu aplică, nu încurajează şi nu tolerează tortura, tratamentul inuman sau degradant.
    (3) Aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armelor de foc se admite doar în strictă conformitate cu legea şi în cazul în care metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea atribuţiilor Poliţiei.
    Articolul 5. Transparenţa activităţii Poliţiei
    (1) Poliţia, fără a prejudicia interesele legitime ale persoanei sau comunităţii şi în modul prevăzut de legislaţie, va informa autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi populaţia, despre activităţile sale. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei, o dată în 6 luni, va prezenta prin intermediul mijloacelor de informare în masă un raport privind activitatea desfăşurată, conform structurii şi formatului aprobat de ministrul afacerilor interne.
    (2) Poliţia, la cererea persoanei, în modul prevăzut de legislaţie, trebuie să ofere informaţiile despre această persoană conţinute în registrele instituţionale, sistemele informaţionale şi în bazele de date deţinute. Se interzice dezvăluirea către alte persoane a informaţiilor cu caracter personal conţinute în registrele instituţionale, sistemele informaţionale şi în bazele de date deţinute de Poliţie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
    (3) Poliţia nu poate oferi sau face publice informaţii ce sînt atribuite la secretul de stat sau comercial, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Se interzice dezvăluirea informaţiilor ce ar prejudicia onoarea, demnitatea sau siguranţa unei persoane, interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, ar împiedica prevenirea, investigarea unor infracţiuni sau contravenţii sau ar favoriza comiterea acestora.
    (4) Poliţia nu furnizează informaţii ce ar încălca prezumţia de nevinovăţie, normele de etică poliţienească, interesele de securitate a persoanei, a publicului sau a statului.
    Articolul 6. Cooperarea Poliţiei cu autorităţi
                       ale administraţiei publice centrale
                       şi locale, cu mass-media, societatea
                       civilă şi cu organismele internaţionale
    (1) Poliţia cooperează cu alte organe de drept în modul stabilit de legislaţie şi de actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Inspectoratului General al Poliţiei.
    (2) Poliţia cooperează cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în vederea realizării atribuţiilor sale, prevederilor documentelor de politici naţionale în domeniul de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, de menţinere a ordinii şi securităţii publice, implicînd în aceste activităţi şi societatea civilă.
    (3) Poliţia cooperează cu asociaţiile obşteşti şi cu organizaţiile neguvernamentale, cu mass-media, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţie şi de actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne.
    (4) Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin, Poliţia cooperează cu organele similare din alte state, cu Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol), precum şi cu alte organizaţii poliţieneşti internaţionale, participă la constituirea forţelor internaţionale de poliţie, destinate unor misiuni de instruire, de asistenţă şi cooperare poliţienească sau unor acţiuni umanitare, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 7. Competenţele ministrului afacerilor
                        interne în domeniul de activitate a
                        Poliţiei
    Ministrul afacerilor interne determină direcţiile strategice de activitate a Poliţiei în realizarea Programului de activitate al Guvernului, elaborează şi promovează politica statului în activitatea Poliţiei. Ministrul afacerilor interne are următoarele competenţe în domeniul de activitate a Poliţiei:
    a) prezintă în Guvern proiectele de legi şi hotărîri de Guvern care reglementează activitatea Poliţiei;
    b) propune spre aprobare Guvernului, conform competenţei prevăzute de legislaţie, documentele de politici în domeniul de activitate a Poliţiei şi asigură controlul realizării acestor politici;
    c) asigură implementarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte în activitatea subdiviziunilor Poliţiei;
    d) la propunerea şefului Inspectoratului General al Poliţiei, numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie şeful adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei, şefii subdiviziunilor specializate, şeful Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău;
    e) la propunerea guvernatorului Găgăuziei şi cu acordul Adunării Populare a acesteia, numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie şeful Direcţiei de Poliţie a UTA Găgăuzia;
    f) abrogă actele normative, aprobate de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei sau de către conducătorii subdiviziunilor Poliţiei, care contravin prevederilor legislaţiei în vigoare;
    g) aprobă statele de personal al Inspectoratului General al Poliţiei, al subdiviziunilor specializate şi teritoriale;
    h) asigură elaborarea cadrului juridic de activitate a Poliţiei;
    i) propune autorităţilor abilitate spre examinare, în modul stabilit, proiectul bugetului anual al Poliţiei;
    j) asigură examinarea petiţiilor împotriva acţiunilor poliţiştilor şi constată în acţiunile acestora abaterile de la normele stabilite;
    k) organizează pregătirea şi formarea profesională continuă a poliţiştilor;
    l) numeşte şi eliberează din funcţie poliţiştii din cadrul subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, care nu intră în componenţa Inspectoratului General al Poliţiei şi a subdiviziunilor subordonate acestuia;
    m) acordă grade speciale poliţiştilor prevăzuţi la lit. l);
    n) stabileşte reguli unice pentru organizarea lucrărilor de secretariat în Poliţie;
    o) organizează dotarea tehnico-materială şi desfăşurarea achiziţiilor pentru necesităţile Poliţiei conform normelor stabilite;
    p) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de alte acte normative privind activitatea Poliţiei.
    Articolul 8. Controlul asupra activităţii Poliţiei
    (1) Controlul asupra activităţii Poliţiei este exercitat de Ministerul Afacerilor Interne, procuratură, alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi de organizaţiile naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în temeiul şi în limitele prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Controlul asupra utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Poliţiei se efectuează de Ministerul Afacerilor Interne şi de alte autorităţi abilitate cu asemenea atribuţii.
    Articolul 9. Petiţiile împotriva acţiunilor Poliţiei
    (1) Persoanele au dreptul de a contesta acţiunile Poliţiei, în conformitate cu procedurile stabilite de legislaţie, la Ministerul Afacerilor Interne, la alt organ abilitat cu competenţe de control asupra activităţilor Poliţiei sau în instanţa de judecată.
    (2) Petiţiile împotriva acţiunilor Poliţiei, depuse la Ministerul Afacerilor Interne, sînt investigate şi soluţionate de subdiviziunea specializată subordonată Ministerului Afacerilor Interne.
    Articolul 10. Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială
                          a Poliţiei
    (1) Poliţia este finanţată de la bugetul de stat şi din alte surse neinterzise de lege.
    (2) Modul şi normele de asigurare tehnico-materială a Poliţiei se stabilesc de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa din bugetele proprii realizarea unor acţiuni ale subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei legate de asigurarea ordinii şi securităţii publice în teritoriu.
Capitolul II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA POLIŢIEI
    Articolul 11. Tipurile şi structura Poliţiei
    (1) Poliţia este constituită din Poliţia pentru combaterea criminalităţii şi Poliţia ordine publică, care au următoarele sarcini:
    a) Poliţia pentru combaterea criminalităţii (poliţia criminală) – asigurare, prin măsuri speciale de investigaţie şi prin acţiuni procesual-penale, exercitate în condiţii legale, a prevenirii şi combaterii criminalităţii, constatării şi investigării infracţiunilor, identificării persoanelor care le-au comis şi, după caz, a căutării acestora;
    b) Poliţia ordine publică – menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, asigurare a siguranţei persoanei, prevenire a infracţiunilor şi contravenţiilor, constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, potrivit legislaţiei.
    (2) Poliţia reprezintă un sistem unic şi centralizat, care include:
    a) Inspectoratul General al Poliţiei;
    b) subdiviziuni specializate;
    c) subdiviziuni teritoriale.
    Articolul 12. Inspectoratul General al Poliţiei
    (1) Inspectoratul General al Poliţiei reprezintă unitatea centrală de administrare şi control a Poliţiei, cu statut de persoană juridică şi cu competenţă pe tot teritoriul Republicii Moldova.
    (2) Inspectoratul General al Poliţiei este condus de un şef numit de Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (3) Şeful Inspectoratului General al Poliţiei este asistat de un adjunct numit, la propunerea sa, prin ordinul ministrului afacerilor interne.
    (4) Structura, efectivul-limită şi regulamentul Inspectoratului General al Poliţiei se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    Articolul 13. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei
    (1) Şeful Inspectoratului General al Poliţiei:
    a) conduce, coordonează şi controlează activitatea Poliţiei;
    b) aprobă regulamentele de activitate a subdiviziunilor teritoriale subordonate;
    c) gestionează bugetul aprobat de ministrul afacerilor interne;
    d) organizează dotarea tehnico-materială a activităţii subdiviziunilor subordonate;
    e) propune ministrului afacerilor interne proiectul bugetului anual al Inspectoratului General al Poliţiei şi proiectele de rectificare a acestuia;
    f) este responsabil pentru realizarea atribuţiilor Poliţiei, precum şi pentru organizarea activităţii subdiviziunilor subordonate;
    g) numeşte şi eliberează din funcţie personalul Inspectoratului General al Poliţiei, şefii şi personalul subdiviziunilor, cu excepţia celor specificaţi la art. 7 lit. d) şi e);
    h) numeşte şi eliberează din funcţie şeful adjunct al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău, responsabil de ordinea publică, cu acordul sau la propunerea Primarului general al municipiului Chişinău şi cu acordul Consiliului municipal Chişinău;
    i) acordă stimulări şi aplică sancţiuni disciplinare angajaţilor Inspectoratului General al Poliţiei, cu excepţia celor specificaţi la art. 7 lit. d) şi e);
    j) raportează despre activitatea sa ministrului afacerilor interne şi Prim-ministrului, la solicitarea acestora;
    k) exercită alte funcţii în conformitate cu legislaţia.
    (2) Şeful Inspectoratului General al Poliţiei trebuie să întrunească următoarele condiţii:
    a) să deţină cetăţenia Republicii Moldova;
    b) să aibă vîrsta minimă de 35 de ani;
    c) să deţină studii superioare de profil juridic;
    d) să aibă vechime în funcţii manageriale de cel puţin 5 ani;
    e) să cunoască limba de stat şi o altă limbă de circulaţie internaţională;
    f) să aibă starea de sănătate fizică şi psihică corespunzătoare exercitării funcţiei, confirmată prin concluzia comisiei medicale speciale a Ministerului Afacerilor Interne. 
    (3) Încetarea exercitării funcţiei şefului Inspectoratului General al Poliţiei se dispune de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, în cazurile de:
    a) demisie;
    b) atingere a limitei de vîrstă pentru serviciul în Poliţie;
    c) expirare a termenului de numire în funcţie;
    d) comitere repetată de abateri disciplinare (de minimum 2 ori în decursul unui an) sau comitere a unei abateri disciplinare grave;
    e) rezultat nesatisfăcător obţinut în cadrul evaluării performanţelor, desfăşurată în baza unui regulament aprobat de Guvern;
    f) rezultat negativ al testului de integritate profesională;
    g) pronunţare a unei sentinţe definitive de condamnare;
    h) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
    i) alte cazuri prevăzute de prezenta lege.
    (4) În aplicarea legii, şeful Inspectoratului General al Poliţiei emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine.
    Articolul 14. Subdiviziunile specializate ale Poliţiei
    (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Poliţiei, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea şefului Ispectoratului General al Poliţiei, se înfiinţează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sînt unităţi ale Poliţiei de competenţă teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, care pot crea servicii publice desconcentrate şi se instituie conform specificului unor sectoare şi direcţii concrete de activitate.
    (2) Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înfiinţează subdiviziunea specializată a Poliţiei, care va avea calitatea de organ de urmărire penală.
    (3) Efectivul-limită al subdiviziunilor specializate se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (4) Structura şi regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se stabilesc prin ordinul ministrului afacerilor interne.
    Articolul 15. Subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei
    (1) Poliţia se organizează în subdiviziuni teritoriale – unităţi ale Poliţiei cu personalitate juridică, de competenţă teritorială corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării, subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, care sînt amplasate şi îşi desfăşoară activitatea în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare aprobate de şeful Inspectoratului General al Poliţiei.
    (2) În municipiul Chişinău şi în UTA Găgăuzia se organizează şi funcţionează direcţii de poliţie, conduse de şefi asistaţi de cîte un adjunct.
    (3) În cadrul Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, secţii şi servicii, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a municipiului, în funcţie de întinderea teritoriului, de numărul populaţiei, de numărul şi de importanţa obiectivelor economice şi sociale.
    (4) În cadrul Direcţiei de Poliţie a UTA Găgăuzia se organizează şi funcţionează inspectorate raionale de poliţie (Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti), secţii şi servicii, corespunzător organizării administrativ-teritoriale, în funcţie de întinderea teritoriului, de numărul populaţiei, de numărul şi de importanţa obiectivelor economice şi sociale.
    (5) În municipii şi raioane se organizează şi funcţionează inspectorate de poliţie, iar în sate (comune) – posturi de poliţie, arondate inspectoratelor municipale, de sector şi raionale de poliţie.
    (6) În municipii şi raioane pot fi înfiinţate secţii de poliţie potrivit criteriilor prevăzute la alin. (3) şi (4).
    (7) Subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei informează, periodic sau la cerere, autorităţile administraţiei publice locale despre starea infracţională, despre măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, pentru menţinerea ordinii şi securităţii publice şi solicită sprijinul acestor autorităţi în legătură cu măsurile ce se impun pentru combaterea criminalităţii şi menţinerea ordinii şi securităţii publice în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
    (8) Subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei şi efectivul-limită al acestora se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (9) Structura subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei se aprobă de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei.
    Articolul 16. Prelucrarea datelor cu caracter personal
    (1) Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin, Poliţia are dreptul să constituie şi să administreze, în modul prevăzuit de legislaţie, registre instituţionale, sisteme informaţionale şi baze de date care conţin informaţii cu privire la:
    a) persoanele condamnate pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriile altor state;
    b) persoanele puse sub învinuire;
    c) persoanele eliberate de răspundere penală: ca urmare a unui act de amnistie sau de graţiere, dacă prin acesta a fost anulată aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvîrşită; în legătură cu expirarea termenului de prescripţie; în caz de deces; în legătură cu schimbarea situaţiei;
    d) persoanele care au săvîrşit infracţiuni aflîndu-se în stare de iresponsabilitate;
    e) persoanele anunţate în căutare de către organele de urmărire penală ale Republicii Moldova sau ale altor state;
    f) persoanele reţinute şi arestate pe teritoriul Republicii Moldova în scop de extrădare;
    g) persoanele reţinute şi arestate ca fiind bănuite sau învinuite de săvîrşirea unei infracţiuni;
    h) minorii cărora li s-au aplicat măsuri de constrîngere cu caracter educativ;
    i) părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai minorilor, care nu îşi îndeplinesc obligaţiile de educare, instruire şi/sau de întreţinere a acestora;
    j) persoanele dispărute fără urmă;
    k) persoanele neidentificate, aflate în incapacitate fizică sau psihică de a comunica date despre sine;
    l) deţinătorii de unităţi de transport;
    m) titularii permiselor de conducere a unităţilor de transport;
    n) gardienii şi detectivii particulari;
    o) deţinătorii de arme;
    p) persoanele care au fost supuse înregistrării dactiloscopice de stat;
    q) străinii în privinţa cărora s-a aplicat expulzarea;
    r) persoanele care consumă substanţe narcotice sau psihotrope, persoanele predispuse la violenţă în familie;
    s) victimele infracţiunii;
    t) măsurile speciale de investigaţii.
    (2) Poliţia asigură protejarea informaţiei deţinute împotriva accesului ilegal, distrugerii, copierii sau difuzării neautorizate.
    (3) Prelucrarea, transmiterea şi distrugerea datelor cu caracter personal deţinute de Poliţie se efectuează în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 17. Formarea profesională a poliţiştilor
    (1) Formarea profesională iniţială şi continuă a poliţiştilor se efectuează în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne.
    (2) În cazul angajării unor persoane care au absolvit alte instituţii de învăţămînt, înainte de a începe exercitarea atribuţiilor conform fişei postului, aceste persoane urmează un curs de instruire iniţială la Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.
    (3) Pe durata studiilor, studenţii Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne se consideră angajaţi în serviciul Poliţiei.
    (4) Participarea studenţilor Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne la activităţi de menţinere şi asigurare a ordinii şi securităţii publice şi de descoperire a infracţiunilor reprezintă o componentă a formării lor profesionale, prevăzută de programele de instruire.
    (5) Persoana admisă la studii în Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne semnează un angajament de continuare a serviciului în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea instituţiei, pe un termen de 5 ani.
    (6) Studentul exmatriculat pentru indisciplină sau nereuşită, precum şi poliţistul care a absolvit Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne din contul bugetului de stat şi a încetat raporturile de serviciu în primii 5 ani de activitate din motive specificate la art. 47 alin. (1) lit. a), h), k)–m) restituie cheltuielile pentru studii proporţional cu perioada rămasă pînă la 5 ani, în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.
Capitolul III
ATRIBUŢIILE, ÎMPUTERNICIRILE, OBLIGAŢIILE,
RESTRICŢIILE ŞI INTERDICŢIILE ÎN ACTIVITATEA POLIŢIEI
    Articolul 18. Atribuţiile Poliţiei
    (1) Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea privată şi publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii, exercitînd atribuţiile prevăzute la art. 19–23.
    (2) Nu se admite punerea în seama Poliţiei a altor atribuţii decît a celor prevăzute de lege.
    (3) Nu se admite stabilirea în legi a unor atribuţii suplimentare pentru Poliţie fără acoperirea bugetară a cheltuielilor aferente.
    (4) Ofiţerii de urmărire penală nu pot fi antrenaţi în exercitarea altor atribuţii ale Poliţiei decît a celor de urmărire penală, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
    Articolul 19. Prevenirea infracţiunilor şi contravenţiilor
    În domeniul prevenirii infracţiunilor şi a contravenţiilor, Poliţia are următoarele atribuţii:
    a) culege informaţii în scop de cunoaştere, prevenire şi combatere a infracţiunilor, precum şi a altor fapte ilicite;
    b) elaborează şi întreprinde măsuri de prevenire a infracţiunilor şi contravenţiilor, atribuite Poliţiei, conform legii;
    c) deţine evidenţe proprii de prevenţie, criminalistice şi operative în vederea susţinerii activităţii proprii;
    d) asigură reacţionarea promptă la sesizările şi comunicările despre infracţiuni şi contravenţii, aduce la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice respective evenimentele care i-au devenit cunoscute şi care pun în pericol siguranţa personală, socială şi a statului şi cer o reacţionare promptă;
    e) constată cauzele şi condiţiile ce pot genera sau contribui la săvîrşirea infracţiunilor şi contravenţiilor care sînt în competenţa Poliţiei, cu sesizarea, potrivit legii, a organului competent sau a persoanei cu funcţii de răspundere cu privire la necesitatea de întreprindere a măsurilor de înlăturare a acestor cauze şi condiţii;
    f) colaborează cu instituţiile de învăţămînt şi cu organizaţiile neguvernamentale în scop de pregătire antiinfracţională a populaţiei;
    g) asigură supravegherea şi organizează controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a materialelor explozive cu destinaţie industrială şi pirotehnice, asupra modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii şi cu materii explozive, asupra funcţionării atelierelor de reparaţie a armelor şi a tirurilor de tragere, precum şi asupra efectuării tragerilor experimentale din arme, indiferent de forma de proprietate şi destinaţie;
    h) exercită controlul, potrivit legii, asupra respectării de către instituţiile abilitate a normelor legale referitoare la circulaţia substanţelor narcotice, toxice şi radioactive, precum şi a altor obiecte şi substanţe supuse autorizării, care prezintă un pericol public avansat sau care pot fi folosite la săvîrşirea unor fapte ilicite;
    i) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii averii fără stăpîn, în posesia căreia a intrat, pînă la transmiterea acesteia persoanelor îndreptăţite de a o poseda.
    Articolul 20. Investigarea infracţiunilor şi
                         contravenţiilor, urmărirea penală
    În domeniul investigării infracţiunilor şi contravenţiilor şi al urmăririi penale, Poliţia are următoarele atribuţii:
    a) realizează măsuri speciale de investigaţii în condiţiile legii;
    b) desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi de constatare a infracţiunilor şi efectuează urmărirea penală în legătură cu acestea;
    c) îndeplineşte însărcinările şi dispoziţiile în formă scrisă ale procurorului, ofiţerului de urmărire penală privind înfăptuirea acţiunilor de urmărire penală, precum şi hotărîrile judecătoreşti;
    d) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale potrivit legii;
    e) caută persoanele care se eschivează de la urmărirea penală şi judecată, persoanele dispărute, precum şi bunurile care au servit la săvîrşirea infracţiunii, au păstrat asupra lor urmele acţiunilor criminale sau au constituit obiectul acestor acţiuni;
    f) reţine persoane în condiţiile stabilite de legislaţie;
    g) asigură măsurile de protecţie a martorilor şi a altor participanţi la procesul penal în condiţiile legii;
    h) foloseşte metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice la cercetarea locului de săvîrşire a infracţiunilor şi la examinarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, efectuînd, prin laboratoare şi de specialişti proprii acreditaţi, expertize judiciare şi constatări tehnico-ştiinţifice, dispuse în condiţiile legii.
    Articolul 21. Menţinerea, asigurarea şi restabilirea
                         ordinii şi securităţii publice, protecţia
                         drepturilor şi a intereselor legitime
                         ale persoanei şi comunităţii
    În domeniul de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, al protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi comunităţii, Poliţia are următoarele atribuţii:
    a) desfăşoară activităţi de menţinere a ordinii şi securităţii publice, a siguranţei persoanelor, de identificare şi contracarare a acţiunilor ce atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private sau publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
    b) desfăşoară acţiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia întrunirilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi a altor activităţi similare, precum şi de restabilire a ordinii publice în situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
    c) supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, şi colaborează cu alte autorităţi publice, instituţii, asociaţii obşteşti şi organizaţii neguvernamentale pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării circulaţiei, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, menţinerea infrastructurii drumurilor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi luarea unor măsuri de educaţie rutieră a participanţilor la trafic, respectarea de către autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice a normelor legale din domeniul siguranţei traficului rutier;
    d) execută misiuni de asigurare a ordinii publice în timpul vizitelor oficiale sau al altor activităţi la care participă înalţi demnitari de stat;
    e) asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern;
    f) asigură, în condiţiile legii, ordinea publică şi paza zonelor în care s-au produs ori există pericol iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii excepţionale ce pun în pericol viaţa, integritatea corporală a persoanelor sau bunurile acestora;
    g) participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale de caracter natural, tehnogen ori ecologic în localităţi şi la obiectivele păzite;
    h) asigură paza la transportarea armelor, muniţiilor, materialelor explozive, a substanţelor narcotice, psihotrope, toxice sau radioactive ori a altor materiale sau substanţe periculoase, în condiţiile stabilite prin lege;
    i) desfăşoară activităţi de căutare a persoanelor care se sustrag de la executarea pedepselor sau a hotărîrilor judecătoreşti;
    j) asigură paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere organizate în cadrul unităţilor de poliţie;
    k) escortează persoanele reţinute şi deţinute;
    l) contribuie la aducerea în autorităţile sau instituţiile publice respective, la solicitarea acestora, a persoanelor care se sustrag de la prezentarea obligatorie, în conformitate cu legislaţia;
    m) execută controlul asupra comportamentului persoanelor arestate la domiciliu, eliberate provizoriu sub control judiciar sau pe cauţiune;
    n) asigură protecţia victimelor violenţei în familie şi supraveghează executarea ordonanţei de protecţie în conformitate cu legislaţia;
    o) verifică respectarea regulilor de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, emite decizii de returnare a străinilor, de revocare şi de anulare a dreptului de şedere şi de declarare a străinului drept persoană indezirabilă, de reducere a termenului de şedere a străinilor, aplică şi ridică interdicţii de intrare şi ieşire în/din Republica Moldova;
    p) reţine şi deţine în locuri special stabilite străinii care au intrat clandestin, se află ilegal şi sînt supuşi expulzării de pe teritoriul Republicii Moldova;
    q) exercită obligaţiile ce reies din acordurile de readmisie încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi guvernele altor state.
    Articolul 22. Asigurarea înfăptuirii justiţiei
    În domeniul de asigurare a înfăptuirii justiţiei, Poliţia are următoarele atribuţii:
    a) execută mandatele şi deciziile instanţelor de judecată pentru punerea persoanelor în stare de arest preventiv, hotărîrile instanţelor de judecată, ale procurorilor şi ofiţerilor de urmărire penală pentru aducerea silită a persoanelor care, fiind citate, se sustrag de la prezentarea în organele respective;
    b) asigură securitatea judecătorilor şi a participanţilor la proces în instanţele judecătoreşti, iar în caz de necesitate, şi în afara lor, în condiţiile legii;
    c) îndeplineşte indicaţiile preşedintelui şedinţei de judecată privind aplicarea faţă de inculpat şi faţă de alte persoane a măsurilor procesuale de constrîngere prevăzute de lege;
    d) asigură paza sediilor instanţelor judecătoreşti;
    e) asigură aducerea la locul procesului judiciar a materialelor cauzei penale, a corpurilor delicte, precum şi integritatea lor;
    f) asigură ordinea publică în sediul instanţelor judecătoreşti;
    g) acordă asistenţă executorilor judecătoreşti în procesul de îndeplinire a acţiunilor executorii.
    Articolul 23. Asistenţa populaţiei şi a autorităţilor
                         administraţiei publice locale
    În domeniul de acordare a asistenţei populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice locale, Poliţia are următoarele atribuţii:
    a) acordă sprijin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice locale în vederea desfăşurării activităţii acestora; participă la activităţile consiliilor şi comisiilor create pe lîngă autorităţile administraţiei publice locale în domeniul ordinii de drept, protecţiei drepturilor şi a libertăţilor omului;
    b) asigură informarea oportună a populaţiei cu privire la măsurile de securitate necesare pentru prevenirea victimizării, siguranţa personală şi protecţia bunurilor materiale;
    c) acordă primul ajutor, în caz de necesitate, persoanelor care se află în stare de neputinţă fizică sau psihologică, precum şi persoanelor care au avut de suferit în urma acţiunilor criminale sau contravenţionale, situaţiilor excepţionale de diferit caracter şi a altor incidente;
    d) este antrenată în acţiuni de salvare şi evacuare a persoanelor şi a bunurilor în caz de accidente, catastrofe, incendii, calamităţi naturale, în condiţiile legislaţiei.
    Articolul 24. Competenţa teritorială a poliţistului
    (1) În îndeplinirea activităţilor specifice, poliţistul are competenţă teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.
    (2) În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice, poliţistul poate acţiona, în condiţiile legii, şi în raza teritorială a altor unităţi de poliţie în modul prevăzut de actele normative departamentale.
    (3) În caz de detaşare sau de misiune ordonată pe raza teritorială a altei unităţi de poliţie, poliţistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate. Poliţistul care activează în una din subdiviziunile specializate subordonate Inspectoratului General al Poliţiei are competenţă teritorială generală.
    (4) Fiecare poliţist, pe tot teritoriul ţării, indiferent de funcţia pe care o deţine, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, în cazul în care sesizează existenţa unor circumstanţe sau fapte care periclitează ordinea de drept, viaţa sau sănătatea persoanelor ori alte valori sociale, este obligat să comunice despre aceasta celei mai apropiate subdiviziuni de poliţie şi să întreprindă măsurile posibile pentru prevenirea şi curmarea infracţiunii sau contravenţiei, acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol, reţinerea şi identificarea făptuitorilor, depistarea martorilor oculari şi pentru paza locului în care s-a produs evenimentul.
    Articolul 25. Împuternicirile poliţistului
    (1) Poliţistul îşi exercită atribuţiile, dispune de drepturile şi îndeplineşte obligaţiile, care îi revin potrivit legii, în limitele competenţei şi conform funcţiei deţinute.
    (2) Cerinţele legale ale poliţistului înaintate în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu sînt obligatorii pentru executare de către toate persoanele fizice şi juridice.
    (3) Neîndeplinirea cerinţelor legale ale poliţistului, precum şi alte acţiuni sau inacţiuni ce împiedică exercitarea atribuţiilor sale atrag după sine răspunderea stabilită de legislaţie.
    (4) Cerinţele poliţistului şi acţiunile întreprinse de el în exerciţiul funcţiunii se prezumă a fi legitime atît timp cît, în condiţiile şi ordinea prevăzute de lege, nu se stabileşte contrariul.
    (5) În realizarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul are următoarele împuterniciri:
    1) să solicite persoanelor, inclusiv persoanelor cu funcţie de răspundere şi persoanelor publice, respectarea ordinii publice şi încetarea acţiunilor ilegale, iar, în caz de necesitate, pentru asigurarea respectării cerinţelor legale să intervină prin aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc din dotare, în condiţiile stabilite de lege;
    2) să exercite drepturile ce rezultă din procedura penală sau contravenţională în cazul în care poliţistul exercită funcţia respectivă în cadrul procesului;
    3) să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sînt indicii că acestea pregătesc sau au comis o fapta ilegală;
    4) să ceară legitimarea persoanelor care solicită intrarea într-un perimetru restricţionat;
    5) să efectueze controlul corporal preventiv asupra persoanei participante la întruniri publice sau în alte locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori cu substanţe periculoase, precum şi al bagajului acesteia;
    6) să efectueze controlul corporal preventiv asupra persoanei care se află în stare de inconştienţă şi este necesară identificarea acesteia, precum şi al bagajului acesteia;
    7) să efectueze imprimări audio şi video, să fotografieze persoanele care încalcă ordinea publică;
    8) să folosească gratuit mijloacele de informare în masă în scop de prevenire a tulburărilor grave ale ordinii publice sau a altor situaţii excepţionale;
    9) să utilizeze mijloacele speciale sonore şi luminiscente instalate pe unităţile de transport conform normelor stabilite;
    10) să reţină persoanele în condiţiile stabilite de legislaţie, cu explicarea drepturilor acestora;
    11) să invite în sediul Poliţiei persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor Poliţiei, cu aducerea la cunoştinţă, în formă scrisă, a scopului şi motivului invitaţiei;
    12) să sesizeze organele competente, conform legii, cu privire la înlăturarea cauzelor şi a condiţiilor ce pot genera sau contribui la săvîrşirea infracţiunilor şi contravenţiilor;
    13) să intre sau să pătrundă, în modul stabilit de lege, utilizînd la necesitate mijloace speciale, în orice încăpere sau proprietate în scop de curmare a infracţiunilor, urmărire a persoanelor suspectate de comiterea infracţiunilor, a persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, se sustrag de la executarea pedepsei penale, de la arestul contravenţional sau dacă, în baza unor date suficiente, se ştie că în aceste localuri a fost comisă sau se comite o infracţiune, precum şi în caz de calamităţi naturale şi în alte împrejurări excepţionale care pun în pericol securitatea publică şi siguranţa persoanelor;
    14) să limiteze sau să interzică temporar circulaţia transportului şi a pietonilor pe străzi şi pe drumuri, precum şi accesul persoanelor pe anumite porţiuni de teren sau spre anumite locuri în scop de asigurare a securităţii publice, de ocrotire a vieţii, sănătăţii şi bunurilor persoanelor, de efectuare a unor acţiuni de urmărire penală sau speciale de investigaţii;
    15) să oprească în trafic şi să efectueze controlul permiselor de conducere ale conducătorilor de vehicule, al certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, al altor acte cu caracter permisiv în cazul încălcării regulilor de circulaţie, existenţei probelor de încălcare a legislaţiei sau desfăşurării unei operaţiuni speciale, precum şi în vederea verificării legalităţii transporturilor de mărfuri şi persoane, identificării persoanelor şi a vehiculelor aflate în căutare, interzicerii exploatării vehiculelor a căror stare tehnică prezintă pericol pentru siguranţa traficului;
    16) să limiteze sau să interzică efectuarea lucrărilor de reparaţie şi de construcţie a drumurilor, precum şi alte lucrări rutiere, dacă nu se respectă cerinţele de asigurare a securităţii rutiere;
    17) să folosească orice mijloace de transport şi comunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepţia celor care aparţin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, precum şi membrilor personalului acestora acreditaţi în Republica Moldova şi care au însemne speciale, pentru luarea unor măsuri legale ce nu pot fi amînate şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel;
    18) să solicite şi să primească gratuit, în modul stabilit, informaţia şi materialele care sînt păstrate de autorităţile publice, agenţii şi companii, de întreprinderile de stat şi private, de alte persoane juridice şi sînt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor Poliţiei;
    19) să gestioneze registre informaţionale instituţionale, fişiere de date şi sisteme informaţionale şi registre de stat conţinînd informaţia necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor Poliţiei, cu respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal şi cu privire la registre;
    20) să poarte asupra sa arma din dotare şi muniţia necesară, indiferent dacă este în uniformă sau în ţinută civilă, precum şi să aplice forţa fizică, mijloacele tehnice şi speciale, arma din dotare în modul şi în cazurile prevăzute de lege;
    21) să verifice persoana care conduce mijlocul de transport atunci cînd se bănuieşte că persoana respectivă este sub influenţa alcoolului, substanţelor narcotice, psihotrope, toxice sau este afectată de medicamente pentru a nu admite la conducerea mijlocului de transport această persoană, precum şi persoana care nu are dreptul de a conduce vehicule sau care, din cauza stării sale de sănătate, creează pericol pentru siguranţa traficului;
    22) să apeleze la instituţiile medico-sanitare pentru testarea obligatorie, conform prevederilor legislaţiei, a persoanelor aflate în stare de ebrietate produsă de alcool, substanţe narcotice, psihotrope sau toxice, precum şi, în scopul de a preveni răspîndirea bolilor venerice şi a altor boli infecţioase, a persoanelor atribuite la grupul de risc sporit, care sînt incluse în evidenţele profilactice ale instituţiilor medico-sanitare sau de poliţie;
    23) să aducă din locuri publice ori aglomerate într-o instituţie medico-sanitară persoanele aflate sub influenţa alcoolului, substanţelor narcotice, psihotrope sau toxice ori a altor substanţe care acţionează grav asupra stării fizice şi psihice a persoanei, precum şi persoanele care sînt incapabile să se mişte sau sînt susceptibile de a dăuna sieşi ori celor din jur; 
    24) să ia decizii de reducere a termenului de şedere a străinilor, să aplice şi să ridice interdicţii de intrare şi ieşire în/din Republica Moldova;
    25) să reţină şi să deţină în locuri special stabilite străinii care au intrat clandestin, se află ilegal şi sînt supuşi expulzării de pe teritoriul Republicii Moldova;
    26) să exercite obligaţiile ce reies din acordurile de readmisie încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi guvernele altor state;
    27) să ridice şi să depoziteze arme de foc, muniţii, explozive, substanţe narcotice şi psihotrope şi alte obiecte şi substanţe supuse autorizării sau licenţierii ori scoase din circuitul civil în cazul în care obiectul sau substanţa respectivă este păstrată sau utilizată cu încălcarea normelor stabilite;
    28) să fotografieze, să facă înregistrări audio şi video în scop de asigurare a realizării atribuţiilor Poliţiei fără încălcarea inviolabilităţii vieţii private a persoanei, garantată de legislaţie;
    29) să efectueze filmarea şi înregistrarea audio a persoanelor reţinute penal sau contravenţional, să le fotografieze, să le dactiloscopieze şi să colecteze alte mostre pentru cercetare comparativă sau identificare.
    (6) Poliţiştii care au calitatea de ofiţer de urmărire penală şi au împuternicirile respective prevăzute de legislaţie sînt numiţi prin ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei.
    (7) Alte împuterniciri ale poliţistului pot fi prevăzute de lege.
    Articolul 26. Obligaţiile poliţistului
    (1) Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat:
    a) să respecte cu stricteţe drepturile, libertăţile omului şi demnitatea umană, să aibă comportament demn şi respectuos pentru persoane, o atitudine fermă faţă de cei care încalcă legile;
    b) să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei;
    c) să execute la timp şi întocmai atribuţiile conform funcţiei deţinute;
    d) să manifeste, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iniţiativă şi perseverenţă, obiectivitate şi imparţialitate;
    e) să execute ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile superiorilor;
    f) să păstreze secretul de stat şi al altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;
    g) să protejeze informaţiile privind datele cu caracter personal de care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
    h) să perfecţioneze în permanenţă nivelul său de pregătire profesională;
    i) să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietate, precum şi declaraţii de interese personale, în modul şi în condiţiile prevăzute de lege;
    j) să declare orice donaţie, directă sau indirectă, primită în legătură cu exercitarea funcţiei;
    k) să informeze pe şeful ierarhic superior şi autorităţile competente cu privire la faptele de corupţie de care a luat cunoştinţă, săvîrşite de alte persoane, inclusiv de poliţişti;
    l) să se adreseze unei persoane doar după ce s-a prezentat, cu indicarea funcţiei, gradului special şi a numelui, legitimîndu-se în acest sens cu legitimaţia de serviciu;
    m) să informeze persoana căreia i se adresează despre scopul şi motivul adresării;
    n) în cazul aplicării unor măsuri de natură să restrîngă drepturile şi libertăţile persoanei, să aducă la cunoştinţa acesteia cauza şi temeiurile de aplicare a măsurilor de rigoare, precum şi drepturile şi obligaţiile apărute în aceste condiţii;
    o) să aibă o atitudine responsabilă faţă de legitimaţia de serviciu, arma, mijloacele speciale din dotare şi faţă de alte bunuri transmise în scopul exercitării atribuţiilor;
    p) la eliberarea din serviciu, precum şi în cazul suspendării din funcţie sau efectuării anchetei de serviciu în privinţa sa, să predea arma din dotare şi muniţia aferentă în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.
    (2) Relaţiile dintre poliţist şi reprezentanţii altor organe de drept se bazează pe colaborarea şi sprijinul reciproc în vederea exercitării calitative a atribuţiilor de serviciu.
    (3) Atribuţiile de serviciu ale poliţistului sînt specificate în actele normative departamentale şi în fişa postului, aprobate în modul stabilit.
    (4) După eliberarea din serviciu, persoana este obligată să păstreze, în condiţiile prevăzute de legislaţie, secretul de stat şi al altor informaţii cu accesibilitate limitată, secretul surselor de informaţii şi al activităţilor desfăşurate. Această obligaţie se menţine pe durata de secretizare a informaţiei, stabilită de legislaţie.
    Articolul 27. Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea
                          poliţistului
    Nimeni altcineva decît persoanele împuternicite prin lege nu are dreptul să intervină în activitatea poliţistului. Nimeni nu-l poate obliga pe poliţist să îndeplinească acţiuni ce nu sînt stabilite prin lege.
    Articolul 28. Restricţiile şi interdicţiile în activitatea
                          poliţistului
    (1) Poliţistului îi este interzis:
    a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii social-politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
    b) să organizeze sau să participe la greve;
    c) să organizeze mitinguri şi alte întruniri cu caracter politic;
    d) să promoveze opinii sau preferinţe politice în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, la locul de muncă sau în timpul orelor de serviciu;
    e) să adere la culte religioase neînregistrate conform legislaţiei;
    f) să utilizeze în interese personale sau în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaţionale şi alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu pusă la dispoziţia sa pentru exercitarea funcţiilor ori la care are acces în virtutea acestora;
    g) să abuzeze de calitatea oficială şi să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcţiei sau al autorităţii din care face parte;
    h) să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale;
    i) să întreprindă alte acţiuni interzise poliţistului prin lege.
    (2) Poliţistul nu poate exercita activitatea într-o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude pe linie dreaptă sau colaterală (părinte, frate, soră, fiu, fiică) ori a unei rude prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate sau soră a soţului/soţiei).
    (3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplică şi în situaţia în care conducătorul superior nemijlocit al poliţistului are calitatea de persoană ce exercită funcţie de demnitate publică.
    (4) Poliţistul, în termen de 30 de zile calendaristice, va întreprinde acţiuni în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite prevăzute la alin. (2) şi (3).
    (5) În cazul în care poliţistul nu a respectat condiţiile prevăzute la alin. (4), angajatorul va decide transferul acestuia într-o funcţie cel puţin similară sau de acelaşi nivel, care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil, acesta va fi eliberat din funcţia deţinută.
    (6) La angajarea în Poliţie, persoana ia cunoştinţă, contra semnătură, de restricţiile şi interdicţiile impuse prin prezenta lege şi de alte acte normative care reglementează activitatea Poliţiei.
    Articolul 29. Incompatibilităţi generale pentru statutul
                          poliţistului
    (1) Poliţistul nu are dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate:
    a) în cadrul autorităţilor publice;
    b) în funcţie de demnitate publică sau în funcţie din cadrul cabinetului persoanei care exercită funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care raporturile de serviciu sînt suspendate pe perioada respectivă, în condiţiile legii;
    c) prin contract individual de muncă sau prin alt contract civil, în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul privat sau public, cu excepţia activităţilor didactice sau ştiinţifice.
    (2) Poliţistul nu are dreptul să desfăşoare personal sau prin intermediul unei terţe persoane activitatea de întreprinzător sau să fie membru al organizaţiei de conducere a unei întreprinderi.
    (3) Poliţistul nu poate fi reprezentant al unor terţe persoane în autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o exercită.
    (4) Poliţistul antrenat în una din activităţile incompatibile enumerate la alin. (1)–(3) este obligat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data apariţiei acestei situaţii, să abandoneze activitatea incompatibilă cu funcţia sa ori, după caz, să depună cerere de demisie din funcţia de poliţist. Dacă în termenul menţionat nu întreprinde acţiuni în vederea lichidării incompatibilităţii, poliţistul este concediat.
    Articolul 30. Executarea dispoziţiilor conducătorului
    (1) Poliţistul este obligat să se conformeze dispoziţiilor legale (ordinelor, indicaţiilor obligatorii spre executare) primite de la conducătorul său direct şi de la conducătorul subdiviziunii din care face parte.
    (2) La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbal, ori a unor indicaţii ce contravin legislaţiei, poliţistul este obligat să refuze executarea cerinţei ilegale şi să aplice prevederile legii. Refuzul de a executa ordinul sau indicaţiile care contravin legii poate fi expus iniţial verbal, urmînd a fi motivat obligatoriu în formă scrisă de îndată ce a devenit posibil.
    (3) Dispoziţia se consideră ilegală dacă aceasta este în contradicţie cu legislaţia în vigoare, depăşeşte competenţa autorităţii publice sau necesită acţiuni pe care destinatarul dispoziţiei nu are dreptul să le îndeplinească.
    (4) Poliţistul nu poate fi sancţionat sau prejudiciat pentru sesizarea cu bună-credinţă cu privire la dispoziţiile ilegale ale conducătorului.
    (5) Şefii poartă răspundere pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor pe care le dau poliţiştilor din subordine, fiind obligaţi, totodată, să verifice modul de îndeplinire a acestora.
Capitolul IV
STATUTUL POLIŢISTULUI
    Articolul 31. Personalul Poliţiei şi statutul poliţistului
    (1) Personalul Poliţiei se constituie din poliţişti, funcţionari publici, salariaţi civili şi personal de deservire tehnică.
    (2) În limitele competenţelor stabilite de legislaţie, poliţistul este învestit cu împuterniciri pe timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzute de prezenta lege.
    (3) Poliţistul este funcţionar public cu statut special.
    (4) Statutul poliţistului se aplică şi angajaţilor subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile Poliţiei, conform prevederilor prezentei legi, precum şi corpului profesoral didactic din cadrul catedrelor cu disciplini de specialitate poliţienească din cadrul instituţiilor de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne. Subdiviziunile subordonate Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul cărora se instituie funcţii poliţieneşti, sînt specificate în Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat de Guvern.
    (5) Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, ale salariaţilor civili şi ale personalului de deservire tehnică sînt reglementate, respectiv, de legislaţia cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, de Codul muncii şi de alte acte normative.
    (6) Acţiunea Codului muncii se extinde asupra raporturilor de serviciu ale poliţiştilor în măsura în care nu este reglementată de prezenta lege.
    Articolul 32. Uniforma, legitimaţia de serviciu
                          şi însemnele distinctive
    (1) Poliţistul poartă uniformă atribuită gratuit. Modelul uniformei, însemnele şi normele de asigurare cu uniformă sînt aprobate de Guvern.
    (2) Regulile de purtare a uniformei sînt stabilite de ministrul afacerilor interne.
    (3) Persoanele care nu cad sub incidenţa prezentei legi nu au dreptul de port al uniformei de poliţist.
    (4) Identificarea poliţistului în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu se face prin legitimaţia de serviciu. Modelul şi ordinea de eliberare a legitimaţiei de serviciu sînt stabilite de ministrul afacerilor interne.
    (5) Legitimaţia de serviciu confirmă statutul şi împuternicirile poliţistului, inclusiv dreptul de a purta armă.
    (6) La eliberarea din serviciu, precum şi în perioada de suspendare din funcţie, poliţistul este obligat să predea legitimaţia de serviciu.
    (7) Poliţistul poate purta şi semne distinctive ale Poliţiei şi ale subdiviziunilor acesteia, atribuite gratuit, potrivit modului stabilit de ministrul afacerilor interne.
    (8) Se interzice ca uniforma, legitimaţia sau însemnele distinctive ale persoanelor juridice să fie identice ori similare cu cele ale poliţistului.
    Articolul 33. Funcţiile poliţieneşti
    (1) Tipurile funcţiilor în subdiviziunile Poliţiei se instituie potrivit Nomenclatorului funcţiilor aprobat de ministrul afacerilor interne.
    (2) Poliţiştii sînt numiţi în funcţie conform specialităţii şi calificării.
    (3) Atribuţiile, drepturile, răspunderea şi raporturile de subordonare ale poliţistului sînt descrise în fişa postului, aprobată de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei sau de către persoana împuternicită de acesta.
    (4) Fişa postului şefului Inspectoratului General al Poliţiei este aprobată de către ministrul afacerilor interne.
    Articolul 34. Raporturile de serviciu
    (1) Raporturile de serviciu ale poliţistului sînt prevăzute de prezenta lege. În măsura în care acestea nu sînt reglementate de prezenta lege se aplică prevederile Codului muncii.
    (2) Raporturile de serviciu apar odată cu încheierea contractului individual de muncă, confirmat prin actul administrativ de numire în funcţie.
    (3) Actul administrativ de numire în funcţie are formă scrisă şi conţine temeiul de numire, numele persoanei, funcţia, data de la care aceasta urmează să exercite funcţia poliţienească şi, după caz, alte elemente stabilite de legislaţie.
    (4) Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă între candidat şi Inspectoratul General al Poliţiei, în persoana şefului Inspectoratului General al Poliţiei, în condiţiile prevăzute de legislaţie.
    (5) Pentru funcţiile specificate la art. 7 lit. d) şi e), contractul individual de muncă se încheie între candidat şi ministrul afacerilor interne.
    (6) Pentru persoanele care au atins limita de vîrstă pentru serviciu în Poliţie, contractul individual de muncă poate fi prelungit, prin acordul părţilor, pe o perioadă de cel mult 5 ani.
    (7) Hotărîrea privind prelungirea termenului de aflare în serviciu peste limita de vîrstă, stabilită la alin. (6), nu exclude posibilitatea încetării serviciului în baza altor temeiuri.
    (8) Poliţistul poate cumula, conform legislaţiei, funcţia şi îndeplini obligaţiile de serviciu ale poliţistului absent temporar.
    Articolul 35. Jurămîntul
    (1) După încheierea contractului individual de muncă, în termen de cel mult o lună, poliţistul depune jurămîntul solemn cu următorul conţinut:
    „Eu (prenumele, numele), încadrîndu-mă în serviciul Poliţiei, jur solemn să fiu devotat poporului Republicii Moldova, să fiu onest, disciplinat, vigilent şi curajos, să păstrez secretele de stat şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, să respect şi să aplic în mod corect şi fără părtinire legile Republicii Moldova. Jur să exercit în mod conştiincios şi cu exactitate obligaţiile încredinţate, ordinele superiorilor şi prevederile statutelor şi regulamentelor, să respect şi să ocrotesc interesele şi autoritatea statului, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor, să apăr ordinea de drept şi patrimoniul statului şi al persoanelor. Dacă voi încălca acest jurămînt, sînt gata să port răspundere cu toată rigoarea legii.”
    (2) Modul de depunere a jurămîntului este stabilit de ministrul afacerilor interne.
    (3) Refuzul de a depune jurămîntul serveşte temei de încetare a contractului individual de muncă.
    Articolul 36. Timpul de muncă
    (1) Pentru poliţişti se stabileşte durata săptămînii de muncă de 40 de ore.
    (2) Formele de organizare a timpului de muncă, programul de muncă şi acordarea repausului săptămînal pentru poliţişti se stabilesc de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei, în conformitate cu legislaţia.
    (3) În caz de necesitate, poliţiştii sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în baza dispoziţiei în formă scrisă, iar în cazuri de urgenţă, şi a dispoziţiei verbale, a conducerii subdiviziunii de Poliţie, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, în afara orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de noapte, în zile de odihnă, de sărbătoare nelucrătoare în legătură cu interesele de serviciu sau în alte situaţii temeinic justificate, astfel încît să se asigure şi continuitatea serviciului şi restabilirea capacităţii de muncă.
    (4) În cazurile prevăzute la alin. (3), poliţistul beneficiază, la alegere, de remunerare suplimentară sau de timp de odihnă suplimentar în modul stabilit de legislaţie.
    (5) În subdiviziuni poate fi introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, astfel încît durata timpului de muncă să nu depăşească numărul de ore lucrătoare stabilit de prezenta lege. Modul de aplicare a evidenţei globale a timpului de muncă, inclusiv a timpului lucrat peste program, se stabileşte de către ministrul afacerilor interne.
    (6) Condiţiile de retribuire a muncii şi a orelor suplimentare se stabilesc în conformitate cu legislaţia.
    Articolul 37. Concediile
    (1) Poliţiştii au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, concediu de odihnă anual suplimentar şi concediu neplătit, precum şi la concedii sociale, prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) Poliţiştii, în funcţie de vechimea în serviciu, au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, cu următoarea durată:
    a) cu vechimea de pînă la 5 ani – 35 de zile calendaristice;
    b) cu vechimea de la 5 pînă la 10 ani – 38 de zile calendaristice;
    c) cu vechimea de la 10 pînă la 15 ani – 40 de zile calendaristice;
    d) cu vechimea de la 15 pînă la 20 de ani – 42 de zile calendaristice;
    e) cu vechimea de peste 20 de ani – 45 de zile calendaristice.
    (3) În durata concediului de odihnă anual plătit nu se includ zilele de sărbătoare nelucrătoare.
    (4) Concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat.
    Articolul 38. Angajarea în Poliţie
    (1) Pentru ocuparea funcţiilor în cadrul Poliţiei pot fi angajate persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor specificate în fişa postului, care întrunesc cerinţele legale de angajare.
    (2) Admiterea în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi angajarea se realizează prin concurs, care se efectuează conform unei proceduri stabilite de către ministrul afacerilor interne. Procedura concursului nu se efectuează pentru persoanele angajate prin transfer.
    (3) La concursul de admitere în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi la concursul de angajare, are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, cuantum al averii sau origine socială, care întruneşte condiţiile speciale prevăzute la art. 39.
    (4) Litigiile cu privire la concurs se soluţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (5) La angajarea în serviciu, poliţistul ia cunoştinţă, contra semnătură, de normele deontologice ale poliţistului, de restricţiile şi interdicţiile stabilite.
    (6) Angajarea în serviciu se efectuează în baza contractului individual de muncă, prin ordin de numire în funcţie, emis de şeful Inspectoratului General al Poliţiei sau, în cazurile prevăzute de prezenta lege, de ministrul afacerilor interne.
    Articolul 39. Condiţiile speciale pentru a candida
                         la o funcţie în cadrul Poliţiei
    (1) Poate fi angajat în Poliţie candidatul care are cetăţenia Republicii Moldova, domiciliu în ţară şi care întruneşte, pe lîngă condiţiile stabilite de prezenta lege, şi următoarele condiţii speciale:
    a) a atins vîrsta de 18 ani şi are capacitate deplină de exerciţiu;
    b) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, conform deciziei comisiei medicale speciale a Ministerului Afacerilor Interne;
    c) posedă studiile şi calificarea corespunzătoare pentru funcţia în care urmează să fie numit;
    d) se bucură de o bună reputaţie, are un comportament corespunzător cerinţelor de conduită acceptate de societate;
    e) nu are antecedente penale sau nu se află sub urmărire penală pentru săvîrşirea de infracţiuni.
    (2) Înainte de a fi angajat în Poliţie, precum şi ulterior la promovarea în funcţii superioare, candidatul este supus unui control special în modul stabilit de ministrul afacerilor interne, precum şi testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), testului psihologic şi testului de aptitudini profesionale. Candidatul este obligat să prezinte, în condiţiile legii, declaraţii cu privire la venituri şi proprietate, precum şi declaraţii de interese personale.
    (3) Candidatul care a susţinut concursul urmează să fie angajat în funcţie numai după exprimarea în formă scrisă a acordului cu privire la:
    a) testarea integrităţii sale profesionale şi monitorizarea stilului său de viaţă în conformitate cu prevederile art. 40 şi 41;
    b) testarea periodică a menţinerii aptitudinilor psihologice necesare pentru exercitarea atribuţiilor;
    c) testarea la poligraf în timpul efectuării controlului periodic sau selectiv al activităţii de serviciu în conformitate cu prevederile Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).
    (4) La angajarea în serviciu, candidatul este supus înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii în conformitate cu legislaţia.
    (5) În funcţia de poliţist nu poate fi angajată persoana care:
    a) este membru al unui partid politic;
    b) are antecedente penale, are calitatea de bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat în legătură cu săvîrşirea unei infracţiuni;
    c) este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate ca pedeapsă principală sau complementară aplicată prin hotărîre judecătorească definitivă.
    Articolul 40. Testarea integrităţii profesionale
    (1) Testarea integrităţii profesionale reprezintă o metodă de verificare periodică a conduitei sau a modului de respectare a obligaţiilor profesionale de către poliţişti, precum şi de identificare, evaluare şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi a riscurilor care determină angajatul Poliţiei să comită acte de corupţie, acte conexe corupţiei sau fapte de comportament corupţional ori să admită influenţe necorespunzătoare în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, constînd în crearea situaţiilor virtuale, similare celor cu care se confruntă poliţistul în exercitarea atribuţiilor de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, circumstanţiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacţiei şi conduitei adoptate.
    (2) Testarea integrităţii profesionale a poliţiştilor este efectuată de subdiviziunea specializată din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ai cărei angajaţi sînt testaţi, la rîndul lor, de către Centrul Naţional Anticorupţie.
    (3) Periodicitatea şi condiţiile de desfăşurare a testării integrităţii profesionale sînt stabilite în regulamentul aprobat de ministrul afacerilor interne.
    (4) Rezultatul testării integrităţii profesionale se remite şefului Inspectoratului General al Poliţiei, care examinează comportamentul poliţistului manifestat în cadrul testului de integritate profesională şi, după caz, ia decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 54. Rezultatul testării integrităţii profesionale a şefului Inspectoratului General al Poliţiei şi a adjunctului său se remite ministrului afacerilor interne, care examinează comportamentul manifestat în cadrul testului de integritate profesională şi decide asupra existenţei motivului de revocare din funcţie.
    (5) Materialele care fixează comportamentul poliţiştilor pe parcursul desfăşurării testului de integritate profesională se păstrează:
    a) în cazul rezultatului pozitiv al testului de integritate profesională – pînă la constatarea rezultatului testului de către angajator;
    b) în cazul rezultatului negativ al testului de integritate profesională – în dosarul personal al poliţistului, pînă la rămînerea irevocabilă a hotărîrii instanţei de judecată, dacă decizia de aplicare a sancţiunii disciplinare este contestată, sau pînă la expirarea termenului de contestare în instanţa de judecată.
    Articolul 41. Măsuri pentru asigurarea integrităţii
                          profesionale
    (1) Subdiviziunea specializată subordonată Ministerului Afacerilor Interne întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii profesionale a poliţistului, prin monitorizarea stilului de viaţă, cu respectarea dreptului la viaţa intimă, familială şi privată a acestuia, pentru identificarea corespunderii:
    a) nivelului de trai al poliţistului cu nivelul legal de remunerare a acestuia şi a persoanelor cu care locuieşte împreună;
    b) conduitei poliţistului cu exigenţele de conduită ireproşabilă, stabilite în Codul de etică şi deontologie al poliţistului.
    (2) Procedura de desfăşurare a monitorizării stilului de viaţă al poliţistului se stabileşte prin ordinul ministrului afacerilor interne.
    (3) Rezultatul monitorizării stilului de viaţă al poliţistului se remite angajatorului care examinează materialele prezentate şi apreciază ca pozitiv sau negativ rezultatul acesteia.
    Articolul 42. Dosarul personal
    (1) Pentru fiecare poliţist se întocmeşte un dosar personal. Modul de completare, păstrare şi consultare a dosarului personal se stabileşte de către ministrul afacerilor interne.
    (2) Dosarul personal conţine informaţii cu privire la funcţiile deţinute pe parcursul carierei poliţistului, avansările în grade speciale şi categorii de calificare, stimulările acordate, sancţiunile disciplinare aplicate, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, documentele (sau copiile de pe acestea) privind evaluarea activităţii, rezultatele controlului special efectuat în condiţii legale în privinţa poliţistului şi alte documente stabilite de către ministrul afacerilor interne.
    (3) Se interzice introducerea în dosarul personal a oricăror informaţii referitoare la opiniile politice, religioase sau de orice altă natură ale poliţistului.
    (4) Poliţistul poate consulta dosarul personal, i se eliberează, la cerere, copii de pe actele existente care nu conţin informaţii atribuite la secretul de stat, în condiţiile legii.
    Articolul 43. Exerciţiul funcţiunii
    Se consideră exerciţiu al funcţiunii îndeplinirea obligaţiilor de serviciu prevăzute de fişa postului, de prezenta lege şi de alte acte normative.
    Articolul 44. Transferul şi deplasarea
                         în interes de serviciu
    (1) Transferul poliţistului presupune numirea, pe termen nelimitat, într-o altă funcţie în cadrul Poliţiei, precum şi angajarea prin transfer într-o altă autoritate publică.
    (2) Nu constituie transfer trimiterea în deplasare în interes de serviciu sau detaşarea poliţistului. Deplasarea în interes de serviciu se efectuează fără acordul poliţistului şi se permite pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice pe parcursul unui an.
    (3) Exercitarea temporară a unei funcţii vacante se dispune, în cazurile şi în condiţiile stabilite de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei, pe o durată de cel mult 6 luni, stabilindu-se drepturile salariale pentru funcţia ocupată temporar.
    (4) În caz de transfer sau de eliberare din funcţie sau din serviciu, predarea funcţiei se efectuează în cel mult 10 zile lucrătoare, în modul stabilit de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei.
    (5) Poliţistului, în caz de transfer la un alt loc permanent pentru exercitarea serviciului care necesită mutarea într-o altă localitate, i se plăteşte o indemnizaţie de transfer în mărimea unui salariu de bază plus sporul pentru grad special şi sporul pentru vechimea în muncă, iar pentru fiecare membru al familiei – în mărime de 50% din salariul de bază, de asemenea i se compensează cheltuielile pentru transportarea averii şi a lucrurilor personale.
    Articolul 45. Suspendarea din serviciu
    Suspendarea din serviciu a poliţistului poate fi efectuată prin ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei, în conformitate cu prevederile Codului muncii cu privire la suspendarea contractului individual de muncă.
    Articolul 46. Detaşarea
    Detaşarea se efectuează prin ordinul ministrului afacerilor interne, cu acordul în formă scrisă al poliţistului, în conformitate cu prevederile Codului muncii, în temeiul unui contract individual de muncă încheiat pe un termen determinat.
    Articolul 47. Încetarea serviciului în Poliţie
    (1) Încetarea serviciului în Poliţie, precum şi a contractului individual de muncă al poliţistului, poate avea loc:
    a) la depunerea cererii personale;
    b) la atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu, cu excepţia situaţiei specificate la art. 34 alin. (6);
    c) la împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie;
    d) la expirarea termenului contractului individual de muncă;
    e) din cauza stării de sănătate, în cazul recunoaşterii incapacităţii de a exercita serviciul în Poliţie, în conformitate cu decizia comisiei medicale speciale a Ministerului Afacerilor Interne;
    f) în legătură cu lichidarea subdiviziunii Poliţiei sau cu reducerea statelor de personal, dacă poliţistul refuză transferul într-o altă funcţie;
    g) din cauza necorespunderii funcţiei deţinute, constatată de comisia de evaluare, în cazul lipsei unei funcţii inferioare vacante sau al refuzului de a fi transferat în funcţia propusă;
    h) în legătură cu acordarea, de două ori consecutiv, a calificativului „nesatisfăcător” la evaluări;
    i) pentru rezultatul negativ al testului de integritate;
    j) în legătură cu transferul în altă autoritate publică;
    k) pentru încălcarea sistematică a disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei încălcări grave;
    l) pentru nerespectarea restricţiilor şi interdicţiilor pentru funcţia de poliţist prevăzute de prezenta lege;
    m) pentru prezentarea unor documente false la încheierea contractului individual de muncă sau pentru tăinuirea unor fapte care ar împiedica angajarea în serviciu;
    n) în legătură cu condamnarea în baza sentinţei judecătoreşti definitive;
    o) la pierderea cetăţeniei Republicii Moldova;
    p) în legătură cu restabilirea în serviciu a poliţistului care a îndeplinit anterior această funcţie, în cazul în care se refuză transferul într-o altă funcţie;
    q) pentru a exclude ocuparea unei funcţii în subordinea unei rude, dacă transferul se refuză sau este imposibil;
    r) în caz de deces;
    s) pentru alte motive prevăzute de legislaţie.
    (2) Încetarea serviciului în Poliţie în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), h) şi k) are loc prin concedierea poliţistului la iniţiativa şi în baza ordinului angajatorului.
    (3) Încetarea serviciului în Poliţie în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), e)–g), i), j) şi l)–r) are loc prin concedierea poliţistului în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor.
    (4) Încetarea serviciului în Poliţie în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) are loc prin demisia poliţistului. De asemenea, poliţistul îşi poate prezenta demisia în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). Demisia poliţistului se efectuează în baza raportului acestuia, prin ordinul angajatorului.
    Articolul 48. Limita de vîrstă pentru serviciul în Poliţie
    Poliţiştii se pot afla în serviciu în Poliţie pînă la atingerea următoarelor limite de vîrstă:
    a) 50 de ani – pentru subofiţeri;
    b) 55 de ani – pentru ofiţeri, cu excepţia gradelor de general pentru care limita de vîrstă este de 60 de ani.
    Articolul 49. Gradele speciale
    (1) Poliţistului i se acordă grad special în condiţiile prezentei legi.
    (2) Gradele speciale ale Poliţiei nu constituie echivalentul gradelor militare.
    (3) Poliţiştilor li se stabilesc următoarele grade speciale:
    a) pentru funcţiile poliţieneşti de subofiţeri:
    – sergent-inferior de poliţie;
    – sergent de poliţie;
    – sergent-major de poliţie;
    – plutonier de poliţie;
    – plutonier-major de poliţie;
    – plutonier adjutant de poliţie;
    b) pentru funcţiile poliţieneşti de ofiţeri:
    – locotenent de poliţie;
    – locotenent-major de poliţie;
    – căpitan de poliţie;
    – maior de poliţie;
    – locotenent-colonel de poliţie;
    – colonel de poliţie;
    – general-maior de poliţie;
    – general-locotenent de poliţie;
    – general-colonel de poliţie.
    (4) Gradele speciale se acordă poliţiştilor, ţinîndu-se cont de calificare, studii, funcţia deţinută şi de alte condiţii prevăzute de prezenta lege, după cum urmează:
    a) gradele de general-maior de poliţie, general-locotenent de poliţie, general-colonel de poliţie – de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea ministrului afacerilor interne, coordonată cu Prim-ministrul;
    b) gradul de colonel de poliţie – de către ministrul afacerilor interne, la propunerea şefului Inspectoratului General al Poliţiei;
    c) gradele de pînă la colonel de poliţie – de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei.
    (5) Gradele speciale pentru şeful Inspectoratului General al Poliţiei se acordă de către ministrul afacerilor interne, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) lit. a).
    (6) Gradul special iniţial se acordă poliţistului la angajarea în Poliţie şi se stabileşte potrivit limitei minime a funcţiei în care se angajează.
    (7) Gradul special următor poate fi acordat poliţistului la expirarea termenului de aflare în gradul anterior, dacă poliţistul ocupă funcţia care permite acordarea gradului special următor, conform Nomenclatorului funcţiilor aprobat de ministrul afacerilor interne, luîndu-se în considerare nivelul de pregătire profesională.
    (8) Prezentarea pentru conferirea gradului special următor nu se efectuează în perioada:
    a) acţiunii sancţiunii disciplinare aplicate poliţistului;
    b) anchetei de serviciu efectuate în privinţa poliţistului;
    c) urmăririi penale efectuate în privinţa poliţistului;
    d) altor concedii decît cele de odihnă anuale, de studii şi medicale.
    (9) Termenele de aflare în gradele speciale în limita funcţiei deţinute se stabilesc după cum urmează:
    a) în gradul special de sergent-inferior de poliţie – 3 ani;
    b) în gradul special de sergent de poliţie – 4 ani;
    c) în gradul special de sergent-major de poliţie – 4 ani;
    d) în gradul special de plutonier de poliţie – 5 ani;
    e) în gradul special de plutonier-major de poliţie – 4 ani;
    f) în gradul special de locotenent de poliţie – 3 ani;
    g) în gradul special de locotenent-major de poliţie – 4 ani;
    h) în gradul special de căpitan de poliţie – 4 ani;
    i) în gradul special de maior de poliţie – 4 ani;
    j) în gradul special de locotenent-colonel de poliţie – 5 ani.
    (10) Nu se stabileşte un termen de aflare în gradele speciale de plutonier adjutant de poliţie, colonel de poliţie, general-maior de poliţie, general-locotenent de poliţie şi general-colonel de poliţie.
    (11) În termenul de aflare în grad special nu se includ perioadele:
    a) suspendării contractului individual de muncă;
    b) altor concedii decît cele de odihnă anuale, de studii şi medicale;
    c) acţiunii sancţiunii disciplinare sub formă de retrogradare în grad special.
    (12) Gradele speciale de general-maior de poliţie, general-locotenent de poliţie şi general-colonel de poliţie pot fi acordate în virtutea funcţiei deţinute, indiferent de termenul de deţinere a gradului precedent.
    (13) La întîrzierea neîntemeiată a acordării gradului special, în calculul vechimii pentru gradul special următor se include perioada întîrzierii de acordare a gradului special anterior.
    Articolul 50. Retragerea gradului special
                         şi retrogradarea în grad special
    (1) Poliţiştilor li se pot retrage gradele speciale doar prin decizie definitivă a instanţei judecătoreşti.
    (2) Retrogradarea în grad special cu o treaptă a poliţiştilor se poate opera ca sancţiune disciplinară, în conformitate cu prezenta lege, de către persoanele care au dreptul de acordare a acestor grade.
    (3) Poliţiştii retrogradaţi în grad special sînt restabiliţi în gradul special, indiferent de funcţia ocupată, dar nu mai devreme de un an din momentul de retrogradare, prin ordinul şefului care a luat hotărîrea privind retrogradarea în grad special sau al ministrului afacerilor interne. 
    (4) Pînă în momentul de restabilire în gradul special şi de acordare a gradului special următor este inadmisibilă retrogradarea repetată a poliţistului.
    Articolul 51. Evaluarea de serviciu a poliţistului
    (1) Activitatea şi conduita poliţistului sînt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia din următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”.
    (2) Rezultatele evaluării de serviciu a poliţistului se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la:
    a) stabilirea indemnizaţiilor, sporurilor şi a altor suplimente la salariu;
    b) promovarea în funcţie;
    c) acordarea gradelor speciale;
    d) eliberarea din funcţie.
    (3) Deciziile specificate la alin. (2) se confirmă prin actul administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţie.
    (4) Modul, condiţiile şi criteriile privind evaluarea de serviciu a şefului Inspectoratului General al Poliţiei sînt stabilite de Guvern, iar pentru ceilalţi sînt stabilite de ministrul afacerilor interne.
Capitolul V
DISCIPLINA MUNCII
    Articolul 52. Stimulări
    (1) Pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu, angajatorul poate stimula poliţistul sub formă de:
    a) exprimare de mulţumiri;
    b) acordare de premii;
    c) expunere a fotografiei pe Panoul de onoare;
    d) ridicare a sancţiunii disciplinare;
    e) decorare cu insigne ale Poliţiei sau ale Ministerului Afacerilor Interne;
    f) decernare a diplomelor de onoare;
    g) decorare cu arme cu incrustarea textului de decorare;
    h) includere în Cartea de onoare a Poliţiei.
    (2) Pentru merite deosebite, poliţistul poate fi propus de către ministrul afacerilor interne spre decorare cu una din distincţiile de stat ale Republicii Moldova.
    (3) Despre acordarea stimulărilor poliţistul este anunţat personal în cadrul adunării efectivului.
    Articolul 53. Abateri disciplinare
    Se consideră abateri disciplinare acţiunile sau inacţiunile poliţistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor acte normative, restricţiile şi interdicţiile stabilite, clauzele contractului individual de muncă, cerinţele fişei postului, prevederile Codului de etică şi deontologie al poliţistului.
    Articolul 54. Tipurile de sancţiuni disciplinare
    Comiterea de abateri disciplinare, în funcţie de gravitatea lor şi de gradul de vinovăţie, atrage aplicarea următoarelor sancţiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) mustrare aspră;
    d) retrogradare cu un grad special;
    e) retrogradare în funcţie;
    f) concediere.
    Articolul 55. Condiţiile de aplicare a sancţiunilor
                         disciplinare
    (1) Sancţiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului numai după efectuarea anchetei de serviciu privitor la abaterea disciplinară.
    (2) La examinarea abaterii disciplinare, audierea poliţistului şi consemnarea susţinerilor sale sînt obligatorii.
    (3) Concluziile anchetei de serviciu referitoare la abateri, din care rezultă date şi indicii că au fost săvîrşite infracţiuni, se remit spre examinare organelor Procuraturii.
    (4) Poliţistul în privinţa căruia se desfăşoară ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, să solicite şi/sau să prezinte probe în apărare.
    (5) La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior de către poliţist, de împrejurările în care a fost săvîrşită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise.
    (6) Pentru o singură abatere disciplinară se aplică o singură sancţiune disciplinară.
    (7) Faptele care constituie abateri disciplinare, modul de aplicare, atenuare şi ridicare a sancţiunilor disciplinare sînt prevăzute în Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat de Guvern.
    (8) Aplicarea sancţiunii disciplinare nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă.
    (9) În cazul în care împotriva poliţistului este pornită urmărirea penală sau acesta a fost pus sub învinuire, are loc suspendarea provizorie din funcţie în condiţiile prevăzute la art. 200 din Codul de procedură penală.
    (10) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale pe motiv de reabilitare, poliţistul este repus în toate drepturile anterioare, compensîndu-i-se şi cele de care a fost privat pe perioada suspendării din funcţie.
    Articolul 56. Termenul de valabilitate a sancţiunilor
                          disciplinare
    (1) Sancţiunile disciplinare se consideră stinse după o perioadă de un an de la data aplicării lor.
    (2) Ca formă de stimulare, sancţiunea disciplinară poate fi ridicată peste cel puţin 6 luni de la data aplicării, prin ordinul şefului care a aplicat-o sau al ministrului afacerilor interne, cu excepţia celor prevăzute la art. 54 lit. d)–f).
    (3) După expirarea valabilităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare în funcţie, poliţistul nu este restabilit în funcţia deţinută anterior, dar poate fi promovat potrivit dispoziţiilor generale.
    (4) După expirarea valabilităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare cu un grad special, poliţistului i se va acorda gradul special următor, prin ordinul conducătorului învestit cu acest drept, în legătură cu expirarea termenului de valabilitate a sancţiunii disciplinare.
    Articolul 57. Contestarea deciziei de aplicare
                          a sancţiunii disciplinare
    (1) Actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi contestat de către poliţist în instanţa de contencios administrativ în modul prevăzut de legislaţie.
    (2) În caz de contestare, executarea sancţiunii disciplinare nu se suspendă.
    Articolul 58. Repararea daunei cauzate de poliţist
    (1) În cazul încălcării de către poliţist a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, Poliţia ia măsuri pentru restabilirea acestor persoane în drepturi şi pentru repararea daunei în conformitate cu legislaţia, iar poliţistul va repara dauna în ordine de regres.
    (2) Poliţistul nu va despăgubi în ordine de regres dauna cauzată doar dacă a comis-o în limita riscului profesional întemeiat sau în condiţiile stabilite de lege pentru exonerarea de răspundere civilă pentru cauzarea de daune.
Capitolul VI
PROTECŢIA JURIDICĂ ŞI SOCIALĂ
A POLIŢISTULUI
    Articolul 59. Drepturi şi libertăţi fundamentale
    Poliţistul beneficiază de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului Republicii Moldova, cu restricţiile prevăzute de prezenta lege şi de alte acte legislative.
    Articolul 60. Dreptul la protecţie din partea statului
    (1) Poliţistul se află sub protecţia statului şi a legii. Persoana, onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională ale acestuia sînt ocrotite prin lege.
    (2) Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea statului împotriva ameninţărilor şi violenţelor la care sînt sau ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu aceasta.
    (3) La sesizarea poliţistului despre ameninţările şi violenţele la care sînt sau ar putea fi supuşi poliţistul şi membrii familiei sale ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu aceasta, Inspectoratul General al Poliţiei ia sub protecţie poliţistul şi membrii familiei sale şi întreprinde măsurile necesare pentru înlăturarea pericolului.
    (4) Prejudiciul material cauzat poliţistului sau unui membru al familiei sale, determinat de activitatea de serviciu, se repară pe contul bugetului din care este salarizat poliţistul, urmînd să fie recuperat în ordine regresivă din contul celui vinovat, în conformitate cu legislaţia.
    (5) Poliţistul care a cauzat suferinţe sau daune materiale în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, acţionînd în limitele legii, este absolvit de răspundere.
    (6) Pentru a apăra drepturile şi interesele sale, poliţistul nu poate fi limitat în dreptul de a se adresa în instanţa judecătorească.
    (7) Poliţiştii au dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate, pentru apărarea intereselor lor, dreptului la remunerare corespunzătoare a muncii, dreptului la protecţie socială şi la măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii, ţinînd cont de caracterul particular al serviciului în cadrul Poliţiei.
    (8) Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere exercitării atribuţiilor de serviciu.
    (9) Poliţistul, indiferent de gradul special şi de funcţia deţinută, are dreptul să fie ales într-o funcţie electivă. Odată cu înregistrarea în calitate de candidat, poliţistul este suspendat din funcţie pentru perioada campaniei electorale. În cazul alegerii în funcţie electivă, poliţistul este eliberat din serviciu, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.
    Articolul 61. Asigurarea de stat obligatorie
    (1) Viaţa, sănătatea şi capacitatea de muncă a poliţistului sînt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.
    (2) Plata pentru asigurarea poliţistului nu se efectuează dacă evenimentul asigurat a survenit în urma săvîrşirii de către poliţist a:
    a) infracţiunii sau contravenţiei;
    b) faptei care constituie o consecinţă a consumului benevol de băuturi alcoolice, de substanţe narcotice sau toxice;
    c) actului de sinucidere sau a tentativei de sinucidere, dacă aceste acţiuni nu au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de determinare la sinucidere;
    d) altor fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
    (3) În caz de deces al poliţistului survenit în legătură cu exerciţiul funcţiunii sau ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiunii, familiei celui decedat sau persoanelor întreţinute de acesta li se plăteşte o indemnizaţie unică în mărime de 120 de salarii lunare, conform ultimei funcţii deţinute (de decedat). Timp de 5 ani din ziua decesului, persoanelor care s-au aflat la întreţinerea poliţistului li se plăteşte o indemnizaţie lunară în mărime egală cu salariul lunar conform ultimei funcţii deţinute de acesta. La expirarea a 5 ani, se stabileşte pensie în legătură cu pierderea întreţinătorului, în modul prevăzut de legislaţie.
    (4) În caz de mutilare (rănire, traumă, contuzie) în legătură cu exerciţiul funcţiunii, poliţistului i se plăteşte o indemnizaţie unică, în dependenţă de gravitatea mutilării, în următoarele mărimi:
    a) uşoară – 3 salarii lunare;
    b) medie – 5 salarii lunare;
    c) gravă – 7 salarii lunare.
    (5) În caz de eliberare din serviciu pe motiv de clasare ca fiind inapt pentru serviciu ca urmare a unei mutilări (răniri, traume, contuzii) în legătură cu exerciţiul funcţiunii, poliţistului i se plăteşte o indemnizaţie unică determinată din calculul unui salariu mediu lunar pe parcursul ultimelor 6 luni pînă la survenirea cazului asigurat, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii profesionale, calculată conform ultimei funcţii deţinute.
    (6) În caz de invaliditate a poliţistului survenită în exerciţiul funcţiunii sau în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, sau după încetarea serviciului în Poliţie, însă ca urmare a unei afecţiuni din perioada serviciului, în lipsa de temei pentru primirea pensiei de vechime în muncă, pînă la restabilirea capacităţii de muncă poliţistului i se plăteşte o compensaţie lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcţii deţinute, în următoarele proporţii:
    a) de 100% – pentru gradul I de invaliditate;
    b) de 80% – pentru gradul II de invaliditate;
    c) de 60% – pentru gradul III de invaliditate.
    (7) Poliţistul care primeşte compensaţia prevăzută la alin. (6) nu beneficiază concomitent şi de pensia de invaliditate.
    Articolul 62. Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la
                         asistenţa medicală
    (1) Poliţistul beneficiază de asistenţă medicală şi tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuit în orice instituţie medico-sanitară a Ministerului Afacerilor Interne. Dacă asistenţa medicală nu poate fi acordată în instituţiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne, aceasta se acordă în altă instituţie medico-sanitară publică, cu rambursarea cheltuielilor suportate din contul mijloacelor prevăzute în bugetul instituţiilor medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne, în modul şi în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului afacerilor interne.
    (2) Poliţistul este supus anual examenului medical profilactic în instituţiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne.
    (3) Tratamentul poliţistului peste hotarele Republicii Moldova se efectuează, în caz de necesitate, în condiţiile stabilite de Guvern.
    (4) Poliţistul care a pierdut sau căruia i s-a diminuat capacitatea de muncă în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu beneficiază de tratament, iar în caz de necesitate – şi de protezare gratuită în instituţiile medico-sanitare, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (5) În cazurile în care maladia contractată sau trauma suportată de poliţist este legată de încălcarea de către acesta a legislaţiei ori de consumul băuturilor alcoolice sau al substanţelor narcotice, tratamentul, cu excepţia asistenţei medicale de urgenţă, se achită din cont propriu.
    (6) Poliţiştii eliberaţi din serviciu cu dreptul la pensie beneficiază de asistenţă medicală în conformitate cu Legea nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
    (7) Soţul/soţia şi copiii minori ai poliţistului au dreptul la tratament în instituţia medico-sanitară a Ministerului Afacerilor Interne dacă poliţa de asigurare obligatorie este înregistrată la această instituţie.
    Articolul 63. Asigurarea cu spaţiu locativ de
                          serviciu
    (1) Poliţia îşi creează fondul locativ de serviciu în modul stabilit de Guvern.
    (2) Dacă poliţistul şi soţia/soţul acestuia nu deţin în proprietate locuinţă în localitatea unde activează, poliţistul are dreptul la spaţiu locativ de serviciu pentru perioada de activitate în localitatea respectivă, care se repartizează în limita disponibilului, în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.
    (3) Spaţiul locativ de serviciu repartizat poliţistului nu poate fi supus privatizării. În caz de încetare a raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să elibereze spaţiul locativ de serviciu, indiferent de perioada de activitate în Poliţie.
    Articolul 64. Dreptul la călătorie fără plată
    (1) Poliţiştii au dreptul să călătorească gratuit pe tot teritoriul ţării, în toate tipurile de transport public urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor) în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.
    (2) Cheltuielile suportate de transportatori în legătură cu acordarea dreptului prevăzut la alin. (1) în transportul urban, suburban şi interurban sînt compensate de la bugetul de stat, în modul stabilit de Guvern.
    (3) Modul de identificare a cazurilor în care acest drept nu a fost realizat în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu este stabilit prin regulamentul aprobat de ministrul afacerilor interne.
    Articolul 65. Remunerarea muncii şi dreptul
                          la indemnizaţii
    (1) Remunerarea muncii poliţistului se efectuează de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare.
    (2) În cazul eliberării din serviciu în legătură cu pensionarea sau din cauza reducerii personalului ori a lichidării subdiviziunii, poliţistului i se acordă o indemnizaţie unică în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu în Poliţie:
    a) de la 5 la 10 ani – în mărime de 6 salarii lunare;
    b) de la 10 la 15 ani – în mărime de 8 salarii lunare;
    c) de la 15 la 20 de ani – în mărime de 10 salarii lunare;
    d) de la 20 la 25 de ani – în mărime de 14 salarii lunare;
    e) de la 25 la 30 de ani – în mărime de 16 salarii lunare;
    f) de la 30 de ani şi mai mult – în mărime de 18 salarii lunare.
    Articolul 66. Dreptul la pensie
    Poliţistul beneficiază de dreptul la pensie în condiţiile stabilite de Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.
    Articolul 67. Protecţia socială a membrilor de familie
    (1) Copiii poliţistului decedat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu se înmatriculează în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne în afara concursului, cu condiţia că corespund cerinţelor de sănătate.
    (2) Membrii familiei poliţistului decedat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu pot beneficia de asistenţă medicală în instituţiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne în baza poliţelor de asigurare medicală obligatorie.
    (3) Funeraliile poliţistului decedat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu se efectuează din contul subdiviziunii în care a activat.
Capitolul VII
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
    Articolul 68. Dispoziţii tranzitorii
    (1) Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, ai subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale Ministerului Afacerilor Interne care deţin grade speciale de poliţie, care, pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, au vechime în muncă, conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice de cel puţin 12 ani şi 6 luni şi care continuă să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, deşi funcţia deţinută de către aceştia nu mai constituie o funcţie poliţienească, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 62 alin. (1) şi la art. 65 şi 66 din prezenta lege pînă la momentul de împlinire a termenului de vechime în serviciu, care dă dreptul la pensie conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.
    (2) După împlinirea termenului de vechime în serviciu, care dă dreptul la pensie pentru vechime în serviciu în Poliţie, de către persoanele enumerate la alin. (1) din prezentul articol, prevederile prezentei legi nu li se vor aplica. Persoanei în cauză i se va aplica statutul care reiese din funcţia nepoliţienească deţinută, iar persoana care are dreptul la pensie va beneficia de dreptul la pensie pentru vechimea în serviciu începînd cu momentul de depunere a cererii.
    (3) Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, ai subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale Ministerului Afacerilor Interne care deţin grade speciale de poliţie şi nu au vechime în muncă prevăzută la alin. (1) din prezentul articol, dar care vor continua să activeze într-o funcţie nepoliţienească în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, vor fi retribuiţi, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cuantum nu mai mic decît ultimul salariu stabilit în funcţia poliţienească pe perioada exercitării aceloraşi activităţi. Modul şi condiţiile de trecere în funcţie nepoliţienească se stabilesc de Guvern.
    (4) Prevederile art. 63 din prezenta lege nu se aplică în privinţa poliţistului care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, şi-a înstrăinat, prin acte juridice, spaţiul locativ pe care îl deţinea cu drept de proprietate în localitatea în care activează.
    (5) Persoanelor asupra cărora, după intrarea în vigoare a prezentei legi, nu se va aplica statutul de poliţist, dar vor continua să exercite aceleaşi activităţi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia într-o funcţie publică, li se vor echivala gradele speciale cu gradele de calificare ale funcţionarilor publici după cum urmează:
    a) general-colonel de poliţie – consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I;
    b) general-locotenent de poliţie – consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a;
    c) general-maior de poliţie – consilier de stat al Republicii Moldova de clasa  a III-a;
    d) colonel de poliţie – consilier de stat de clasa I;
    e) locotenent-colonel de poliţie – consilier de stat de clasa a II-a;
    f) maior de poliţie – consilier de stat de clasa a III-a;
    g) căpitan de poliţie – consilier de clasa I;
    h) locotenent-major de poliţie – consilier de clasa a II-a;
    i) locotenent şi sublocotenent de poliţie – consilier de clasa a III-a.
    (6) Poliţiştilor care, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, deţineau alte grade speciale decît cele prevăzute de prezenta lege li se conferă gradele speciale următoare stabilite de prezenta lege conform funcţiei deţinute.
    (7) Vechimea în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne stabilită poliţiştilor pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi se include în vechimea în serviciu în Poliţie.
    (8) Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, ai subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale Ministerului Afacerilor Interne ale căror funcţii nu mai constituie funcţii poliţieneşti, dar care, pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, deţin grade speciale de poliţie şi continuă să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al subdiviziunilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, vor constitui rezerva Poliţiei şi vor dispune de dreptul de transfer într-o funcţie poliţienească pe parcursul următorilor 3 ani, cu includerea vechimii în muncă de pînă la transfer în vechimea în serviciul poliţienesc.
    (9) Dreptul de transfer în condiţiile alin. (8) din prezentul articol încetează odată cu atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciul Poliţiei.
    (10) Regulamentul cu privire la rezerva Poliţiei este aprobat de ministrul afacerilor interne.
    Articolul 69. Dispoziţii finale
    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 5 martie 2013.
    (2) Guvernul, în termen de 3 luni:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    c) va elabora şi va prezenta Parlamentului cadrul legal privind reorganizarea trupelor de carabinieri şi integrarea lor în cadrul Poliţiei.
    (3) Atribuţiile de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice vor fi exercitate de către trupele de carabinieri (trupele interne) în colaborare cu Poliţia pînă la momentul de reorganizare a trupelor de carabinieri cu integrarea în cadrul Poliţiei.
    (4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura subdiviziunile Poliţiei cu sedii necesare pentru desfăşurarea activităţii acestora în caz că bunurile imobile în care este amplasată subdiviziunea Poliţiei, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu sînt în posesia Ministerului Afacerilor Interne sau a subdiviziunilor acestuia.
    (5) Atribuţiile în domeniul de asigurare a înfăptuirii justiţiei vor fi cesionate către Ministerul Justiţiei la 1 ianuarie 2015 conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
    (6) La intrarea în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    a) Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 17–19, art. 56);
    b) Hotărîrea Parlamentului nr. 637-XII din 10 iulie 1991 cu privire la gradele speciale pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr. 11–12, art. 112);
    c) Hotărîrea Parlamentului nr. 654-XII din 22 iulie 1991 privind aprobarea textului Jurămîntului efectivului de trupă, corpului de comandă al poliţiei şi al altor subunităţi ale organelor de interne ale Republicii Moldova şi a Regulamentului privind modul de depunere a jurămîntului.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                             Marian LUPU

    Nr. 320. Chişinău, 27 decembrie 2012.